Lucrări de prospecţiuni geologice.

Generalitati
1. La efectuarea lucrărilor de prospecţiuni şi toate genurile de lucrări conexe (geofizice,
hidrogeologice, geochimice, paleontologice, precum şi ridicări topografice) este interzis:
- executarea altor lucrări neprevăzute în proiectul geologic;
- traversarea râurilor şi pâraielor prin vad, cu adâncimea apei mai mare de 0,5 m;
- scăldatul;
- aprinderea focului în pădure;
- consumul ciupercilor;
- deplasarea pe terenuri neconsolidate, pe marginea carierelor, prăpăstiilor şi de-a lungul
malurilor supuse surpării;
- instalarea corturilor în aria torenţilor, pe grohotişuri sau în zone expuse căderii stâncilor;
- poposirea În zonele cu pericol de avalanşe;
- deplasarea în timpul nopţii pe terenuri accidentate, împădurite sau pe drumuri necunoscute;
- staţionarea pe o rază de 50 m de arbori ce se taie sau au fost smulşi de furtună.
2. Atunci când zona de lucru este străbătută de cursuri de apă cu debit mare ce trebuie
traversată, formaţia de lucru va fi dotată cu centuri de salvare, şi cu bărci de cauciuc, a căror
capacitate nu va fi depăşită.
3. Traversarea cursurilor de apă nu se face decât prin locurile marcate sau pe podeţele special
amenajate în acest scop.
4. In timpul furtunilor şi ploilor însoţite de descărcări electrice, se va evita adăpostirea sau
trecerea pe sub arbori, de asemenea pe creste sau în alte locuri expuse trăznetelor (construcţii
înalte etc. ) .
5. Uneltele şi sculele metalice vor fi depuse în lăzi sau la sol, la o distanţă de minimum 50 m
de la locul de staţionare al oamenilor.
6. Se interzice, în situaţiile menţionate, continuarea drumului prospectorului purtând asupra sa
şi în special pe umăr, ciocanul geologic sau orice altă sculă de lucru din metal.
7. La deplasările în zonele în care s-a semnalat prezenţa şerpilor veninoşi (vipere) formaţiile
de lucru vor fi dotate corespunzător cu ser antiviperin şi cu mijloace de injectare a serului iar
personalul formaţiilor va fi instruit pentru utilizarea acestora.
Lucrări în zone cu morfologie grea şi foarte grea
8. Zonele se vor recunoaşte şi se vor marca itinerariile admise pentru deplasarea personalului
de la sediul formaţiei de lucru spre punctele de lucru şi înapoi; în regiunile necunoscute şi
predominat înpădurite, se va marca traseul.
9. Deplasările în zone foarte accidentate se vor face numai în grupuri de cel puţin 2 persoane,
asigurate cu bastoane şi cu corzi.
10. În timpul urcării sau coborârii pantelor abrupte, persoanele din grup, vor fi dispersate
pentru a se evita lovirile cu pietre dislocate.
11. Se interzice deplasarea în timpul nopţii, în special pe timp de ceaţă, ninsori sau ploi
abundente, furtuni, descărcări electrice; de asemenea, se interzice deplasarea pe coastele
periculoase expuse alunecărilor de teren, căderilor de pietre sau avalanşelor de zăpadă.
12. Se interzice mersul pe marginile ravenelor, a malurilor abrupte, pe grohotişuri, pe cornişe
sau pe terenuri alunecoase, precum şi staţionarea dedesubtul cornişelor sau a malurilor înalte
care se pot prăbuşi.
Lucrări în zone de influenţă ale căii ferate electrificate
13. Toate persoanele care lucrează în zone de influenţă ale căii ferate electrificate, vor purta
pe toată durata executării lucrărilor, mănuşi şi cizme de cauciuc electroizolante, indiferent de
lucrarea pe care o prestează.
14. Se interzice lucrul în maieu, cu mânecile suflecate sau cu capul descoperit.
15. Înainte de începerea lucrărilor ce se execută în zonele de influenţă ale căii ferate
electrificate, conducătorul formaţiei de lucru va lua legătura cu organul de exploatare a căii
ferate electrificate din porţiunea unde se va lucra, lucrul putând începe nunai după obţinerea
acordului scris al acestei autorităţi competente.
16. Orice lucrare care se efectuează în zonele de influenţă ale căii ferate electrificate se
întrerupe când locomotiva electrică se află la cel puţin 700 m de punctul de lucru şi se reia
numai după ce ultimul vagon s-a îndepărtat cu cel putin 200 m faţă de acesta.
17. Apropierea sau îndepărtarea locomotivei electrice de zona de lucru, va fi semnalată prin
posturi de observaţie şi semnalizare dispuse la cca. 1000 m faţă de spaţiul efectiv de lucru şi
dotate cu sisteme de semnalizare acustice sau optice şi cu aparate de radio emisie-recepţie de
tip portabil pentru semnalizare şi confirmarea semnalizării.
18. Circulaţia personalului salariat prin zonele de influenţă ale căii ferate electrificate, fără
sarcini de lucru, este permisă numai prin locurile de acces special amenajate.
19.În timpul deplasării personalului salariat prin zonele de influenţă ale căii ferate
electrificate, conducătorul formaţiei de lucru va urmări dacă nu sunt căzute la pământ firele
liniei de contact. În cazul că se observă linia de contact pusă la pământ, conducătorul
formaţiei de lucru nu va permite personalului în subordine să se apropie la o distanţă mai mică
de 20 m de locul defectului şi va anunţa urgent autorităţile competente În acest scop.
20. Instalaţiile, utilajele, aparatura se vor amplasa la distanţe de cel puţin 20 m faţă de axul
căii ferate electrificate marginal.
21. La toate locurile de muncă se vor afişa tăbliţe avertizoare orientate cu faţa către exteriorul
zonei de influenţă a căii ferate electrificate.
22. Supravegherea execuţiei lucrărilor în apropierea căii ferate electrificate şi răspunderea cu
privire la respectarea strictă a măsurilor de protecţie a muncii revin conducătorului formaţiei
de lucru.
23. În timpul întreruperii lucrului pentru odihnă sau masă, personalul formaţiei de lucru va fi
scos din zonele de influenţă ale căii ferate electrificate.
Pregătirea campaniei de teren
24. Pregătirea campaniei de teren se va face de către conducătorul formaţiei de prospecţiuni
numit de conducătorul persoanei juridice sau fizice.
25. Înainte de a pleca în campanie de teren, conducătorul echipei de prospecţiuni va lua toate
măsurile necesare în vederea desfăşurării activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în
muncă.
Campania de teren (cartarea lucrărilor)
26. La plecarea pe teren geologul prospector este obligat să aibă asupra sa, dotarea necesară
(hartă, scule, trusă medicală etc.) .
27. Conducătorul formaţiei de lucru, zilnic sau pe o perioadă limitată, va stabili traseele de
lucru, marcând pe hartă zonele în care acţionează şi se află membrii care compun formaţia de
prospectori, verificând personalul la întoarcere.
28. Pentru zonele considerate foarte grele şi de mare dificultate, în mod obligatoriu, va fi
introdus în echipă şi un însoţitor localnic, cunoscător al zonei, care va fi instruit şi va primi
sarcini de muncă din partea conducătorului formaţiei de lucru.
29. La sosirea în zona de lucru, conducătorul formaţiei geologice este obligat să anunţe
autorităţile competente locale de prezenţa formaţiei şi perioada de lucru pe teren, locul unde
este cazată. Aceleaşi date vor fi obligatoriu comunicate organului imediat superior (secţie,
sector, subunitate sau unitatea centrală) cât şi organele inspectoratului teritorial pentru
protecţia muncii.
30. În cazul când echipa este surprinsă de fenomene naturale (ninsori abundente, ploi
torenţiale etc.) , se va părăsi drumul trasat şi formaţia va fi retrasă în zone cu un pericol redus,
de regulă stabilite cu ocazia recunoaşterii terenului.
31. In zonele accidentate, cu pante abrupte, este interzis geologului prospector să coboare sau
să urce la afloriment fără a fi asigurat cu o funie cu centură manipulată de către omul de
însoţire.In caz de mare pericol (pante foarte mari, peste 45 0 sau surplombe) funia va fi
asigurată prin prindere de un element stabil şi rezistent.
32. În cazul când formaţia se rătăceşte sau este surprinsă de întuneric, conducătorul formaţiei
sau ajutorul acestuia este obligat ca, din timp, să caute un loc corespunzător care să fie pe cât
posibil amenajat pentru a putea servi de adăpost în timpul nopţii, fiind interzisă coborârea de
pe munte în timpul nopţii.
33. În timpul deplasărilor pe traseu se vor evita locurile în care se află animale sălbatice.
În cazul apariţiei unor animale sălbatice (urşi carnivori, lupi, râşi) acestea nu vor fi asmuţite.
Animalele vor fi ocolite, iar în cazuri de excepţie, rapid se va improviza un foc.
34. În cazul accidentării unui membru din formaţie (trăsnet, avalanşe, cădere, prăbuşire,
alunecare) , cei care îl însoţesc îi vor acorda primul ajutor şi imediat vor fi anunţate organele
administrative aflate la sediul formaţiei.
Cartarea dezvelirilor naturale şi a lucrărilor executate
35. Conducătorul formaţiei este obligat să întocmească şi să comunice colectivului de muncă
programul lucrărilor de cartare cu cel puţin 2 - 3 zile înaintea începerii acestuia.
La rândul lor, membrii formaţiei vor comunica periodic - daca este posibil zilnic - locul unde
şi-au programat lucrările de cartare.
36. Conducătorul formaţiei va anunţa şi va lua avizul conducătorilor din incintele unde
urmează să fie executate lucrările, precizând şi programul desfăşurării acestuia.
37. În cadrul lucrărilor de cartare, personalul salariat va respecta regulamentele de lucru ale
unităţilor în raza cărora îşi vor desfăşura activitatea.
38. În timpul desfăşurării activităţii pe teren, dezvelirile naturale alese să fie cartate, să aibă
taluz normal şi să fie consolidate, pentru a nu se produce surpări în timpul cartării şi recoltării
de eşantioane (eventual probe geologice) .
39. În zonele în care se cartează aflorimente cu roci toxice, radioactive sau de altă natură,
conducătorul formaţiei va face, înainte de plecarea pe teren, în mod obligatoriu, un instructaj
privind riscurile pe care le prezintă aceste roci şi principalele măsuri de prevenire a
îmbolnăvirilor.
40. Intrarea în subteran pentru cartarea galeriilor aflate în zonă se va face numai cu anunţarea
conducătorului formaţiei cu aprobarea şefului minei, căruia i se va prezenta traseul stabilit şi
punctele de lucru.
41. La cartarea unei dezveliri naturale (afloriment) şanţ sau puţ, prima operaţie va consta în
înlăturarea bucăţilor de rocă ce se desprind şi numai după aceea se va trece la efectuarea şi
consemnarea observaţiilor respective şi colectare de eşantioane sau probe, după caz
42. În mod obligatoriu, la intrarea în subteran, formaţia va fi însoţită de un miner care
cunoaşte topografia locului şi care este instruit În acest scop.
43. Se interzice intrarea şi cartarea în zonele cu pericol de prăbuşire sau căderi de rocă şi pe
porţiunile cu posibile viituri de apă, până la îndepărtarea tuturor pericolelor posibile; de
asemenea, în zone neaerisite sau cu atmosfera necorespunzătoare.
44. În zonele cu pericole de apariţii de gaze sau viituri de apă, geologul va fi avertizat de
conducătorul minei, care va stabili măsurile necesare pentru prevenirea oricăror accidentări şi
modul de evacuare a formaţiei din zona respectivă în caz de urgenţă.
Lucrări de cercetare geologică de "tip uşor" (dezveliri, şanţuri, puţuri de mică
adâncime, galerii scurte, foraje de mic metraj)
Executarea lucrărilor
45. Lucrările de cercetare "de tip uşor" vor fi cuprinse în proiectele de lucrări de prospecţiuni.
46. Susţinerea lucrărilor se va face pe baza monografiei de armare.
47.În cazul când personalul salariat execută lucrări de prospecţiuni pentru care trebuie să intre
şi în lucrări miniere subterane vechi în care activitatea a fost oprită, accesul în aceste lucrări se
va face pe bază de program aprobat de conducătorul unităţii miniere (restabilirea aerajului,
verificarea susţinerii, evacuarea apelor, controlul gazelor) .
48. De execuţia lucrărilor răspunde conducătorul lucrării numit prin decizie.
49. Înainte de începerea fiecărei lucrări, salariaţii vor fi intruiţi, atrăgându-li-se atenţia asupra
problemelor care se pot ivi în situaţia concretă de pe teren.
50. Haldarea materialului se face În locuri stabilite prin proiect urmărindu-se stabilitatea
haldei şi luându-se măsuri de consolidare atunci când se constată că aceasta are tendinţe de
alunecare.
51. Şanţurile care se execută vor fi sprijinite pe ambele maluri, funcţie de dimensiunile
acestora şi gradul de stabilitate al rocilor, în care sunt săpate, respectându-se soluţia impusă
prin schiţa de execuţie.
52. În cazul apariţiilor unor situaţii dificile (roci moi, infiltraţii de apă, roci cu tendinţă de
desprindere etc.) ,conducătorul lucrării va înmâna o schiţă conducătorului formaţiei de lucru,
cu detaliile de execuţie.
53. Şanţurile cu adâncimi mai mari de 1 m vor fi prevăzute cu un număr de scări care să
permită evacuarea rapidă a personalului în caz de pericol şi cu poduri pentru evacuarea
materialului derocat.
54. La executarea şanţurilor este interzisă formarea pe taluz a ieşindurilor în consolă. Bucăţile
de rocă desprinse sau care tind să se desprindă de pe taluz vor fi îndepărtate.
55. După atingerea obiectivelor geologice, şanţurile de cercetare se vor rambleea. Dacă unele
şanţuri prezintă interes geologic deosebit, ele pot fi menţinute cu avizul scris al autorităţilor
competente.
Măsuri organizatorice
56. Se interzice deplasarea personalului şi a materialelor în timpul nopţii pe terenuri
accidentate, în păduri ori pe drumuri necunoscute.
57. Pentru activităţile care se defăşoară în ţinuturi unde personalul este supus agresiunii
animalelor sălbatice, cât şi pentru o orientare cât mai bună în teren se vor lua măsuri adecvate
(însoţirea de un localnic, personal din instituţii care deţin arme de foc, obţinerea de permise de
port-armă de către personalul propriu etc.) .
58. La deplasările de durată lungă, personalul va fi dotat cu echipament necesar funcţie de
condiţiile climatice.
59. Este interzis ca personalul să se deplaseze prin locurile unde au loc exploatări forestiere,
prin locurile prin care se face transport de material lemnos, pe instalaţiile de transport cu
cablu a materialelor, staţionând pe buştenii încărcaţi în diverse mijloace de transport etc.
60. Pentru lucările în terenurile mlăştinoase personalul va fi dotat cu materiale şi echipament
adecvat (baston pentru încercarea solului şi susţinere, "labe de urs", frânghie etc.) şi va fi
instruit asupra modului de comportare şi acordare de prim ajutor În caz de accidente.
61. Închiderea sau deschiderea stadiilor se va face cu atenţie, pentru a evita accidentarea
mâinilor prin închiderea bruscă a celor două părţi articulate ale stadiilor.
Jaloanele şi stadiile se vor aşeza pe sol, spre a nu fi doborâte de vânt sau prin atingerea lor din
greşeală.
62. Este interzisă purtarea instrumentelor pe trepiede de la un punct la altul în terenuri
frământate, alunecoase, prin păduri sau mlaştini. În aceste cazuri, instrumentele se vor purta
numai În cutiile respective, iar trepiedele strÂnse.
63. Se interzice amplasarea stadiilor topografice în regiuni accidentale, mişcătoare, pe
grohotişuri sau în zonele muntoase cu pante abrupte precum şi sub liniile electrice de înaltă
tensiune.
64. La măsurătorile în terenuri cu pante mari se vor lua măsuri de îndepărtare a rocilor,
copacilor doborâţi etc. care au tendiţă de rostogolire.
65. La urcarea În copaci, pentru a cerceta regiunea sau pentru fixarea unui semnal geodezic,
se vor folosi în mod obligatoriu dispozitive speciale de urcare (centuri de siguranţă, gheare de
pisică sau pinteni de cocoş tip Volfgang etc.) .
66. Urcarea pe stâlpi pentru recunoaşterea punctelor vecine, va fi permisă numai după ce s-au
luat toate măsurile de siguranţă, privind ancorarea stâlpului respectiv, fiind interzisă urcarea
pe stâlpii electrici .
67. La identificarea semnelor pe acoperişul clădirilor, urcarea se va face prin locurile de acces
pe acoperiş (scări interioare sau exterioare) , folosind scări de frânghii ancorate pe acoperiş.

Prelevarea probelor
68. Şeful formaţiei geologice va întocmi programul lucrărilor de probare care va fi adus la
cunoştinţă şefului echipei de probare, ţinând seama că operaţiunea de probare se efectuează
atât la suprafaţă cât şi în subteran.
69. Şeful formaţiei geologice, împreună cu şeful echipei de probare, vor atrage atenţia
salariaţilor care compun echipa de probare asupra eventualelor riscuri ce pot surveni în timpul
prelevării probelor (desprinderi de rocă, fragmente dure ce pot cauza răniri, ruperea dălţilor în
roci dure, etc.) .
70. Şeful echipei de probare, pe lângă răspunderea ce o are privind corectitudinea modului de
prelevare a probei, răspunde direct de protecţia muncii întregului colectiv care formează
echipa, verificând în acelaşi timp dacă personalul dispune de uneltele necesare în stare tehnică
corespunzătoare şi dacă poartă echipamentul individual de protecţie (de ex. ochelari de
protecţie etc.) .
71. Şeful formaţiei de prospecţiuni (geologice) va anunţa şi va lua avizul conducerilor din
incintele unde urmează să fie executate lucrările de prelevare a probelor, prezentând şi
programul desfăşurării acestora.
72. În cadrul lucrărilor de probare, membrii care compun echipa (indiferent de pregătire şi
funcţie) , vor respecta regulamentele de lucru ale unităţilor în raza cărora îşi desfăşoară
activitatea.
73. Înainte de începerea lucrărilor de probare, şeful echipei de probatori va lua toate măsurile
(copturire pe o zonă mai largă) astfel încât să fie înlăturat orice pericol de desprindere şi
cădere a rocilor.
74. Este interzis probatorilor (la suprafaţă sau în subteran) să părăsească locul de muncă
nejustificat şi să viziteze alte puncte de lucru.
Probarea la suprafaţă
75. Pentru probarea şanţurilor şi puţurilor de mică adâncime, înainte de începerea lucrărilor se
va verifica starea podurilor şi a armăturilor pentru înlăturarea pericolului de desprindere a
rocilor şi eventual de prăbuşire a pereţilor.
76. Şeful echipei de probare răspunde de transportul probelor şi modul cum este compusă,
realizată şi asigurată încărcătura.
Pentru deplasarea membrilor echipei, şeful echipei de probare va alege un traseu care va evita
potecile accidentate şi pantele periculoase (pe povârnişuri, ravene etc.) .
77. Este interzis transportul de probe În timpul nopţii şi pe vreme nefavorabilă (ploi cu averse,
furtuni etc.) .
78. Intrarea în incinta de foraj în scopul probării carotelor extrase prin foraje se va face numai
cu aprobarea salariaţilor competenţi.
79. La intrarea În incinta de foraj, membrii echipei de probare vor respecta toate regulile
stabilite pentru persoanlul din formaţia de foraj.
80. Este interzis membrilor echipei de probare ca în interiorul incintei de foraj să aibă
iniţiative şi să manevreze utilaje sau să schimbe poziţia materialelor depozitate.
81. La sfârşitul operaţiunilor de probare vor curăţa locul şi vor stivui lăzile cu carote în mod
corespunzător, în locurile special desemnate în acest scop.
82. Şeful echipei de probare va înştiinţa şeful formaţiei de foraj despre terminarea
operaţiunilor de probare.
Şeful formaţiei de foraj va verifica dacă la părăsirea locului de muncă, echipa a respectat
regulile stabilite.
Probare în subteran
83. La intrarea în subteran şi pe tot parcursul lucrărilor, membrii care compun echipa de
probare vor respecta regulile de protecţie a muncii valabile în mina respectivă şi impuse de
situaţia respectivă.
84. Înainte de începerea lucrărilor de probare, se va face un instructaj special, arătând care
sunt riscurile de accidentare legate de specificul minei respective, indicând locurile care
prezintă pericol, modul de comportare şi măsurile de prevenire a accidentelor.
85. Se interzice intrarea şi efectuarea lucrărilor de probare în zonele cu pericol sau cu
posibilităţi de prăbuşire sau căderi de rocă, precum şi în zonele cu posibile viituri de apă, până
la îndepărtarea pericolelor posibile.
86. Înainte de începerea lucrărilor, şeful echipei de probare va verifica dacă zona în care se
lucrează prezintă siguranţă în privinţa aerajului. Dacă zona este neaerisită, dar probarea este
necesară se vor prevede instalaţii de aeraj parţial, executate pe bază de proiect.
87. În situaţia când pentru efectuarea lucrărilor de probare este necesar să fie scoase bandaje
din armătură, această operaţie se va face numai cu aprobarea şefului minei sub directa
supraveghere a unui cadru tehnic desemnat.
88. Pentru probarea globală, cu folosirea explozivului, persoana care răspunde de lucrările
respective va pregăti o schiţă care va fi vizată şi de şeful minei.
Operaţiunea se va face sub directa supraveghere a unui cadru tehnic numit de către şeful
minei.
Transportul materialului exploziv, amorsarea şi împuşcarea se vor face de către artificieri
autorizaţi în baza dispoziţiei de împuşcare.
89. La sfârşitul fiecărui schimb, şeful formaţiei va raporta şefului minei şi apoi şefului
formaţiei geologice sau de sector, eventualele abateri sau pericole iminente care pot provoca
accidente, constatate în timpul lucrului.
În funcţie de situaţie, şeful minei va dispune măsurile necesare pentru înlăturarea situaţiilor
periculoase.
Activitate pe teren
90. În teren echipele de lucru organizate pentru recoltarea probelor, îşi vor asigura sedii
corespunzătoare din punctul de vedere al evitării accidentelor legate de instalaţiile electrice,
depozite de materiale inflamabile şi substanţe active, precum şi parcarea în siguranţă a
autovehicolelor.
91. Deplasarea în teren a personalului cu mijloace autospecial amenajate precum şi a
autolaboratoarelor se va face numai dacă condiţiile tehnice permit staţionarea acestora în
puncte unde este posibil să fie asigurate şi prevenite orice accidente.
92. Autolaboratoarele vor fi dotate cu trusă sanitară care să corespundă specificului de analize
ca intervenţie de prim ajutor. De asemenea, autovehicolele de teren şi autolaboratoarele vor
avea asupra lor extinctoare, cablu de tracţiune pentru intervenţie, iar pentru sezonul rece lopeţi
şi lanţuri pentru roţi.
93. În timpul mersului pe teren a autolaboratoarelor vor fi luate toate măsurile (mersul încet,
evitarea pantelor mari) pentru a evita alunecările şi răsturnarea maşinilor.
Materialele transportate vor fi asigurate pentru a preîntâmpina răsturnarea şi împrăştierea lor.
94. În condiţiile de lucru în perimetre izolate, fără întoarcerea zilnică la sediul echipei,
instalarea componentelor se va face pe platforme sigure, evitându-se terenurile neconsolidate,
expuse inundaţiilor, trăsnetelor etc.
Şeful formaţiei de lucru va lua măsuri pentru identificarea şanselor de aprovizionare
permanentă a personalului cu alimente şi apă potabilă.
95. Pe teren echipa trebuie să fie formată din 2 persoane pentru a se putea acorda un prim
ajutor reciproc, prompt, în caz de accidentări grave.
96. Prelevarea probelor din sedimente recente şi aluviuni se vor face numai cu echipament
adecvat ( de protecţie şi de colectare) din puncte de observaţie asigurate împotriva
alunecărilor sau înecului.
97. Recoltarea probelor de sol şi roci de la adâncimi mici (0,5 - 5 m) cu ajutorul carotierelor
sau frezelor manuale se va face cu personal instruit în această direcţie.
98. Prepararea preliminară a probelor geologice şi geochimice pe teren în vederea ambalării şi
expedierii se va face luându-se măsuri ca personalul să nu se expună la noxe (gaze toxice,
praf, substanţe chimice etc.) cât şi la lovire cu materiale solide.
99. Operaţiile de ambalare - pe teren - în recipienţi de sticlă (borcane, sticle, epruvete) a
probelor se vor executa astfel încât să se evite spargerea acestora şi eventuala rănire în
cioburi.
100. Lăzile, cutiile, sacii în care se transportă probele se vor manipula şi depozita în condiţii
de deplină securitate evitând accidentarea prin răsturnare, incendii etc.