OPTICĂ

1. Defineşte următorii termeni şi desenează câte o schiţă pentru fiecare:

a. distanţă focală;
b. lentilă convergentă;
c. lentilă divergentă;
d. distorsiune;
e. aberaţie cromatică longitudinală;
f. aberaţie cromatică transversală;
g. aberaţie de sfericitate;
h. lentile acromatice;
i. refracţia luminii.

Distanţa focală
Distanţa de la lentilă la punctul în care se formează o imagine a unui obiect luminos se numeşte
distanţă focală. Este măsurată, de regulă, de la centrul lentilei.

imaginea punctului curbura

obiect luminos convexă este
raze paralele mai ascuţită
cu axa optică axă optică
principală

linia centrală centru

focar real (axa optică) mai gros
distanţă
focală BICONVEXE PLAN- MENISC-
CONVEXE CONVERGENTE

Lentile convergente

Lentilă convergentă
O lentilă este convergentă (sau pozitivă) dacă razele paralele de lumină converg pentru a se forma
o imagine reală. O lentilă convergentă se mai numeşte şi lentilă pozitivă. Este mai groasă la mijloc decât
la margini.

Lentilă divergentă
În lentilele divergente razele paralele de lumină diverg şi nu formează o imagine reală, dar la
prelungirile lor se formează o imagine virtuală.

1
 curbura concavă
este mai adâncită

centru
axă optică principală mai subţire

focar virtual BICONCAVE PLAN- MENISC-

CONCAVE DIVERGENTE

Lentile divergente

Distorsiune
Distorsiunea apare atunci când o lentilă nu este perfectă. În această situaţie, se formează o imagine
incorectă.

Distorsiune

Lentilă imperfectă

Distorsiune

Aberaţie cromatică longitudinală

Lentilele simple dispersează lumina exact ca o prismă. Razele violete sunt focalizate mai aproape
decât cele roşii. Această aberaţie cromatică este constantă în întregul plan focal.

Observă cum lentila

seamănă cu o prismă.
lumină
albă

focarul focarul
radiaţiilor radiaţiilor
roşii violete

Aberaţie cromatică longitudinală

2
 Aberaţie cromatică transversală
Este defectul lentilelor în a forma imagini de mărimi egale în toate culorile. Această aberaţie
cromatică creşte o dată cu unghiul format de rază cu axa focală şi nu este prezentă pe axă.

Radiaţiile roşii şi
cele violete se
lumină
roşu întâlnesc în acelaşi
albă
punct.
violet
violet

roşu
Dar imaginea roşie
este mai mare
decât cea violetă.
Aberaţie cromatică transversală
Aberaţie de sfericitate
Aberaţia de sfericitate este abaterea razelor de lumină (provenite de la o sursă punctiformă) de a se
întâlni într-un punct când sunt reflectate de o oglindă concavă sau când se strâng la trecerea printr-o
lentilă convergentă.
Când razele paralele de lumină trimise asupra unei oglinzi sferice concave ating suprafaţa
acesteia, razele care trec prin centrul oglinzii se întâlnesc într-un punct mai departe de oglindă decât cele
care sunt reflectate de zonele mai apropiate de margini. În loc să se întâlnească într-un singur punct focal,
aceste raze se întâlnesc de-a lungul unei curbe focale, numită curbă caustică. Dacă un pahar este aproape
umplut cu lapte, iar lumina cade pe suprafaţa laterală a paharului dintr-un anumit unghi, o curbă caustică
va fi văzută pe suprafaţa laptelui.
Există o curbă similară, formată de aberaţia de sfericitate când lumina trece printr-o lentilă sferică
convergentă. Pentru a micşora această abatere, se pot opri razele de lumină care trec prin lentilă aproape
de marginile acesteia. În aparatele de fotografiat, acest lucru este realizat de o diafragmă circulară
reglabilă, cu ajutorul căreia se poate varia fluxul de lumină. Cu cât diametrul diafragmei prin care trece
lumina spre lentilă este mai mic, cu atât imaginea formată pe filmul aparatului va avea o claritate mai
mare.
Aberaţia de sfericitate poate fi, de asemenea, controlată la o lentilă prin schimbarea curburii
lentilei. Asemenea lentile se numesc lentile aplanatice. O lentilă pentru un telescop mare, de exemplu, are
câteodată marginile aplatizate prin polizare. O oglindă parabolică nu prezintă aberaţia de sfericitate.

Razele centrale sau paraxiale

determină distanţa focală raze marginale
şi dau imaginea corectă roşu
(punctul F)
raze paraxiale violet
F
A.S.
Toate razele se
sticlă flint întâlnesc în
Razele din marginea sticlă crown acelaşi punct.
lentilei cad mai aproape
de aceasta. Lentila este
subcorectată sferic.
Aberaţia de sfericitate Lentilă acromatică
3
 Aberaţia de sfericitate este produsă de abaterea de la forma perfect sferică a dioptrilor ce compun
sistemul optic (în cazul lentilelor, cele două suprafeţe ce delimitează lentila, iar la oglinzi sferice,
suprafaţa de reflexie). Această abatere are ca efect obţinerea unui sistem optic astigmat. Stigmatism
înseamnă un sistem optic ideal prin care imaginea reală (formată la intersecţia razelor) sau cea virtuală
(formată la intersecţia prelungirilor razelor) a unui obiect punctiform este punctiformă.

Lentilă acromatică
Lentilele acromatice sunt formate din două lentile convergente şi divergente lipite, pentru a
corecta aberaţia cromatică longitudinală şi pentru aberaţia de sfericitate a unui fascicul paraxial (fascicul
aproape paralel).

Refracţia luminii

Raza de lumină, călătorind cu o Unghiul critic este valoarea

viteză relativă de 1 în aer, este
încetinită până la viteza relativă de
¾ în apă. Această descreştere
abruptă în viteză face ca raza de
lumină să se „îndoaie” sau să se
refracte. Unghiul de incidenţă (I)
este întotdeauna mai mare decât
unghiul de refracţie (R). Dacă
unghiul I este de 0º sau mai mare
de 85º, nu poate exista refracţie.
maximă pe care o poate atinge R,
în acest caz 48½º. Pentru o rază de
lumină care trece prin apă şi atinge
suprafaţa apei într-un unghi mai
mare decât unghiul critic, suprafaţa
apei devine o barieră de netrecut.
Raza este reflectată total.

2. Explică cum se comportă lumina când atinge sau traversează apa, uleiul,
feldspatul şi o oglindă.

Apă
Vezi explicaţia refracţiei luminii de la cerinţa 1.

Ulei
Când lumina atinge suprafaţa uleiului, este dispersată (descompusă în culori) cam în acelaşi fel în
care o prismă face acest lucru.

4
 difuzie

Feldspat Oglindă
Lumina care cade pe o Lumina reflectată de o oglindă
suprafaţă aspră, cum ar fi perfect şlefuită este reflectată
feldspatul, este reflectată în de fapt de o peliculă metalică
mai multe direcţii. de pe partea de dinainte a
oglinzii.

3. Numeşte şi desenează câte o schiţă pentru trei tipuri de lentile convergente şi

trei tipuri de lentile divergente precum şi modul de formare a imaginii în aceste
lentile.

Lentile convergente:

Formarea imaginii în
lentile convergente:
R1=∞ R2
-R1 R2

b. plan convexă

a. biconvexă c. menisc conv

5
 obiect
B

A’
A F1 F2
B’ imagine
micşorată şi
răsturnată

obiect

A’
A
F imagine
mărită şi
B’ răsturnată

B’
imagine
virtuală
dreaptă

obiect

A’ A

-R1
-R1 R2 R1= ∞ R2 -R



d


Lentile divergente:
a. biconcavă b. plan concavă c. menis
6
 Formarea imaginii în lentila divergentă:

4. Care ar trebui să fie distanţa minimă a sursei de lumină faţă de lentilă atunci
când se verifică distanţa focală?
30 înmulţit cu distanţa focală. Testarea distanţei focale se face cu fascicule paraxiale (aproape
paralele). În realitate, fasciculul este divergent, însă unghiul de deschidere trebuie să fie foarte mic.
Unghiul de deschidere al fasciculului e cu atât mai mic cu cât obiectul e mai departe. Pentru unghiuri de
sub 1º, distanţa e mai mare de 30º f.

5. Găseşte distanţa focală a cel puţin patru lentile, dintre

care una să fie divergentă. Raze paralele
Lumina soarelui
Ţine lentila la lumina soarelui şi de-a lungul unei sau a unei lămpi
rigle, cum este arătat în desenul alăturat. Mişcă lentila în nu trebuie să fie
sus şi în jos pentru a forma o imagine mică a soarelui. mai aproape de
Citeşte apoi distanţa focală de pe riglă. 30 x distanţa
focală.

IMAGINEA
SOARELUI
6. Explică, printr-un desen, de ce o
imagine printr-o lentilă convergentă dă o imagine în oglindă şi răsturnată.

7
 Mai jos este un desen care arată răsturnarea imaginii care se produce într-un aparat de fotografiat.
Lumina de la baza imaginii trece prin lentilă şi formează partea de sus a imaginii răsturnate pe filmul din
zona din spate a aparatului de fotografiat.

lentilă film

7. Arată printr-un desen cum funcţionează o prismă. Spune unghiurile

începând de la care culorile apar şi dispar.

Roşul apare cam la 42º, iar violetul dispare cam pe la 49º.

violet
rază de lumină indigo
albastru
verde
galben
prismă orange
roşu

Culorile din care este compusă lumina după trecerea printr-o prismă

8. Arată şi explică ce se întâmplă când lumina cade pe o lamă de sticlă mată.

Lumina care cade pe o lamă de sticlă mată sau pe o oglindă este reflectată de către învelişul de pe
spatele sticlei.

Maxime şi minime de interferenţă

9. Participă la construirea unui instrument optic simplu folosind oglinzi sau

lentile.

8
 Mai jos sunt prezentate câteva instrucţiuni pentru construirea unor instrumente optice simple
(dimensiunile sunt orientative):

Episcop (aparat optic pentru proiectarea pe un ecran a obiectelor opace)

Lentilele sunt fixate la distanţa dată de distanţele lor focale.

Cu ajutorul acestui episcop uşor de construit se poate obţine o mărire a ecranului de până la şapte
ori. Va proiecta orice fel de copie opacă, cum ar fi o fotografie, comics-uri etc. Imaginea este dreaptă şi
alb-negru sau color, exact ca şi copia.

ventilator
cutie, 5 cm oglindă
diametru optic
5x29 cm diafragmă
PCX (2) 2 cm

6 cm
spate
distanţier
1,2 cm

lentile alternante
distanţa focală
16,5 cm – f/6,5

latură, lentile
jumătatea unei 16,5 cm
grosime cutii cu 7 cm distanţa focală
diametru şi
0,6 cm lungime de 10 cm bandă izolantă sau
stinghie pentru bază
ramă pentru izolarea
reflector 0,6 cm
încheieturilor

Două becuri de 100 de waţi furnizează un grad suficient de luminozitate a ecranului, chiar dacă
trebuie reamintit că toate episcoapele au nevoie de cel puţin semi-întuneric pentru o bună vizibilitate.
Poate fi folosită oricare din cele două lentile simple; dubleturile de acest fel nu sunt la fel de clare sau
lucioase ca lentilele anastigmatice, dar costă mult mai puţin. Puţin suc de fructe poate fi folosit pentru a
pune lentilele în cilindru. Inelele de carton ţin lentilele la distanţa dorită, separat de distanţa focală
specificată.
Construcţia poate fi simplificată folosind cutii de tablă despărţite ca reflectoare, ca în desenul de
sus. Oricum, planul actual (desenul de mai jos) foloseşte aceste cutii doar ca scuturi contra căldurii,
reflectoarele efective fiind un strat reflectorizant sau o foaie de carton de azbest, aşezat cum este arătat în
desen. Este necesar şi un anumit tip de bandă izolantă sau o ramă aşezată la baza panoului din faţă pentru
a preveni scurgerea luminii spre ecran.

9
10
 cutie de 5 cm
diametru

lentile, dublet
5x30 cm menisc, 17 cm
orificiu de ventilare menisc (2) carton distanţa focală, f/6
strat reflector 6 cm
al oglinzii diafragmă,
2 cm
negru

17 cm
carton şi
bandă adezivă

reflector

100 waţi
ecran
deflector carton de
azbest

½ din lungimea totală

18 cm

Diascop (proiector pe distanţă scurtă a diapozitivelor de 35 mm)

Ideea este să obţii o imagine mare, proiectată pe o distanţă scurtă (50-100 cm). Tot ceea ce ai
nevoie pentru a realiza acest lucru sunt lentile cu o distanţă focală mică, dar capabile să acopere
diapozitivele de 35 mm. Lentila trebuie să fie bine fixată într-un cilindru larg, cum ar fi un capac pentru
sticle (aşa cum se vede în desenele de mai jos). Capacul de sticlă trebuie să aibă cel puţin 3 cm în
diametru.
Montura condensatorului este
o simplă gaură făcută sau modelată 14 cm
în cele două piese de lemn care sunt
necesare pentru a obţine exact
grosimea dorită. În montura
lentilelor trebuie făcute câteva găuri
bandă izolantă
pentru ventilaţie, pentru a atrage
care maschează triplet de 5 cm
afară vaporii de apă care se vor 0,5 cm din marginea distanţa focală,
forma în primele câteva ocazii când lentilelor f/3,5
pui proiectorul în folosinţă. Observă
un lucru: corpul cutiei nu este ataşat
de bază în nici un fel decât prin
balamaua din spate. Aceasta pentru
ca corpul cutiei să poată fi ridicat,
aşa cum se vede în desen.
reglaj de ridicare

11
 0,5 cm găuri de
aerisire

5 cm
sursă de lumină
internă

13 cm
latură,
placaj de
0,6 cm
placaj de
2 cm

şurub de fixare
0,5 cm
scobitură de fantă de 0,8 cm
balama lărgime
5x9 cm

ventilator
capac – placaj 0,6 cm găuri de 1,2 cm
lentile de proiecţie 5 cm
ecran de distanţa focală, f/3,5
protecţie Edmund Nr. 40-523
(opţional)
sursa de lumină
internă de cap de
4x5x9 cm 1,2 cu fixate bine în capac
foaie de metal 100 waţi şaibă (3)

5x6 cm (2)
cap de
2,5 cm 6 cm

dulie capac de sticlă de plastic –

6 cm ajustat prin frecare

cam la 12 de centrul
condensatorului
tăietura de ferăstrău este făgaşul
pe care va intra diapozitivul
baza – placaj 1,2x13x16 cm
½ din lungimea totală
picior – 1,2x2 cm
taie pentru ventilaţie

12
 10. Explică ce semnifică termenii 6x35 şi 7x50 când se folosesc în legătură cu
binoclurile.

Fabricanţii de binocluri produc lentile cu diametre diferite şi cu puteri diferite de mărire. Numărul
de mărire este întotdeauna dat primul. Exemplul 6x35 înseamnă că obiectul observat este mărit de şase ori
faţă de cum l-am vedea cu ochiul liber. Diametrul lentilei este de 35 mm. Altfel spus, 6x35 reprezintă
mărire x diametru obiectiv.

11. Defineşte termenul „f/diafragmă” folosit în legătură cu aparatele de

fotografiat. Ce înseamnă că o lentilă este rapidă sau înceată? Este o lentilă f/8,5 mai
rapidă sau mai înceată decât o lentilă f/8?

Viteza unei lentile se referă la cantitatea de lumină care pătrunde prin ea. Evident, cu cât mai largă
este lentila, cu atât este transmisă mai multă lumină. Cu toate acestea, în timp ce lumina se îndreaptă de-a
lungul distanţei focale către film, intensitatea luminoasă se diminuează. Deci, pentru a avea un mod
universal de indicare a vitezei lentilei, a fost dezvoltat numărul F. Pentru a obţine acest număr, trebuie
doar să împarţi distanţa focală la diametrul celei mai mari deschideri. Să presupunem că o lentilă cu o
distanţă focală de 5 cm are o deschidere maximă de 1,25 cm. 5 împărţit la 1,25 dă 4; cu alte cuvinte,
transmiterea luminii prin lentilă este de f/4.
Lentilele, cu excepţia celor de la cele mai simple aparate de fotografiat, pot fi ajustate la un
anumit nivel pentru deschideri diferite ale diafragmei. O lentilă f/3,5 poate fi ajustată, de exemplu, la f/8
sau la f/11, însemnând că este admisă mai puţină lumină în film când diafragma se deschide. În ultimul
caz, diafragma trebuie să fie ajustată pentru a rămâne deschisă o perioadă de timp mai mare.
F/3,5 este mai rapidă decât f/8.

13