Sunteți pe pagina 1din 148

1924 NNUL FEBRUAR. No.

Viata Romineascd
REVISTA L1TERARÄ 1 STI1NT1FICA

SUMAR :
I..Gonciarov r
Oblomov (Trad. din ruse0e de A. Fruna).
Mihai Codreanu 1

Inspiratia.-Paialul.
D. D. Rosca Refleclii pe marginea until interview.
G. Bgrgäuanu Bunicul.
Lucia Mantu In juru unui pseudonim.
Alexandru N. Nanu antec mut.
Em. Grigoras Un filozof roiran rn secolul al XVIIIlea.
Pr. C. Dron Exist m4care cooperativ In Romtnia ?
Mihai D. Ralea Arta i urftul.
Theodor Scortescu Cronica literar .(Teatrul lui Cehov).
Prof. Dr. N. Leon Cronica stilnlificó (Inceputul WOO.
M. Sevastos Cronica teatral: Ia0 (Ghiara.-Phedra f i Mag-
da cu d-na Agate l3lrsescu.- Turneul corn-
M. R.
P. Nicanor S Co.
I: .. . .
paniei Voiculescu).
Cronica filozofic (Psihologle f i sociologie).
Miscellanea (Disolufla constiinfel romtnesti. -
L. Pirandello.-In jurul reformei învelfmfn-
tului secundar.-CrIza parlamentarismului.-
Fritz von Unruh.- 0 monografie asupra Ba-
sarabiel). -
_

Recenzii : Edmond Jaloux: L'esprit des livres. Aureliu Weiss.-Al. Rosetti : Lexical Apostolului
lui Coresi cotnparat cu al Codicelui Voronetean. I. Siadbei.-Georges Davy : Eléments de Seclologie. Tome
I: Sociologie politique. D. I. S..-Léon Berard: Pour la réforme classique de l'enseignement secondaire.
Const. Visoianu.-Georges Davy: Le Droit, l'iddalisme et l'Expérience. E. A. B .-Henri Robert: L'avocat.
Aureliu Weiss.-Dr. J. Rogues Fursac: Manuel de Psychiatrie. D. I. S..-Dora Bieneman : Recherches sur
l'aptitude dactylographique en vue de l'orientation professionelle (Bureau international du Trava il.-Etu-
des et Documents). C. R..
Revista Revistelor: Arhivapentra stilnfa ,si reforma socialii".-Olndlrea".-Revista Vremil.-
Cuvfntul llber".-Ndzulnla".-Sareina guvernului Ramsay Mac Donald" (L. Weiss. L'Europe Nouvelle).-
.Simptome de inandtosire economicé a Germaniei" (C. Loutre. L'Europe Nouvelle).-Tipurile sociale in
operele lui Balzac si a lui Zola" (Paul Louis. Le Monde Nouveau).-Cooperatia economicé franco-ger-
mani" (Ambroise Got. Mercure de France).-Valery Larbaud" (Edmond Jaloux. Nouvelle Revue Francaise).
Mlscarea intelectuala in stridnátate : (Literatun.-Criticé.-Stiintfi.-Biografie.-Istorie.-
Ocultism).
Bibilografii
OULU/ 0,
4 ART

"" 1A$1
Redactia qi Administratia : Strada Alecsandri No. 3
1924
VIATA. ROMINESSCA apare lunar cu cel putin x6o paginl.-Abonamentul in tara un an oo lei.-
jurnitate an lso lei. Numtrul 30 lei.-Pentru straindtate : un an soo ; jumatate de an aso le?. Numb,
rut so lei. Pentru detalh a se vedea pagina urmétoare.
Reproducerea oprltd.
www.dacoromanica.ro
VIATA ROMÎNEASCA
REVISTÁ LUNARA ,

Iasi, Strada Alecsandri No. 10-12.


ANUL XIV
CONDITIILE DE ABONARE
A bonamentele sint : semestriale 1 annale.
Cele semestriale se socotesc dela No. 1 ping la No. 6 in-
dusty, sau dela No. 7 pinA la 12 inclasiv.
Cele anuale dela No. 1 pAnA la No. 12 inclusiv.
Abonamentele se pot face la 1 Ianuarie pentru un an sau
jumAtate de an ; dela 1 lulie pentru o jumAtate de an,-trimitind
suma prtn mandat paged.
Reinolrea se face cu o lunA inainte de expirare, pentruca
expedlerea Revistei sä nu sufere intrerupere.
Pretal abonamentului pe anul 1924 este
IN TAM(
Pentru Autoritäti, lnstitutiuni, Societäti i Intre-
prinderl comerciale, financlare I industriale, pe an . 400 lei
Pentru particulart:
Pe an an
Pe jumAtate an
Un numAr . . .
''''
.
.
300 lei
150
30 ,

IN STRÄINATATE
Pe nn an .......
Pe jumAtate an
Un numAr
500 lei
250 ,
50 .

Abonatilor li se acordA o reducere de 10 la sutA din pre-


tul volumelor editate.
Pentru siguranta primirii regulate a Revistei D-nii
abonati slut rugati a trimite odatá cu abonamentul si
24 lei anual costul recomandárii pentru tarä si 65 lei
pentru strinitate.
Colectii complecte pe anil 1920, 1921 si 1922 se gäsesc
in depozit la Administratia Revistei cu pret de :
100 lei colectia pe 1920
120 . 1921
160 . . 1922
200 ., 1923
inclusiv spesele de porto.
Administrafia.

www.dacoromanica.ro
Oblomov
VIII

Zachar Inchizind usa dupA plecarea lui Tarantiev si Ale-


xeev, nu se aseiA pe cuptor ; astepta sA fie cheinat de boer in-
dad, flinda- 1 auzise cA se pregAtea sd scrie. Dar in biuroul
lui Oblomov era liniste de mormint.
Zachar se ultA printr'o crgpAturA si ?... Ilia Mid stAtea cut-
cat Ilnistit pe divan, rAzgmindu-si capul pe o mina ; dinaintea
lui era o carte. Zachar deschise usa.
- D'apol iar v'ati lungit ?...
- Nu mA deranja ; vezi cA cetesc 1-zise Oblomov deodatA
rAstit.
-E timpul sA vA spAlati 5i sA scriti,-zIse Zachar stA-
ruitor.
- Da, adevärat, e timpul,-se trezi Ilia 11lici.-Acusl; du- te.
MA mai .gindesc.
- i and a apucat el far sA se culce ?-bombAnea Za-
char, sgrind pe cuptor.-Ce sprinten !...
Oblomov reusi totusi sA ceteascA pagina inabenitA de tImp,
a cArei cetire fusese intreruptA cu vre- o lunA kainte; puse car-
tea la loc si cAsc5 ; apol se cufundA in nesuferitul gind la cele
douA nenorociri".
- Ce plictisealA 1-sopt1 el, cind intinzind picioarele, cind
stringindu-le.
11 trägea spre o lene dulce si visAri. Intorcea ochil spre
cer, cAuta astrul sAu iubit, care era insA tocmai in zenit si scAlda
cu strAlucirea-I orbitoare päretele vAruit al clAdirll, in dosul cA-
r uia serile, apunea in fata lui Oblomov. Nu, intliu treabe-
'
se gindi Oblomov sever,-apoi"....
1

www.dacoromanica.ro
178 VIATA ROMINEASCA

La tall dimineata demon trecuse, in Petersburg era pe


sfir5ite. Par 1.1 la Ilia 1111c1 apngea din curte zgomot amestecat
=de vocl omenesti i neomenesti:- cintecul unor artlsti ambulant!,
acompaniat in cea mai mare parte de latratul cinflor. Unit a-
Tätau vre-o dihanie de peste mare, altii aduceau fel de fel de
produse 5i le ofereau in tot felul de glasuri.
Ilia 1111e! se culd pe spate si pase amincbua mintle subt
cap. Se ocupä cu planul reformelor dela moste. 1st trecu prht
minte citeva articole privitoare la obroc, la araturi ; gäsi o ma-,
sura noun, mai severa in contra tenet i fugit taranitor si ajunse
la aranjarea propriei sale vieti la Ora.
Il preozupa constructia casei; se opri citeva minute at pa-
cere la dispozitia odailor, hotari lungimea si= largimea sofnage-
riei, salH de billard, se gindi incotro sa vinA ferestrele biurou-
lui ; fsi aduse aminte chiar de mobila l covoare.
Aranja apoi atenansele, tinind seama de numarul mosafiri-
lor pe care se gindea sa-i primeascd, hotäri locul grajdurilor,,
surilor, incaperilor pentru slugi si celelalte servicii.
Insfirsit s opri la gradina: hotari sä lese copacil vechi,-
tell si stejarii,-asa cum slut, far merit' si peril sa-i desfiinteze
si fn locul lor sä puie salcimi ; se glad! la pare, dar dui:4 ce
facu socoteala aproximativn a cheltuelilo,r, gäsi ca-t scump st a-
minindu-1 pe altadata, trecu la florarle s.i sere.
Alci it vent o idee asa de nostima despre viitoarele fructe,
?nett se transporta deodati cu citiva ani Inainte, cind mosia va
fi aranjata cu totul dupa plan 51 insusi el va sta fixat la tall.
Se vazu stind Intr'un amurg la masa de cealu, subt un
umbrar nepatruns de soare, cu tm ciubuc lung si trägind f mul
alene, desfátindu-se de ved!rea ce se deschidea de dupa arbor!,
de racoare si liniste ; iar in departare-cimpille Ingälbenite ; soa-
rele se lasa dupa mestecanisul cunoscut st rumeneste lazut ne-
ted ca oglinda ; depe cimpii se riclIca aburi ; se face racoare ;
amurgul se intinde ; täranil merg In pilcuri pela casele lor...
Slugile stau fAra treabá ling& poarta ; se aud vocIle lor
vesele, hohot, se aude balalaica, fetele bona de-a prinsul ; fn
jurul tut fac nebunii copilasil, se catara pe genunchil lui, ii a-
tirnä de gft; linga samovar sta... regina Intregii acestei lumi,
divinitatea femeia 1, Femeia lui ! Iar in sofrageria aranjata
cu o simplirate eleganta, au Inceput sa straluzeasca lumini ade-
menitoare ; s'a asternut o masa mare rotunda ; Zachar inaintat
majordom, cu favoritele cu totul carunte, pune masa, aseazi
cristalul cu zanganit upr si distribue argintäria, mereu scapind
jos dud un pahar, clad o furculita. Se aseaza cu totli In ¡nul
mesei bogate ; tot alci sta st tovarnsul de copilarie, prletinut
nedespartit, Stoltz st alte persoane cunoscute ; apoi plead la
culcare...
Fata tut Ilia luid se lumina deodata de fericire ; visul era
asa de clar, viu, poetic, licit Oblomov se Intoarse inteo clipi
cu fata spre perna, shutl deodata un dor itedeslusit de dragoste,

www.dacoromanica.ro
-
OBLONW V 179

de fericire, simti deodatA dor de cimpiile 5i colinele locului na-


tal, de casa lui, de femee 51 copii...
DupA ce stätu vre-o cinci minute cu fata in jos, se in-
toarse cu Incetul din nou pe spate. Fata-i se inseninA de un
simtämint adtric 51 dulos: era fericit.
Intinse picioarele incet, cu deliciu,-din care pricinA panta-
lonii i se suflecarA putin in sus ; dar Oblomov nici nu WO de
,seamA aceastä micA neorinduialä in toaletA, del visul 11 ducea
usor si nestinjenit departe, spre vlitor.
11 stäpinea in clipa asta ideia lui veche: se gindea la mica
colonic de prietini care au sä se a5eze prin mid sate 51 ferme,
la cincisprezece-dougzeci de verste depArtare in jurul satului säu,
5i cum au sA se intruneascl pe rind 5i zilnic, cind la unul, cind
la altul la dejun, la cinA, la dans ; vede numai zile senine, fete
senine, Mil griji, fArä incretituri pe frunte, rotunde, rizAtoare,
rumene, cu bärbii duble, cu un apetit nesfIrsit ; va fi o varA
nesfirshA, veselie nestinjenitä, mincare bunk lene dulce...
- Doamne, Doamne 1-rosti Ilia Illici plin de fericire, 51
se trezi.
lar de afarl in cinci glasuri se auzea : -Cartofe ! Nisip,
nu trebue nisip ? CArbuni, cArbuni 1 .. Jertfiti, boeri rnilostivi
pentru biserica lui Dumnezeu! -Iar din casa vecina, care se cIA-
dea, räsuna zgomot de topoare, strigAt de lucrAtori.
- Ah 1-of tA Ilia 11Hci cu angiraclune.-Ce viatä ; ce mi-
zerie cu zgomotul Asta de capitalA ! Cind va incepe viata de
' paradis, viata doritä ? Cind am sa vAd odatA cimpiile... scum-
pele cringuri ?... SA stai acolo pe iarbA, subt un copac, sA pri-
ve5ti soarele printre crengi si sl numeri cite paseri au sä se
a$eze peste aceste crengi. In tlrnput Asia ti se a5ead ici, pe
iarb5, clod masa, cind dejunui... vre-o fetisoarA cu obrajir rumeni,
cu coatele goale, rotunde si mol, cu gitul dogorit de soare, lasä
ochii in jos, hoata, 51 zimbe5te... Clod va yeni acest limp ?...
Dar planul 1 Dar starostele, dar apartamentul !"-tresAri
in mintea lui Ilia Mid.
- Da, da!-rosti Ilia Midi ; -acti5i, inteo clipA 1
Oblomov se sculä iute 5i se .a5ezA pe divan, apoi läsA pi-
cioarele in jos, nemeri deodatä in amindol pantofii 5i stäta asa ;
apol se ridicA ca totul 51 ramase vre-o douA minute pe ginduri.
- Zachar, Zachar 1-strigA el tare, uitindu-se spre masä
si cAlimará.
- Ce s'a mai intimplat ?-se auzi odall cu sAritura.-
Cum mä mai dor picloarele ! -adaugl zachar, soptind rägusit.
- Zachar 1-repetA Illa Mid pe glnduri, fArA sä intoard
privirea dela rnasä.- laid ce...-incepu el, arätind spre cAlimarA,
si fArA sA sfirseascA fraza, dzu din nou pe glnduri.
Aci minile i se ridicarA in sus, genunchn i se indolrA, in-
cept.' sA se intindä, sA ca5te...
- Rämäsese colo...- incept] el, intinzindu-se mereu,-ni5te
'Drina.. 51... dA si ni-ite MaderA; pAnA la masA a51 lua putin...

www.dacoromanica.ro
1 80 VItiTA ROMINEASCA .

- Unde ramäsese ?-zise Zachar ;-n'a ramas nimic.


- Cum n'a rAmas ?-zise Ilia Iliici.-Tin minte foarte blue:
era o bucatA lam asa.
- Nu, nu 1 N'a fost nimic I-repeta Zachar cu Maid-
&are.
-A fost!-zise Ilia Mid.
- N'a fost,-rAspunse Zachar.
- Atunci cumparA.
Dati parale.
-
- Line colo, ni$te bani marunti, ia-i.
D'apoi aid e numai o rubla $1 patruzeci ; trebue o ru-
blA i vase griveni.
- Mai erau acolo ni$te gologani.
- Nu 1-am vAzut 1-zise Zachar, legAnindu-se and pe un
picior, cfnd pe altul.-Argint era $i e i acuma, dar gologani
n'am vAzut.
--r-Erau : eri ini i-a dat mie in mina cel cu mAruntivri.
- Vi i-a dat fata cu mine ; am vAzut cä v'a dat mArun-
ti$uri, dar gologani n'am vAzut.
- Oare nu i-o fi luat Tarantiev ?-se gindi Ilia 1111cl, ne-
hotarit. Nu, Ala ar fi luat totur.
- Incolo, ce mai avem ?-zise Oblomov.
- Nu mal e umic. Trebue intrebatl Anisia, dad n'o mat
fi rAmas din $unca de eri. S'o aduc ?
- AdA ce e. CI)m n'a fost ?
- laca n'a fost l-zise Zachar pi est.
Ilia Ililci se plimba ingindurat prin odae.
- Da, multA bAtaie de cap,-zise el incet.- Chiar cu pla-
nul-multime de treabA... $1 brinza doar a mai rAmas,-adAugl
el pe ginduri,- a mincat-o ti ci. cA n'a fost I Dar ce s'o fi %-
cut cu gologanii ?-1Qi zicea Ilia luid, cautind pe masa.
Peste un sfert de ceas, Zachar deschise ua cu tablaua pe
care o tinea cu amfndouA minile ; i intrind in odae, vru sA in-
chidA ua cu piciorul ; dar n'o nemeri i lovi in gol : pAharutul
cazu $1, impreuna cu el, dopul dela garafA 4i franzela.
- Nu s'a pomemit zise Ilia Iliici.-Hai, ridica ce ai scl-
pat. StA $1. se uita 1
Zachar lot cu tablaua fn minA se plecase sA ridice fran-
zela, dar dupa ce se pleca, vazu ca amindoua mInile ii slut o-
cupate, i n'are cu ce ridica
- SA te vad !-zise Ilia 1111cl cu ironie ce stai ?
- SA le ia... afurisitele... se fnfurie Zachar, adresfndu-se
cAtrA lucrurile cazute.-Dejun acuma inainte de masA: s'a mai
vAzut ? -
a$ezind tablaua, ridicA ce scApase, Iuä franzela, o suflA
§1 o puse pe masa.
Ilia luid se puse sA dejuneze, iar Zachar se opri la oare-
care distantA, prIvindu-1 dinteo parte $1 parcA vrind sA-1 spite
ceva.

www.dacoromanica.ro
OBLOMOV 181

Dar Oblomov minca fara sA-1 bage in seam&


Zachar tusl de vre-o douA ori.
Oblomov isi cAuta de treaba.
- Admlnistratorul lar a trimis adineaort-Incepu Zachar
insfirsit cu sfiala ;-ci-cd a venit antreprenorul ; cl-cl n'ar pu-
tea sä vadA amartimentul... Tot in privinta reparatlilor...
Ilia Hlici minca farA sA rAspundA o vorba.
- Ilia Iliici,-zise Zachar mai incet, dui:4 o tAcere.
Illa IlHci se Men ca n'aude.
- SAptAmina viitoare ci-cA sA ne mutam,-adAugA Zachar
rAgusit.
Ilia Ililci bAu un pahArut sl continua sA tacA.
- Ce-i de facut, Illa Illici?-intreba Zachar aproape In
papt5.
- Ti-am interzis sA-mi vorbesti despre asta,-zise Ilia
1111c1 cu asprime,l sculfndu-se, se apropie de Zachar.
Zachar se dadu indarAt.
- Ce om veninos esti tu, Zachar 1-adaugl Oblomov
Oblor- n cu
o sincerA indignare.
Zachar se supArA.
- Na-ti-o bunA ! Veninos ! DacA mai sînt l eu veninos...
Pe cine am omorit ?
-- Ce ma tot plictisesti cu locuinta ?
- Cum vrei sA fil mai veninos ? Imi oträvesti viata !
Nu-s veninos 1-protestä Zachar.
- Dar ce sA fac ?
- Dar eu ce sa fac ?
- ParcA vroiati sA scriti proprietarului ?
- Am sA-i scriu, a$teaptä : cum, vrel deodatA ?
- Ar trebui chiar acuma...
- Acuma, indatd!... Am eu trebl mal serioase. Tu crezi
cA na -cum ai tAia lemne. Iaca,-zise Oblomov, invirtind in
calimäri condeiul uscat.-N'am nici cerneal5. Cum sä scriu ?
-0 rAresc indatA cu cvas,-zise Zachar, i luind cAli-
mara esi indata in antreu, iar Oblomov incepu sa caute hirtie.
- Dar mi se pare, nu-i nici hirtie !-zise Ilia 1111cl, scoto-
cind in saltar si pipaind masa.-De unde! Oh, Zachar Asta,
Imi minincA viata
- Cum nu esti tu om veninos?-zise Ilia Illici lui Zachar
care intrase ;-nimic nu bagi de send. Nu-i hirtie I...
- Dar ce chin e Asta, Ilia 1111cl ? Sint crestin, de ce iml
ziceti veninos... Ne-am näscut, am crescut pe linga boerul cel
!paten: iti zicea i cAtel, te trAgea $i de ureche, cinci binevoia
sA se supere, dar asa vorbA n'am auzit. Nu s'a pomenit. PAnA
cind ?... Poftim hirtia!
LuA depe etalerA s1-1 intinse o jumAtate de coall de hir-
tie sura.
- SA scriu pe asemenea hirtie?-intrebä Oblomov, arun-

www.dacoromanica.ro
182 VIATA ROMINEASCA

cind-o. Cu nsta acopeream paharul noaptea, ca sa nu cada in


el ceva... veninos.
Zachar se intoarse $i se uitA la parete.
-
va copia.
Dar In sffroit : dA-o incoace ; fac ciorna, iar Alexeev a
Ilia Iliici se a$ezA lingA masa $1 scrise indatA : Stimate
Domn...".
- Ce cernealA mizerabila BagA de seamA altadatA,
Zachar I Si fA-ti datoria cum se cade !
Se gindi putin i incepu sA scrie :
Apartamentul pe care-1 ocup in catul al doilea al clAdi-
rii, in care dumneavoastrA vA gincliti sa faceti oarecare schim-
bAri, corespunde in totul felului meu de viatA $1, in urma noel
vietuiri indelungate in aceastA casä, deprinderii mete. Afilnd.prin
mul meu de curte, Zachar Trotimov, ca ati fi poruncit sa-mi
comunice cd apartamentul ocupat de mine..."
Oblomov se opri $i ceti.
- N'are haz,--1$1 zise Ilia IlHci,- de donA ori cä, colo
de douA ori care.
Ceti in $oapta §i schimbA locul cuvintelor : care se raporta
cle astAdata la cat-iar nu merge. Indreptä, nu fdrA greutate $i
se gindl, cum ar evita pe al doilea cd.
Cind $tergea, cind punea cuvintul din non. De vre-o trei
ori schirnba pe cd, dar e$ea sau nonsens, sau vecinAtate cu cel-
lalt cd.
- Nu-i chip sa scap de cd Asta al dracului !-zise Oblo-
mov nerabdAtor. E, dracu s'o ia de scrisoare ! Mae de cap
pentru asemenea fleacuri ! Am pierdut obiceiul de a face scri-
sori de afaceri Si ceasul e trei.
- Zachar, na.
Rupse hirtia in patru bucAti i o aruricA jos.
- Ai vAzut ?-zise Oblomov.
- Am vazut,-zise Zachar, adunind hirtiutele.
- SA nu ma mai plictise§ti cu locuinta. Dar asta ce-i ?
- D'apoi socotelile.
- 0, Dumnezeule ! Ai sa-mi scot! sufletul. Ei, cit ti ? Vor-
be$te iute.
- D'apoi casapului 84 de ruble $i 54 de copeici.
Ilia Mid 10 lovi palmele.
- Ai inebunit ? Numai casapului atita bAnet ?
- Cum sä nu fie ? Nu i s'a plAtit de vre-o trei luni. E in-
semnat aki, nu s'a furat.
- Si apoi nu e$ti tu om veninos !-zise Oblomov.-Un
milion numai pentru carne ! La ce 1-ai intrebuintat ? Macar
dacA ti-ar folosi,..
- N'am mincat eu I-se apArA Zachar.
- Nu tu ! N'ai mincat ?..
- Va pare rail de o bucatica de pine... Uitati-va ! Si-i
bagA socotelile In ming.

www.dacoromanica.ro
OBLOMOV 183

-- El, cul Inca ?-zise Ilia Ililci, aruncind caetelele pline


de slin.
- Inca 120 de ruble $1 18 copeici brutarulul i zarzava-
giului.
-
Asta-i ruinäf IngrozitorI - zise lIla 1111cl, pleranduli
cumpatul.-Esti vad, de al inghitit atita zarzavat ?
- Nu, sint un orn veninos 1-zise Zachar cu amArAciune,
intorcfndu-se cu totul in altA parte.- Daca n'ati lAsa pe Mihelu
Andreici, ar e$1 mai putin !
- El, cit ese in totul, socote$te 1-zise Ilia 1111c1, $i incepu
el singur sa faca socoteli.
Zachar facea aceleasi socoteli pe degete.
- SA le la dracu ! Ese tot pe dos, fiecare data-altfel 1-
zise Oblomov.-La tine cit ese ? Doua sute, sau cit?
- Datl-mi voe o clipA I-zise Zachar inchizind ochil si
bolmojind : de opt ori cite zece... $1 de zece ori cite zece-de
optsprezece ori ; si incl de douA ori cite zece...
Apoi aa nu mai sfirpsti tu,-zise Oblomov ;-du- te la
tine, iar socotelile sa mi le dai mine, 51 ingrile$te de hirtie si
cernealA... Atita amar de bani ! Ziceam eu sA platim cite putin ;
-
vrea totul deodatA... ce pehlevani !
Doua sote cinci zeci de ruble, 5aptezeci $i doul de co-
peici,-zise Zachar dupA ce socotl.-Dati banii.
- Oho, indata ? Mai stal sa controlez mine,.. .
- Cum poftiti, Ilia IHici, ei cer,..
- Stai, ho, destul I Am zis ca mine. Du- te, slut ocupat ;
am eu griji mai serioase.
Ilia 1111cl se a5ezA pe scaun, 15i trase subt el picioarele si
cazu pe ginduri, cind rasunA deodatA clopotelul.
ApAru un orn micut, cu un pintecel potrivit, cu fata alba,
cot obraji rumeni $1 o chelie, pe care din spate, ca ni$te ciucuri,
incadra un par negru $1 des. Chelia era rotunda, curata 1 lucie,
-parca ar fi fost de hides. Fata mosafirului se deosebea prhi-
tr'o expresie de grijA l atentie ollscretA pentru tot ce vedea,
printr'o cumpatare in zimbet i o nota de modestie si oficiall-
tale.
Era imbracat intr'un frac incApator, care se deschidea fi-
ber §i comod, ca o poartA,-aproape numai dupA o atirgere.
Lingeria-1 strAlucea prin albeata,-fAcuta parcA anume pen-
tru chelia- din cap. Pe degetul arAtAtor dela mina dreapta, a-
vea un inel mare cu piatra de culoare intunecatä.
- Doctore ! Prin ce minune ?- exclama Oblomov, intinzind
-
o stinA mosafirulul, tar cu alta apropiindu I tit scaun.
Mi-i necaz ca esti tot sanAtos, ca nu mA mai chemi,
$i am venit singur,- rAspunse doctorul in glumA.- Nu, adaugA
apoi serlos,- am fost st s la vecinul dumitale i m'am oprtt sa
te %Tad.
-- Cum sa s.- a : trei-patru saptAmini,
Iti multumesc. Dar vecinul cum mal sta ?
sat: poate 1 pAnä

www.dacoromanica.ro
184 VIATA ROMINEASCA

in toamnA o mai duce, apol... hidropizie la piept ; $fir$Itul-se


$tie. Dar dumneata ce mai faci ?
Oblomov clätinA din cap cu tristeti.
- RAu, doctore. MA gindeam $i singur sä ma sfAtuesc ea
dumneata. Nu $tiu ce sa fac : stomacul aproape nu lucreaza,
subt lingurica-greutate, arsurile ma dau gata, respirajia grea...
zicea Oblomov cu o mina jalnica.
- DA miria,-z1se doctoral, luA pulsul $1 inchise ochii un
-- Hm 1 BatAi de InimA ai ? Caput te doare ?
minut.-Tumti?
Noaptea, mal ales cind cinez.
Si doctoral mai fact: citeva latrebAri de felul acesta, apoi
lag chelia in jos $1 se cufunda In gindurl. Peste doul minute
rldica deodata capul $1 cu voce hotAritä zise :
- Daca mai stai incA dol-trel ani in clima asta, $1 daca tot
stai culcat, mininci lucrari grase $1 grele-mori de apoplexie.
Oblomov tresari.
- Atunci ce sa fac? Invaja-tná, pentru Dumnezeul
- Ceia ce fac aljii : sA pled in strAinatate.
- In strainätate 1-repetA Oblomov cu ulmlre.
-- Da. Dar ce e ?
- Ce vorbe$t1, doctore ? In strainatate ? Se poate ?
- Dar de ce nu se poate ?
Oblomov se ultA In juru-i, se uitA la odaia sa $1 repetä in
chlp mecanic :
- In strainätate !
- Ce te Impledeca ?
- Cum ce ? Total...
- Cum total ? N'al bani ?..
- Da, iaca, tocmai bani n'am,-Incepu Oblotnov ca viol-
dune, bucurindu-se de piedica asta, ca de cea mai fireascA, $i
In dosul careia se putea ascunde cu cap cu tot.-Ia prive$te
ce-mi scrie starostele.-Unde-1 scrisoarea, oare unde am pus-e.
Zachar 1
- Bine, bine, -zise doctoral ;-asta nu-I treaba mea , da-
toria lifea-sa-ji spun ca trebue sa-ji schlmbi felul de MO, lo-
cal, aerul, ocupajia-tot, tot.
- Bine, am sA ma mat gindesc,-zise Oblomov.-Dar unde
sA mA duc, ce sa fac ?
- Pleaca la Kissingen. sau la EtI13,-incepu doctoral ;-
stal acolo lunie $1 lulie ; beai ape , apoi pleaca in Elvejia, sau
in Tirol : faci cull de struguri. Stai acolo Septembre $1 Oc-
tombre...
- Ce dracu, in Tirol i-abia sopti Ilia Illici.
- Apoi undeva, inteo regiune uscatä, chiar in Eglpt.
Oho!" -se gindi Oblomov.
- InlAtura grijile $i supArarile...
- Dumitale ji-i u$or sa zici,-observA Oblomov ;-dum-
neata nu prime§ti scrisori dela qtaroste...

www.dacoromanica.ro
OBLOMOV 185

- Trebue de asemenea sl eviti sfortarile mint11,-conti-


nul doctorul.
- Mintii ?
- Da, sfortArile mintil.
- Dar planurile cu mogia ?.. Dar ce-s eu : un bugtean de
- Atunci cum vrei. Treaba mea-sa te previn. De past-
Plop ?
uni trebue sä te pAzesti deasemenea : stfnjenesc cura. Trebue si
te distrezi cu cälâritul, dansul, miscare cumpAtata In aer curat,
conversatie plAcutA, mai ales cu damele,-ca sa se bata inima
usor si numai de senzatil placute.
Oblomov 11 asculta lasind capul in jos.
- Apoi ?-intreaba el.
- Apoi cetfre, scris,-sA te fereascA Dumnezeu! Inchiri-
azA o vilA cu ferestrele spre Sud, flori cit mai multe ; sA fie in
apropiere muzieä, femei...
- Dar mincarea cum sa fie ?
- Carnea de vacA l fn general carnea s'o eviti ; fAinoa-
sele, gelatinoasele-asemenea. Poti lua un bulion usor, verde-
turi ; dar sa te pazesti : acum holera se plimbA aproape pre-
tutindeni, trebue sa fii mal cu bAgare de seamA... Poti umbla
pinA la opt ceasuri pe zl. la d puscA...
- Doamne ! -gemu Oblomov.
- In sfirgit,-fnchee doctorul,-cAträ larnA pled la Paris,
si acolo, in virtejul vietli, distreazA-te, nu te gindi ; din teatru
la bal, la mascarada, in afard de orag, in ; sa fie in ju-
rul dumitale prietini, zgomot, risete...
- Nu mal trebue ceva ?-intreba Oblomov
.
cu necaz a-
bia ascuns.
Doctorul se gindi...
- Doar sA te folosesti de aerul de mare : sui Intr'un va-
por in Anglia, fA o plimbare pAnA in America...
Se sculA i fncepu sA-si la ziva bunA.
- DacA le fndeplinesti toate astea intocmai...- continua
doctorul...
- Bine, bine, numil decit am sa le indeplinesc,-rAspunse
Oblomov intepator, petrecindu-1.
Doctorul pled, lAsind pe Oblomov In starea cea mai jal-
nica. Oblomov isi acopen ochil, 10 acoperi cu palmele amin-
douA timplele, se ghemui in scaun i statea aga fn nesimtire.
Dela spate auzi un glas sfios.
-
- Ilia 1111cl 1
Ce-i ?
- Dar administratorului... ce sA-1 spun ?..
- Despre ce ?
- Despre... ca sA ne mutam.
- Iar al inceput ? - Intrebd Ilia Mid.
- D'apoi ce sA fac, cuconagule Ilia 1111cl. Glndlti-vA si
singur si aga duc o viata amAritA. Sint pe marginea gro...

www.dacoromanica.ro
186 VIATA ROMMEASCA

- Nu, tu umbli, se vede, sA mA 1ngropi pe mine cu mu-


tatul tdu,-zise Oblomov. Auzi, ce spune doctorul...
Zachar n'avu ce sä zicd, oftd numai asa, Melt capetele
basmalei din jurul gItului se miscarA pe pieptu-i.
- Esti hotdrit, se vede, sä Ind dai gata, nu-i asa ?-ln-
trebA Oblomov din nou. Ti s'a amArlt cu mine, asa-i ? Dar zi,
vorbeste !
- Doamne Isuse 1.. TrAiji sAndtosi ! Cine vä doreste vre-
un rdu ?-bolmojea Zachar, incurcat de intorsAtura tragicd pe
-
care incenu s'o la conversajia.
Tu l-zise Oblomov. -2 TI-am interzis sA-mi vorbesti
despre mutare si tu... nu trece o zi sd nu-mi aducl aminte : nu
poji sA injelegi cA lucrul acesta mA indispune. SdnAtatea mea
gi asa-1 de plins.
- Credeam, cuconasule c5... mä gindeam. cA de ce adicA
nu ne-am muta ?-zise Zachar cu o voce in Care tremura emo-
jia §1 grija.
- De ce nu ne-am muta ! Ce ujor judeci ? - zise Oblo-
nov, intorcindu-se cu fotoliu cu tot, spre Zachär. Dar injelegi
-
tu, ce va sA zicd sA te mutt ? Nu ji-ai dat seamg, asa-i ?
Iacd nu mi-am dat seamd...- rAspu,nse Zachar smerit,
gata sA cedeze boertilui in toate, numai sA nu clued discujia
pánd la scene patetice, de care avea groazd.
- DacA nu ji-ai dat seam5, ascultA 1 te gindeste : se poate
e mutare sau nu ? Ce inseamnd o mutare ? InseamnA cd boe-
rul trebue sA piece pe toad ziva, sA umble imbrAcat asa o zi
-
intreagd...
i chiar dacA ar fi sA plecaji ? - observA Zachar.
Mare treabd pe o zi ? Doar nu-i bine sd staji tot acasä. Ve-
deji cum v'aji ingälbinit. Mai inainte eraji ca un pdpdnas, a-
cuma, de cind stall tot In casd, chiar pdcat... Aji mai umbla, aji
mal vedea lume, sau asa...
- Nu vorbi prostii, ascultäl-zIse Oblomov.-SA umblu
pe stradd !
- Ba zAu,-urmA Zachar cu aprindere. laca ci-cA au a-
dus o comedie mare : aji vedea-o. La teatru ori la mascaradA
aji merge ; mutarea s'ar face si färä dumneavoastrA.
- Nu vorbi prostii. Grozav te ingrijesti tu de linistea
boerului ! Dupd tine- batá sträzile toatd ziva. Ce-ji pasA cd am
sA mininc clue stie unde, cd n'am sA md pot culca dupA masä.
Au sA se mute ei fArA mine ! Dacd nu te-i uita, au sA ducd nu-
mal cioburile. titt eu,- zise Oblbmov cu un ton din ce in ce
mai convingAtor, -ce Inseamnd o mutare. InseamnA spargeri,
zgomot : iji trintesc toate lucrurile pe podele ; ad e si geaman-
tan si spatar dela divan, i tablouri i ciubucurl, i cArji si sti-
cluje,-naiba stie de unde s'au luat, pe care altA data nici nu
le-ai vAzut. Tine seard de toate sA nu se piardA, sA nu se
strice... o parte aici, alta in cotiugd sau in noua locuinjá : vrei
sä :-mezi, ial 1.54- -tutunul ..icderi... Vrei sä pezi-n'ai .re! ce ;

www.dacoromanica.ro
OBLOMOV 181

uncle te-ai a§ezat- te-ai murciarit ; mimai praf ; n'ai unde te-
spala, umbli cu ca ale tale,..
- Ale mele-s curate,-observa Zachar, aratind un tel de
tälpi in loc de palme.
- Nu, nu le mai arata I- zise Ilia IHici, intorcind capul.-
Vrei sa beai, -urma Oblomov,- ai luat gara fa - paharul ni-
caeri...
- Se poate bea 0 din garafá, - adloga Zachar cu sim-
plitate.
- Ap-s la voi toate. Nu-i nevoe nici de maturat, nici de
§ters praful, nici de scuturat covoarele... lar' la noua
urmi Ilia Iliici, antreninclu- se singur de tabloul mutarH,-nu-i dal
de rost vre-o trei zile, nimic nu-i la locul lui. Tablourile da-
m te de parete, jos, ga1o0i in pat, ghetele intr'o legatura cul
ceainl I cu pomada. Te uitf,-ba s'a rupt un picior dela un fo-
tollu, ba s'a spart geamul dela un tabbou, sau divanul e plin de
pete. Orice intrebi-nu-1 ; nimeni nu §tie, unde-i ; sau s'a pier-
dut, sau s'a tiltat la vechea locuinta ; alearga acolo...
- Alte dap alergi §i de zece ori incolo $1 incoace,-zise
Zachar.
- El, vezi l-urma Oblomov.-D'apoi clnd te scoll a doua
zi Ya noua locuinta 1 Ce plictisealá ! Niel apa, nici carbuni ; lama
mal rabzi 0 frig ; odaia rece, lemne nu-s ; alearga de imprumuta...
- Inca ce vecini iti (IA Dumnezeu 1- observa Zachar din
nou ;-la unil un brat de lemne, un ulclor de apa nu g5se0i.
- Asta-1,-zise Objomov.-Te-ai mutat-spre seari ai zice
s'a isprävit cu bucluoul. Nu-u t Mal tine vr'o dona saptamini.
Parca s'a apzat totul... clad colo, a mai ramas ceva : sa prinzi
storurile, sa atirni tablourile-iti scoate sufletul, lehamete de
Dar cheltuelile, cheltuellie L.
- Data trecuta, acum opt ani a costat vre-o doua sate de
ruble, tin minte ca azi,-intari Zachar.
- El, vezl, gluma-1 ?- zise Ilia eft de sälbatec te
simti la inceput in noua locuinta ! PAnä te deprinzi... N'am sa
pot dormi poate cinci nopti, am sa ma usuc cind m'olu scula
0 olu vedea, In locul firmel strungarului din fata, aitceva ; sait
ciaca din fereastra de colo nu se arata, de pilda, baba cu pa-
rul tans, inainte de masa, ma apuca uritul Vezi acuma §i sin-
gur, ce era sa faci cu boerul tau ?-zise cu mustrare Ilia 1111ci.
-
- Vad,-§opti Zachar. '

Atuncl de ce-ml propuneai sa ma mut ? De unde pu-


tere omeneasca pentru a Indura toate astef?
- Ma gindeam cA, zic, altii nu-s mai pre jos decit no!, §1
-
se muta om putea i noi...-zise Zachar.
' Ce ? Ce ?-intreba deodata ulmit Illa 1111c1, rldicindu- se
de pe fotollu,-Ce ai zis ?
Zachar se incurca deodati, neinteleglnd prin ce a putut da
prilej boerulul pentrn o exclamare §i un gest atit de patetic, §?
tacu.

www.dacoromanica.ro
188 VIATA ROMNEASCA

- Altil nu-s mal pre jos 1-repeta cu groazA Ilia Mid.-


latA unde mi-ai ajuns I Acuma am sl stiu. Pentru tine eu nt4
slut, decit un altulal
Oblomov se inchlna ironic in fata lai Zachar liti lua o
-
InfAtisare grozav de jignitA. '

Ertatl-mA, Ilia lilici, parcä eu va asamuesc cu clneva ?


- Piel din ochil mei 1-zise Oblomov poruncitor, arAtind
spre usA.- Nu pot sä te vad. A$a-a ? Altiis? Blue !
-
Zachar plecA din odae of tind.
Ce viatA, cind te gindesti,-bombänea el, asezindu-se
pe cuptor.
- Dumnezeule i-gemu Oblomov.-Iaca, am vrut sä con-
sacru dimineata asta unor afaceri importante. Cind colo-m'a
indispus pe toata ziva I Si clue! ? Un rob al tau propriu, de-
votat, incercat- l ce-a zis I Cum i-a venit !...
Oblomov mult tImp nu se putu linisti ; se culcA, se sculà,
umbla prIn odae $i iar se culd. lu scäderea ce i-o aducea
Zachar, scoborindu-1 pAnA la treapta altora, vedea incalcarea
drepturilor lui la preferinta exceptionalA, pe care Zachar o da-
torea boerului säu inaintea tuturora i oricui.
CAuta sä patrunda intelesul acestel comparatii l sä anali-
zeze, ce inseamna Oil 51 ce-i el, intrucit e cu putinta sau dreapta
asemenea paraleIA, si cft e de grea ofensa adusä de Zachar ;
insfirsit, jignitu-l-a Zachar, adica e convins Zachar cA Ilia Illici
e la rind cu altil", sau i-a scApat o vorbA asa, fârá sA judece.
Toate astea atingerA ambitia lui Ilia Illici, hotArindu-I sa arate
lui Zachar deosebirea intre el,-Oblomova-si aceia, pe care li
avea in vedere Zachar subt numele de Air, si sA-1 faca sa
-
simtä toatä uriciunea faptei. sale.
Zachar 1-striga. Ilia 1111cl traganat si solemn.
Auzind chemarea, Zachar nu säri ca de obiceiu, zdupaind
icu picloarele ; nu bombAni... Se cobori usor de pe cuptor pl
plecä,- atingind totul in cale, cu mInile, cu sojdurlle,-incet,
codindu-se ca un cine, care dupa vocea stapfnu,lui a inteles ca
I s'a descoperit vre-o boroboata si ca vine rafuiala.
Zachar deschise usa pe jumAtate, dar de intrat nu se
hoar?.
-Intral-zise Ilia Encl.-.
Desi usa se deschidea liber, Zachar o deschise asa fel,
cA parca n'ar fi putut incApea, $1 se opri in prag.
Oblomov sedea pe marginea patulul.
- Vino fncoaTe 1-zise Ilia Iliici stAruitor.
Zachar de-abia se discurd dintre canaturl, le inchise in-
data §1 se alipi ea spatele shins de usA.
- Incoacel-zise ilia Iliici, aratind cu degetul un loc di-
nalntea sa.
Zachar fäcu o jumAtate de pas $1 se oprl la dot stInjenl
flela locul arAtaf.
- Inca I Oblomov.

www.dacoromanica.ro
OBLOMOV 189P

Zachar se flat cl a pAsit un pas, dar numal se legAnA


putin, miscA un picior l rAmase tot pe loc.
Ilia lliici, vAzind a de astAdatA nu reuseste sl atragA pe
Zachar nici cu un pret, fi ILA uncle era, si-1 privi un rAstimp
cu o mustrare tAcutg.
Zachar, simtindu-se stingherit de aceastA privire tAcutA, se
fAcu cA nu vede pe boer 51 stAtea cu fata tntr'o parte, fArA sA
arunce spre Ilia Ililci mAcar privirea sa plezisA oblsnultA.
Se ulta inteuna spre stinga, in altA parte : acolo zAri obi-
ectul demult cunoscut lui-ciucurii de paianjen de lingl tablouri,
iar in paianjen-mustrarea vie a negligentei sale.
- Zachar,-rosti Oblomov incet, cu demnitate.
Zachar tAcu ; se gindea poate : Ei, ce vrei ? Pe un alt
Zachar ? Doar slat aici I" $1-si trecu privirea pe-alAturi de
boer, dela stinga la dreapta ; dar. acolo, oglinda acoperia de praf,
ca de un tulpan subtire de muselinA, ti aduse aminte tot pe din-
sul : prin vAlul subtire it privea, rAtAcit, de subt sprincene, ca
printr'o picIA, chipul lui propriul urtf i posac.
Intoarse cu necaz privirea dela lucrul Asta intristAtor, prea
bine cunoscut lui, si hotAri s'o opreascA o clipA asupra lui Ilia
Iliici. Privirile lor se intilnirA.
Zachar nu putu infrunta mustrarea scrisA in ochil boeru-
lui i lAsA ochii fn jos. Dar subt picioare vAzu acelasi lucru :
pe covorul imblcsit de praf l pete ceti aceiasi tristA mArturisire
a ostrdlei sale in slujba boereascA.
- Zachar 1-repetA Oblomov cu un ton tragic.
- Ce poftiti ?-sopti Zachar incet i tresAri putin, presim-
tind un disurs patetic.
- AdA-mi cvas,-zise Ilia !Bid.
Zachar sirup usurare ; de bucurie alergA ca un copil la
bufet si aduse cvas.
- Ei, cum te simti ?-zise Ilia Midi cu blindetl, dupA ce
gustä, titand paharul in minA.-Asa-i cA i rAu ?
Expresia rAtAcitä si sAlbatecA depe fata tut Zachar se in-
elulci deodatA printeo razA lumlnoasA de pocAintA. Zachar simti
pentru India datA trezindu-se In pieptu-i semnele unui senti-
ment de adorare pentru boer, pAtrunzinda-1 pAnA in inimA, si-1
privi drept in ochi.
- Simitt-al greseala faptel tale ?-tntrebA Ilia Iliki.
Ce o mai fi i asta : cfaptA» ?-se endi Zachar cu aml-
rAciune : ceva jalnic ; cum sA nu plingi, chid o incepe sA te o-
pAreascA tot asa ?"
- Eu, Ilia 1111c1, dl-incepu Zachar cu o notA cit mal
joasä, -n'am spus nimic, afarA de... cA... adecA...
- StAl, asteaptA 1-fl Intrerupse Oblomov.-Intelegi tu, ce
al fAcut ? Na, pune paharul pe masA i rAspunde I
Zachar nu rAspundea nimic si nu-si dAdea seand citusi de
putin, ce a fAcut ; dar asta nu-1 tmpledeca de a se uita la boar

www.dacoromanica.ro
190 WATA ROMMEASCA

cu veneratie. LAsä chiar capul putin fn jos, recunosendu-si


greseala.
- Apol nu esti tu un om veninos ?-zise Oblomov.
Zachar continuA sA tac l numal clipi tare de cIteva ori.
- Ai amArit boeruH-rosti Ilia 1111c1 rar l, desfAtat de
turburarea lui Zachar, 11 privi drept In ochi.
Zachar sta ca pe ghimpi.
- L-ai amärit ?-intrebA Ilia
- AmAr/t...-sopti Zachar, incurcinclu-se pu tofu) In urma
acestui non cuvint jalnic".
Arunca priviri in dreapta, in stInga, inainte, autlnd o scä-
pare, lar pe dinaintea ochilor ii trecurA din non ; si painjenisul,
si praful, 1 chipu-i din oglindA, I fata boerulul.
Mai bine rn'asi prAbusi... barern subt pAmint1 CA nu mai
vine Inoartea",-se gindi Zachar, prevAzind cA nu-i scApare de
s:ene patetice, oricum ar da-o.
Simtea cA clipeste tot mai des si mai des 51 cA acuma 11
podidesc lacrAmile.
In sfirsit rAspunse bberului printr'un cintec cunoscut, dar
-
in prozA.
Cu ce v'am amärit, Ilia 110cl ?-rosti Zachar, aproape
-
plingind.
Cu ce ?-repetä Oblomov.-Dar ginditu-te-ai
seamnä altul?
. tu, ce in-
Se opri, continulnd sA priveascA. pe Zachar.-SA-ti spur,
ce InseamnA ?
Zachar se intoarse ca ursul in birlog i oftA pAnA in fun-
dul odAii.
- Acel altul,-pe care-1 intelegi tu -e un golan, asupra
cAruia atirná blästämul, o fiintä grosolan4 incultA ; trAeste murj
dar, sArAcAcios, intr'un cerdac ; uneori doarme si afarA undeva,
pe vre-o plilä. Asemenea flint! se 1ndoapA cu cartoft 5i scrum-
bii 1 Nevoia il minA din colt in colt ; aleargA zi i noapte. U-
nul ca Asta-da, se poate si muta. laca, Leahaev ia linia sub-
suoarA, pune doul cämäsi inteo batistA si se duce... Incotro"
-it intrebi. MA mut" -zice. Asta da, Asta e un altul. Dar eu
dupä tine sint tot 'alful? Hal ?
Zachar se uitA la boer, se lAsA pe alt picior f täcu.
- Ce va sA zicA un altul?-urrnä Ilia luid. Altul" e un
orn care singur fsi face ghetele, se imbracA singur, desi uneori
f5i old aere de boer ; dar minte: habar n'are, ce va sA zicA o
stugâ; la o nevoe, neavind pe cine trimite, dA fuga singur, sin-
gur scormoneste si lemnele din sobA, singur sterge uneori §i
praful...
- Printre Nemti sint multi de Astia,-zise Zachar posac.
- Asta-i 1 Dar eu ? Cum socoti ,tu, sint eu altul?
- Cu totul altui sinteti dumneavoastrAi-rosti Zachar plin-
gAtor, fArA sA Inteleagl fncA, ce vre.a sl spue boerul.-Zau, nu
stiu ce a dat peste dumneavoastrA...

www.dacoromanica.ro
OBLOMOV 191

- Cu totul altul slut eu ? As-a ? StAl, la dA-ti seamA


ce ai zis ! D'apoi gindeste-te tu, cum trdeste un altul". Al-
tull4 munceste fArd incetare, aleargA, se zbuciumA,-urind Oblo-
mov ;-n'o munci, nu mlnincl. Altul" se Inching, ,,altul" se u-
mileste... Dar eu ? la sA te vAd, sInt eu ua altul" ?...
- D'apoi cit o sA mA mat chinuiti, cuconasulel...-se rugA
Zachar.-0, Doamne !...
- Eu-altul" ? D'apoi eu parcA tnA zbucium, parcA mun-
cesc ? Sau mininc putin ? Sint slab ? Am un aer vrednic de
mild ? Imi lipseste ceva ? Mi se pare, cind trebue.de adus, de
fAcut ceva-are -cine 1 De cind slut, slava Domnului, o singurd
data nu mi-am incAltat un clorap 1 SA mA trudesc eu 1 Ce ne-
voe am ?... Si cui le vorbesc eu astea ? Nit tu m'ai ingrijit
din copildriO Le tli toate astea, ai vAzut ce educatie deli-
catd am avut, cd n'am cunoscut niciodatd nici frig, nici foame,
n'am stiut nevoia, pinea nu mi-am cistigat-o, 1 indeobste Ca
munca grea nu m'am ocupat. Atunci cum te-ai Incumetat tu sA
md comparl cu altii ? Imi ingAdue mie sAnAtatea sA fac toate
astea, sA indur, ca altii ?
Zachar pierdu orice putintl de a intelege ; buzele i se umfla-
sera de emotie; subt tunetul cuvintelor se simtea nimicit si tAcea.
- Zachar 1-zise Ilia Mich
- Ce poftiti ?-abia suflA Zachar.
- Mai dA cvas.
Zachar aduse cvas, i dupA ce Ilia luid bAu paharui, vru
sa-1 duel. 1ndatA.
- Nu, nu, stAi 1- Te intreb : cum ti-ai permis tu sA in-
salti asa de cumplit pe boerul tätt,-pe care tu 1-a1 purtat In
brate, cAruia i-ai slujit o viat Intreagd, si care 10 face mill
cu tine ?
Zachar na mai putu rAbda : cuvintul mill" II dAdu gata.
Incepu sA clipeascd din ce in. ce mai des. Cu cit intelegea mai
putin din pateticul discurs' al WI Ilia Iliici, cu atit se turbura
mai adinc.
- Ertati-má, Ilia Mid 1-Incepu sd sufle Zachar ;-eu asa...
din prostie, zAu din...
$i cum nu stia nicl singur, ce a fAcut, nu stia cu ce sA
sfirseascA vorba.
- l eu,-urmA Oblomov cu tonal omului insultat si nea-
preciat dupA merit,-md mai ingrijesc.,. zi i noapte, nä tra- .

desc, ml doare capul uneori, irilma mi se opreste... nu poti dorm


noaptea, te sucesti, te glndesti Inteuna, cum sl fie mai blue...
pi pentru cine ? In folosul cui ? Tot pentru voi, pentru tArani,
prin urmare si pentru tine. Tu poate cd vAzindu-mA uneori Itn-
bodolit cu plapoma, cu cap cu tot, crezi cd stau asa ca un bus-
tean 0 dorm ; nu. dorm, mA gindesc pururea sA nu sufere tAra-
nii vre-o nevoe, sA nu invidieze pe altii, sA nu se OITA de mine
lai Dumnezeu cel Bun la strasnica judecatd, ci sa se roage, sl

www.dacoromanica.ro
192 viATA ROMINEASCA

mâ pomeneasca cu bine. Ingratii I-inchee Oblomov cu arnara-


dune.
Zachar fu adinc mistat de jalniceles cuvinte din urma si
incepu treptat sa pling5 : fosAiala l hfriiala se amestecarg, dind
o singurä noti, cu neputinta de redat cu alt instrument, decit
gongul chinezesc, sau tam-tamul Indian.
- Cuconaple Ilia Iliid, faceti-va mill! Ce Dumnezeu I
Asa vorbe... Maicg, Prea Sf1nta NAscatoare. Ce nenorocire...
din senin...
- Sg-ti fie ru$1ne sa rostesti...-unna Oblomov, fArA sa-1
asculte.-Ce $arpe am incalzit la piept L.
- Sarpel-rosti Zachar, 1ovindu-0 palmele, I incepu si
plInga, de pard ar fi nimedt in odae citeva zeci de bondari.
Cind am pomenit eu de sarpe ? Nici in vis n'am vgzut aa
uriciune !
Nu se mai intelegeau, nici intre ei, nici fiecare pe sine.
- Dar cum de ti-a e$it tie din gull asemenea vorbA ?-
tirma Ilia iliici.-$i eu in planul melt ii hotarlsem casa aparte,
grAdinutA, hrana aparte, leafa L.. Tu In administratie, tu $1 ma-
jordom, i 1nsarcinatul cu a facerile. TAranii ti se inchinä : Za-
char Trofimovici a$a, Zachar Trofimovici pe dincolo"... Si tot
nu-i tnultumit; ma pune ca altil ! IatA rgsplata i Frumos se
poartA ca boerul L.. Continua sA plinga si Zachar, era mi$cat st
Ilia 1111ci. Dojenind pe Zachar, Ilia Iliici se pAtrunse adinc de
comtiinta binefacerilor aratate fatA de tarani $i mustrArile din
tirma le rosti cu tremur in voce, cu lacrAmi In ochi.
- Ei, 'acuma du-te cu Dumnezeu,-zise cu ton impAciultor.
Ba etai, mai da cvas ! Mi s'a uscat gitul : nu te-ai priceput
-vezi cum am rAgu$1t. Unde,m'ai adus!
- Sper ca ti-ai dat seamg,-zise Ilia Mid, cind Zachar
vent cu cvasul,- si ca pe viitor n'ai sA mai compari pe boerul
tau cu altii. Ca sA-ti $tergi vina, intelege-te cumva cu proprie-
taro!, ca sA nu ma mut. A$a te 1ngrijest1 tu de llnistea boe-
rului 1 L-ai indispus cu totul... mi-ai räpit poate vre-o noua idee
folositoare. Si cui i-al rApit-o ? Tof tie: vouA m'am jertfit, pen-
tru voi mi-am dat demisia, stau inchis... Ei, dar Dumnezeu cn
tine. Iaca ceasul bate trei. Sint numai douA ceasuri Ora la
masa, ce pot sa fac in douA ceasuri ?-Nimic. 'Si citA treabl !
N'am pcotro. Scrisoarea o amin pänä la po$ta urmatoare, pla-
nul il schitez mine. Si acuma ma odihnesc putin ; m'am istovit;
coboara storurilé, $1 Mettle mai bine, sa nu ma turbure nimeni,
poate sa adorm putin; Jar la patru i jumätate, treze$te-ml.
Zachar fncepu sa ingrijeascA de boer : mai Intgiu 11 inveli
bine $1-i via plapoma pe dedesubt, apol lAsA storurile, Inchise
-
bine toate u§ile §i pled.
CrAparea-i, naiba sA te la I-bodogAnea Zachar, ster-
&dui! lacrAmile $1 urciad pe cuptor.-Zau 1 Casa deosebitg,
gradinuta, leafá I-zicea Zachar, care intelesese nutnai cuvintele
din urmA.-Me§ter la vorbe late : parcl te lunghie cu cutitui

www.dacoromanica.ro
VIATA ROMINEASCA 1 93

drept in inimA. Casa mea... Asta-i casa, asta-i grAdinuta, aici


am sA intind picloarele... LeafA 1 Daca nu'i pune mina pe un
gologan-dol n'al din ce sA-ti ial tutun. Dar sA mal cinste5ti pe
cumAtra 1 .. SA-1 fie de cap !... CA nu mA mat la moartea...
ilia Illici se culcA pe spate, dar n'adormi indat5. Se gin-
dea mereu, nu se mai putea linisti.
- DouA nenorociri deodatA 1- zicea Ilia Iliici, invAlindu-se
cu cap cu tot.-Po!tim de rezistA 1
De fapt cele cloud nenorociri", adicA scrisoarea turburAtoare
a vechilului si mutatul, incetarA de a-1 agita 5i trecurá acuma
in rindul unor amintiri neplAcute...
PAnA la nenorocirile, cu care ameninta starostele, mai
e,"-se gindi Ilia Iliici ;-pAnA Mane! multe se pot s 'himba,
sAmAnAturile se pot Indrepta de ploi, neplAtile se pot Incasa,
mujicii fugiti pot fi adusi la 4 vatrd», cum a scris"... .
.Si unde or fl fuglt oare ?"-se gindea Ilia Illici, 5i se o-
pri mai mult la partea esteticA a lucrului, Or fi plecat, te po-
menesti, noaptea, pe umezea15, LAM pine... Unde or fi dormind ?
Cu putintA sA doarmA in pAdure ?.. i nu se astimpArA 1 In cask
de§i mirosA urit, dar cel putin e cald"...
),S1 de ce m'asi turbura atita ? In curind e gata planul.
De ce atita spaimA ? E-eh I"...
Gindul la mutare H turburA ceva mai mult. Era o neno-
rocire incA proaspAtA, nouA ; dar splritul optimist al lui Oblo -
mov aruncA si asupra chestiei acesteia vAlul trecutului...
Desi nevoia ne inlAturatA a mutArli era intrevAzutä pAnA la
un punct, mai ales cA se amestecase in ea 5i Tarantiev, dar Ilia
lliici cAuta sA amIne acest eveniment supArAcios cel putin pe o
sAptAtninA,-si WA cA s'a cl5tigat o sAptAminA intreagA de 11-
niste !
.Dar poate Zachar va reu§1 s'o brodeascA cumva asa, cA
nici nu va mai fi nevoe de mutat. Mal 5tit ?.. AmlnA el repara-
Vile cumva pAnA la vara viitoare, sau chiar cu totul : fac ei cum-
va... Cum sA... mA mut ?".
Asa se frAminta 5i se linistea Ilia Iliici pAnA cind 51 In a-
ceste impAcluitoare si lini5titoare cuvinte, .mai OH" .poate"
.cumva° gAsi, cum gAsea 1ntotdeauna, o arcA intreagA de nA-
dejd1 51 mingfieri,-arce mostenite dela pArintil nostri,-cu care
se ingrAdea 5i acuma de cele douA nenoroclri".
0 amortealA u5oarA 51 plAcutA trecu prin trupu-1 51 Incepu
sA-1 InvAlue simturile, cum invAlue Inclul ape! cele dintgiu ge-
ruri slabe 51 abia simtite ; lticA o clipA-51 constiinta ar fi zbu-
rat cine stie unde, dar Ilia Iliici se trezi 5i deschise ochii.
- Dar eu nu m'am spAlat 1 Cum s'a fAcut ? *1 nici nu fA -
cui n1mic,-5opti el.-Vrolam sA ntern planul pe hirtie 5i n'am fA-
cut nimic, ispravnicului nu 1-am serfs, gubernatorului deasemenea ;
am ineeput scrisoarea cAtrA proprietarul easel 51 n'am sfir5it-o,
socotelile nu le-am controlat 51 bani n'am dat ; a5a s'a pierdut
dimineata L.

www.dacoromanica.ro
IN OBLOMOV

Se puse pe ginduri...
PAnA cind ?.. i doar altul" le-ar fi fAcut pe toate"...
Altai, altua. Dar ce va sA zicA un altul?"
Se gindi mult, ce deosebire ar fi Intre el 5i un altul". Se
gindi, se gindl 51-5i formA o 1dee cu totul alta, decit aceia pe
care o dezvoltase fag de Zachar despre un altut-
Ilia 1111cl fu nevoit sl recunoascA de astAdatä cä un altul
ar fi isprävit toate scrisorile, aa incit care l cä sä nu se mai
ciocneascA, altul s'ar fi mutat, ar fl 51 isprAvit planul, ar fi 5i
plecat la tarA...
Si doar le puteam face 51 eu toate astea... tiu, mi se pare,
§I eu sA scriu. Sham odatA sA fac lucruri mai grele decit niste
scrisori. t acuma ?.. i cu mutatul &lid ce greutate ? SA vrei
numa1-5i gata! Altul nici nu imbracA halat",-se mai adAugA
la caracteristica altuia" ; altul"... aid Ilia Illici cAscA... aproape
hid nu doarme.. se bucurA de viatä, umblA, vede, se Intere-
seazA de toate... I eu Eu... nu-s altul" i-inchee Ilia cu
mihnire, 51 se gindi adinc. Scoase chiar capul de subt plapomA...
Sosi una din clipele cele mai limpezl, mai con5tiente in
vlata lui Oblomov : fl cuprinse groaza deodatA, cind se gindi la
soarta l chemarea omului, 1i se InfAti5A paralela intre aceastA
chemare i propria lui viatA, and in minte-i se trezirA una
dupl alta, ca la o razA nea5teptatA de soare,-invAlmA5ite 5i
speriate ca n15te paseri de noapte,-din ruina pustlitA a vietii,
intrebAri puse de viata inconjurAtoare.
Simti milmire 51 durere pentru starea sa inapoiatA, opri-
rea dezvoltArii sale morale si lipsa de 'vioiciune ; Il rodea invi-
dia cl alp! trAesc asa de plin i larg, i lui parcA o stind grea
i-a fost aruncatA de mina cuiva, in poteca ingustA l mizerablIA
a vietii.
In sufletu-i timid se de5teptA con5tiinta ,chinultoare, cä
multe pArti ale naturii lui n'au fost trezite de loc, aitele au fost
abla atinse 51 nIci una dezvoltatA pAnA la sfir5it.
Si simtea cu durere cA un inceput bun 5i luminos a fost
ingropat In el, ca inteun mormint,-mort poate cu totul, 51 care
zace acolo, ca aurul in mAruntaele muntelui, färä intrebuintare,
fArA folos...
Dar comoara e acoperitA de un strat de putregaiu i mil.
ParcA cineva le-ar fi furat i le-ar fi ingropat,-tot in sufle-
tul 14-comorlle acestea, hArAzite de lume viatA. Ceva if
1

impedeca de a se arunca in lupta viietii, de a zbura pe aripele


mintli 51 vointii. Un fel de du5man tainic a pus mina sa grea
pe umerii lui dela inceputul drumului 5i 1-a aruncat departe de-
la adevArata lui chemare pe pAmint...
Si acuma, cum sA mai lasA din aceastA desime 51 sälbAtA-
cle la cArarea cea dreapd ? E o pAdure nepAtrunsä jur-impre-
juru-i ; in suf1et-desi5 mai mare si intuneric ; poteca devine din
ce in ce mal nepAtrunsA ; lumina con5tiintii se aratA tot mai rar,
pi numal pentru o clipl treze5te puterile adormite. Mintea pi
vointa slut demult parallzate, 1 poate pentru vecie...

www.dacoromanica.ro
VIATA ROMMEASCA 1 95

IntimplArile vietil lui s'au máruntit pAnä la proportiuni mi-


croscopice, i nici cu acestea nu-i In stare sA lupte ; el nu trece
dela una la alta, ci e aruncat de ele ca de un val pe un alt
vat , nu e In stare BA opue uneia mlAdierea voIntii, nici sA tragá
InvAtAturi din alta.
0 deznAdeide nota Ii cuprinse dupl aceaste mustrAri tainice
fag de el insusi. Zadarnicele pAreri de rAu din trecut, mustrA-
rile usturAtoare ale constiintii fi intepau ca niste ace ; cAuta din
rAsputeri sA arunce povara acestor mustrAri, sA caute un vi-
novat In afarA de el si sA indrepte In contra acestula tepele
lor. Dar incontra cui ?
- Tot... Zachar ! - sopti el.
Ii aduse aminte de scenele cu Zachar, i pe fatIll se In-
tinse un incendlu Intreg de rusine...
nCe-ar fi...-se gindi Oblomov, inlemnind ntmial la &dui
cá cineva le-ar fi putut anzi toate astea. SlavA Domnulul cA
Zachar n'are sA fie In stare sA le sputa nimAnui. Si nici n'au
sA le creadA. »SlavA Domnului" !
Ofta, se blAstAma pe sine Insusi, se Intorcea de pe o coastä
pe alta, cAuta pe cel vinovat i nu-1 gAsea. OftArlle lui Ilia Mid
ajunseserA ;And la urechile lui Zachar I
- - S'a umflat de- cvas l-bombAnea Zachar minios.
Si de ce slat eu asa ?-se intreba Oblomov aproape cu
lAcrimi In ochl, si-sl ascunse capul sabt plapomA zAct ?"
DupA ce cAutA zadarnic riginea rAului, care-1 impledeca
sA trAlascd cum trebue, cum trAesc altii, oftl, inchise ochil, sl
peste citeva minute atipirea incepu sA-i cuprindA din nou sim-
turile.
- Si eu... asi vrea,-isi zise Ilia luid, clipind cu greu,-
ceva, asa... Para natura m'a dezmostenit pAnA la atIta... Nu,
slavA Domnului... nu pot sA mA pling...
Dupa asta se anzi un oftat impActuitor ; dela starea de a-
gitatil, Ilia 1111cl trecu cu Incetul la starea sa normalA, la linlste
-
pi apatie.
Asa-i soarta mea, se vede... Ce pot sA fac,--abia sopti
el, biruit de somn.
»Ca cu doul mil mai putin..."-rosti Ilia 1111cl deodatd, a-
proape adormit.-IndatA, indatA, asteaptA...-si pe jumAtate se
trezi.
- Curios lucru... totusi... de ce oi fi eu... asa ?-sopti. el
din nou. Genele i se InchiserA cu totul.-Da, de ce ?... Probabil...
flindeá...-se silea el sd rosteascd, si nu sflr§i.
Rämase ape- Limba i buzele se oprirá deodati la un
crimpeiu de cuvInt neisprAvit. In loc de cuvinte se auzi IncA un
oftat, apoi incepu o horAialA regulatA... Somnul opri sirul gin-
dirii obosite pi-I duse spre alte vremuri, alti oameni, alte locuri...

(Tradiecere din ruse0e de A. Frunzd) (Va urma)

I. Gonciarov

www.dacoromanica.ro
Inspiratia

In plinä zi s'a§terne umbra sArii


Si sufletul de lume izolat,
Vibreazä'n sine insu§i cufundat
Ca un scafandru'n aclincimea märii.

Acolo'n fund, prin scoicele ultArii,


Trecutul doarme'n perle incrustat ;
lar de fiorul clipei evocat,
S'absoarben nebuloasele visärii.

E ceasul tulburei nedumeriri


Din care Verbul cerne amintiri
In a1l3 spumg de märgäritare...

Si-atunci prin noaptea timpului etas,


Cel care-ai fost In cel ce ie§ti tresare
Ca o gavotä 'ntr'un salon modern.

www.dacoromanica.ro
. PAIATUL 197

Paiatul
Me pinguem et nitidum bene curata cute vises,
Quam rldere voles, Epicurt de grege porcum.
Quintus Horatius Flaccus

Incon§tientul meu, morar subtire,


E cel mai nostim dintre derbedei :
El din simtire'mi macinä idei,
lar din idei imi macinä simtire.

Ma'ncintA generoasa-i rätäcire


Si rid cu haz de §trengäria ei,
Ond in iubire'mi cautä femei,
lar in femei imi cautä iubire.

Naivului paiat i-am pus in nas


Verigl de otel §i pas cu pas
It port prin poezie §i prin prozl...

fächiclu-mi sclav stäpfnul meu,


Särbätoresc dualitatea rozá
Ce'nchiaan noi unicul nostru eu.

Mihai Codreanu

www.dacoromanica.ro
Ref lectii pe marginea ulna interview

D. Frédéric Lefévre, redactorul-sef dela Nouvelles Lit-


Oraires" ingrijeste anul acesta, numgr de numb., o rubricg.
de interviewuri cu diferite personalitgti literare. Rubriez
poartg titlul : Une heure avec...", §i-I va fmprumuta pi vole-
mului pe care, d. Lefévre, ne promite sg-I scoatg chlar In cur-
sul lunei Decembre. Nouvelles littdraires1 din 13 Octombre ne
aduce cludatul interview al d-lor Jacques Maritain §I Henri
Massis, unde literatura francezi contimporang, aproape intreagg
e condamnatä pe un ton sententlos si violent.
D. Maritain s'a convertit subt influenta lui Léon Bloy. D.
Massis, fost discipol al lui André Gide, s'a convertit l d-sa,
iar azi, alit in interviewul amintit mai sus cit í Inteun stuellil
mare, pe care a inceput sg-I publice in Revue Universelle" cu
html Gide et DostNevski, pledeazá extrem de pätimas contra
fostului säu maestru. D. Maritain a scris, intre altele, un vola-
minos si-acceptind premisele dela care pleacl-serios stadia
despre Bergson : HLa philosophie bergsonienne" i o carte
cu semnificativul titlu : Antimoderne". D. Henri Massis, redac-
tor-sef al revistel pariziene Revue Universelle", a publicat mai
multe opere de criticg literarg i filozoficg. Amintim : La Pen-
se de Maurice Barrés", Comment Zola composait ses romans",
Les leunes Gens d'aujourd'hul", (1919). lar anul acesta, volu-
mat d-sale jugements", dedicat d-lui Marital!' si serfs cu mult
talent si cu multá penetratiune psihologicg, chiamg la aspd
judecatä (titlul ne-o spune) pe Renan i pe doi discipoli ai sii
pe Anatole France si pe Maurice Barrés, dar mat ales pe Er-
nest Renan.
Atit d. Maritain, cit si d. Henri Massis judeca literatura
In numele unei conceptii de vlatA foarte precis definiti: d.
Jacques Maritain i d. Henri Massis slat catolici 1 tomi§ti in-
transigenti. Critica lor nu se opre§te la analiza minutioasg,
Rivière, Paris, 1914.

www.dacoromanica.ro
REFLECTII PE MAgGINEA UNÚI INTERVIEW 199

la cunostinta exactä a unei opere, psicologii sau temperament,


ci cintäreste cu cintarul bunului simt" valoarea unei opere sau
a unui autor. Bunul simt" 11 detine, bineinteles, pentru d-lor,
catoNcismul Ifilozofia lui. Scurt: de. Jacques Maritain si Henri
Massis nu constatä, ci juded. Si judeck spune d. Massis, In
numele unei gentratii intregi, generatia tinArA a Frantel. La
génération de l'absolu" cum o numeste d-sa, In opozitie cu ge-
neratia a cArei maestru In cugetare si in artA a fost Ernest Re-
nan, generatia lui A. France $1 Maurice Barrès si pe care
d. Massis o numeste foarte frumos: la génération du relatif".
Faptul cä d-nli Maritain $i Massis vorbese ca mesagerii gene-
ratiei tinere a Frantei ni s'a pärut pe eft de curios tot pe alit
de demn de retinut. IatA de ce-1 semnalAm prin acest articoL
Tinem sA spunem dela inceput cd noi n.i credem In exls-
tenta acestei generatii a absolutului de care vorbeate d. Massis.
In cele ce urmeazA, o sA motivärn scepticismul nostru. Nu ne
indoim cd in generatia actualä a intelectualilor francezi vor fi
multi desiluzionati" care, cerind $tiintei I filozofiei ceiace ele
nu pot da : certitudine absolutei, au gent calea IntoarsA si cAl-
clad co credind pe urmele d-lor Maritain i Massis, s'au con-
vertit imbrAti$ind cu sete de mintuire adevärul absolut al Sffn-
tului Tema de Aquino. Cazul d-lor Massis $1 Maritain nu e cel
mai vechiu i nici izolat : Brunetière si el s'a convertit, ase-
menea Paul Claudel, Max Jacob si acum mai recent, drama-
turgul Henri Ghéon. Aceste cazuri nu indreptätesc fnsä, dupA
pArerea noasträ, pe d. Massis sä vorbeascä de o generatie in-
,freagA a absolutului. Viata literarä, artisticA, tiintificä, i-n
general toad pulsatia culturalA a Frantei contimporane vorbeste
contra afirmatiunilor d-sale. Doar d-sa o combate si-o con-
damnA. In interviewul din Nouvelles Littéraires" i se neagA
hteraturei franceze tinere inspiratia. D. Massis spune: ,,La sub-
stance manque". Lipsid de subiecte Elle est â la recherche
de l'objet perdu". lar despre grupul de scrlitori din jurul re-
vistei Nouvelle Revue Française" d. Massis, se exprima :
...Leurs oeuvres sont sans événements, sans personnages ; il
n'y arrive rien". In scrierile lor, d-nil Massis si Maritain ple-
deazA nervos contra culturli moderne in general. Toad evolu-
tia $fiintificA, filozoficA etc. dela Renntere incoace e conside-
ratA ca o decadentd. Rationalismul cartezian, empirismul englez,
criticismul si idealismul german au fost pentru d. Jacques Ma-
ritain si Henri Massis zvfrcolirile sterpe ale unui spirit rAtAcit
pe cAi intortochiate si abAtut dela singura cale (sd subliniem
acest : singura cale) ducatoare la liman : filozofia tomistä. lar
fecundul curent romantic in literaturA ce putea sA creeze pentru
autorul cArtii ,,Anititnoderne l pentru asprul judecator al lui
Renan, dacA no nurnai confuzie $i anarhie ? Faptul cA intregul
efort al filozofiei i $tiintei moderne tindea spre formularea unui
determinism universal este pentru d. Maritain, un indicia cA o

www.dacoromanica.ro
200 viATA RomINEAscA

stare de spirit s'a creat care 1-ar fi facut pe Descartes sd ro-


seascA" t* cAci aceastA stare de spirit isi are originea in critica
cartezianA. latA ce 5tie sä spund d. Maritain despre cea mai
fecuncid ipotezd a filozofiei moderne i despre teoria care a fa-
cut posibild stiinta timpului nostru 1
Cum vedem, aici e vorba de un antagonism ireductibil
intre cloud conceptii de viatk sau mat precis, intre dottA atitu-
dini spiritttale in fata realitätii si a vietil : acea pe care o re-
prezintA d-nii Massis i Maritain, In numele generatiei absolu-
tului, 5i care e a dogmei, a evului mediu, a trecutului ; si aceastA-
Ialtd, care stA la baza intregil filozofii si culturi moderne si
care, rezultat al funei evolutii seculare, va fi si aceia a viitorului.
Opozitia intre aceste doul mentalitAti n'a fost totdeauna asa
de marcatä ca azi. Ea a evoluat, evoluind, bineinteles, numal
una din cele cloud atitudini. Cea dogmaticd presupune imobili-
tate prin definitie. A doua atitudine, pe care deocamdatd s'o
numim cea nedogmaticä, a fostila inceput ea insdsi imbicsitA de
o atmosferd dogmaticA. Depi-Pi schimbA bazele edificiului pe
care voe5te sa-I ridice, bazele fiind date de-acum de ratiune 5i
de experientd 5i nu de revelatiune, totusi voe5te sA ridice anal.
Credinta naivA cä putem cunoaste absolutul si, ca urmare a
acestei credinte, spiritul de sistem ddinueste incA multA vreme.
Tendinta spre o explicatie globald a realitdtii creazd sistemul
lui Descartes, Spinoza, Leibnitz. Dar empirismul englez sapA
in fandamentulDui acest spirit de sistem. Locke si Hume nu
ne-au lAsat sisteme, dar ne-au ldsat probleme noi de rezolvit
5i au schitat o metodd. Critica lui Kant, lucrind fn directia in-
dicatd in mare de David Flame, inlAturd problemele-strigoi 5i
demonstreazd cd, din punct de vedere pur rational, metafizica
(stiinta despre absolut) e imposibilA. CAci orice cuno5tintd o-
meneascA nu poate fi decit omeneascA, deci relativA, afec-
tatd de subiect care nu e oglincld pland 51 pasivd, ci lentild care
schimbd unghiul de incidentd al razelor care strdbat prin ea.
Pentru ceiace ne intereseazd aici, aceastä descoperire a lui Kant
e de mare importantA.
Dar in Kant mai gdsim incd simburele unei idei, care a
schimbat punctul de vedere static de a considera realitatea, pi
care a fost al filozofiel si al 5tiintei- pAnd la el, inteunul di-
namic, care a reformat toatA stinta i toatd filozofia secolului al
XIX. 0 sulA de ani inaintea lui Darwin, Kant a enuntat pro-
gramul de activitate al oricArei filozofil, 51 al stiintei chiar, cind
a spus : ... es ist wahre Philosophie die Verschiedenheit und
Mannigfaltigkeit einer Sache durch alle Zeiten zu verfolgen".
Scriind a sa Geschicht des Himmels", Kant a pus in practicd
acest program inteun domeniu al stiintei. i aici, ca in multe
alte rinduri, speculatia a anticipat experienta care a venit s'o
confirme : Teoria evolutiei este de provenientd filozoficA. Inainte
La philosophie bergsonienne, p. 9 -10.

www.dacoromanica.ro
REFLECTII PE MARGINEA UNUI INTERVIEW 201

de a deveni o fecunclA ipotezd a stiintei propriu zise, un admi-


rabil principiu euristic aplicat in toate ramurfle tiintei, ideia
evolutiei a fost o dogma metafizica. Idealismul german de dupa
Kant, atinginduli punctul culminant in Hegel, a tras ultimele
consecinte din aceasta idee 5i-a aplicat-o in toate sferele de
activitate ale spiritului uman. Absolutul, care parea eliminat din
domeniul ratiunii pure de criticismul kantian, se furiseaza din
nou in filozofia teoreticd subt formA de idee a devenirli.
Dar dacd pentru idealismul german ideta devenirii este o
dogmA metafizica, pentru constiinta modernA ea a incetat de a
fi o dogmA, ea e o ipotezA, un punct de vedere. Dar un punct
de vedere devenit o a doua naturA a constlintei moderne, o ca-
tegorie a cugetArii aproape. Sau mai bine spus, poate : ea a
devenit o forma a senzibilitatii noastre. Ca urmare a acestei
forme in care se modeleaza realitatea pentru noi, aceastA reali-
tate nu mai poate fi conceputa ea ceva dat odatA i pentru
totdeauna, ea se face, devine. Categoria, pe care metafizicianii
o numesc a existentei, e intocuitA prin categoria devenirli. Ast-
fel notiunea asa de temuta de toate sistemele metafizice statice,
vrem sA spunem notiunea timpani, se furipazA pe nesimtite
ca factor activ in toate colturile cugetArii noastre. Lucrurile
nu mai ant aduse, toate, pe un singur plan 51 judecate dupa
un singur etalon fix, cAci notiunea timpului diversifick indivi-
dualizeaza, introduce pretutindenea categoria relativului, acolo
unde ne plAcea sA implintAm pe aceia a absolutului. Notiunea
absolutului conceput ca ceva definitiv 51 fix, e izgonitA astfel
fArA posibilitate de intoarcere din constiinta omului modern, al
cArei simbol de erecting n'are decit un singur articol : acela al
relativismului universal. Si, dacA axio ma lui Aristot cA nu
existA stiinta decit despre universal, sau aceia a lui Platon cA
nu existA stiing despre celace trece", rAmasa valabila pentru
5tiintele care opereazd co cantitatea pura, ea constitue un pos-
tulat prea rigid si sterp pentru stiintele morale. Aceste *title
nu s'au putut constitui cleat in momentul cind, renuntind la
ideia de a se constitui dupd modelul stiintelor exacte, 5i-au
schimbat metoda de investigatie, fAcind-o mlactioasa, capabilA
de a invAlui ca mai multA uauring obiectul, aici mutt mai com-
plex decit in stiintele cantitative; cind ,,l'esprit de géométrie" a
Lent loc A l'esprit de finesse» ; clad legile formulate erau
privite, cu resemnare, ca ni5te aproximatii in vesnicA devenire
si ele.
Dar sd nu se uite el eforturile allied moderne intreza-
rese 5i-n stiintele cantitative o contingentd a legilor. Legile 5i
aid n'au valoare exacta cleat cind legea numerelor mari intrA
in joc. Si aici a operat notiunea timpului cu a sa lege a ca-
MAO. Conceptia batoasA, pe care o avea despre teoria de-
terminismulul universal, se lArgeste si ea si devine aptd sA cu-
prindA o mai mare portlune din realitate.
DacA antichitatea, urma ei, filozofia i arta timpurHor

www.dacoromanica.ro
202 VIATA ROMINE ASCA

mai noi, opera cu tipuri, vremea noastrá arata individualulni a-


cela$i interes, uneori mai mult, decit universalnlui, $tergind ca-
drele lerarhice pe care antichitatea le impuse realitAtii. Dispa-
ritla acestor cadre a adus cu sine o largire nernaipomenitA a
constlintei moderne : totul prezintä pentru aceastA con$tiintA
interes. Ea se apleacA cu aceia$i curiozitate $1 cu aceiasi dra-
goste asupra firului de nisip ca i asupra astrulul, asupra unui
vierme ca0 asupra unui orn. O frurnoasA confirmare a ceiace
nota inainte cu 400 de ani Leonardo da Vinci : Dragostea cea
mare e fiica cunoasterii celei marl' l Cunoasterea cea mare
e fiica dragostii celei marl". lar in arta, cerptorul din coltul
bisericii poate oferi un subject tot a$a de interesant ca i impä-
ratul care dispune de viata a milioane de oamenin.
Aceasta nonA formA de sensibilitate, produsk cum am spus
de notiunea $i sentimentul ve$nicei deveniri, a precizat $1 in-
tgrit ideia soliditAtii tuturor lucrurilor, insufletite i neinsufle-
tite. Idee intrezáritá mal intAiu de batrinul Protagoras,* dezvolta-
tA de Spinoza $i aprofundatá i aplicatA in toate domeniile acti-
vitAtii umane de Hegel. Lucrurile sint celace sint prin raportul
for cu toate celelalte lucruri. Hegel, introducind ideia aceasta
$i'n logica, lichefiazA conceptele cristalizate ale logicei aristo-
telice. Conceptele, separate panA aici una de alta prin abizuri
peste care nu se putea trece, devin mobile, tree in mod natu-
ral si necesar unul in altul. Sint solidare unul de altul deter-
minindu-se reciproc. Sint definite prin conceptele vecine lor.
Totul devine astfel relativ pentru Hegel : nici o idee $i nici un
lucru (pentru Hegel ace$ti doi termeni se confunda) nu are a-
devär in sine decit in raport cu toate celelalte idei $1 lucruri.
Orice idee, luatA in sine, izolatA de relatiunile sale cu celelalte
idei, este contradictorie i fal$A.
Am tinut sá subliniem aceastA fecunda descoperire hege-
Hank cáci de obiceiu, and se vorbe$te de Hegel, se accentueazA
$i se repetä mereu sistemul tut §I se nitá metoda hegeliank care
nu e o metodá a$a de absurcia cum se pare.
Stlintele, la rindul lor, fiecare in dorneniul lor, aprofundind
obiectul pe care-I studiazk ne demonstreazd in mod tot mai e-
vident solidaritatea lucrurilor $i continuitatea evolutiei, Inregis-
trind num5ru1 infinit de nuante care formeazá trecerea dela un
cal:1M la altul al seriei de notiuni i pe care o numirn experientá
$1 accentuind tot mai mult caracterul provizorin, relativ al to-
turor distinctillor pe care le facem in realitate. Lucrurile nu
sint substante, ci complexitate de raporturi, toatá realitatea lor
....so darf man keinem Ding als solchem irgend welche Eigen-
,schaft und BestimmIheit beilegen, sondern erst dadurch, dass sich die
Dinge gegeneinander bewegen, sich vermischen und auf ein ander ein-
,,wirken, werden sie zu etwas Beslimmtem, man kann daher garnicht sa-
gen, dass sie etwas seien, oder dass sie überhaupt seien, sondern immer
nur dass sie werden, und dass ste etwas werden".-ThUot 152).-Zel-
1er Oesch. der Philosophie des Oriechen, ed. 1856, I. p, 757 - 75.8.

www.dacoromanica.ro
REPLECTII PE MARGINEA UNUI INTERVIEW 203

e alci. Acesta e punctul de vedere, de unde-i place sA priveas-


cä realitatea idealismul absolut, si'n consecintd relatiVismul mo-
dern, care e o conceptie corelativA a celei dintdiu.
DacA odinioarA se vorbea de drept, de religie, de artA etc.
etc., ca de ceva dat, odatd i pentru totdeauna, azi, toate aceste
manifestAri ale activitdtii omenesti sint interpretate prin categoria
devenirii, schimbdrii, relativului. In secolul al XIX, secolul istoriel
cum s'a mai ntunit, istoria devine un fel de gen pentru spe-
dile : sill* naturale, psichologie, religie, artA, sociologie etc..
coala sociologicA francezd, In urma cercetArilor intreprinse cu
privire la mentalitatea primitivilor din Australia, descopere cä
nici logica nu e un cod de norme care nu se schimbd. Levy-
Brühl aratd cA operatiile mentale la primitivi nu ascultd, ca la
noi, de principiul identhdtii, ci urmeazA o altd lege pe care sa-
vantul francez o numege legea participatiei. latA deci cA ra-
tiunea general si universal omeneascA a lui Kant, nu e asa de uni-
versalA si nici atit de invariabild cum o credea acesta. Ratlu-
nea,, presupusd ace1a$1 la toti oamenii, din toate locurile, din toate
vremuriie si de toate gradele de civilizatie, se dovedeste diferitA.
lar §coala antropologicd englezd a azut Inteo mare eroare, cind,
judecind mentalitatea oamenilor primitivi dupd acela a omului
civilizat, a tras concluzia cA toatd viata spiritualA a sdlbaticilor
eun morman de rAtAciri grosolane.
Astfel notiunea adevArului insd$1 devine mobilA, fluic15.
Cdci ce e adevArul pentru un dogmatic, de orice nuantd : un ra-
port constant intre intelect l obiectul cunoasterii, raport care
se exprimA prin norma : adecquatio rei intellectus". " Critica lui
Berkeley, a lui Hume ,si a lui Kant demonstreazA absurditatea
acestei pretentii. Si, de§i cu Schelling si cu Hegel, descoperirea
lui Kant pare a fi data uitArii, intentionat, pentru filozofia 51
Viinta modernA acest adecquatio rei intellectus", absurd cind
il pui ca o conditie a cunonterei, rAmlne, la cel mai bun caz,
o notiune limitatA. AdevArurile pe care le descoperim sint pro-
vizorli, raporturi variabile intre doi termeni mobili : subiect si
obiect. AdevArul fnsusi e deci pe cale de a se face, devine, §i
nu e niciodatd definitiv.
Dar, dacd astfel stau lucrurile, nimic nu e absolut lipsit de
adevdr. Anatole France a exprimat frumos aceastd stare de
spirit a constiintei moderne in Puits de St. Claire : Giovanni
&kid adevArul vede un disc pe care erau marcate mai multe
adevAruri. Adevdruri ro§ii, galbene, verzi, albastre, etc.. Dar
Giovanni cAuta adevdrul alb :
Et il appelle la vérité, disant avec des larmes :
Vérité, pour qui le meurs, parals aux regards de ton
martyr la
*i cum se vdlcdrea astfel, discul Incepe sd se roteascA tot
mal repede, tot mai repede :
...alors la roue paruf toute blanche... Et le saint homme
Giovanni outt une voix qui lui disait :

www.dacoromanica.ro
204 viaTA nolviNEascik

- Contemple la Write blanche que tu désirais connaitre.


Et sache qu'elle est faite de toutes les vérités contraires, en
méme faon que de toutes les couleurs est compose le blanc"...
Omul care a intrupat mai frumos, mai complect, mai larg
gi mai liber aceasta atitudine in fata vietii si a realitdtii In
general, a fost Ernest Renan. D. Massis a simtit lucrul acesta
toarte bine, i atacind pe Renan, a avut convingerea justA cA
demascd rdul subtil" al unei intregi culturi : ,C'est dans le
sang méme de plusieures generations qu'il a fait passer son
mal subtil". Si: De ce relativisme qu'est proprement le mal
de Renan, nous retrouvons partout l'atteinte, et dans les Ames
lei plus préservées". led cum, dela inceputul cdrtii sale, d.
Henri Massis declarA cä relativismul modern e un rAu, o boall
Opozitia pe care o face d. Massis lui Ernest Renan i discipo-
lilor lui : Anatole France si Maurice Barrès,* o face, spune d-sa,
in numele unei generatii a absolutului. Desi o bund parte a
literaturii franceze tinere incliná spre catolicism,-fapt constatat
5i de Georges Brandès in interviewul pe care-1 cid ilttr'un
numAr din Nouvelles Littéraires"-totusi, cum o spuneam la
inceputul acestui articol, ne place sA vedem in d. Massis un re-
prezentant nu al unei generatii, ci al unei conceptii, si care,
spre fericire, nu e a unei generatii.
Dar sd vedem acum, in liniile sale generale, ce filozofie
reprezintä d-nii Jacques Maritain si Henri Massis ? De unde
si-au imprumutat sistemul de mdsuri cu care mdsoard si codul
de legl in baza cdruia juded asa de aspru relativismul modern ?
Am amintit cA d-nii Maritain i Massis sint tomisti. Pen-
tru ceiace ne intereseazd aici, ce este tomismul ? Ne-o spune
d. Maritain la pagina 24 din a sa Philosophie bergsonienne" :
Quel est pour la philosophie de St. Thomas et pour toute saine**
metaphysique l'objet propre de la connaissance intellectuelle,
qu'est-ce que Pintelligence a pour fin d'atteindre et de pos-
seder ?-C'est l'étre... pouvons-nous avoir autre but puisque
nous cherrhons â connaltre que... d'arriver â la vèrité adec-
quatio rei intellectus?" Tomismul este o filozofie a existentei
(philosophie de l'étrek) si nu o filozofie a devenirii. Credem
eA aceasta e deosebirea fundamentalA a conceptiei pe care o
reprezintd d-nii Maritain i Massis fatA de relativismul modern,
diferentA din care tine toate celelalte.-Lucrul, in urma celor
spuse, e u5or de constatat. La pagina 122 a cArtii sale, d.
Maritain era natural sA gAseascA absurdd notiunea unel inteli-
genie care evolueazd si nu e data odatd 5i pentru totdeauna :
>Du moment que Pntelligence dans sa nature méme devient et
évolue, toute proposition conceptuelle que, d'après l'opinion
vulgaire, exprimerait indubitablement une vérit, doit en réalité
D. Massis demonstreaza inteun mod foarte inteligent si con .
vingator cA, desi Barrès si-a asumat si a indeplinH un rol opus ace-
!uia al lui Renan si A. France, in fond a rams discipolul lui Renan.
" D. Maritain tine sa ne-o spina.

www.dacoromanica.ro
REFLECT!! PE MARGINEA UNUI INTERVIEW 205

changer, évoluer, devenir, avec l'intelligence elle-merne et les


progrès de l'humanité. Axiomes et catégories .. tout cela devient,
tout cela évolue», nous dit d'ailleurs M. Le Roya.
Notiunea absolutului, conceput ca ceva fix, invatiabil, pi
pe care relativism! modern a eliminat-o Incetul. cu Incetul, este
conceptul central al filozofiei de care se prevaleazA d-nii Ma-
ritain i Massis. Iatä de ce-1 vom auzi pe d. Massis plingin-
du-se : Partout le devenir s'est substitué â l'otre, le relatif a
l'absolu, Phistoricisme A la science des premiers principes, la
mobilité psycologique aux données de l'intelligence". : Aussi
Renan est-il un des philosophes qui ont le plus contribué â faire
perdre A leur temps le sens de l'absolu et de l'universer, lar
vorbind de opera lui Maurice Barrès : Installée dans le rela-
tivisme hérité de Renan et de Taine, acceptant le divorce ra-
dical qu'il accuse entre nos aspirations et la réalité, et jouant
de ces antynomies avec une sombre magnificence, son oeuvre
perdra de son pathétique pour une génération qui conçoit la
philosophie comme la science du vrai, et non plus comme une
métaphysique idéaliste * Absolutul e obiect si scop unic al a-
cestui dogmatism tomist. C'est aux problèmes de l'Ame, de
la liberté, de la destinée o elle [la génération du relatif] ne
voyait que d'insolubles enigmes que nous avons rendu la pri-
mauté, comme â ce qui est le savoir essentiel, capital, enga-
geant l'univers"...** C'est qu'il s'agit pour nous d'une vérilí
d'autre nature que les penchants d'une Arne sensible etc... Et
d'abord un besoin primordial de connaltre ce qu'est l'intelligence,
ce qu'est la vérité bref, un besoin métaphysique, un désir
d'absolu, de certitude"... Eh bien I nous avons soif de vérité
et d'absolu. Notre genération s'est réinstallée dans ce monde,
d'où le relativ1sme s'était
' Dar, ceiace pare bizar, e faptul cA tomismul tine cu In-
dirjire la gloria de a trece de apArAtor al inteligentei. In nu-
mete inteligentei criticA d. Jacques Maritain'filozofia bergsoniana.
Dar filozofia lui Bergson cu optimismul sAu poetic ar trebui sA
fie prirnitA ca aliatA de tomism, .51 nu consideratd de dusmanA.
Doar sistemul bergsonian reintroneazA absolutul-e adevArat nu
pe calea inteligentei cum pretinde sA-1 IntroducA tomismul,-dar
11 reintroneazA, deschizind astfel largi portile pentru toate for-
mele de dogmatism. D. Maritain a simtit lucrul acesta, cad
latA ce cetim la pagina 70 op. cit. : Et certes, s'il consentait
regarder ce qu'il appelle Vintellectualité.., non plus comme
l'Intelligence et la Ralson, mais comme l'exercice aveugle du
raisonnement sans l'Intelligence, â cette condition.., le bergso-
nisme se serait tout entier et tout simplement convert! ;en tho-
misme"...
Frumos augur pentru filozofiabergsonianA I Dar sA re-
' Massis, on. cit., p. 178.
ib. lb., 180.
181.

www.dacoromanica.ro
206 VIATA ROMINEASCA

tinem aceasta expresie a d-lui Maritain : exercitiu orb al ra-


tionamentului firi inteligenta". Ce este acest exercitiu orb ?
D. Maritain fnsusi ne-o spune : este ceiace Bergson numeste
inteligenti, ratiune, pi-al cirui rol i functlune in 6tiintA, Bergson
a recunoscut-o ca singura legitimi. Stiinta deci, dupi d.
Maritain are ca Instrument de cercetare : le raisonnement sans
l'Intelligence". I pe acesta ar trebui si-I critice Bergson. Sau
mai bine zis : acesta este ceiace a criticat Bergson. Dar, a-
ceasta ciudati i foarte greu de inteles distinctie, ne mal spune
Ind un lucru : D. Maritain distinge doui feluri de functiuni ale
inteligentei : una liberi sau oarbi", care se exercita In stiinta,
si care nu ne duce la absolut ci la relativ ;* si, o alta functiune
a inteligentei care ne duce, cu necesitate, la adevir: inteligenta
luminatA de credinti, sprijiniti pe dogmA, legata de dogmi, ne-
liberi c'un cuvInt, i, dupa d. Massis neoarba. Aceasti inteli-
genta din tirmi o apira d-nii Maritain 1 Massis. In aceste con-
dith, pretentia tomistilor de a apira si a reintrona -inteligenta
In constiinta moderna, e lipsita de fundament si neserioasa ori
pe ce ton serios, gray ar fi exprimati. Din toate cele spuse
mai sus, nu rezulti clar cA intelectualismul I relativismul mo-
dern sint garantia cea mai solidi a libertatii i deci a posibi-
litätil de existenta a acestei inteligente ? Adevirul absolut pe
care ni-1 dA revelatia nu este o creatiune a inteligentel, orice
ar spune d. Massis, inteligenta libera s'a orientat cu total
in aid directie. Adevirul revelatiunil vine din afara, dat
de-a gata 1 inteligenta nu-1 primeste decIt siluiti. CAd ce
vreau sa ne spuna expresiile : luminata de credinta", de gratie
etc. claca nu faptul cA un ce, strain de inteligenti, se supra-
pune acesteia ?
Mesagerii noll generatii reproseazi ca cel mal mare pacat
lui Renan, i prin Renan, Intregei filozofii moderne, discredlta
rea inteligentel Dar intelectualismul modern nu este un scepti-
cism absolut, dar nici nu admite ca inteligenta ne poate da cer-
titudinea. El e o pozitie intermediari Intre aceste doua dog-
matisme. Profesia lui de credinta e convingerea, ci oriclt de
defectuos si-ar indeplini functiunea cunoasterii, inteligenta totusi e
cel mai bun Instrument pe care-I avem pentru a indeplini a-
ceasti f unctiune. Intelectualismul duce, cum am spus mal sus, In mod
necesar la relativism. Constiinta filozofici si stiintifici moderna a
acceptat, In majoritatea ei, acest fapt ca pe o fatalitate de ne-
Inliturat. Bergson nu s'a resemnat la acest fapt, ci a ciutat un
alt instrument de cunostinta : intuitia. Tomismul, in mod deghi-
zat, 1-a gisit in revelatiune, ceiace e mai usor i mai expeditiv
In acelasi timp,
Astfel invinuirea pe tare i-o aduce generatiei relativului"

E unul din marile merite ale filozofiei bergsoniene de a fi de-


moastrat in modul cel mai evident c intelectualismul duce la re-
lativism.

www.dacoromanica.ro
REFLECTII PE MARGINEA UNUI INTERVIEW 207

se intoarce contra lui insusi : cAcl a-t1 fi teamA sä lai inteli-


genta sä opereze orb" si a vol sA- I dai de guvernantä cre-
Uinta, este oare o dovadA de incredere in aceastä inteligenta ?
Si-apoi, noi nu prea vedem care mai poate fi rolul creator al in-
ieligentei inteun sistem in care adevArul e dat dinainte, odatA
§i pentru totdeauna I Si, acest adevAr nu se releveazA oare In
mod mai persuasiv suftetelor simple ? : Un pauvre paysan qui
croit que Dieu a fait le ciel et la terre et qui croit au St. Sacré-
ment de l'Autel, en sait plus que M. Bergson sur la vérité, sur
l'etre et sur la substance". * Un suflet simplu, mai Inclinat
sâ accepte filozofia d-lul Maritain, stle decI mai mult decit un
Bergson, un Spinoza, un Kant, un Renan La ce amar mai e
bud cultura inteligentel I latä-ne deci in plinA barbarle I
Am indicat, impreanA cu d. Maritain, aceastA concluzie,
coroanA a filozofiei pe care o profeseazA, urmind procedeul pe
care-1 urmeaza atit d-sa, tit $i d. Massis. El nu apreciazi
concluziile unei filozofil dupA rlgoarea demonstratiilor ana-
lizelor ei, ci dimpotriva, juded valoarea unei doctrine dupl na-
tura concluzillor la care ajunge aceastA doctrinA. Dogmaticul
are totdeauna ideia sa de derrière la fète", la care raporteazI
totul. El stie a priori care concluzil sint juste, care false, care
sint bune $1 care rele. Nu va face deci o cercetare penibilA
asupra conditillor cunoasterii. La ce bun, cind el are dinainte-
in cazul nostru in revelatie-un izvor de certitudine, indepen-
dent §i superior orlcarei cunoasteri ? SI cind acest izvor e des-
chis pentru toatA lumea, de ce cutare suflet simplu n'ar putea,
tot a$a de usor, scoatä din el adevärul-pe care-1 gäse$te
fácut gata-c4 un Renan sau un Bergson ? Dar o astfel de
rezolvire a problemel cunoasterei, nu e o rezolvire $1 nu e o
aparare a inteligentei. E un salt mortal inteun domeniu pe care
neastimparata inteligenta omeneascd nu-1 poate controla, nea-
triad cu dinsul niel un punct de atingere.
Acum, dupAce am dat aici citeva aspecte din conceptia pe
care o reprezind d. Massis $1 d. Maritain, s'o confruntAm, in
rezumat, cu cea a relativismului : Una, singura steiptnei pe a-
devärul absolut, dat de dogma bisericil si de comentarul el, filo-
zofia lui St. Toma, aceastalaltä in cdutarea adevärului, märturisind
ca fundamental articol de credintä cä : adevArul absolut este pi
râmine o limitA pe care n'o s'o atingem niciodatA. Cea dintAiu
operind un foarte aspru triaj in variata boggle a realitAtii, ne-
primind in cadrele-i rigide decit ceiace poate 1ntra in aceste
cadre, saracind astfel lumea exterioarA $1 lumea noastrA sufle-
teascA ; cea de a doua aplecindu-se cu resemnare si dragoste
asupra realitätli i lärginduli din toate puterile bratele pentru
a cuprinde clt mat mult din realitate, schimbindull, la nevoe,
punctele de vedere i metodele pentru a le face mai elastice,
Mtensificind astfel $1 viata noastrA sufleteascä. Cea dintaiu datA,
Maritain, La Philosophie bergsonienne, p. 309.

www.dacoromanica.ro
208 VIATA ROMINEASCA

odatä si pentru totdeauna, considerind si obiectul pe care-1 stu-


diazA dat, odatA i pentru totdeauna ; cea de a doua mereu In
devenire, mladioasA i adaptIndu-se mereu obiectului, pe care-I
presupune In eternA devenlre, una crezind dogmatic In definiti-
vul afirmatiiior sale, ceialaltä avind constiinja provizoriului a tot
(Tine profeseaza, lAsind pururea deschisA o privire sore viltor.
Pe una am compara-o cu o balanta primitiva, grosolane, lipsitA
de precizie i gasindu-si echilibrul si repaosul repede tocmai
din cauza Upset de sensibilitate care o caracterizeeze. CeialaltA,
o balantA extrem de sensibili, inregistrind cu preciziune cele
mai infime diferente de greutate, mereu In miscare, cu greu de-
pus in echilibru, fiind prea senzibila.

* * *

De ce, toate sistemele care si-au propos o explicare glo-


balä si absolutA a realitAtil, au ajuns, in mod necesar, la un
punct mort ? PentrucA acesta le-a fost scopuI. Cfnd crezi c'al
atins absolutul, limita, e natural sA te opresti 1 sa te cuici pe
lauri. Dar, din fericire, realitatea i viata nu se lasa inchise
in sisteme. Viata Insäsi nu se opreste nicioded si nu e nicio-
datA definItiva. SingurA moartea e definitiva. Tot astfel inte-
ligenta omeneascA, creatiune a vietii, nu poate fi cristalizatA In
concepte rigide aranjate Intr'un sistem definitiv. '0 doctrinA fi-
lozofica, o ipoteza, o teorie stiintifica rio rämine in viata decit
co conditia sä rAmIna plastica. Ea trebue sA fie In stare sl se
adapteze mediului intelectual si social care se schimbA incon-
tinuu. Doctrine lui Sf. Toma va fi corespuns, fAra Indoialä, unor
necesitäti reale atunci cind a fost conceputl. Presupun dus-
manii relativismului modern ca mediul intelectual si social a rA-
mas neschimbat, acelasi ca si pe vremea lui Sf. Tomas de Aquino ?
Si nu cred ca doctrine lui Sf. Toma e vicloasä la baza ei ? Cind o
doctrina e fixatA, determinata, IncremenitA In cele mal mici a-
manunte, cazul e al dogmel si al filozofiei care se sprijinä pe
ea, aceastA doctrinA apartine istoriei, e o fosilA. Experienta a-
ceasta nu ne-o serveste logica, ci istoria. Spiritul modern are
azi teama de sisteme. Cu atit mai mult teamä de sisteme care
se sprijinä pe premise irationale i deci necontrolabile. Impor-
tanta care se da azi mai mult metodelor decit continutului cu-
noasterii e o alta formA de manifestare a acestei temeri de sis-
teme. Cad metoda vrea cdutare nu posesiune, miscare nu
repaos. Sistemele mari cu continutul lor au murit demult, rie-
todele lor insA, in cazul chid s'au dovedit fecunde, s'au pAstrat.
Metoda hegelianA poate servi uneori si azi ca un admirabil prin-
ciplu de coordonare. l, lucru de remarcat, dinamita care a
spart sistemul hegelian a fost insAsi metoda hegelianA.
RAmine acum sa ne Intrebam dacA atitudinea relativista Iii
fate vietii nu e nefasta pe teren moral ? Dogmaticii Ii atribue
unman! nefaste. Vorbesc de o paralizare a vointel, incapacitate

www.dacoromanica.ro
REFLECTII PE MARGINEA UNUI INTERVIEW 209

de actiune, etc. etc.. Interpretarea care i s'a dat relativismului


In acest articol credem ca vorbeste contra acesfor temerl. Oare
secolul relativismului nu a dezvoltat o activitate mai intind
decit epocHe de dogmatism ? i, Renan Insusi, Renan cel care
na passé son mal subtil dans le sang de plusieures generations"
n'a dezvoltat oare cea mai mare activitate omeneasca pe care
afio poate cineva imagina ? Sau, dusmanii relativismului reduc
notiunea de actiune la activitatea pur materiald sau sooiala di-
recta ?
Dupa parerea noastra Ins, urmarea cea mai bogata in con-
secinte a atitudinii relativiste In fata realitAtii este estetismut
ei si sentimentul de universala tolerantei care-1 hisoteste. Sa-1
ascultam tot pe Renan cu al du rati subtil" : je suis arrive
A tout considérer comme phénomene curieux, vie, sentiment, peine.
En cela il y a poése ineffable". *I pe de alta parte : Tout a
son droit â l'etre : vouloir détruire ou abolir quoi que ce
soit, c'est folk, c'est détruire un son dans l'échelle mu-
sicale, une nuance dans la série des couleurs"...-Toute
philosophie est nécessairement imparfaite. L'art seul est infini,
c'est ainsi que l'art nous apparait comme le plus haut degre de
la critique ; on y arrive le jour o, convaincu de l'insuffisance
de tous les systèmes, on arrive â la sagesse. Dad totul fi
are un rost in lume, dad nimic nu e inutil, dad totul con-
tine o parte de adevär, dad vamesul poate fi tot a§a de bun
la Dumnezeu ca l fariseul, dad insfirsit, totul e solidar de tot si
totul e relativ, cine va mai sustine ca lucreaza bine si judeca
drept, luind piatra 1 aruncind In femeia pierduta pentru care
Christ a cerut tolerantd ? Toleranta, ca si ironia, presupune un
sentiment foarte vin, foarte profund al relativitatii tuturor va-
lorllor omenesti. Ren an a fost tolerant si a , iubit ironia. Dis-
cipolul salt, Anatole France, e tolerant si minueste cu mare maes-
trie ironia, pe care, noi am defini-o : o pozitie de defensiva a
tolerantei. Dar acesti mari toleranti au urit un singur lucru :
intoleranta, ca pe cea mai nefasta dusmana a libertatii spiritului.
Intoleranta, a fost totdeauna prietina de cruce i sfetnica ascul-
tad a dogmaticilor, a tuturor orgoliosilor, care Inteun fel sau
altul, s'au crezut in comtinicatie cu absolutul. Istoria religii-
lor e o poveste MI tile a acestei afirmd tii. Istoria misticismului
de rasa (rasa ia aid locul absolutului) e o a doua poveste cu
invatAtura. Teocratia evrelascA, dublata de un misticism de
rasa, ex plica, In parte, psihologia multor Evrei din zilele noastre :
Evreil, pad azi, in majoritatea lor, chiar i atunci cind nu slut
ortodoc5i, poarta pecetea dragostei prea marl a exclusivistului
!or Iahve. Dad dogmatismul si fanatismul-mergind aproape
totdeauna Impreuna-fac posibile actiunile tari", aceste actuml
au fost, spre nefericire, cele mai adesea ori, indreptate inteo
directie nefasta. Ele au tins totdeauna la suprimarea libertatil su-
fletulul, avind ca urmare o searbada nivelare sufleteasca : ,. Res-
tauraterli" vin in numele ordinei, contra anarhiei I
Astfel d-nii Marltain i Massis nadajduesc, in numele gene-

3
www.dacoromanica.ro
210 VIATA RONITNEASCA

ratiei absolutului" * une restauration métaphysique, une doctrine


ferme,... Intransigeante.., un dogmatisme... Car ce qui est extra-
ordinaire, ce qui est riche d'aventures, ce n'est pas Panarchie,
c'est Pautorité" I CAci rien n'est plus monotone que Phérésie.
L'hérésie n'est pas susceptibile de progrés... sent le dogme pro-
gresse".** Singurg dogma progreseazá" e greu de imaginat
cum îI inchipue d. Massis acest lucru, si cum 1-ar demonstra
fárä sä cada in inextricabile contraziceri.
Dar nol credem cá aceastä restauratie a absolutului nu
poate reusl. Relativlsmul modern, nräul subtil al lui Renan" este
boalg WA de leac. Acest ,,rätt" a mai apgrut odatä in istoria
cugetgrii omeneVi, cu Heracht i cu Protagoras. Roclul unei geni-
ale intultil 1 simplä afirmatie, rdul" a disparut cgci a fost o
anticipatie, reflex mai mult al mid stAri sociale-politice si nu
rezultatul necesar al unei evolutii de secoie de cugetare. Rgul"
renanian este un rezultat necesar, determlnat de cauze generale
si un fenomen solidar in mod organic de alte fenomene intelec-
tuale, sprijinindu-se pe ele si determininclu-le la rindul säu. Dad
relativismul ar fi un dogmatism (negativ sau afirmativ, indite-
rent) ar purta si el in sine germenii disparitiei sale. Dar rela-
tivismul nu e un dogmatism, e ca. si viata, o cale de mijloc, un
compromis intro doug extreme : scepticism absolut 5i credintá
a bsolutg. Fenomen par intelectual, el nu va putea fi inlátnrat
deal de inteligentg. Dar dogma tismul cel nou nu vine-am vizut-
in numele inteligentei. Oricit de intolerant, oricit de violent ar
fi acest dogmatism al generatiei absolutului", noi nu credem
deci, ci ar putea lua proportitie unui fenomen amenintAtor.

* * *

Terminind aceste rinduri, ne vine in minte figura Jul Paf-


nutie Stilpnicul din Thai's al lui Anatole France. Pafnutie per-
sonificá intoleranta, fanatismul. Cum trebue sa urascá Anatole
France pe Pafnutie Stflpnicul ca sg-si inchee romanul cu teri-
bila frazg : It était devenu sl hideux, qu'en passant sa main
sur son visage il sentit sa laideur" !
D. D. Ra§ca

Jugements poarth dedicafia : A Jacques Marilain, ce temoig-


nage de noire commun espoir en la restauration metaphysique.
Interviewul din ,,Nouvelles Llttérairee.

www.dacoromanica.ro
Bunicul
Pe-o ulitä din tirg,
Cu zgomotele seci de pietre sparte,
Pe unde toamna a trecut grabit
'mprä§tiet din Vint fiori de moarte,
Un car cu fin a poposit.

Ca un bunic pribeag §i färä glas.


Cu plete ve§tede scAidate 'n aur
'n ochi cu-o lini§titä ruglciune,
Si-aduce carul cel din urrng pas
La dpätäiul zilei care-apune...

Copiii ulitilor dimprejur,


juariile in sin,
Au alergat ca vräbiile 'n stol
La subtioara carului cu fin.

www.dacoromanica.ro
212 vIATA RomINEAscA

Cäräri atinci din sufletul lor gol


Spre zäri necunoscute se intind,
Pe unde-a fost bunicul trecAtor,
Calgtorind...

...Pe umerii pämintului, acolo,


4
Cind tot väzduhul de luminä-i plin,
Se odihne§te t/rmul cerului serf
Si vara limpede, cu soarele de sus,
Imbräti§aza cimpuri flrä margini,
Din pragul rlsäritului On' la apus.

...Pe- alocuri, cumpene dela fintini


Se urc/ §i s'apleacä 'ncet,-ca ni§te mini
Ce 'ndeaninä drumurile zärilor sä vie
Cu pa§ii trecAtorilor §i sä asculte
Cum cresc in tihnä erburile din plmint
Spre larga cerului impgralle...

-Si cum, in tainä, lungi fiori de Ant,


Chid roua 'n treacät de pe flori o furl,
Adie umbra moale de rácoare ;
lar vara toarnä 'n ochii lor inteuna
Luminä i adurä...

...Si pe de-asupra lini§tii, din plai hi plai,


Inaltd §oapte fragede spre soare
lzvoarele cu ve§nicul lo grai...

www.dacoromanica.ro
BUNICUL 213

Pe- acolo-a fest bunicul cälätor.


Si 'n finul adunat, ca o comoard
De aur §i miresme, därue§te
Säracilor de lingä el, un colt de varä...

Pe cind lumina moare 'n asfintit


Cum se tope§te jarul potolit
Si din Inch eeturi, de trudä, carul gerne -
Copiii simt curn li s'aprinde 'n suflet
Co piläria lor din altä vreme...

G. Bärgäuanu

www.dacoromanica.ro
In jurul unui pseudonim

In revista literard 51 §tiintificd Vremea" din tirgul nostru,


au apdrut' citeva schite microscopice suht pseudonimul Ersilia
Canta. Curiozitatea cetitorilor localnici flind astfel stirnitA, rds-
punderea acelor productii literare a cdzut rind pe rind asupra
celor mai variate capete feminine din localitate.
Dam mai jos, cu privire la aceastä chestie, citeva fragmente
de jurnal intim", din care se poate vedea cum au primit aceastá
intimplare-dupd temperament §1 circumstantd-cele mai ran In-
collite dintre autoarele presupuse.

Jurnalul doamnei Manola S. (publicistä)


...Toatä lumea md felicitA. S'a rAspindit prin tirg vestea
cd tot eu sint §i autoarea schitelor care apar de citva limp In
Vremea, cea mai serioasd §i mai pretentioasä revistA din Ord.
Jorj e foarte drdgut cu mine, cum n'a mal fost demuit...

Jorj crede, hotArit, cd eu sint Ersilia Canta. Nu mi-a spus


nimic direct, dar a Mat sä se inteleagd... §i mai ales cu subti-
litatea mea feminind am simtit-o dupd felul cum s'a ocupat de
mine. De un timp ma cam neglija... N'am putut avea curajul
sä-i spun cd nu slut eu autoarea.

www.dacoromanica.ro
IN JURUL UNUI PSEUDONIM 215

Supozitia asta cA tot eu asi fi si Ersilia Canta mi-a dat un


admirabil impuls, care a trezit facuItatile mele latente i mi-a
deschis misterioase izvoare de inspiratie.
Am scris azi dimineatd o nuveld. I-am cetit-o imedlat §i
lui Jorj. Spre sfirsit-cind sufletul delicat al eroinei renuntä la
logodnicul ei pentru fericirea prietinei,-citeam i plingeam. Joni
nu-si mai afla loc §i era ros la fatd. Am inteles cd era emo-
tionat...
Cine o fi, in definitiv, Ersilia Canta asta ? Mie, la drept
vorbind, nu-mi place cum scrie. N'are idealism, e lipsltá de acea
intelectualitate Malta care face farmecul unel femel superioare.

_Sint asa de surexcitatd cd nicl nu mai pot dorml. Am in-


ceput o drama psihologicA, care vreau sd fie o opera de aposto-
lat. Vreau sA emancipez pe femee de patima simturilor. Astá
noapte am serfs un aLt intreg si am inceput pe al doilea. Am a
grozavd facilitate la dialog.

Prietinele mele ma tot plictisesc cu asemänarea frapantA


care ar fi intre Rebeca, croitoreasa mea, l eroina unei schite a
Ersiliei Canta. Asa fac ele criticd literar5 I

Jorj mA neglijeazd far. SA fiu eu de vinA ? Sau d fi stiind


sigur acum a nu sint eu autoarea ? Sd fie oare adevärat ce-am
cetit, cd preocupdrile intelectuale intense...
Ce lupta grozavd I Sd renunt la artd, la glorie, ca sl-mi
pdstrez calitätile de femee, sau, cum spun in plesa mea Femeia
viitoare, sA md dezrobesc, sá renunt la iubire i sd mA consacru
Artei ?
Ce frumos pasaji 11 volu utiliza in dialogul dela sfirsitul
actului al II-lea.

www.dacoromanica.ro
216 VIATA ROMMEASCA.

Jurnalul domn4 oar ei Mfirioara DAscAlescu


(functional-A la Regionale)
Ce fericire, nici nu-nil vine sd cred!! Jenicd mi-a spus azi la
biurou cd a auzit cl fac poezii. Am crezut cd poate este o a-
luzie la scrisorile ce i le-am trim is secdturii de Costick chid colo !
ce fericire ! Crede cl scriu chiar poezii. Ea am spus cd nu, dar
el n'a vrut sd creadd ; a spus cd Vie el §i cd a simtit demult cA
am talent §i cd tot ce a cetit in cartea aceia samAnd grozav cu
mine. AV vrea sA cumpdr §i eu cartea, dar nu Viu cum !I zice
41 cum s'o cer la librArie.
*

Md logodesc cu Jenicd ! Ce fericire 1 El tot crede cl fac


poezii. A spus la toti dela biurou i mie mi-a spus cd-i foarte
fericit pentrucA el Vie cA artistele sint mai altfel decit alte fete.
Oare n'a fost cumva obraznic ?

Jurnalul domn4oarel Iréne Ronescu


Ce bizard Intimplare I AlaltAeri la five o'clok la M-me Si-
midy V eri, la serata Cercului militar, toti cunoscutii m'au pri-
mit cu zimbete mAgulitoare §i m'au felic1tat pentru niVe lucrdri
literare pe care le-aV fi scris 'In Vremea, iscAlite Ersilia Candrea,
sau a§a ceva. Am rdspuns, bineinteles, cd nu sint eu autoarea.
Toll mi-au spus insd cA seamAnd prea mult cu mine, ca sA nu
fiu cu. M-me Vizanti mi-a luat un adevdrat interogator :
- Nu ti-a lucrat matale o evrelcutd, Sally ?
- Da.
- Nu-1 una micA V slabd ?
- Da...
- Ei, vezi ?...
La urma urmei, ce sA le fa;? Creadd ce vor 1

Roto §i Tiky parcd au inebunit, declnd MA cred scriitoare.


Imi fac o curte intensivA, pe intrecute, §i au cdpdtat alure pi-

www.dacoromanica.ro
IN JURUL UNUI PSEUDONIM 217

cante. Sint mult mai drAguti §i mai bine a§a, decit mai inainte...

Domnul Mindra, fostul meu profesor de limba rominA, mA


intreabA azi dacä eu sint Ersilia Canta. I-am spus cd nu §1 im-
becilul a crezut indatA.
- Dar ai fi putut foarte blue sl scrii §i mata in genul
acela, a adaogat el.
Poate ca are dreptate. Am rAsfoit eu schitiparele acele...
Na-i mare greatate. Am sA incerc §i. ea.

Tiky s'a decis sl-mi cearA mina. S'a anuntat azi la papj.
Incerc sA scriu schite.

M'am logodit ! Nu mai fac schite. E un gen prea insigni-


flant -pentru mine.

Jurnalul domnisoarei Elena Vinea (profesoar)


...Ce pacoste ca autoarele astea pseudonime Nu mA mai
1

slAbesc colegele in cancelarie ca eu a§i fi sctis schitele cele, pu-


blicate in Vremea.
eu, care am atitea teze pe cap ! De literaturA imi arde
mie ?
Dar cind o alunge zvonul la urechile directoarei ? Atita ml-ar
trebul ! E In stare sa-mi cearl la minister transferarea...

Jurnalul doamnei Elvira Ton ceseu (intelectualá)


Ce de comerajil in orapl Asta pAcAtos!
Alta acum : eu slut Ersilia Canta, noua scriltoare dela Vre-
mea I Pana 1 o gazetA a dat, jubilind, informatia asta culeasA
direct din gura lurnii. Ce sl fac ? SA dezmint ? Mai rAu se la-
te§te... SA nu dezmint? MA simt jenatA §1 fatA cu mine §1 mai

www.dacoromanica.ro
218 VIATA ROMINEASCA

ales fatg cu biata autoare- cine-o fi ?- pe care desigur cg acea,


stA alienare a proprietAtii o indispune.
Dar, ce's eu de vinA ?... Uf !

jurnalul adevAratel aut Dare


In lumea micA a oraplui nostru s'a stirnit puting vilvA cu
schitele mele, Cine-i necunoscuta care scrie cu finete" §i cu oa-
recare ironie" ?
- Ai vgzut ? Au apgrut niVe schite drAgute fri revIsta
Vremea-imi spun prietinele mele.
DrAgute ?... Epitetul nu mg incinta de loc.
- Si, inchipue-ti, nu se §tie Inca cine le-a scris...

Misterul atitA curiozitatea. Fiecare se simte dator sd pro-


pue o fling vie pentru identificarea pseudonimului i sa facg cer-
cetgri probante. Am auzit ca acasA la domnipara Lela Schwartz,
crOltoreasa domniparei Vinea, a fost o vreme un adevärat p eleri-
naj. Pentruce ? Se pare cl Leia asta samAnA cu Sally dinteo
schitg a mea.

Prietinele mele vin mai devreme ca de obiceiu §i mult


mai insufletite.
- Nu ti-e ru§ine ! SI nouA sA nu ne spui...
Le privesc cu prefAcutA mirare.
- Tu e§ti ! izbucneVe Margot, cea mai impetuoasA, flutu-
rinduli cirliontii bruni i privindu-mg drept, cu ochii ei aurii.-
Tu ai scris schitele L.
- Fi, cum vA vine sA credeti ? NiclodatA nu m'am gindit
sg fac literaturA..."
Am impresla -neplAcutA-cA aproape le-am convins.
La plecare totu§i par din nou nedumerite.
- Hai, spune drept : nu e§t1 tu ? Tu I

www.dacoromanica.ro
IN JURUL UNUI PSEUDONIM 219

Prin casele pe unde ma duc, se pomene5te prIntre noun-


tile zilel I despre schitele misterioase.
- Se pare 0 e domnipara Vinea,-zice cu mult calm
domnul Hagiescu, batrinul, uitindu-se pe rind la cei prezenti cu
ochii lui alba§tri de copil bun.
Domnipara Vinea ? Oare nu m'am intunecat la fata ? E
adevarat cA nu vreau sA divulg cA schitele slat ale mele... dar
nu-mi place deloc ca bunul meu sa fie atribuit alteia.
Simt toata ziva un surd necaz impotriva domnisoarei Vinea.

In fiecare zi mal aud cite ceva. Chestia a inceput sa ma


intereseze i sa ma amuze. Pe cit pot, culeg date. Rind pe rind,
autoare ale schitelor mele -el, da, ale mele- au fost toate fetele
cu carte din oral : licentiate, profesoare, ba chiar simple fete de
maritat.

Printre misterioase procese de deductie, presupunerile per-


soanelor celor mal diferite au converjat insA fncet-incet catra a-
cela§i punct : domnipara Vinea, profesoara. Aud cä biata fata se
zbate in protestAri inutile. Dar, dela o vreme, obositA de atita
staruintä, are uneori o atitucline incurcatl... care pe mine ma e-
nerveazg. Im vine citeodatA sA Ian condeiul sl-i sub : Nu cumva
te-ai convins §1 dumneata, domnipara, cA dumneata le-ai scris?"

...ln cercul meu, tot ml se mal fac aluzil-mai rezervate


pard-referitoare la literaturA. In momentul de fatA schitele pseu-
donime au doua autoare recnnoscute de rumoarea publicA : dom-
nipara Elena Vinea §i.,. eu.

Mi-i lehamite Ca le-am mai scris...

www.dacoromanica.ro
220 vIATA ROMINEAsa.

Doamna lonescu tine mortis ca sfnt eu. De citeori vine la


not micA, zburlitA l plinA de importantA, fncepe insinuant :

- Dumneata esti Ersilia Canta-nu mai tAgAdul. 41 sea-


mAnA, nu stiu cum, la fire si la tot.
Domnul Teodosian, June, subtil", declarA cu dezInvolturA,
dîndu-si spre tImplA o suvitA de pe frunte :
- Eu zic cä e domnisoara Vinea. 0 recunosc dupl siluetA.
Para era mal simpatic inleo vreme tinärul Teodosian...
Doamna Varsan miscA gratios capul cu pär bogat, In unde
argintii. MA la din scurt, cu o autoritate plAcutA, subt amabili-
tatea el vioae si rafinatA :
- Nu stiu eu, drAgutA, cä ai o croitoreasA evreicA, mica si
slabA ? Ce-mi mai umbli cu mofturi ? Si nu mi-a spus mie Lina-
care a servit si la vol-a cumperi trufandale dela Dina, ol-
teanul ?

Cind rAmin singurA, mA gIndesc : schitele samAnA cu mine.


Dar de citeori nu mi s'a spus cá eu samAn cu Tina orl cu Geta ?..
Dar aceleasi schile, dupA pArerea domnului Teodosian, evocA
silueta" domnisoarei Vinea, adicA : ElluetA finA-scrieri fine.
D'apol Sadoveanu ?... Si totusi scrie asa de subtire... "

Lumea parca s'a mal linistit,- nu se mai vorbeste de schr-


tele melee PAcat I MA deprinsesem asa de bine sA aud lAudIndu-le !

lar a inceput zarva. Inteo gazetA locall a apArut o notitA


cä Ersilia Canta e... doamna Elvira Toncescu I Si chiar a treia
zi, un alt antrefileu dA In extenso numele adevArat. al Ersiliel
Cantá : e domnisoara Elena Vinea.
['And aid a putut rAbda profesoara I 0 desmintire in stil
didactic si sec a venit si dela ea, fArA intirziere. DetreabA fatA I
Nu rfvneste laurii altora.

www.dacoromanica.ro
IN JLTRUL UNUI PSBUDONIM 221

DupA dezmintirea domniparei Vinea, toate cuno§tintele


mele, printeo logica infailibilA, au hotarit :
- Dacd nu e ea, esti dumneata, s'a incheiat socoteala.
Era la ceai, la doamna Varsan. Simteam iara§i atmosfera
placuta i caldd a admiratillor rostite. Fiecare cauta sa-mi vor-
beascA, punind in limbaj §i in gindire o alead grip.
U§a se deschide i apare doamna Popescu. In ochil ei mari,
nernotivata ei mirare de totdeauna samana acum cu un f el de
spaimi comicA. (De cind cu istoria schitelor, doamna Popescu
ori unde ma vedea, nu ma mai slábea de cite un canaf al bluzei
cauta sa ma convinga cA... eu slut autoarea). 0 vad trecind
repede pe Una mine. Im adreseazd un salut distrat.
- Nu §tili ?-incepe ea, de cum inainteaza cu doi pasi spre
mljlocul salonului -s'a aflat in sfir§it cu sigurang cine e Ersilla
Canta.
Inima mi se rAce§te, rArinduii bAtAile inteo a§teptare grea
de fricA §i de plAcere.
- Cine-i ? Cine-i ?
Doamna Popescu Imi arunca parcA o privire de biam, §i
raspande cu adinca convingere :
- Da, q'a aflat. E madam' Toncescu 1
- Ce spui ? Eivira ?...
- Elvira Toncescu ?
Din toate colturile, din toate gurile numele acesta zboarl,
se Intretae, umple aerul cu intonatil de admirare. Pe sufletul
meu se Iasi o lespede. Imprejur pAretii, mobila, musafirii lm
apar intr'o luminA mohor1tA i sarbada. Ca de departe, aud incA
tonul fAra replica al doamnei Popescu :
- Da, era ti de a§teptat. E o persoanA foarte inteligentä
cultA.
-0 §tiu din §coala pe Eivira, adaoga dolent doamna Si-
midy, netezinduli cu dragoste stofa de mare pret a rochiel.-
Scrie bini§or... dar alege mai mult tipuri de jos" 61 nu e prea
egala...
Ah ! cum a51 zgirla-o pe le§inata asta I
La u§a se aude un zgomot. Apare doamna lonescu, aprinsa,
la fata, aruncind priviri iuti in toate partite i cind mA descopere,
saluta grabitA pe gazda §i vine intins la mine :
- Ai auzit ? *di cine e autoarea adeveiratei a sclzifelor"?
Ochli ei neastimpärati ma sfredelesc §i parca fiecare firlor
de par i-se zbirle§te in a5teptare, avid de senzatie :

www.dacoromanica.ro
222 VIATA ROMINEASCA

- tii ? tii clue e ?


- Da, rgspund eu cu docilitate abgtutg,-da, e doanma
Toncescu...
- Tocmai I aprobg ea ca fulgerul. Cum nu ne-am gin-
dit ? Schitele acele seamAnA strapic cu Tonceasca...

Domnul Popescu, care pang mal eri mg saluta adinc chiar


dacg nu mg uitam 5i chiar de pe trotuarul opus, mi-a e5it azi
drept in fatg pe strada Carol. In ultimul moment, abia a dus
distrat, mina la pAlgrie.
Omagiile domnului Popescu m'au Mat intotdeauna rece.
Gestul de azi insg mg jignese.

Devin din zi In zi mal nervoasg. Cind o vgd pe doamna


Zgnescu, cind o aud Intrebindu-mg cu dulceatg ce mai fac" sf
mai ales and incepe sA mg bad pe umgr, trebue sd mg stApi-
nesc cit pot, ca sA nu tip in gura mare.
Azi a sosit la noi cu o mutrA compAtimitoare, ca la o vi-
zitg de condoleantg. M'a sgrutat de citeva ori 5i a inceput cu
glas duios de caprg bolnavg :
- Nu-ti face singe rAu, drAgutg. Lumea a5a vorbe5te...
Da' eu, care te cunosc ce fatg detreabl e5tl, n'am crezut nici-
odatg... cA te-al apucat de comedli de-acele, pe la gazete.
Doamna Sofica Zgnescu e ceiace se cheaml un tip tardiv.
Ed mg mingle azi de bAnueli care s'au risipit demalt din preaj-
ma mea i pe care numai eu 5tiu cit le regret.
Cucoana Sofica se emotioneazA treptat cu cit vorbe5te. 0-
brazul ei mare 5i placid strAluce5te, parc'ar fi uns cu pomadg.
- Drag* de ea, se adreseazg dumneaei cgtrA mama,-
putea sg pgleascg 5i ea ca Ilenuta Vinea, s'o dee la gazetA...

In jurul meu e pe fiecare zi tot mai mare rgcealg.


Prietinele lmi vin mult mai rar.
Logodnicul meu, care-fArg sg-i fi mArturisit eu-I51 fAcuse
convhigerea cg slut literatg, se ultg acum la mine posomorit 5i

www.dacoromanica.ro
IN JURUL UNUI PSEUDONIM 223

desa mAgit, stä. putin O. nu vorbe§te mai de loc. Imi pare impo-

-
sibil i ridicol sä-1 spun :
lube§te-mA, cä eu slut autoarea...

Am intilnit azl pe Adelina. A lipsit multä vreme din ora§.


E singura fiintä dreia il vorbisem cite ceva de secreta mea
activ itate. Chid am zärit-o, am pornit cu grabá b cu bucurie
spre dinsa. M'a intimpinat cu un zimbet ferit §i, din intreaga
el purtare, am inteles un dispret abia voalat de painjenipl po-
litetel. ,
MA stringe ceva la timple. De cum insereazA am dureri
de cap §l putinä febrä... Dorm räu...

Mama imi spune cä am cäpätat o autäturä stranie-pe


subt sprincene-pard tot vreau sä parez o loviturä.
Am inceput sä fug de orice cuno§tintA. Care cum ma vede,
imi spune :
- Stil, autoarea Schitelor" e doamna Toncescu.
Din intonatiile fieareia exhalA un fel de voluptate.
- Scrie admirabil I adaogA unii, privindu-md pard sfi-
dator.

AzI am primit ultima loviturä : Logodnicul meu mi-a spus


cd pleacä la Bucure§ti.
- Cind te intorci ?-l-am intrebat.
- Nu $tiu, mi-a raspuns scurt, uitindu-se aiurea,--poate
sA z8bovesc cam mult"...

www.dacoromanica.ro
224 VIATA ROMINEASCÂ

Manuscrisul se sfirsea
File le subtiri, scrise cu creionul i pArAsite pe o mesuti
Iingä fereastra deschis5, au fost smulse de un virtej, au palpi-
tat o clipä intre pamint 1 cer, apol au cizut obosite in ona-
tul moale.
Nimenea nu Ie-a mai regäsit, niciodatä...
In acea sarä-o sara cenusie i lugubrA de Decembrie-se
bAnueste cä biata fatä a deschis larg fereastra sä mai soarbá
odatä, pentru ultima oark din plin, viata.
...Nenorocita a fost gäsiti jos, färä suflare. Buzele el Intl 2-
deschise parcá rosteau cu exasperare: Eu slut adevärata au-
toare I"

Lucia Mantu

www.dacoromanica.ro
Cintec mut

Cti ochii suri §i tulburati de vis,


Cu ochii unui om care-a ucis,
Nebuna palä-a noptii pän'tfrziu
Prive§te fix, halucinatA,
Prive§te nemi§catä
Spre cimpu'ntins §i mort ca un pustiul

lar peste dealu'nmármurit ca piatra


Subt crucea ocolitä §i de dui,
Necunoscutu-§i odihne§te §atra
De nori bätrinf.,.

Un drum uitat, cel adormird anii,


ViseazA pa§i stingheri §i rätäcili ;
lar lingd el, ca ni§te umbre stranii,
Doi plopi stau neclintiti.

4
www.dacoromanica.ro
226 VIATA ROMINEASCA

Nu suflà-acum nici stafia unui end,


Dar luna tot mai palidä se face,
i'n frica ei nu mi§cA ascultInd
Misterni din tdcerea care tace
De cine §tie and...

Alexandru N. Nanu

www.dacoromanica.ro
Un filozof min in secolul al XVIII-lea

Intimplarea si de data aceasta a fost propice unei desco-


periri. Daca aceasta descoperire nu a atins regiuni prea supe-
rioare In cimpul gindirii, pentru Odle rominesti ea reprezinta to-
tul un moment de o importanta decisebita. Ea ne arata cu o va-
ditA surprindere nu numai cä trecutul nostru ni este in multe
puncte necunoscut, dar cA 1 acolo unde 11 cunoastem, 11 cunoas-
tern superficial. Inteadevar, nu putin curios s'ar parea orlcarui
cArturar mAcar i titlul acestui articol. Atit de aproape de noi,
un filozof romin i Inca necunoscut-ba mai mult despre care
s'a scris doar trei rinduri de inregistrare la cinclzeci de ani in-
terval. E de mirare i totusi este purul adevar.
Despre Petre Stamattade inteadevar se pomeneste doar de
doua ori. Arnbele citatiuni insA sint f Acute in afara de cunos-
tinta continutulul cartii publicate. Despre aceasta trecere cu ve-
derea nu poate desigur fi dcuzat nimeni altul decit lipsa acelul
corp de eruditi care sa nu oblige pe unul sau dol carturari sa
rasfolasca o intreaga publicistica 1 sa faca [tar! de samA despre
ea. Oricit de restrinsa ar fi productia intelectuala romineasca
se poate usor intimpla ca o eroare sau o tearna sa treaca subt
tAcere sau pe alaturi de informatie o opera chiar de o insem-
natate destul de mare. Si faptul s'a si petrecut cu autorul de
care ne ocupam.
Felul in care este prezentata lucrarea desigur a contribult
mull la acest rezultat. Acest fel nu permitea o rapIdA dare de
sama sau luare in considerare, ci, din contra, avind in vedere
existenta insolltA a lucrarli, impingea pe cercetAtor la o conclu-
zie logica, alaturi de drum. Lucrarea este inteadevar prezentata
subt forma de scrisoare-polemica si este urmata de o serie de
note explicative. Scrisoarea Trial are si un titlu lung si neatra-
gator, notele se terminA cu data 1773, Mai 8 in Parie, pe cind
acelasi scrisoare este datata la anul 1791 Dek. 3". In titlu se

www.dacoromanica.ro
228 VIATA ROMINEASCA

pomeneste apoi de okel4ti, demult uitati in stiintd, i autorul


se adreseazd pe deasupra si unui necunoscut. Indeletnicire fi-
lozof iceascd In chip de scrisoare adicd rdspuns cAtrA cel ce au
walatuit, i dar mi-au trimis cartea cea tipAritd eline0e i fran-
tuzeste in Viena Austriei la 1787 asupra lui okel Lefkanosul
pentru firea a toatd lumea".
Si chiar dacd se descoperea cä rAspunsul se adresa lui Za-
netti Clucerul, i chiar dacd se incerca a se ceti cartea acestuia,
totusi nu cu usurintd se putea cineva pronunta asupra ambelor
opere. Subiectul este ingrat, chestiunea pArdsitd si suspiciunea
unei traducer! semnatd de un romin nu departe de concluziile
criticii. DacA se mai adaogA cd autorul nu semneazA ci termind
jos la ultima paginA cu : s'au talmAcit si adunat de inteleptul
dascal Petru Stamatiadi", atunci lesne era sA se creadd intr'o
traducere, adaptare sau rezumat. Si din nenorocire acest fapt
s'a i consumat. lar cu el a trecut i Stamatiadi printre multi-
plii semi-anonimi ai publicisticei rominesti din secolii trecuti. 0
intimplare, am afirmat, a fäcut sA-mi cadd in mind opul lui
mdrturisesc cd eu insumi am r6sfoit de multe ori cartea si pu-
blicatiile timpului pAnd a indrdzni sä md pronunt asupra ei. Frica
unei erori era foarte la locul ei. Pronuntarea insA, de data a-
ceasta, este categoricd. Ne aflärn in fata unei opere filozofice o-
riginale, mai bine zis a unei teze filozofice sustinute cu tot ma-
terialul necesar, de cAtrA un romin, Petra Stamatiad, cdtrA fi-
nele secolului al XVIII-lea. Notele reprezintd materialul cules pi
tradus, far scrisoarea : refutarea teoriei ocelisto-pitagoriciene.
Notele filozofice sint luate din Bruker, Boem, etc., iar cea asu-
pra cometelor din Lallande, dupA insdsi mdrturisirea textului.
Din acelasi text se poate deasemeni usor constata orginalitatea
lucrArii, care, ca orice lucrare costnologicd, nu cere decit un con-
cept si o demonstratie, indiferent de material, sau cind concep-
tul este strain, de o demonstratie personalA. In cazul nostru, nu-
mai demonstratia este personald, teza fiind cea teistA, recunos-
cutd i azi de stiinta pozitivd. Aceastd demonstratie este insd
personald, cdci aduce argumentele tiinfei epoceiin afard de cele
intrebuintate anterior. Partea relativd la mutabilitatea cerului, a-
dicA la transformarea lui in contradictie cu Okelus, care sustine
imutabilitatea, este foarte originalA. Se serveste de ultimele date
asupra cometelor pentru a proba aceasta. Prin urmare ne ma!
afldm si In fata unei lucrAri cu suprafatd europeand. Autorul
nostru a dat la luminA a§a dar o operei filozoficei in toatd ac-
ceptatiunea acestei expresii. Si in ce constA ea, se pune a-
tunci Intrebarea.
La refutarea vechei teorli a Genesei, care din traditie apar-
tine scoalei pitagoriciene, dar nu e cunoscutd decit subt numele
unui elev al acesteia din urmd, anume Ocelas din Lucania. Cartea
lui poartA titlul : Natura Universului" este suspectatA ca auten-
ticitate si nu admite nici Inceput nici sfirsit lumil, materia fi-
ind eternd. Este prin urmare antiteza Genesel biblice i teorii-

www.dacoromanica.ro
UN F1LOZOF ROMIN D SECOLUL XVIII 229

tor stiintifice, care pun evolutia la baza lumii alaturi de trans-


formism i principiul unitätii fortei.
Cit despre demonstratla lui Stamatiad, ea este facuta pe
baza ultimeior date stiintifice dela finele sec. XVIII, insotite de
note din diferitele ramtni ale stilntelor. Cea asupra cometelor,
de care pomenim mai sus, intre altele este tradusä dupa Lal-
lande, tine cam treizeci de pagini mari 1 e Insotita si de o figura.
lar ceiace a motivat aparitia, repet, este lucrarea lui Za-
netti Clucerul. Acesta a tiparit la Viena in frantuzeste si gre-
ceste o refutare pur filozofica, dupa sistemul dialectic al lui A-
ristotel, a aceleiasi teorii. Stamatiad e nemultumit de ea, il do-
jeneste 1 mai afirma ca a reprodus i pe profesorullui (3). Do-
jana este prea aspra i Stamatiad prea pretentios, cad pentru
tara noastra si opera Clucerului Zanetti este o revelatie. Am ci-
tit-o si nu ma asteptam la ceiace mi s'a prezintat.
Dar, In definitiv, i una i cealaltá rebtare ce rost aveau
ele ? Apärute in plin secol al lui Voltaire, ele pot avea chiar un
interes deosebit, dar totusi pe linga cel filozofic i romlnesc, au
ele o altä ratiune si o valoare ? Da. *i aceasta le scoate pe am-
bele i mat mult In relief. Ele sint un raspuns la adresa Mar-
chizului d'Argens, cel mai bun tovaras al Marcliizu'vi de Sade.
Acest marchiz d'Argens, francez sj chambelan al lui Frederic cel
Mare, este prototipul rnatertaHstului din sec. XVIII. Pe Una mul-
tiplele lui scrieri antiteiste, care i-au atras exilul si disgratia,
a mai tradus i faimosul tratat a lui Ocelus. Astfel, pentru prima
eara intr'o limba europeana, aparea spre vulgarizare, evangheHa
scoalei materialiste. Invätatii nostri, care o cunosteau din origi-
nal, s'au crezut ei obligati sa ridice mänusa, i iata-ne deodatä
in viltoarea framintarilor europene, care trebuian sa se isprä-
veasca cu o lume nous. Fantastic, dar asa este ! Noi, stind la
luptd cu falanga care prepara Revolutia mare, si totusi nimeni sa
nu o stie nici in generatiile precedente nici in cea actuala! SA se fi
dat la noi, in pragul unei alte lumi, o luptä apriga de care noi
sa nu avem nici stiintä, luptä care cu certitudine ne-a indepartat
de evolutia noastra naturalä cu intreg secolul al XIX I .51 poate
nurnai cautind-in ultarea partidelor Inaintate din prima jumatate
a sec. XIX, adedrata cauzá a necunoasterei lui Stamatiad, pu-
tea-vom gási explicatia acestei extreme curlozitati.
lar uitarea aceasta void sa fi impins paná acolo lucrurile,
incit, nici macar sa nu stim cine a fost acest filozof ? Patima politica
e cert, Impledica multe i azi impiedica si opera nationalä. Cu
toate investigatiile in speranta unor alte lucrari, nu se poate
afia hi aceasta privinta nimic. Autorul este o enigma istorick
casi cartea sa. SI dad. totusi Intimplarea i-ar da de urma, cum
a dat de opera ILI, nu ar fi exclus ca sa ne releveze í alte sur-
prize si mai mari. Astfel, la Inceputul scrisoril, el scrie ca este
ocupat cu tiparirea lui Maron. Dad nu e vorba de fondatorul
sectei Maronitilor, care nu prea ar avea ce cauta la noi, atund
ne-am afla in fata lui Virgil Stamatiad;-ar fi facut deci doua lu-

www.dacoromanica.ro
230 vIATA RommEAscA.

crAri de fond pentru limba romineascA. 0 carte cu continut sti-


intific, una cu continut literar. *I a ales in cazul din urmA pe
cel mai greu autor de tradus. Dar sA revenim la opera noastrA.
InvAtatul care a elaborat-o era, fArA discutle, o personalitate de
frunte pe timpul sAu chiar in Europa, cAcl el insu$1 este un mare
Enciclopedist. Canostintele lui sint o mirare mai mult, pentro
tara noastrA. La 1790 un Enciclopedist romin in polemicA cu
rAzvrAtifil Europei, nu e Meru de lepAdat. Se poate oricine min-
dri cu un asemenea cm. SA ne multumim mAcar cA 1-am descope-
rit. Avem j noi cel putin un filozof : pe Enciclopedistul Pe-
tre Stamatiad.
Dar insemnAtatea operei lui Stamatiad, trebue sA spunem,
nu se opreste aid. El este pentru noi mai mult decit atit. El
este, din alte puncte de vedere, de o importantA l mai mare.
CA am avut un filozof, nu e cine *tie ce, am mai avut l pe
Zanetti, cu toate cA mai putin Important. Dar, pe cind acesta
din urtná a scris in limb1 strAine, Starnatiad a scris romineste pi
acest lucru este important. A scris filozo fie, a scris istorie, a serfs
teologie, a scris matematici, a scris astronomic tn romine*. I da-
cl n'ar fi decit faptul cA rupe pentru nol cu o veche credintA, dupti
care pe atunci nu se puteau scrie chestiuni stiintlf ice in limba noas-
trA, $1 tot an fl deajuns.
Dar cind se va vedea cA limba pe care o vorbim azi nu
este de erl de alaltAieri, copiatd dupA unil sau altii, ci este ve-
che 1 atit de veche in cit permitea scrieri ca aceia a lui Sta-
matiad, atunci nu numai ne vom mira, dar ne vom mindri cu va-
loarea nationalA a acestul cArturar necunoscut pAnA ieri. DacA
Stamatiad poate fi un filozof, un filozof european, pentru noi
este mai malt, este acel care dezvAlue un trecut, rupe cu o ve-
che $i falsA conceptie despre noi insine. El ne aratA mat mult,
cAci dAcA a scrie e un lucru insemnat, existenta unni public ce-
titor al limbei lui este un lucru i mai insemnat ; l mai presus
este cA ne aratA in plin secol al XVIII-lea o culturA romineasa,
destul de inaintatA, capabilA a intelege pe Starnatlad, concluzie
extraordinarA mai ales pentru intelectuali, crescuti in idei eronate.
Ace$ti intelectuali vor trebui de acum sal] schimbe pArerile.
Dar sA dAm citeva exemple pentru a adeveri cele ce
inaintAm.
LuAm pe rind fragmente din note sau insemnArici.
Filozofie.- Iau douA chestil grele : definitia sistemei si
sistema lui Spinoza.
Sistemata nu este altAceva decit alcAtuirea a multor pgr9,
(a unul) mestesug, sau (a vreunel) invAtAturi, puse cu acest
Jel de orinduialA, (uncle) ele se sprijinesc una pe alta, $1 (undo)
cele mai de pe urma se tAlmacesc de cele mai inainte ; acele
ce dau cuvint pentru celelalte se numesc Printipuri, i ca atita
este mai desAvirsit o sistemA cu cit vor fi mai putine printipurile ;
war pofti cineva incA ca toate sA se poatä aduce la unul nurnai
(pag. 50).
Apoi Sistema lui Spinoza (pag. 59).

www.dacoromanica.ro
UN PILOZOP ROAN IN SECOLUL XVIII 231

O fiintA singurA, nedreptAtitA, trebuincioasA, din firea cAreia


toate alcAtuirile urmeazA numai decit ca niste feluri, care aratA
fiinta ei fiestecare dupd chipul sAu. Aceasta este lumea dupl
cum zice Spinoza. Scopul acestui filozof este ca sA arAte cA
nu este eta fiintA, de cit numai una a cAreia toate acestelalte,
care noi le socotim de atitea fiinturi, slut niste fealuri sau chi-
puri. Si cA orice se intimplA, este numai decit asemenea o ur-
mare din firea aceii singurti flinte i apoi nu este nici o deo-
,,sebire intre binele i rAul moralnicese a-I face.
Mai lau apoi Stoicienii (pag. 60).
Zinon da matimile lui inteun pridvor dela Atina, si de
acolo urmAtorii lui s'au numit Stoiki, adicA predvorieni.
Filozoful acesta zice, cä mai inainte de cit toate au fost
haos, i lumea nu este altAceva fArA numai haosul acela pus
ta orinduialA. El este fAcut din douA prentipuri, unul lucrAtor,
care este un suflet, ce lucreazA intr'insul si-1 miscA. CelAlalt
pAtimitor, care este materia ce din sinesi este adiaforA spre tot
felul de forme. Unteaceste douä prentipuri, iasA un tot sin-
gur care cuprinde toate lucrurile lumii, si care pluteste intr'un
loc nemArginit. Acesta este un dobitoc fAcut de un trup sl de
un suflet : i dobitocul acesta este mai ales Dumnezeu"...
Tree la Platon i Apaxagora a cAror metafizia este reza-
rnatä in vre-o 15 pagini.
.Anaxagora au fost cel intAiu, ce a schimbat sistema a-
,ceasta, sau sA zic mai bine au indreptat'o, incredintat Enid cä
materia nu poate dela sinesi sA se misce, nici a se pune la
orinduialA ; au cunoscut de printip intAiu un duh intelegAtor pi
cu total färä materie, apoi dar acele douA printipuri nu le-au
socotit cA fAcea una, ci le-au deosebit si le-au dat fiestecAreia
deosebite deosebiri ; materia n'au fost alta, decit un haos, o
egreutate färä formA, fdrA miscare, fArA viatA. Dumnezeti nu a-
vea nici o impArtAsire de dinsa (pag. 70)...
Platon au vrut sA primeascA o parte dintr'insa, i mAcar
,cä Dumnezeul lui era alta decit un foc, i asa dar foarte deo-
sebit de Dumnezeul lui Anaxagora, dar ca toate acestea el l'ai
,despArtit de materie...
Materia aceasta dezbrAcindu-se de toate chipurile sale, nu
este alta decit o fiintA sau idee färä lucru (pag. 71)...
Deasemeni, intreaga filozofie a lui Aristotel este datA fu
rezurnat. CiteazA din Bacon: Mindria ce avea (Aristotel) ca sA
facA alegerea care au fAcut, l'au asemAnat cu fratii impArata-
lui turcesc, care gindesc cA nu vor putea impArAti ca liniste,
dacti nu vor putea omori pe toti fratil lor (pag. 55). Si a-
eeasta relativ la Logica, unde nu citeazA pe nici un predecesor.
La aceiasi pagind : Vedeti aicea cA materia aceasta fArA
trup a lui Aristotel, nu este alta de cit însu1 trupul, socotindu-
se fArd felurimile ce i se cuvin cu toate acestea, filozoful acesta
,,se Ina pe aceastA descoperire si nu lasA nimica spre a arata,
cA materia aceasta fArA trup este printipul trupurilor. Formele

www.dacoromanica.ro
232 VIATA ROMMEASCA

slut alte idei färd lacru, care le face iard$1 ca cum ar fi lu-
cruri. Ele nu slut altdceva färd numai felurimi ce le-au rldicat
dela trupuri, cfnd au fäcut ridicarea lor, adicd au stricat tru-
purile ridicindu-le formele acestea, I n'au rämas alta färd nu-
mai o materie färd trup.
Istorie.-La pag. 77 se ocupd de Egipt...
Norodul cel prost al Egiptinilor se inchina stelelor, oatne-
nilor i dobitoacelor. lar Bogoslovia cea tainica cunoVea un
duh preste toatd lumea, care locuia mai virtos in ceruri. Dar
de era duhul acesta materie subtiatä ori altdceva, nici ei sin-
guri nu Via"...
Citeva rfnduri mai sus.
...nigte fiinte, care ne dau a cunoape cd ei aveau multe
descoperiri pand a nu avea Inca Grecil filozofi. Egiptienii a-
veau Astronomi, cari puneau soarele la Kentru lumil... Dupd
scrisorile ce au läsat ei se vede cA la Geometrie au fost is-
1

cusiti, far nu nutnai cft au ados Talis i Pitagora dela din$11.


La pag. 81 trece la India.
La Indieni popoarele slut impärtite prin cete, i cetele a-
cestea nu se unesc niciodatd, deci ceata Brahmanilor se soco-
te$te cea mai IntAio decit toate... l pentru cA s'ar trage din
»inceputul lor dela Dumnezeul Birâma sau Bratna.
bramanii zic cd Dumnezeu este o lumind curatA $i lutA-
,,legätoare...
Ei zic cd Dumnezeu vede toate, ocirmue$te toate, pAze$te
toate, zic cA este sufletul lumii. Stelele sint ochii
Grecii, care prea putin au invätat pärerile Bramanilor,
le-au luat seama mai bine la port, $i le-au numit Gimnioso-
Bah, adlcd filozofi goli, l i-au ardtat cl trdesc departe de oa-
meni, in päduri, in pe$ter1.
, La pag. 82, trece la Per?i.
Per$ii ca i Haldell au numit magi pe oamenii cei ce a-
veau invätäturile. Si magii acestla aveau pre mai marele lor
un Zoroastru.
Magii ace$tia puneati cloud prentipuri, unul de bine $1 de
Iumind Oromaz; iar celalt lie ran $i de fntuneric. Arimaz
Ei socotesc focul ca un suflet al lumii...
Zoroastru au dat name focului acestuia Mitras... se zice cd
Mitras a näscut pe Oromaz $1 Arimaz i printeitqii au forma-
r1sit lumea.
Matematici.- Citez teoria lui Pitagora:
La un trigonon C. A. B. (figurA) ce va avea unghiu drept,
kfadratul ce se face din ipotinuza C B, ce este Impotriva un-
ghiului drept, este intocmai cu kfadraturile ce se fac din pla-
sile ce cuprind pe unghiul drept, adicA din A B $i A C.
Arätarea n o mai pun cd aceasta este ecatomba lui
Pitagora.
0 demonstratie la pag. 87.
Vederat este cA linia strimbd ce trece prin vfrful dungilor

www.dacoromanica.ro
UN FILOZOF ROMIN IN SECOLUT. XVIII 233
j----=111

ce se micsureazd (figurd) dupd proodos acesta nici odatd nu va


putea sä se irnpreune cu linia A L, ori i cit se va lungi, pen-
trucd niciodatA depArtarea ei dela Hula A L nu poate sä se facd
null, cu toate acestea tot se va mai apropia cu cit va merge
mai inainte, full atita va fi de agroape cit nici o mArime alta,
ell de mica sA fie, nu va fi mai aproape decit dinsa"...
Deasemeni legdtura dintre trup i suflet este tratatd pe larg.
Citez pag. 105.
Apoi dar miscdrile nu sint in organe.
Ele sint dar in oarescare lucru, care este deosebit de tot
lucru ce este trup, adicd intru o fiintA in care este altd ceva
dectt miscare. Aceasta este aceia care se numeste suflet, ori
fiintA intelegAtoare. Cu cit mal mult vom lua seama proprieta-
lelor acestel Mite, cu atit mai mult ne vorn incredinta cd este
cu totul deosebitä de trup.
pentru a ajunge la aceastA concluzie, citez o parte de
mai inainte.
Chid auzim sunete, atuncea scuturAturile trupulul celui su-
nos se revarsd in vint, si din vint la timban (adicd la toba din
urechi).
Mai in scurt, nu se poate sä fie altAceva in organele
noastre de cit o miscare i o simtiturd, care ea toate cd se
pricinuieste din miscare, dar cu toate acestea nu este insusi
m4carea aceasta"...
Aceste note servesc la exemplificarea unor chestiuni ne-
explicate incd de stiintä.
Cosmografie.7 Cea mai interesantd si mai surprinzAtoare
notd insä este cea asupra cometelor. Pe la anul 1790, chestiunea
pasiona tot atit cit si in evul mediu, deoarece nu li se ddcluse
incd bine de rost.
Lallande, until din cei mal productivi scriitori al Enciclo-
pediei, este redat de Stamatiad In aceastä chestiune, cAci zice la
pag. 112.
Lallandu astronomul face socotelile asupra comitilor ce
pot a se apropia de pdmint. Nota tine 20 pagini i e insotia
si de o figurd reprezentind sistemul solar.
Citez pe sdrite.
La pag. 112. Decind s'au aflat miscdrile comitilor i cd
ei se intorc lards], Fizicosii au inteles cä o multime de trupuri
ce se invirtesc in multe feluri de planuri inprejurul tot acelulasl
Kentron, ar putea sd se afle uneori foarte aproape until de
altul si sA pricinuiascd niste fenomene foarte deosebite... .
Scriaorul cel Malt de istoria cea naturalnicd au ardtat cd
.,starea aceasta de acum a sistemii soarelui putea sd fie o faptd
"a miscdrii unul comit. lar altii s'au multumit de a arAta cA
Potopul s'ar fi fAcut din apropierea unui comit de acestia.
Viston, vestitul astronom, au dat in publicd la 1703 : teoria lui
ce face pentru pämint, intru care voieste sd arate cd comitul
soce au fost la 1680 ani, au putut sA pricinuiascd potopul, adecd

www.dacoromanica.ro
234 vIATA RomtNEAscA

cu 2426 ani mai inainte de veleatul mintuirii, au pentruca s'ar


fi indesit atmosfera lui asupra pamintului, ori pentruca ar fi
ridicat apele ce sint inläuntrul pAmintului i le-ar fi adus la
fata pamintului"...
La pag 114.
Numele lui Cassine este atita de vestit intru astronomie,
incit insuflA in fiestecare deodatä cea mai mare incredintare.
.Dar in vremea aceia pe cind vestitul dominican Cassine scria
cArtile lui pentru Comitii dela 1664 ani, dela 1680 ani, Ind nu
se hotarise nici ca cum orbiturile comitilor, i acum nu s'ar
putea sa incredinteze cineva lumea in cuvintul lui".
Intäiu Nef ton la 1687 ani, au deschis drumul la aceste cer-
cetAri. Al doilea aceastA aflare pentru nodurile comitilor ar fi
trebuit sA se incredinteze i sä se urmeze dupa acele ce s'ai
vazut de 30 ani i incoace si care sint prea multe".
Dumnealui Lambertu, matematicos foarte vestit, putin oares-ce a-
nsemenea arata in scrisorile sale ce vorbesc de lume, care este
o carte plinä de duh si de fiinta, in care vorbeste de stricarile
ce pot sä faca tragerile cele din potriva una alteia".
Urmeaza apoi istoricul cometelor cunoscute 'Ana atunci.
Calculul probabilitAtilor bazat pe aceste date, serve$e tex-
tului i tezei sustinute.
N'ar mai fi de folos dupA aceste citatii sä mai insir pretin-
sele noastre neologisme de azi, si care, cel putin in domeniul
parcurs, sint vechi si au forme bine definite, multe intilnite la
lumea de jos a oraselor mai acum citeva decenii ilia. Dar o
voi face-o pentruca chestiunea formäril limbii, mai ales stiin-
tifice, este de o importantä foarte mare, si a dat pana acum lac
la credinte eronate. Färä a putea preciza cam pe cind s'a in-
ceput pretinsa invazie a terminologiei straine, totusi nimeni nu o
punea mai inainte de 1830. Azi o gäsim cu o jumatate de secol
inainte, apAruta. Formele noi nu sint decit o evoluare subt in-
fluenta mai puternica a apusului, dar nu introduced savante
recente.
lattt-le :
Vederat-haos-prentip - &sterna -ipotesia -f enomena-
proprieta-ideie-a da in publica-partezan--biblioteca-haractir
-mihanismos-Fizica-Retoric-Itiki sau moral-Poetica--crl-
tica - atom-materie--forma-grup-- grupalnic-fantasie-linie
dreaptA-Kendru -simbatie - experientie -lavirint -dogma -
.poeticii (poetii)-inchipului - planite - astronom - glob - crag
.(cerc) - ispagniol (spaniol) -scopos--moralnicesc-plan-etir-
periferie-product-minut-rasfringe si infringe (lumina)-ochlane
-eclipsuri-parabolic-privelegium-istornic (Istoric)-a publica-
risi-comandir-rang -tiranie-intr'armat- tiradi - datorie -
froicesc-(eroic)-Patria-a tipAri-a formarisi-(a da form0-
basis (baza)-organe-noima (norma)-familie-intereseste (inte-
reseaza)-fanatismos- etc. etc. etc.'
Si nu am citat nici jumatate.
t,

www.dacoromanica.ro
UN FILOZOF Romm rN SECOLUL XV III 235

lar cum acestei däri de satná rudimentare îi trebueste o con-


cluzie, voiu termina arätind cit ar fi de urgentd tipärirea unui
studiu amänuntit al acestel lucrári care, pe lingä o intreagd
encielopedie romineascd din sec. XIVIII, mai cuprinde si un lexic
rominese de o asa insemnätate, Melt nu se poate scrie despre
limba noasträ savantá färá cunostinta ei. Eroarea trebue corec-
tatá, dacd se tine mai ales satnA de indreptarea altei erori asu-
pra existentei acestei limbi savante. Stitt ca va fi lucru nu toc-
mai usor, totusi sper aceasta si pentru acest motiv am scris
aceste rinduri.
Bucure.gi, 19 Nvembre 1923.

Em. Grigora

www.dacoromanica.ro
Existä inis,care cooperativa in Raininia?

IatA o intrebare desigur curioasA pentru un cetitor din Rominia,


care de 30 ani si mal bine, aude vorbindu-se mereu in tam noastrA,
despre o miscare cooperativA si care intilneste in orice comunA ru-
ralA si in mai toate suburblile oraselor, bAnci populare si magazine
cooperative de consum.,
Intrebarea este in adevAr surioasA, dar ea mi-a fost pusl de...
un Inspector al Cooperatiei. Comentind articolul meu anterior, cu
privire la Autonomia mifairii cooperative", Inspectorul in chestle,
un om bine intentionat si deplin cunoscAtor al miscArii cooperative ca
si al tuturor problemelor cu caracter social, a gAsit juste observatille
*i incheerile mele, dar cu o conditie : dacA in adevAr existA la noi o
rniscare cooperativA, ceiace - zicea el - nu este IncA demonstrat.
Cetitorul va zice cA ne gAsim In fata unul paradox. Cum se
poate ca nn orn insArcinat cu indrumarea miscAril cooperative sA se
indolascA dp existenta el, intr'o tail unde de 30 de ani se face atita
zgomot inntru intArirea miscArii, unde cooperatia s'a impus si a de-
venit institutie de stat si uncle lumea isi.pune in ea atita nAdejde,
pentru inlAturarea scumpiril tralului si atitor alte nevoi, care apasA
viata cetAteanului de dupl rAzboiu ?,..
$i totusi se poate.
Se poate, fiindcA nu este incl stabilit exact si definitiv ce este
cooperatia, ce scop are si prin ce mijloace isi poate atinge tinta. A-
ceasta face ca fiecare sA priveascA chestia dintr'un anumit punct de
vedere si sA tragA concluzille ce rezultA in mod firesc din acest punct
de vedere. Astfel se produc fel de fel de confuzli, care in lipsa de
orientare generalA, ce caracterizeaz1 opinia noastrA publicA, duc la
urmAri dureroase si cu repercursii asupra miscArii insAsi.
Vom cita numai douA imprejurári care pot duce la incheerea, cA.
nu avem o miscare cooperativA.
Orice initiator care vrea sA intemeeze o cooperativA de con-
sum, to tnetpe discursul cu... eftinirea tralului, inlAturarea interme-

' Viala Romineasc, Nr. 4, 1923.

www.dacoromanica.ro
EXISTA MISCARE COOPERATIVA IN ROMINIA ? 237

diarului gi suprimarea profitului. Cooperative se tnfilnteazg, dar tralui


nu se eftinegte, intermediarul continuA sA existe subt o formA sau alta,
iar profitul, decA in adevAr se suprimg... se suprimA I cooperativa.
Este eat de micA partea contributivA In bine a acestei noi ce-
lute soCiale care se cheatnA CooperativA de consuma gi atil de com-
plex mecanismul economic pe care vrea sg-1 trirtureascg, tacit cetA-
teanul, robit de nevolle clipei prezente, ultA perspective din viltor a
noului regim, propovAdult de apostolii religiel cooperatiste.
Si flinda numai simple inregistrare a unor statute la judecA-
torul de ocol, sau caligrafia Ingrijitg a unei firme nu poate Insemna
migcare cooperativA, este eVident cA existenta m1cär1i poate fl pusA
la Indoialg,
Se gtie pe de altg parte cA cooperativele se pot clasa In trel
grupe prIncipale : Consum, productie gi credit. Si larggi se mal gtle
cá cooperatia romineascA este reprezentatä de un numAr foarte mare
de !And populare, foarte blue organizate i rAspindite- in tot cuprinsul
tgrii. Nu existA comunA ruralA, unde sA nu existe cel putin o bancA.
La orage de asemenea, toate suburbille au institutiile lor de credit
popular.
Nu mai vorbim de foloasele ce ele aduc poporului de jos. Insggi
Inmultirea lor este o doyedä cA slut necesare i cg Indeplinesc un rol.
Dar bAncile noastre populare IncaseazA i plAtesc dobtnclA 10 gi
12 la sutg, deci nu suprimA profitul. Apol creditul pus la IndAmina
micilor proprietari, intAregte o clasg de oameni care, dupä ge vor
scApa de nevoia zilel de azi, vor intra In conflict cu semen!! lor, rA-
magi mal slabi In lupta pentru existentg.
Ce sA mai vorbim de cooperativele de productie ? Scopul lor
este valorfficarea produselor, deci... urcarea preturilor i scumpirea
traiului...
Prin urmare migcarea noastrg cooperativg se reduce la un nu-
mgr foarte mare de Wald populare, bine organizate, la citeva coo-
perative de productie care nu rezolvA problema eftiniril traiului, gi
la un numAr oarecare de cooperative de consum care merg foarte slab.
AdicA la dreptul vorbind aceastA migcare se rezutta tri cele cite-
va mil de 'And populare, pe care le gAsim functionind In comunele
rurale i chiar In suburbille oragelor.
Dar slat oare bäncile populare institutli cooperative ? Au ele la
bazA principlile cooperatiel puse de Owen sau de Equitabilii Pioneri
dela Rochdale.
latA ceiace avem de lgmurit In rindurile urmAtoare.
DacA la aceastA intrebare se poate rgspunde afirmativ, negregit
cl in Rominia existA o migcare cooperativg, clacg se va rAspunde ne4
gativ, atunci indoiala inspectorului nostru e legitimg, iar concluzille
articolului nostru anterior slat fArA valoare.
SA examinAm deci chestia In toate amAnuntele ei.

Mai tntgiu trebue sl spunem cl nu stntem in fate primului caz


de tndoialg, clacá bAncile noastre populare slat sau nu societAti coo-
perative.
D. dr. I. N. Anghelescu, In lucrarea sa ,Cooperatia i Socia-
lismul In Europa, (pag. 536) ne spune urmätoarele:

www.dacoromanica.ro
238 VIATA ROMINEASCA

Uncle nu existA cleat cooperative de credit, nu existA o adevA-


ratA migcare cooperativA gi foioasele aduse de aceasta nici nu se pot
agtepta. Creditui prin sine tnlesnegte functionarea unui mecanism e-
»conomico-social foarte complex gl numai atit. Cooperativele de cre-
dit in anumite intprejurArl slut cea mai superioarl formA de organ!.
zatie a creditului. Ele folosesc insl aturicl cind acel pentru care eat
acute, au un rost in viata economicA. Alte institutil de credit au
ajutat pe main intreprinzAtori, dar numai intrucit erau intreprinzA-
tort Cooperativele de credit ajutl clasele de jos numai in migcarea
tor in viata economicA gi aceastA migcare e conditionatA de alte forme
cooperative, pentru a putea exista fag de celelalte puteri economice.
Attie! Cooperativele de credit aduc un ajutor momentan, claci il aduc
gl pe acelaw.
In Marl de aceastA pArere a unui scriitor autorizat in materie
de cooperatie, lat'o gi pe acela a unui socialist cu faimä de cunosa-
tor adinc al problemelor noastre economice gi sociale gi cu simpatie
pentru migcarea cooperativA-defunctul Dobrogeanu-Gherea--care in a
sa NeolobAgiew spune despre BAncile noastre populare urmAtoarele ;
AstAzi niciun economist burghez serlos nu mai preconizeazA in-
bunAtAtirea soartei muncitorimii proietare, prin institutli de credit ;
»iar proletarul Insugi, perfect congtient de ce-i trebue, nu cere, pen-
tru inbunAtAtirea soartei sale, institutil de credit gl economie, ci re-
ducerea orelor de muncl, mArirea salariilor, contracte colective de
muncl etc., lar pentru viltor, ca solutle definitivA, nationalizarea sau
socializarea tuturor instrumentelor cie mancl, in alte cuvinte, poporul
muncitor tgi cautA inbunAtAtirea soartel gi solutla problemei sale, in
»modificarea partiall sau totall a felulul gi raportului de productie,
nu in institutlile de credit, care pentru el direct n'au aproape nicio
valoarew (pag. 269).
SA clam insfirgit gi pArerea unul strAin, a socialistului Vander-
velde, fruntagul migaril cooperative din Beigia, care se expriml in
aceastA chestie tot aga de categoric. .

Cooperativele de credit, curl.' le aratA numele, au de obiect a


procura credit in cele mal bune conditii posibile : agricultorilor, me-
seriaglior, comerciantilor doritori de a se sustrage conditlilor one-
,roase sau chiar uzurare pe care le impun particularil sau societAtile
financiare. Asemenea asociatil, e drept, pot aduce marl servicii, dar
ele se compun in general din burghezi gl au de scop a le conserva
sau de a le procura proprietatea IndividualA a mijloacelor de producfie
sau de schlmb. Ele nu prezind niciun interes din punctul de vedere
special care ne ocuple.
Dar nu numai cooperatia de credit se bucurA de aceste consi-
deratii in literatura cooperatistA. InsAgi cooperatla de productle, des-
pre care am spus mai sus cl la noi este ceva mal puternicA decit
cea de consum, se bucurA de aprecieri doctrinare defavorabile.
In adevAr, acelagi Vandervelde, in aceiagi lucrare, ne spune urrnl-
toarele :
Bernand Lavergne are dreptate sA spue cl expresia curentA
,societdii de productie" este foarte criticabilA. Ea pare a indica in
fapt el societätile de aceastA categorie slut singurele care produc,

Ern. Vandervelde : La Cooperation neutre et la Coop. Socia-


lisle pag. 116-147.

www.dacoromanica.ro
EXISTA MICARE COOPERATIVA TN ROMINIA ? 239

scare transformA in produse gata materille brute sau semi-brute, pe


,cind societAtile de consum sau de dIstributie se mArginesc a distrIbui
,mArfurl consumatorilor. Ori, nol am vAzut cA nimic nu este mal l-
,nexact. Din contra, una din caracteristicele esentlale a societAtilor
, de consum de tip modern este cA in proprille lor fabrici, sau in fa-
,brIcile magazinelor en gros. ele produc o mare, o foarte mare parte
,din ceiace ele vind membrilor.
,Ceiace deosebeate in realitate socletAtile de consum de cele de
productle, nu este oilier faptul producerli. Dar producAtoare sau ne-
, producAtoare, societAtile de consum stilt grupurl de consumatori al
interesul acestor consumatori dominA.
,SocietAtIle de productie, din contra, se compun din producátorl.
,In aceste conditli al pentru a evita orice echivoc, e mai bine, sau va
.li mai bine-dacA altA expresie n'a fost consacratA prin uz.-s1 le
,numim, nli cooperative de productle, ci cooperative de producAtori.
,Printre aceste cooperative de producAtori, existA unele care se tom-
pun din patroni, Wan!, proprietarl fonciari sau chiar marl proprie-
tart, care se asociazA subt etichetA cooperativA, nu pentru a produce
a,pur ai simplu, ci pentru a produce prig salarlati, zahAr, alcool, bere
,sau brinzA.
Altele, din contra, slut constituite din lucrAtori, doritorl de a
,se ellbera de exploatarea patronalg.
Dar ai unii ai altil au in de comun acelaal tendintA nu de-a
,suprima profltul-cum este in societAtile de consum,-cl de a.l impArti
,intre membri, urmind un mod de repartitie, care tine un compt larg
,de interesul individual°.*
Despre cooperativele de productie muncitoreati. Vandervelde
spune mai departe ; Aceste cooperative se transformA in societAtl
,de mIci patroni, mici capitaliati, despre care se poate spune Impreunl
,cu Proudhon cl < nefilnd asoclati decit pentru ei, sint asociati impo-
,triva lamii intregi, °."
Tot despre cooperativele de productie al, anurne despre oele a-
gricole-cum sint la noi cea mat mare parte din ele, Kautsky exprimA
nrmAtoarele pAreri : ,Celace in cooperativele de productie, interne-
late de lucrAtori salariati, nu este la inceput decit o tendintA, in coo-
,perativele de productie formate dln agricultori este o temelie ce se
,pune chiar dela inceput ; lucrAtorii unei labrici de zahar, de disti-
,lerie, de lAptArie, de conserve, a unel mori cooperative, nu sint coe
,peratori, ci lucrAtori salariati, intrebulntati al exploatati de ei inaial.
Folosul, pe care agricultoril il trag din cooperative, consistA,
,
Independent de economiile Monte in ce priveate cheituellle de trans-
port ai de comert, din Incasarea unui profit asupra capitalului. Coo-
.perativa de productie de acest gen este o etapA cAtrA capitalism, nu
cAtrA socialism°.
Continuind orifice cooperativelor agricole, Kautsky spune urtnA-
toarele-referindu-se la cele de vinuri, care sint foarte rAspindite In
Germania.
PlvnItile cooperative trebue sA dea micului podgorean putinta
de a trage el insuai folosul rezultat din inbunAtAtirea vinurilor al In-
,lAturarea intermediarului. InsA tot celace s'a zis despre cooperati-
,vele agricole de productie in general, rAmine adevArat al pentru coo-
.perativele de vInuri. Pe deoparte ele nu slat accesibile mlcului pod.

' Idem, pag. 148-149.


Idem, peg. 155.
"' La Question Agraire, pag. 597.

www.dacoromanica.ro
240 VIATA RowNEASCA

gorean, lipsit de capital, far pe de altA parte ele-caai alte coope.


rative de productle,-degenereazA mai tirziu sau mal curind in so-
cietAti capitaliste, sau devin proprietAti capitaliste,.'
IatA prin urmare o multirne de pAreri autorizate dar protivnice
teoriel cA creditul ai productia intrA In cadrul ideil cooperative.
M'am indArAtnicit a face aceste lungi cltatil pentru a invedera
cetitorului, cA chlar hi doctrina cooperatistA al chiar in tAri mai ma-
intate, existA tendinte l pAreri deosebite i cä aceste tendinte al p5.-
red, nu se referA numal la o ramurA a cooperatiei-credItul-al nici
nu are in vedere un singur aspect al aceleiaai ramuri.
Plecindu-se dela puncte de vedere deosebite, s'a ajuns la con-
cluzil deosebite, far in ordinea pradicA s'a ajuns chiar la dezorien-
tare al confuzie.
Din aceastä tiezorientare i confuzie a rezultat apol cA miaca-
rea cooperativA nu a vutut realiza ceiace al-a propus teoreticeate, si
astfel societatea sau cel putin o parte a el al-a perdut Increderea In
miacare al in parte a renuntat la ea. '
Intrucit este insä IndreptAtitd critica ce i-o adreseazA unii in
teorie, i neincrederea de care se bucurA, din partea altora, In prac-
ticA, vom vedea din cele ce urmeazA.
*
* *

In acest scop va trebul mal intgiu sá definlin cooperatia. 0 greu-


tate nu tocmai micá de oarece nicl economia politicA i nici legislatia
nu i-au fixat limite precise.
Aceasta a fAcut pe Charles Gide sA spue cA o definitie precisl
a socletAtii cooperative este aproape imposibil de formulat, din pri-
cina marel varietAti a scopurilor pe care ea le are in vedere. In tot
cazul-adaugA el-este cu neputintA sA intre in acelaai definitie so-
cletatea de consum cu societatea de productie, cAci cu toatA identi-
tatea aparentA a scopurilor lor, aceste scopurl slut mal degrabA pro-
tívnice".
Cel ce a lansat in lume pentru prima oarA cuvintul cooperatie4
este Robert Owen.
El a definit cooperatia printeo formulA ingenioasA, care cuprinde
in esentA tot ceiace reprezina cooperatia in fapt. Trebue sl deve-
nit], zicea el coloniallor din New-Lanark, negustori al 4abricanti pentru
vol inaivA... spre a vA furniza mArfuri de cea mal bunA calitate i pe
pretul cel mai redusw.'
Dar Owen a fost un ideolog, un utopist. Prin cuvinteie de mal
sus, el intelegea un comunism, in care oamenli de pe un teritoriu de-
terminat, sA fie integral satisfAcuti in trebuintele vietii lor, prin el
140, fdrA a se preocupa de restul lumil. DupA cum insA Columb
a descoperit America, gindind cl a ajuns in India, tot aaa Owen a
lansat tin cuvint, care fail sA realizeze ceiace vroia el, a putut totual
sA dea naatere unei miacAri, care atunci clad a luat o directie prac-
ticA, a putut Inriuri efectiv din punct de vedere al moral ai economic
masele nevoleae din oraae al sate.

Idem. pay. 435. '


" Charles Gide: Les Soc. Coop. de Cons, pag 1, nola 1.
*** Ch. Gide, op. c., pag. 19.

www.dacoromanica.ro
EXISTA MISCARE COOPERATIVA IN ROMINIA ? 241

Deaceia, cuvintul lansat de el, casi formula citatg mal sus, se


poate aplica, cum vom vedea, tuturor formelor, pe care le-a luat mis-
carea cooperativg in cursul timpului.
De altfel, dacg ne referim la etimologia cuvîntulai, ajungem la
aceiasi concluzie : a coopera, fnsemneazg lucrul mal multora pentru nn
scop comun, de uncle rezultg cg asociatia cooperativg, cooperatia in
genere, este reunirea efortului, pe care-I fac mai multi, in vederea
infgptuiril Intereselor lor comune.
Astfel este definitg in genere cooperatia.
0 definitie pentru a fi insg exactg, trebue sg cuprindg genul din
care face parte notiunea definitg i diferentele specifice, care o deo-
sebesc de altele din acelasi gen. Ca gen, cooperatia este o asociatie,
dar tot asociatie este i societatea anonimg. unde de asemenea cei a-
sociati fac eforturi, in vederea infgptuirli unor interese comune.
Prin urmare, trebue sg ggsim acele diferente specifice, care deo-
sebesc asociatia cooperativg de oricare altg asociatie.
Din acest punct de vedere, legiultorul a dat asociatiei coopera-
tive o definitie, care din punct de vedere formal, impacg logica. Art.
221 din codul nostru comercial spune : In statutele oricgrei micie-
tAti se poate stipula, cg capitalul social va fi susceptibil de cre--
tere prin vgrsgminte, fgcute treptat de cgtrg asociati si de diminuare
prin luare inapoi, totalg sau partialg, a mizelor vgrsate. SocietAtile
a cgror statute vor contine stipulatia de mal sus se numesc coope-
rativeg.
Va sg zicg, celace indritueste dupg lege, numele de cooperativg,
unei societAti, este facultatea ce au membrii de a mgrl sau micsora
partea lor socialg. Codul belgian defineste societatea cooperativg ast-
fel : »Societatea cooperativg este aceia care se compune din asoclati
a cgror numAr sau mize stnt variabile si a cgror 041 nu se pot
»ceda until al treilea", iar cel francez, german I Italian au dispo-
zitii similare.
Cu toate acestea, nici aceastg noug precizie nu ne dg definitia
exactg a cooperatiei. In adevgr, citiva capitalist1 sau marl proprie-
tari de pdminturi sau imobile ar putea sl ei fntemeia o socletate, ce
mentiunea statuarg, cg membril au facultatea de a mgri sau micsora
miza lor socialg.
Ar fl aceasta o societate cooperativg ?
Desigur cg nu.
Gindindu-ne insg cg miscarea cooperativg a rgsgrit din nevoia
de a se salva clasele de jos, sarace i lipslte de sprijin, a cgror si-
tuatie se datoreste in primul rind exploatgril celor bogati I puternici,
ne apropietn de definitia exactg a cooperatiel.
In adevgr exploatarea trgeste din profit, adicg din diferenta din-
tre costul adevgrat al unei mgrf I si valoarea ei de pe piatg. Supri-
marea profitului este deci unul din telurile cooperatiei.
Dar si socialismul propovedueste suprimarea profitului.
Este cooperatia socialism ? Nu. De oarece cooperatia dg pre-
fitul inapol consumatorului sau lI afecteazg unor fonduri colective, pe
clad socialismul tinde la suprimarea complectá a profitului. Am putea
spune mai exact O. cooperatia vrea, nu suprimarea profitului, care fu
orice caz este o tendintg fireascg a sufletului omenesc i o pirghie
de progres, ci temperarea i intrebuintarea lui in scopuri obstestl utile.
Prin urmare aceasta ar fi definitia cooperatiei : o asociatie de

www.dacoromanica.ro
242 VIATA ROMINEASCA

muncitori in care profitul revine, parte membrilor care o compun, iar


parte fondurilor colective care folosesc tuturor i in special unor sco-
purl comune de educatie si regenerare. Din acest punct de vedere o
definitie bunA, ni se pare aceia pe care o gAsim in _Nouveau Dictio-
naire Encyclopédiquel, de Jules Trousset ai care sunA astfel : So-
cietatea cooperativA este o societate de muncitori avind de scop sá
pue In comun sfortArile lor spre a esi din mizerie".
In adevár, esentialvl in asoclatia cooperativA este nu capitalul,
ci persoanele care compun asociatia si care se presupun a fi munci-
tor!, adicA oameni ce-si indestuleazA singuri nevoile vietil $ i care fac
asoclatia nu pentru cî$ig, ci pentru a esi din mizerie, adicA pentru un
scop de inaltA valoare economicA si socialA sl deci de o inalt1 va-
loare morall.
Intrucit banca popularl 1ntr In aceastA deflnitie, vom vedea mal
departe. Pentru moment trebue s5 lAmurim altA lature a chestiel pi
anume, vorn arAta in scurt dezvoltarea istoricA a mi§cArii, adicA e-
volutia ei In timp, spre a vedea, dacA asa cum nevolle I-au determinat
cursul, cooperatia de credit si cea de productie poate fi consideratA
în adevAr cooperatie.

* * *
Orice mlscare socialA are la temelie un mobil de ordin moral
sau material.- Intrucit mobilul este legitim l rational, aceasta o spune
analiza tuturor factorilor care determinA miscarea. AceastA anallz1
poate fi foarte largA i foarte amAnuntitA, dar ea se reduce de obi-
ceiu la citeva formule logice, intemelate pe realitatea strictA a im-
prejurArilor care determinA viata. Aceste formule eat evanghelia, pe
baza cAreia se poate naste l trAi o miscare si din care se va con-
strui mai tirziu doctrina, in cadrul cArela se va dezvolta miscarea.
Din acest punct de vedere, dupA cum crestinismul-o miscare cu
caracter moral-isi are temeiul in Evanghelie, pe baza cAreia, mai
tirziu, s'a format o doctrinA, care conditioneazA astAzi mersul intre-
gului organism bisericesc crestin, tot asa cooperatia îi are temeiul
in programul »grandios qi profetic" cum U numeste Gide, formulat de
cel 28 de tesAtori dela Rochdale, care au constituit prima societate
ooperativA.
Programul acesta e destul de cunoscut. Pentru usurinta tiscu-
tiel noastre, it vom reproduce totusi i anallza.
IatA ce si-au propus sCinstitii antemergAtorl"-cAci asta insamn1
sPionierig-ai cooperatiel de azi.
Societatea are de scop sA realizeze foloase bAnestl l sA inbu-
snAtäteascA conditille gospodAresti i sociale ale membrilor, adunind un
capital impArtit in actiuni de o livrA spre a pune in lucrare urmA-
storul plan :
»Descniderea unui magazin pentru vinzarea narfurilor alirnen-
stare, imbrAcAminte etc.
sCumpArare sau construire de case pentru acei dintre membri
scare ar dori sA se ajute reciproc, in vederea InbunAtAtirii conditillor
slor de viatA gospodAreascA i socialA.

Dam acesi program dupa Gide (Soc. Coop. de Cons.), peg. 23

www.dacoromanica.ro
EXISTA MISCARE COOPERATIVA IN ROMINIA ? 243

A intreprinde fabricarea acelor articole, pe care societatea le


va crede de folos pentru a procura ocupatii acelora dintre membrii
care n'ar avea de lucru, sau care ar safer! din cauza micsoräril sa-
laruiul.
A cumpära sau a arenda terenuri care sä fie cultivate de mem-
,bril färä ocupatil sau a aror salarli ar fi insuficiente.
Cind va fi cu putintl, societatea va pAsi la organizarea pro-
ductiei, a distributiei si a educatiei inlluntru si prin proprille sale
mijloace, sau cu alte cuvinte, ea se va constitui in colonie indepen-
,dentä unde toate interesele vor fi solidarizate i va veni in ajutorul
,altor societäti care vor vrea sä formeze asemenea colonii.
,In scopul de a rlspindi cumpätarea, societatea va deschide, in
,unul din localurlle sale, stabilimente de cumpätarew.
Astfel s'au formulat principlile cooperatlei la 1844.
Acesta este programul : simplu si precis dar continind in esentä
;ntreaga dezvoltare a miscAri1 cooperative de mai tirziu, dupá cum
strnburele contine in embrion insugirile marelui arbore, subt care ne
vom umbri mai tirziu.
Un program nu este insä numal punctul de plecare al unor fapte
de viitor, ci 1 rezultatul unor frärnintäri trecute.
Organizatia injghebatä de ,Pionierim a fost mijlocul prin care cla-
sele sarace din acea vreme puteau rezolvi nevoile vietil.
In adevär, la inceputul secolului al 19-lea lupta dintre diferitele
clase ale societätil in Europa ia forme din ce in ce mai aprige. La e-
poca de care vorbim in Anglia, marea Industrie luase un avint formi-
dabll prin descoperirea a tel de fel de instrumente mecanice, care cu
ajutorul aburului-descoperire deasemenea noul-se puteau pune
in miscare, inlocuind bratele omenesti.
Acest fenomen a märit enorm productia obiectelor fabricate si
a dat un mare avint industriei i comertului, dar in acelasi timp a
märit mizeria claselor muncitoare rämase färä lucru, sau plätite prost
din cauza concurentel masinilor.
Situatia aceasta a creiat o stare de mizerie, decadentä 1 ne-
multumire generalä, clreia H trebula un remediu. In acest scop apar
tel de tel de incercAri generoase i izolate care tind sä tämädue rä-
rifle sociale ce apar tot mal des.
Subt forma de societäti de binefacere sau de asociatil bazate
pe mill, negregit a se fac unele inbunätätiri in soarta oamenilor sä-
raci. Mult a contribuit in aceastä directie opera cregtinilor social!
din Anglia, care, aplicind precepteie cregtine la nevolle economice al
sociale, pe deoparte a temperat durerile !mediate, iar pe de altá parte,
a inlesnit curente i asociatil din care a esit mai tirziu miscarea
cooperativä.
Tot in aceastä epocl, träesc si se ocupl cu problemele eco-
nomice l sociale : Robert Owen in Anglia (1771-1858) i Saint-Si-
mon (1760-1825) gi Fourier (1772-1837) in Franta.
Toti au fost vizionari, lipsiti de spirit practic. Opera lor a fost
2femerä gi a incetat odatä cu ei. Totusl, cagi crestinil social!, el au
inriurit spiritele vremii, au stirnit entuziasm, au creat curente, si au
inlesnit astfel solutia de mai tirziu.
Aceastá solutie vine din imprejurarea cl 28 tesätori, rämagi färä
lucru, se hotäräsc a esi din nevoe prin el ingisia. Depun un capi-
tal insignifiant la inceput, dar pe care continul sä-1 märeascl. AlcA-
tuesc un program, ti dau putere juridicl I apoi ti aplicl.

www.dacoromanica.ro
244 VIATA RomINEASCA

Intr'o stradg dosnicg din Rochdale, apare o tnicg dugheang, de,


care rtd trecgtorli, dar afacerea merge bine i dupg putin timp imbrg-
tiaeazg toate nevoile muncitoreati. Procedeul este apol imitat ; aso-
ciatil la tel apar pretutindeni, iar astgzi pe toatg suprafata pAmintulni,
asociatil in feint celor dela Rochdale, trgesc al se dezvoltg, aplicii-
du-se la toate nevoile vietii.
Astfel s'a ngscut cooperatia.
Celace n'a fâcut filozofia veacului al 18-lea, celace n'a fgcut
eatuziasmul i priceperea lui Owen. Saint-Simon al Fourier, a fgcnt
stgruinta unor modeati lucrgtori de pfnzg cu o cotizatie de 25 bast'
pe sgptIming.
Cu drept cuvint Charles Gide spune cg sistemul cooperativ n'a
ealt din creerul vre-unui savant, sau al until reformator, ci chlar di*
mgruntaele poporulul".
Am fgcut acest scurt istoric al imprejurgrilor, care au dat naa-
tare cooperatiel, tomnal pentru a invedera, cg oricfte teoril ar emite
capetele ginditoare, oricitg bungvointg ar avea cineva, pentru reali-
zarea unor anumite principli, in lumea realitgtilor, nu poate pgtrunde,
decit celace e conform cu insualrile firli omenegti.
Am mal Meta istoricul al pentru alt motiv.
Cooperatia a apgrut-sub forma consumulul, din cauzg cg ht
Ora al in titnpul aparitlel el, aceasta era nevola care striga desiegare.
Inteo targ de lucrgtori, pe care ii amenintg lipsa de lucru, lipsa
de hranä al lipsa de imbrgamInte, era firesc ca asociatla de consum,
sg fie cea dintglu formg de cooperatie, care sg. aparg.
Aceasta nu excludea al nu exclude celelalte forme ale miacgrii.
Pionierli" au avut aceastg viziune gi deaceia programul lor citat mal
inainte i pe care Gide fl numegte grandios l profetica, cuprinde fa
esentä tot celace miacarea a reallzat mal ttrzlu.
Ne vom referi in special la BAncile Populare. Subt forma coo-
perativelor de credit, miacarea cooperativg o vedem apgand intglu in
Germania, putln flip dupg ce Pionlerii" tat incepurg opera lor fu
Anglia.
Pentru clne cunoaate situatia economicg i socialg a Germaniel
In epoca de care ne ocupgm, e ugor de inteles, de ce cooperatia apara
subt forma creditului al nu a consumulul.
Cooperatia de consum In Anglia a fost, cum am vgzut, vn efect
al maalnismului, sau mai exact al descompunerli formelor de productie
din evul medlu. Acest proces atinge ceva mai ttrziu Franta i mutt
mai tirziu Germania.
Cu cincizeci de ani- in urmg zicea L. Poinsard la 1907, doug
treitni din populatia (Germaniel) trgia din agriculturg i numai tot
sfert, din industrle l comert. Trebue sA mai remarcgm, IncA, cg e
bang parte din meategugari locuiau in tirgurl al sate. Acest luau a
avut ca rezultat o simplicitate de moravurl prielnIce mentineril in-
dustrial casnice, care produce lucruri sonde, dar lucrate fArg gust"..
Pe de aid parte, dupg dezastrul dela Iena (1806) se incepe, in
Prusia caal in toatd Germania, transformarea proprietAtil rurale. A-
ceastg transformare s'a fAcut pe cale ,,pacificg I legalg", nu ca fa
Anglia sau Franta. Mica proprietate se formeazg aid rgscumpgrin
co bani, fiecare bucatg defalcatg din moaia proprietarulul.
Dar atft meateaugaril, pentru mentinerea lor in concurentg au
marea Industrie capItalistg, ce se ngatea atunci, cit al mich agricul-

www.dacoromanica.ro
EXISTA MISCARE COOPERATIVA IN ROMINIA ? 245

lori, pentru rdscumpdrarea lotulul el punerea lui in valoare, aveau le-


voe de bani si deci de credit suficient.
Pe la 1850 problema este in culmea acuitátli.
La oraee el tirguri micul meseriae cade pradd concurentil maril
-exploatári ; la sate, táranul cade prada speculei cdmdtdreeti.
,In satul F. scrie A. Wuttig, deja de 12 ani, 9 I 10 din toate
wvitele, casele el pdmintul satulul, au clzut in minile Evreilor".
,Taranul-observd. Jager-are nenorocitul obicelu de a nu cum-
pdra el a nu vinde vite fail samsar. Se gäsesc Omni care nu se
Incred in consätenli lor, au insd incredere in cel mal earlatan sam-
,sar evreu. Vrea sd cumpere o vacd dela vecin, se teme cd i-o vinde
,orea scump ; Evreul cumpärd vaca dela el el o vinde apoi täranului
,mult mai scump.
latá deci descrierea unor imprejurdri din Germania de acum 60-
70 ani, care se potrivesc aidoma cu celace se petrecea la noi acute
30 de ani.
Doul solutil se prezentau : Ajutorul prin sine insuel, sau inter-
ventia statului.
Cea dintdiu a fost propusä el admirabil realizatá la oraee de
Sohulze-Delitzsch, iar la sate de Reiffelsen, cea de a doua a fost pro-
pug de socialleti el in special de Lassalle. Nu intru in amänuntele
IWO dintre cele cloud sisteme, intrucit nu acesta e scopul articolu-
'sal de fatd. Ceiace nu a tägadult nici Lasalle ei nici socialietii de mai
itrziu este cd. Schulze a fost, singurul dintre totl membrii partidulul
liberat,care a flcut ceva pentru popor, el care are meritul incontes-
tabli de a fi pus lin fata clasel muncitoare problema asoclatiel",
ceiace insemneazd, in altd ordine de idei, O. bäncile populare au fost
in Germania la 1850 singurele instrtutii care au rezolvit problemele
economice el sociale care se puneau atunci.
Acelael lucru s'a intimplat el cu cooperativele de productie pe
care Germanii le-au aplicat admirabil la agricuitori cu toatá critica
pe care am vdzut cd le-o face Kautsky.
- Dar la nol ?
Sint atit de recente imprejurdrile care au dat naetere miecdril
cooperative in Rominia, tacit aproape nu ar mal fi nevoe sl insistam.
0 micd excursie In trecutul nu tocinai depártat al neamului ro-
minesc, va fl totuei de folos pentru punctul de vedere ce urmärim.
La inceputul veacului al 19-lea, poporul rominesc avea de re-
zolvit trel probleme:
1) Inláturarea stäpiniril turceeti.
2) Unitatea nationald.
3) Consolidarea intend.
Aceste probleme erau deopotrIva de urgente el vitale, dar ele
att s'au rezolvit decit in ordinea In care le-am ineirat noi mal sus.
De altfel aceasta era ei natural. Nu putea fi vorba de unita-
tea noastrá nationalä el 'lid de introducerea unor reforme sociale in-
iduntru, atita limp cit Odle noastre erau to stäpInire turceascd ; el
iardel nu putea fi vorba de reforme interne serioase, atit timp cit
neamul rominesc se asea subt stdpiniri deosebite, intrucit nu era cu
putintd, sl se poatá face ceva temeinic in gospoddria noastrá natio-
la% atit limp, clt casa noastrá era ocupatd de un strain, ce se cre-
Nlea stäpInul el, el alit limp cit fortele noastre nationale erau rdslete
si risipite subt diferite stdpiniri tot aea-de vitrege.

www.dacoromanica.ro
246 VIATA ROMNBASCA

Dar treptat cu inlAturarea stgpinfril strAlne, problemele interne


se accentuiazg i lau un Inceput de bung realizare. Problema agrarti
face obiectul Regulamentului Organic gi a revolutlei dela 1848, rezol-
vindu-se in parte la 1864, adicg dupg unirea celor doul tgri surori,
lar in mod definitiv dupg terminarea rAzbolului de intregire nationalg,.
inceput la 1916 gi terminat cu unirea tuturor tgrilor subt sceptrul ro-
minesc.
Nu este fgrA un adinc inteles fap tut cg, prima itnproprietgrire
se face dupg 1859, iar a doua dupg 1916.
El aratA, cg un popor nu poate pggi la rezolvirea nevoilor sale
interne, attt timp, cit el nu gi-a luat grija primejdlilor din afarg, si
nu si-a unit intr'un mAnunchiu toate puterile sale nationale, dar cA,
inlAturind aceste griji, el nu mal poate sta un minut la gindurl, fgrg
sA nu procedeze imediat la consolidarea sa Iguntricg, prin reforme a-
dinci, care sA aducg cit mai multg dreptate socialg 1 sA creeze te.-
mein puternice, pe spliditatea cgrora sA se poatA dezvolta statul.
Din multitudinea nevollor, care impresoard pe Warmi romin dea-
lungul veacului al 19-lea si mai ales in ultimele decenii, doug sint mai
principale :
Nevoia panzintului de hranei i nevoia de credit.
Toate frAmintgrile, pe care le inregistreazg istoria in acest rgs-
timp, au la temelie aceste pricini. Sint Inca vil in memoria noastrg
nenorocirile ce le-au cggunat : latlfundille, arenclAgitul si camgta la sate,
pentru a mai fi nevoe sA le relevez.
Pentru inlgturarea for pe cgi legate gi pagnice, niclun mipoc n'a
fost mal mintuitor decit cooperatia, iar la cele doug nevoi urgente
-pgmint si credit-care cereau cu Insistentg deslegare, s'a rgspuns
cu cele doug feluri de tntovArggiri, care s'au dezvoltat mal mult : Mn-
cite populare l obftiile satefti.
BIncile populare au stirpit camgta si au inlesnit economia, lar
obgtille sgtegti, au adus in folosul tgrAnimii, marl intinderi de pimint,
a cgrui culturg s'a inbungtAtit foarte mult.
In afarg de aceasta, aceste doug feluri de intovArggiri au pre-
gAtit expropierea gl votul universal, pitin educatia ce s'a fgcut sgteni--
lor i prin spiritul de solidaritate 1 demnitate, ce s'a cultivat intre
dingii.
Plecare brazdg trasg in pgmintul arendat prin obstii, era un pas
spre expropiere i fiecare adunare generalg dela banca popularg, in
care sgteanul lua hotArtri cu privire la interesele lui economice si
bAnegti, era o apropiere de ceasul votului universal.
In rezumat deci, la nol cagi in Germania si cagi In toate Odle,
ideia cooperativg a fost aplicatg nevolIor existente si prin ea s'a egit
la liman din imprejurgri critice, scutindu-se societatea de frAmintgri
primejdioase, sau de cataclisme fArg remediu.

* * *
lntrebarea fundamentalg care se pune este insg aceasta : Se
poate aplica idela cooperativg oricgrei nevoi ? Sau, este ortodox ca--
drul doctrinar, pe care se sprijing bgncile populare si cooperatIveIe
de productie ?
Iatg ceiace ne-a mal rgmas sg demonstrgm.

www.dacoromanica.ro
EX1STA MICARE COOPERATIVA IN ROMINIA ? 247

Dacd ar fi sd dovedim ortodoxia institutiilor noastre coopera-


tive. pe un text din programul Rochdalian, asa precum adevdrurile re-
ligioase sint sprijinite pe texte scripturistice, asi putea sä spun cd
chiar primul punct din statutul Pionierilor si anume acel care vor-
beste de scopul societAtii, se referd la foloasele blinefti ale membri-
lor prin formarea unui capital.
Cetitorul sA examineze cu atentie toate punctele din programul
pe care I-am dat In extenso mai inainte si va vedea cd peste tot Pio-
nierii" se gindesc la inidturarea a fel de fel de nevoi, care ar putea
lovi pe tovardsii din asociatie, Ord nicio aluzie la suprtmarea com-
plectd a profitului.
Tocmal in aceasta a constat superioritatea sistemului Rochda-
lian, fatd de utopiile lui Owen, Saint-Simon si Fourier. Pionieril nu
au avnt In vedere suprimarea profitului ci intoarcerea lui subt formA
de risturnd la consumator sau utilizarea lui in scopuri obstesti. Acestei
imprejurdri se datoreste apoi faptul cd cooperatia in Anglia a pro-
gresat ant de mult. Discutind aceastá chestie, Vandervelde spune cl
nimeni nu se gtndeste sA conteste insemndtatea rezultatelor obtinute
de cooperatia englezA cu cele cloud milioane si jumAtate de aderenti
si cu o cifrd de afaceri ce trece de un millard, dar cd preocuparea
de dividende este impinsd prea departe, in aceastä miscare a cdrei
progrese materiale sint atit de maria. Cu alte cuvinte, Vandervelde
recunoaste cd Cooperativele engleze sint in progres, dar cd prea au
in vedere dividendul. -

In orice caz-addugAm nol-indrumarea sdnAtoasä a cooperatiei


engleze, a ferit-o de riscuri primejdioase, Jar aceastä Indrumare isi
are origina tocmai in felui cum au inteles miscarea Pionierilor dela
Rochdale si cum au pus-o In aplicare.
In ce priveste bAncile populare, este drept cd Pionieril nu le
vizeazd direct, ele nu pot fi totusl excluse din programul cooperatist.
Pe Una ttnprejurArile de fapt pe care le-am studiat rnal inainte
si din care am vAzut cd aceste band au ridicat din nevol o multime
de nenorociti ai au tAmdcluit o stare de lucruri, indeplinind astfel un
mare rol economic si social, ceiace este prima datorie si suprema ra-
tiune de a fi a unei institutii, mai este l un motiv de drept.
In adevär, moneda este unitatea de schimb. MA ea relatiiie
dintre oameni ar fi imposibile sau dificile, dupd cum WA hrand sau
imbrAcdminte, nu se poate concepe viata fizicd.
Dacd lipsa de hrand sau imbrdaminte ne-o poate inidtura Coo-
perativa de consum, dece lipsa unitätii de schimb, a monedel sd nu
ni-o poatä InlAtura Cooperativa de credit ? Nu vdd nicio deosebire
intre o imprejurare 1 alta si deci nu existA niciun temei series ca a-
sociatia de credit sA nu poatd intra in sfera notiunii de CooperativA.
Creditul nu este altceva decit mijlocul inventat de progresul so-
cial de a inlesni circulatia acelei unitAti de schimb care este banul,
Jar creditul cooperativ este institutia care inlesneste circulatia banului
si in acelasi timp II impiedicd de a se transforma in capital uzurar
prin limitarea dobinzilor si intrebuintarea profitului in f olosul asociatiei,
ceiace este in alte cuvinte, risturna din asociatia de consum.
Afa dîr asociafia de credit este asociatie cooperativd, fi deci
¡era noastrti are o micare cooperativd.
Acelasi lucru se poate spune si In celace priveste cooperativele
de productie.

www.dacoromanica.ro
248 VIATA RomtNEASCA

CAci mai intAiu chestia numelta societate de productfe" sau


de productori e indiferentg, de oarece asociatla de productie poate
sl se compue sau sl nu se compue din producAtori, dar ea este in
orice caz o societate de productie, intrucit inlesneste si canalizeazd
productla.
Apol scopul asociatlei de productle, nu este mArirea pretului, ci
sporirea productiel, ceiace, dupä cele mai elementare principli de e-
conomle politicA, nu duce la urcarea preturilor, sau la scumpirea vietii
ci dimpotrivA, lar profitul asociatulul rezultA din plusul de productie
si calitatea el, nu din urcarea pretulta.
'Si apoi cine este producAtor sl sA nu fie in acelasl Amp con-
sumatorul unei mArfi de altA trebuintA ?
lar dud in piatl consumatorul unul anutnit fel de meal vrea
sI profite pe spatele unul producMor al altul produs, atunci, pentru
stabilirea unui echilibru economic, ultimul are tot dreptul sl se pue
in gardA, sl se organizeze pentru a nu fi frustat de pretul muncil sale.
Acesta este rolul societAtil de productie.
Evident el ea, casi banca popularA si casi cooperatia in genere
nu realizeazd tot ceiace am don!, sau tot celace princlpial se pune in
sarcina ei, dar pe noi nu ne IntereseazA Integralitatea unui principitt,
a cArul reusitA sl sigurantA atirng de atitia factori, ce scapl preve-
i
derilor omenestl.
Unlversul e prea mare si prea complex, pentru ca mintea ome-
neascA sA-1 poatA inriuri in executia legllor de care se guverneazA,
lar problemele sociale In profunzlmea lor, ascund talne pe care min-
tea omeneascA abia tirziu le Intrevede, dacA nu-i scapA cu totul.
SI apol nu este vorba in omenire de realizarea binelui absolut,
ci de stabilirea unul equilibru de forte, atund dud se face o depla-
sere, care e tot asa de inevitabill casi legea gravitatii universale.
Porte le sociale In necontenitA prefacere produc in timp si in spatiu
depresiuni si r Wield. Pentru ca diferenta de nivel sA nu fie prea
accentuatA, anumite elemente Intervin pentru a restabill echllibrul. Bi-
mele absolut este una din enigmele vietil omenesti, de acela el nu ne
intereseazA decit ca directivA generalA, nu ca scop Imediat. In vederea
stabiliril acelui echilibru de forte care sA inlesneascA progresul si sl
inlAture cataclismele, pe noi ne intereseaz1 faptul, itnediat si practic,
cl pentru moment, prin asociatie, putem SCApa din primejdia robirei ece-
nomice, niste elemente pe care redindu-le libere societAtil, avem si-
guranta cl vor putea contribui la progresul ei.
Acesta este rolul adevArat al cooperatlei si din acest punct de
vedere, ea a adus neamului sl OM noastre servicil imense subt toate
cele trel forme : credit, consum, productie.
Aceasta este concluzia noastrA.
Incheem.
Expunerea noastrA a fost poate prea lungl, dar chestia este com-
plexl si necesitA digresiuni. De aceia la fiecare pas m'am simtit is-
pitit sA alunec pe panta unor discutli care nu intrau direct in subiect,
dar care priveau de aproape, fie cooperatia in genere, fie nevolle
noastre economice.
Pe de altA parte, cAutind sA rAmin in cadrul sublectulut propus,
matte chestli vor fi rAmas nu tocmal deslusite.
Cu binevoitorul concurs al revistel, sper sA indeplinesc aceste
lipsuri intr*un numAr viltor.
Pr. C. Droa

www.dacoromanica.ro
Arta i uritul

Starea actualA a cercetArilor estetice a admis un fel de ar-


mistitiu in polemica dintre opiniile contradictorii, adoptInd una
din acele conventli comode de care vorbea Poincar6, artiffciu
metodologic, care trece peste o serie de dificultAti fAr,A sl le re-
zolve, neglijindu-le Intentionat si procedInd mai departe la not
inv estigatti, casi cum nu s'ar fi Nit nici o complicarte. Putine
studii estetice mai recente se mai IntreabA asupra definitiei add.
Cele mai multe se multumesc,dimpotrivA, cu o modestA explicatie,
fad A intre In probleme fundamentale. In locul lui pourquol"
estetic, teoreticienti se multumesc astAzi cu un modest comment',
glare de cele mai multe ori se reduce la prezentarea descriptivA
a moravurilor estetice, etnografic catalogate, la diferite popoare
V societAti. Si aceastA metodA InauguratA de E. Grosse, In a sa
.,Anfange der Kunst", s'a arAtat mult mai fecund& ca specu-
latiiie filozofiee gratuite asupra frumosului ori sublimului de pe
vremea unui Vischer, sau decit elementarele experiente estetice
de laborator ale luI Fechner.
Multe studii revin insA, cu un fel de nostalgie, la vechile
IntrebAri primare. Ce e arta ? Care e obiectul el ? SI in lips1
de precizAri mai nuantate, se rAspunde azi casi eri cu aceastA
comodA definItie : arta e tratarea frumosului. Simplu, general
41 oarecum evident. Orice comentariu devine de. prisos, cAcl
adevArul pare axiomatic. Numal cl o astfel de prezentare a chestiei
e o tautologie. Arta e frumosul si frumosul e arta. Dar ce e fru-
mosul ? Si dificultAtile reincep.
SA admitem ing, a am stl cu totii care slut caracterele
clare, apodictice, dupA care se poate cunoaste imediat un fens-
men estetic.
Definitia de mal sus incA nu ar fl adevAratä. CAci arta, cel
putin cea modernA, e de matte ori o realtzare a uritului. Obiec-

www.dacoromanica.ro
250 vIATA ROMINEASCA

tul pe care-1 trateazd cutare roman contemporan, ori cutare pic-


turä expresionistä poate fi hidos. Aceasta nu-I impledla sA e-
motioneze 5i sA placA.
Totu5i definitia sus mentionatä contine un adevar istoric.
Ea e valabilA pentru o anumitA epod, s'ar putea spune, pentru
vechea civilizatie greco-romanä. Atunci arta auta, in adevAr,
realizarea frumosulul, indiferent de ce era acest frumos, mai exact,
a frumosului, a5a cum era conceput de mentalitatea curentä de
atunci. Sculptura i pictura InfAti5au corpurile armonic dezvol-
tate, literatura, caracterele neinfrinte, eroice, muzica, tonallatile
51 ritmurile InältAtoare, stenice ori stimulente. Nimic degenerat,.
imbätrinit, monstruos ori deviat, aläturi de linia amplA 5i vie a
exuberantii, a tineretii 51 a sänätätii. Frumosul l sänätosul erau
notiuni foarte invecinate. Cercetind mai deaproape evolutia ge-
neticA a primei notiuni ni se pare 5i firesc sä fie asa. Frumosul
a trebuit sA albä, mai Main, o semnificatie biologia. 0 esteticA
evolutionistA atentä i lipsitA de prejudecati ne-ar arlta cl pri-
mitivii considerA frumos ceiace nu atinge cit de putin instinctul
nostru de conservare. Un focar de infectie, un cadavru, o figurä
hidoasä de animal carnasler, ni se par unite fiindcA sint amenin-
Iatoare. Copiii, a5a de aproape de sdibatici in unele privinte, se
conduc dupA acest criteria. Ei confundA frica cu uritul. In schimb,
o floare sau un copil plApind, pot parea frumoase, flindcä slut
inofensive, fllndcä repauzeazA, printeun sentiment de pace, in-
cordarea nervoasä, in actiunea de apärare contra mediului. Altd
serle de fapte confirmA aceia5i interpretare a frumosulul primitiv.
Instinctul de conservare a spetel, evident In fiecare act sexual,
impinge femela in cAutarea unui etalon masculin, care sA repre-
zInte cele mai perfecte atribute ale rasel. Femela e aceia care
selecteazA aceste calitäti, filndcA e legatä mai strins de respon-
sabilitatea procreatiei. Pe de altä parte, nevola de succes sexual
imboIde5te mascului cAträ ornamentatie, cAträ seductle prin di-
ferite mijloace, care, in ultimä instantä duc la o infrumusetare
subt diferite forme. Se 5tie cum Darwin gäsea acela5i interpre-
tare In cintecul päsdrilor-facut sä atragd femela,--in pintenii
cucoplui sau in penajul paunului. AceastA arta sexuald primltIv
trimite pAnä astäzi încä reminiscente in psihologia feminhiä, a-
tunci cind sportsmenii ori ofiterli gäsesc §i in zilele noastre, un
mare succes pe linga femei.
Principiul de selectie sexualä alege astfel numal ceiace e sä-
nätos, normal. Ea evitA surprizele, caracterele prea individuale
ori prea specifice. Ceiace seamänä cu speta e frumos, ceiace se
indepärteazd dela ea e urît. In aceastä privintä, frumosul se con-
fundä cu normalul, deci cu comunul. Montesquieu are dreptate
sä dea urmätoarea definitie frumosului : Le père Buffier a dé-
fini la beauté l'assemblage de ce qu'il y a de plus commun.
Quand sa définition est expliquée, elle est excellente... Le père
Buffier dit que les beaux jeux sont ceux dont il y en a un plus

www.dacoromanica.ro
ARTA $1 URITUL 251

grand nombre de la mame façon ; de mame la bouche, le nez,


etc. Ce n'est pas qu'il n'y ait un beaucoup plus grand nombre
de vilains nez que de beaux nez ; mals c'est que les vilains sont
de bien differentes espèces ; mais chaque espèce de vilains est-
en beaucoup moindre nombre que l'espèce des beaux. C'est comme
si, dans une foule de cent hommes 11 y a dix hommes habillés
chacun d'une couleur particulière : c'est le vert qui domine".
Femeia, care e reprocluatoarea spetii, va auta numai caracte-
rele comune acestela, pentru a nu-i altera tipul. Frumusetea dela
care se Inspird arta elenä e tocmai aceasta, adicd frumusetea
robustä, normald. Criteriul ei estetic e biologic. *i astäzi in ac-
ceptia obisnuitA, belle femme" insamná o femee voinicd §i sä--
nätoas5.
Pentru aceastä epocA, definitia care pretinde a arta e reali-
zarea frumosului, e adevaratd. Ceiace artistul vrea sä transmitä
e emotia aspectelor comune, din viatd. Nu-1 intereseazd nici spe-
clficul, nici originalul. Afarä de citeva exceptil, toate sta tulle
sau baso-reliefurile egiptene ori babilonene si in bund parte cele
greco-romane, se asamänd, reprezentind un tip generic lipsit de.
particularitate. Ele ant in acelasi timp §i anonime Mudd indivi-
dualitatea artlstului nu e incl complect degajatA de ambianta so-
ciald. Cum putea sä se deosebeascA un artist de ceilalti, cind
preocuparea lui era tocmai expresia generalului sl a colectivului ?
Biologicd la origlne, realizarea frumosului devine socialA mai in
urmd. Normalul si colectivul i§i dau mina ca sä creeze, in acele
timpuri, arta frumosului.

* * *

La un moment dat al istoriel, o revolutie decisivd cutremurd


din temelie judecatile estetice. Toate valorile artistice sint rästur-
nate. In locul artel pAgine a frumosului se substitue incetul cu
incetul arta crestind a ur1tului. Crestinismul n'are nimic biologic
in el. El e o negare a vietii subt toate formele. Morala crestind
recomandd renuntarea, ascetlsmul, mortifIcatia. Ea combate lupta,.
eroismul, afirmarea de sine, placerea sau voluptatea. Estetica
cre§tind o urmeazA pas cu pas. Nu mai e frumos celace e sand-
tos, robust ori viguros. Circurile fastuoase in care mi§unau cor-
purile goale armonic dezvoltate, cad in ruine. Departe de ele, in
inima desertului, subt cerul fiber, in vägdunile pe§terilor, anaho-
retii umplu lini§tea pustiului, cu lumea lor degeneratá de marti-
raglu, urititä de boalA si suferintä. Averea si opulenta e dispre--
tuitä, In locul lor e cintatd sarAcia. PlAcerea finA a epicureismu-
lui face loc cultului suferintli. Ambitia superbd a curiozitätii fi-
lozofice se coboard pänä la sAracia de duh a alugArilor igno-
ranti. Corpurile se acopär si se degenereazd. Muartea ki intinde-
välurile peste toate locurile unde palpita altädatd clocotirea vietii.
E greu de conceput revolutie sufleteasca mai definitivd. Nici

www.dacoromanica.ro
252 VIATA ROMINEASCA

un moment istoric nu se afirmA cu mai multA contradictie la


discontinuitate 1 atd de antecedentul sAu, ca mentalltatea cresting.
NiciodatA victoria absurditAtii nu reprimA mat puternIc logica
biologicd de conservare, anihilind-o mai decisiv, schimbind toate
valorile in contrarHle lor, suprimind tot ce e util vletil $i des-
voltaril el.
Uritul e si el o inventie cresting. Arta nu mai cautd fru-
mosul. Plctura primilor secoli, dupa cdderea lumii romane, ne in-
1AtiseazA corpuri de schelet, mdcinate de abstinentA si suferintg.
In lividitatea lor, ele amestecd vesnic ideia mortii. Viziuni hori-
f ice de infern, figurl monstruoase de bizare animale, acele gar-
gouilles" strecurate in toatA arhitectura catedralelor gotice, cons-
titue toatA preocuparea sculptorilor. Tablourile germane primi-
tive introduc peste tot reprezentarea mortii. Picturile reprezintg.
de obicein un schelet, care aduce aminte muritorilor vanitatea
vietii. Muzica perde accentul voluptuos pentru ca sA capete un
altul, gray si melancolic. In toatA epoca aceasta, arta se trans-
forma in reproducerea uritului. AceastA e volute indepArteazd
price caracter biologic. Arta sufera aceiasi transformare ca toate
productiiie sufletului omenesc. Elementul natural, biologic apare
numai la inceput. Deasupra lui, se clAdeste incetul cu incetul e-
iementul uman. Se depun straturi de civilizatie, care acopgr, corn-
plicA sau deriveazA natura primitIva. Rolul principal, in aceastA
opera de desfigurare a elementului animal, il joacA desigur inhi-
bitia. Fiecare epoca care inseamnd un progres in spirituall-
zarea naturii omenesti, se sAvirseste printr'o indbuslre a until e-
lement instinctiv sau ltnpulsiv. Orice operd de civilizatie e o vic-
torie asupra naturil, o infringere a logicei biologice. Din acest
punct de vedere, umanizarea primitivitAtil se infdti$aza ca ab-
surda. AbsurdA din punctul de vedere al instinctului de conser-
vare pe care-1 nesocoteste, deasupra cgrula se alatueste, pornind
-dela alte legi si dela alte criterii, dar de o absurditate fecundA,
.care dA sufletului omenesc alte orizonturi $i alte fndreptAri. la
aceastd absurditate, prin care omul pare cd imbrgtisead tocmai
ceiace 11 vatamg, prin care isi dispretueste propriul sdu Interes
printr'o stranie nobletA a cdrei dreptate $1 comprehenziune merge
pAnd la priceperea contrariului, pAnd la tolerarea adversitAtel,
pAnd la asimilarea opozitiel, el isi mAsoara hotarele mintli st a
generozitatii. Toleranta in morald, poate maximumul de va-
loare etica, e, din punctul de vedere al logicH de conservare, e*
absurditate. Si totusi citA inditime umand invedereazA I
Uritul in artA trebue privit la fel. Si el e un rezultat al
acelniasi proces de complicate, de diferentiere care inglobeazi
in ea nu numai toate aspectele unui fenomen, dar si antitezele
ori contrarlile sale. Si el e o dezrobire de logica biologicA, e din
aceiasi familie cu toleranta moralA.
Crestinismul sAvirseste aceastA transmutare a valorilor es-
tetice dela natural la uman. Dupg el, traditia se continua plug

www.dacoromanica.ro
ARTA SI URITUL 253

la renastere. Un moment de criza in timpul acesteia, clad frumosul


revine ca preocupare prima in opera de arta. Dupa aceia insa e-
voiutia continua. Inainte de renastere, Dante da o descrlere a gro-
zilvalor infernului. Ace lasi subject e tratat in picturA de Cimabue.
Holbein îi deseneazA al sail Totentanz", in toate ipostazele sale,
pe o lama de pumnal. A. Darer strecoara in fiecare tablou o hi-
doasa teastA de mort. Acestea chlar in timpul cind un Tizian,
un Giorgione sau Rubens, in concordanta cu logica vietil, trateaza
mai ales frumusetea sanAtoasa a antichltAtil. Pasul cel mare il
face Shakespeare. Opera lui misunA de aparitiuni monstruoase,
chinuite de grimase, de strimbaturl morale, de pasiuni josnice,
de acte absurde.
Pe mAsura ce se apropie de timpurlie moderne, arta se in -
dreapta, din ce tu ce mai mult, cu pas1 hotAriti catra infinitele
aspecte ale urituluL Romantismul scrie chiar o pagina de critica,
in care justifica aplecarea artistului cAtra urit. i daca reactlunea
clasica a frumosului cu un David sau Ingres in pictura, cu un
Canova in sculptura, strAluceste o clipa, ea isi perde indata glo-
ria. Realismul in literaturA atinge apogeul in evolutia contra fru-
mosului. Se pledeaza pentru incetatenirea oricarui subiect si se
creiazA o teorie, dupa care subiectul e absoiut indiferent in arta.
Mai mult, subiectele umile, modeste, unite sint declarate mai valo-
roase. Patosul romantic sau idealismul clasic par demodate. Un
Flaubert, un Zola, un Maupassant, dupa ei Huysmans sau Mir-
beau arata chiar o predilectie desavirsita pentru sublectele sca-
broase. Baudelaire, cu un fel de sataníca perversitate, e obsedat
de urit in cele mal pane de efuziune momente poetice.
Reluind traditia lui Goya, Daumier se specializeaza in as-
pectul pan de schime i grimaSe ale figurii omenesti, biciueste
ridicolul pe care-1 trateazA numal pentru valoarea lui de caracte-
ristic 5i de pitoresc.
Astfel imperial uritulul îi intinde zi cu zi hotarele I nava-
leste zi cu zl Intreg domenlul artel. Cu aceasta transformare insA
apare si un nou criteriu de evaluare estetica.
Toate lucrurile frumoase se aseamána intre ele. Prin origina 51
prin functia sa, frumosul e comun. In acceptia primitiva sau
popularA e frumos celace nu loveste prin vre-o deosebire, e fru-
mos ceiace e normal. Procesul de Individualizare al artistului, ca
acela de specificitate al sublectului la antici, care tratau in
totdeauna ,Aubiecte frumoase" ori Ideate, era minim. La nuit,
tous les chats sont gris". In lumea idealului toate fiintele slut la
fel. E curios cum searnanA intre ei zeil grecl. i e firesc sa fie
asa. Lucrurile frumoase slut acelea care se apropie de un crite-
teriu ideal. Ca sA se apropie de acest etalon, ele trebue sa fie
asemanatoare.
In lumea uritului insa nu exista criteria minimal. Scara lul
e infinita i pozltia fenomenala pe aceasta scara, fatal, discott-
Bud, disparata.

www.dacoromanica.ro
254 viATA RoivaNTEAscA

Idea WI prin functia lui de unificare sociald-e comun la


un grup intreg de oameni-nu poate fi decit unul. Realitatea Insd
poate fl diversä. Frumosul, flindcd tine de Ideal, e §i el unic.
Pentru a ne Idmuri, pentru a ne conduce in anarhia diversd
a realitAtii, a uritului, ne trebue si acolo un criteriu. Cum am
putea deosebi lucrurile unite !titre ele ? S'a gdsit i pentru a-
ceasta un remediu. S'au deosebit atunci sublectele dupd gradul lor
de caracteristic, de specific ori de pltoresc. Dacd frumosul ne s-
pare subt aspectul lui de idealitate, uritul nu poate fi distins
decit dupd gradul sAu de particularitate, dupd ceia ce II deosebege
de alte fenomene, nu dupd ce II aseamänä. Dacd arta frumosu-
lui era genericd, aceia a urItului va fi specified.
Cu aceasta s'a deplasat insd §i punctul de vedere artistic.
Nu ne mai intereseazd astAzi calitatea de frumos a temei antis-
tice, ne intereseazA mal degrabl aspectul nou subt care se pre-
zintd. Fiecare apreciere esteticd valoreazi atit cit valoreazi fa-
cultAtile de cunoa§tere care o formuleazd. Orice teorie esteticd e
conditionatd de o teorie a cunoa§terei. Adevdrul e vechiu, e for-
mulat ilia de Kant. Dar fiecare epocd 1$1 modified pAnd la un
punct teoria sa de cunontere. Mentalitatea modernd e revolutio-
nark in orice caz progresistd. Vrem ve§nic noutate, schimbare. 0-
riginalul a devenit o valoare, un scop in sine, dupd ce fusese
altAdatd numai un modest mijloc. Un lucru e bun dacd e origi-
nal. Acesta e criteriul de apreciere al zilelor noastre. In istorle,
unde individualul cere sd explice tot, In art& in inventiile tech-
nice, in politicd chiar, cerem ve§nic schimbdri. Febrilitatea §i ner-
vositatea contimporand e in continua dutare de lucruri noui.
Dacd in alte epoci, de severd disciplind traditionalistd, noutatea
era privitd ca o infractitme, astäzi ea e incurajatd i premiatA
peste tot. i E firesc, astfel, ca specificul or1 caracteristicul sd fi
Inlocuit in rang frumosul.
Un alt grup de cauze se asociazd in favoarea aceleia.§1 in-
terpretäri. E individualismul modern. Conformismul indivizilor cu
mediul e un caracter al societAtilor primitive. Pe mdsurd ce so-
cietatea devine mal complexd, intervine In structura ei un pro-
ces de diferentlare. Individul se degajeazd de mediul social, for-
mind o realitate aparte, suficientd ei insä§i. Cind grupurile se
transformA, dupd expresia lui Tönnies, din comunitAti" in ,so-
cletati", atunci individul devine o valoare autonomd. Personallta-
tea lui se afirmA In contrast cu a celorlalti. El trdeste o viatA
sufleteascd independentd §1 produce valori personaleUrmeazd de
aici o originalitate fireascd in toatd productia sociald, originali-
tate care e mai senzibild In artA ca in oricare alt domeniu.
1 Am dezvoltat mai pe larg aceste Wei in ,,Ideé de révolution
-.dans les doctrines socialislesa, Paris, 1923, p. 397-400. Cf. Benedelo
Croce : Esthétique, Paris, 1908.

www.dacoromanica.ro
ARTA i URITUL 255

DacA observatiile de mai sus ant intemeiate, sintem siliti


sä ajungem la concluzia cd evolutia artei inglobeazA in fiecare
zi o noud portie de urit. La masa frumosului admis, se adaugA
zi cu zi o nouA contributie furatA din lumea uritului. Si nu vor-
bim aici numai de notiunea de subiect. Intelegem prin urit o temä
cu toate sentimentele pe care le trezeste, un fond sufletesc cu
toate rezonantele lui in inima artistului.
In adevär. Ceiace face un artist crud creiazd o operd de
artA originald, o opera care nu e numai o imitatie a unor pro-
cedee traditionale sau o copie sarbAdd a technicelor consa-
crate, e sä ardte cA i cutare tend artisticd meritä sä fie tra-
tat, meritd sA fie scos din uitarea sau neglijenta cu care se
trece pe Una el. Artistul nu face altceva decit sA reabiliteze
uritul. Orice operd de artd, Tn adevär originald, nu e deal o
pledoarie tn favoarea urttului. Creatorul adevärat se munceste
sä evidentieze prin o nota combinatie a elementeior sau prin o
nota conceptie a materialului artistic, cA indiferenta fatä de tema
pe care o trateazA e nejustificatä. Toatd munca, toad ingeniozi-
tatea lui e asemänätoare cu aceia a unui avocat care pledeag
pentru un vinovat, sau cu aceia a unui polemist care argumen-
leazd pentru o concluzie dubioasA. Numai cA artistul pledeazd
sentimental. El nu se muljumeste sA obtie achitarea subiectului
sAu, pAnA atunci neadmis in cimpul artei, dar cere mai mult, cere
ca opera sä devie iubitä, sd-si capete partizan!. El pledeazd pen-
tru simpatie. Procesul dureazA citeodatd citeva generatii. Spiri-
tele rutinare refuzA incetAtenirea unei noi portii de urit. Gene-
ratiile se luptd intre ele, unele apArind, ahele acuzind. Lucrurile
ajung citeociatä chiar la tribunal, cum e cazul lui M-me Bovary
a lui Flaubert.
Cind un Baudelaire cIntd hi poezie cadavrul i descompu-
nerea lui, chid E. Verhaeren introduce teme considerate pänd la
el apoetice, cum e de pildA uzina, gara, fabrica etc., and un
Gorki descrie golanli" stepei i Dostoewski detracatii vietil, cind
un Rodin, pArdsind formele moi i voluptoase, liniiie ample si
armonizate, sculpteazd contururi severe, dure, adesea schiloade,
toate acestea inseamnA cd acesti artisti atrag atentia asupra unor
aspecte considerate Oil atunci ca urite, ca sträine artei, l cd
se strädänuesc sd le arate vrednice de ochiul artistului si de
gustul publicului. Aceiasi e i intentia pictorului expresionist ori
futurist, al literatului dadaist. Toti pledeazd pentru urit. l dad
reusesc, la lista subiectelor admise se mai adaugä incA unul.
Acest proces nu priveste numal fondul artistic. El se aplicd.
in acelas fel la formA, la technicA. Un Victor Hugo a putut fi con-
siderat pe vremuri ca un revolutionar al formei. El a introdus e-
pitetul colorat, o anumitä muzicalitate a versului, un anume tip de
rimd pe care clasicii le-au declarat eretice, le-au combätut ani

www.dacoromanica.ro
256 VIATA aomMEAscii

dearindul in numele frumosulul. Acela5i lucru s'a petrecut cu ver-


sul liber. Technica aceasta farA lege i Mil normA a pArut o
monstruozitate. Azi pare un procedeu invechit, s'ar putea zice prea...
frumos 5i se cautA o technicA nouA care va apArea In prImele zile
ca o aberatie.
Acelai lucru In picturA. Cind, acum vre-o patruzeci de ani
impresionistii procedind dela Manet, au a5ezat pe pinzA In mod
brutal, unul lingd altul tonuri opuse, contradictorii, obtinind va-
lori si efecte pe care nu le cunostea arta de tranzitie intre culori
a clasicismului, a fost un scandal. S'a pArut o monstruozitate.
Azi pictura unul Renoir, Degas ori Claude Monet I5i recunoa5te
inceputul declinului. Si un Van Dongen sau Picasso, ca5i un
Jean Cocteau, sau Phillipe Soupault, Incep larA5i povestea ca s'e
termine Inteo bunA zi la fel.
ExistA un frumos admis, dar arta nu poate sl ramie la el,
f Ara sa moarA ori sa decadA. Evolutia estetica nu se poate efectua
decit prin incetAtenirea uritului. Si calitatea pledoarlei in favoarea
acestei naturaliztiri" e tocmai talentul artistului.
Evolutia artei In directia uritului caracteristic ni se pare
astäzi o achizitie definitiva. 0 opera care ar prezenta numai as-
pecte frumoase, printeun exces de idealizare, ni s'ar parea ori,
lipsitA de fcrtA, ori pur i simplu anostA. SA se gindeasca oricine
la un roman de Henry Bordeaux. Niel o patA nu pingare5te
virtutile Imaculate. Eroii sint admirabill in toate privintele. Ei in-
trunesc toate calitatile pAminte5ti : slat frumo5i, inteligenp, bo-
gati, genero5i. Lumea sa paradiziacA, siropoasA, ne plictiseste pria
perfectia mediocritatii sale, prin lipsa de nervozitate, de curio-
zitate a ceiace e dincolo de aspectul roz I angelic al lucrurilor.
Nu existA mai fericit antidot la asemenea romane decit lectura u-
nui Dostoewski, cu furnicarul sAu de fiinte decAzute, detracate
uneori, totdeauna sublime. W. Rathenau II spunea, intee .
conversatie, lui A. Gide, cl fi displac Americanii f Budd
nu au pAcate. Operele artistice care trateaza exclusiv frumo-
sul, sint ca Americanii. Ne rAmfn strAine prin insusi desAvirsirea
lor. Nu le intelegem fiindcA ceiace e uman e patat de pacat.
Perfectia ne depA5este i ne plictIse5te. Mintea contemporanA e
mai complexA decit aceia, care putea privi neturburat un aspect
idealizat. AstAzi amestecAm lucrurile, tocmai ca sA le dAm, fl-
aura realitatil. Din cite impurItAti e Malta muzica lul Wagner !
Si totu51 ce deosebire fatA de aceia a lui Massenet ! Eroll lul
beorges Ohnet slat plini de calitAti I totql preferAm pe aceia
ai lui Balzac, in care demonul abisurilor a varsat o picAturA de
pAcat. Exemplele alese slat desigur mai mult o parodie a fru-
mosului, decit o perfectie propriu zisA. Totusi facultatile de
cunoa5tere contemporana nu pot admite o creatie exclusiv i-
dealizatA a existentei. Gustul contemporan e pervers, tocmai pria
complexitatea lui. OrIce gind modern e dublu. El contine In
def initia lui afirmatia 51 negatia sa insA5i. Frumosul pur, in-

www.dacoromanica.ro
ARTA l URITUL 257

cadrat, neconditionat de urit, rdmîne aldturi de comprehenziu-


nea noastrA, ne pare conventional, artificial, rece. Cerem operei
de artd s ne dea urit interesant, urit reabilitat de talentul ar-
tistului. Aceasta fiindcA nevoia progresistä a civilizatiilor noas-
tre cere vesnic inedit. i cum am ardtat mai sus, numai uri-
tul poate fi nou sau caracteristic. Duna cum in revolutiile so-
ciale numal plebea face revolutii, mimai ea are interesul sä
schimbe de situatie, fiincicd are total de cistigat i nimic de per-
dut, tot asa in artA, numai uritul se prezintä vesnic schimbätor.
Frumosul, casl nobletea, casi fericirea, e conservator. Singurd
imperfectia e ferment cAtrd mobilitate. DacA universal si-ar gäst
o expresie perfect esteticd, s'ar indbusi In propria lui asfixie.
In definitiv, opozitia dintre frumos i urit in artA, e opo-
zitia dintre clasicism i romantism. Clasicismul se defineste prin
calm, prin ceva ajuns, fixat, definiti v. El atinge un grad in care
nu mai e nimic de addugat sau de schimbat, fiindcA criteriul i-
deal a fost atins. Romantismul, din contra, e expresia devenirii,
a virtualitAtii care se realizeazd, care aspird cdtrd forma defini-
tivä a potentialitätil, care nu s'a desedrcat incA in realizarea
ei. E situatia unei substante inferloare in cursul ascensiunit cd-
trA o treaptA superloard.

* * *
A cinta urital pentru a-I face acceptabil, pentru a-I incetd-
ten! aldturi de frumos ca un domeniu susceptibil de a fi tratat
artistic, inseamná, inainte de toate, a avea un simt puternic de
dreptate. A pleda pentru ceva desconsiderat, a te apropia de un
obiect pe care nimeni nu-I bagA in samA, a-i face apologia con-
tra tuturor, a reusi in fine sä-1 strecori in simpatia publicului,
led misiunea de apostolat intru justitie a artistului. Dreptate
fatä de aspecte disconsiderate ale vietii, aceasta e, intr'o anumitä
privintä, opera de arta. Fiecare individ poate sä facd de-alun-
gal vietii sale un act de dreptate. Gestal sdu insd e fAcut
in favoarea camenilor, a fiintelor vil. El are, oricum, o semnifi-
eatie utllitard, practicd. Artistal îi exercitä generozitatea sa fa-
tä de obiecte inanimate, de fenomene ale naturii. El reabiliteazd
fucruri inutile. Deaceia functia sa de simpatie e proverbiald, de
acela identificarea sentimentald cu obiectul artei sale e corn-
plectA, de aceia functia sa de dragoste e ipertrofiatA, enormA,
monstruoasA. El intra in intimitatea lucrurilor si a fenomenelor,
le ghiceste gindul i taina, devine una cu ele. Acest fenomen a
fost numit de estetica germanA Einfühlung". E mai mult decit o
imitatie, e fata interioarä a imitatiei, e fata interioard a acestel i-
mitatii involuntare... Einfühlung", constä in a trAi actiunea in-
terioarA a voinieV. i Operatie insä care nu e numai o fuziune a-
I. Th. Lipps, Aesthetik, 13: 121-126; Volkelt, System der Aesthetik,
p. 226, 25ti.
6

www.dacoromanica.ro
258 VIATA ROMINEASCA

fectivA, ci care presupune d o larga comprehensiune intelectualä,


o intelegere profunda, intrinsed a fenomenului contemplat. ,,Ati-
tudinea estetica-ne spune Witasek,-consistA in starea de con-
stlintA concrets produsä de sentimentul unui continut reprezen-
tativ i Lipps descrie i mai bine acest fenomen : Trebue sa
distingem mal multe grade ale aceluini fenomen. El debuteazA
printr'o imitatie exterloara, care .1a ' inceput e oarbA. Apoi ur-
rneaz1 o imitatie care ne apare ca realizarea unui efort, care con-
tine in ea lnsä0 aceastä actiune interioara : de pildä imitatia
mivärilor unui acrobat. Din aceastd stare se desprinde in fine
imitatia pur interioara, iar din aceasta tf§ne§te comprehensiunea
intelectualä a mi§cArilor percepute". z Un alt estetician scrie :
toate principille l toate faptele estetice pot sä se reduca, mai
mutt ori mai pup direct, la identificarea eului nostru cu oblec-
tele". 3
Aceastä identificare sentimentaii, simpatetica, nu e posibill
fns färä o puternicä facultate de iluzionare, chiar de n'ar fi
vorba decit de o iluzionare conitientA, de o constiintä care 0-ar
da seama cl se iluzioneazA.
ldentificarea poate fi de (Iona feluri : a noastra cu obiectul
sau a oblectului cu noi.
Cind simpatizam puternic cu clneva, creilm de obiceiu ua
tip ideal, pe care-I puram in suflet §i pe care persoana iubita
trebue sa-1 imbrace, sA §I-I apropie in lbtul. i toate gesturile
sale le asimilam acestui tip ideal. Daca din cind in chid sin-
tern contrazi0, intrebuintäm o intreagä sofisticA pentru a ne de-
monstra noua in0ne identitatea intre persoana lubitä l tipul
nostru mental. Cu cit diferenta e mai mare, cu atit imaginatia
noastri trebue sA lucreze mai mult ; cu cit obiectul e mai infe-
rior, cu atit contributia noastrA imaginativA e mai intensa, flindcl
trebue sa-1 creeze aproape din nou.
In aceastA privintä se poate spune cl un fenomen sau o-
biect fiat e mai suscepttbil de a fi tratat artistic cleat unul
frumos, fiinda las o margine mal mare creallei artistului.
In cazul unui sublect frumos, marginea e mai micA, totul e
dat din naturA, imaginatia creatorului se leagA de un cimp mai
restr/ns, e oarecum mai limitata. Functia sa se reduce, de cele
mai mute orl, la o reproducere, la o simpla imitatie.
Din contra, uritul e mai stimuient. Insarcinarea artistului e
mai vrednia, fiindcA e mai grea. Libertatea lui e mai mare,
fiindcA nu trebue sa se ingrAdeascä la o acceptie comung, so-
cialA, a unei vaiori estetice data mal inainte chiar de momenta(
creatiei.

1 S. Wilasek, Orundeige der allgemeinen Aestheiik, p. 155. Cf.


Ch. Lalo Les sentiments esthétiques", p. 63.
2 Llpps, op. cit., p. 125.
3 Lala, op. cit., 67.

www.dacoromanica.ro
ARTA *I URITUL 259

* * *

Aceste citeva observatii n'au nimic dogmatic In ele. Ca


Ttoate speculatiile estetice, ele se resimt de fragilitatea §i recenta
disciplinei. Ceiace am vrut sä Indicant a fost doar un aspect al
arid moderne §i, in acela§i timp, opozitia acestuia fall de for-
tneie mai vecht de arta. Daca e adevarat ca toate transforma-
rile genului omenesc se reduc, in ultima instantä, la schimba-
rea procesului de cunontere §i valorificare, arta moderna ur-
meaza de aproape schimbarea capitolelor din teoria cunoa§-
terii. Am indicat, In mod rapid, care e structura con§ti-
intei moderne, animata de nervozitate, de graba, de nevoia de a
gasi ve§nic ceva nou §i inedit. 0 asemenea mentalitate e firesc
sä schimbe frumosul in caracteristic, adica frumosul In urit,
-flindca dupa opinia noastra, acesta singur e susceptibil de spe-
cificitate. Daca aceste concluzii vor parea nefundate, alaturi de
wina noastra, trebue tint sama §i de aceia a discipline! estetIce.
Mihai D. Ralea

www.dacoromanica.ro
Cronin literar8
Teatrul lui Cehov *
In teatrul lui Cehov, actlunea nu urmeazA curba obisnuitä
a pieselor occidentale, cu un punct culminant fri actul central si
un desnodämInt In cel din urtnA, ci se desfásoarA pe acelasi
plan, prelingindu-se ca o picMura de api, Wind mici zig-za-
guri, sovaind pe alocuri si prelungindu-si parcA cursul monoton
dincolo de aderea cortinei.
La Francezi piesa serveste In general de suport unei prin-
cipale scene de efect,-la grande sane", In vederea cAreia vor
fi fasonate expres caracterele si situatiile ; de aici impresia
de artificialitate degajatä de acest teatru. Cehov cedeazá un loc
minim conventionalului ; el nu are nevoe sA ne mintA douá
ceasuri, cu surubäril iscusite, pentru a ajunge sA ne dee acele
cinci minute de palpitatii pe care le vom nita esind din teatru ;
el descrie viata cu rJtmul el monoton, cu nelnduplecata ei mi-
cime, cu avaritia ei fn bine i In ran asa cum o trAim zilnic.
Sintem departe de fermeatorul surfs muiat de o lacrimet al
comediilor mondene ; Cehov nu face nici o concesie, nu are
nici o indurare pentru sensibleria publicului : pe cloud persoane
care se iubesc dar nu si-o spun, le lasA sA se clespartA (La Ce-
risaie, actul ultim) färA ca sa-si märturiseascä dragostea, desi a-
ceasta i-ar fi fäcut fericiti pe ei... si pe spectator! ; dar Cehov,
care vrea sä redee viata, stie cA dinsa nu se ocupA de fetid-
rea noastrA. PentrucA nu exlstä o actiune concentratA unica, au-
torul nu are nevoe de eroi; toate personagiile sint principale,
toate sint interesante.
Anton Cehov, Théaire (La Mouelle, L'Ours, Trois soeurs,
Oncle Vania, Une demande en mariage, La Cerisaie.), 2 vol., Mon,
Paris.

www.dacoromanica.ro
CRONICA LITERARA 261

in La Mouette (4 acte) Arkadina, actritA celebrA, inso-


litg de amantul ei Trigorin, un scriitor la fnoda, soseste la targ
uncle se afla fiul ei í alte rude grace. In acest decor mistic
crescuserg impreund inteo viatg liberA 1 curatd, Treplev, fiut
actritel, si Nina, fiica unui proprietar vecin. 0 idilg se !tithe-
base intre cei dot tineri ; in curind simtim gravitatea iubirii lui
Treplev. Dar Nina, atrasg de mirajul gloriei, se fndragosteste
de Trigorin ; pe acest om blazat, frggezimea de suflet a fecioa-
rei Il atrage ; ar vrea sg piece cu ea, dar este impedecat de
Arkadina, o femee egoistg i voluntarg ; lipsit de voinjg, Tri-
gorin rAmine amantul actritei, dar in acelasl timp se lasA iubit
de Nina care led pArAseste familia pentru a-I urma. Scriitorul se
oboseste repede de dinsa ; Nina, pArgsitg, umilitA, dupa ce rA-
taceste diva timp, se intoarce inapoi la targ ; acolo trAeste
Treplev, care continua. sA o iubeascA i sg o astepte. Intr'o seard
tristA, ploioasg, Nina bate in geamul lui Treplev ; revederea din-
tre ei e dureroasA ; Treplev o roagA sg rAmie cu el. (Care au-
tor occidental ar fi rezistat ispitei de a !Asa cortina asupra im-
brAtisgrii dintre cei doi tineri ?..) Dar Nina iubeste mereu pe
Trigorin ; ea pleacg ; Treplev se sinucide.
Ceiace emotioneazg in aceastä piesg, este adevgrul adinc
al caracterelor ; frazele spuse nu au nimic ticluit, ele au o frd-
gizime, o spontaneitate, ce ne pune in contact imediat cu sufle-
tele personagiului ; aceasta, de cele mai multe ori, ne da impre-
sia cg nu face altceva decit sA gindeascg cu voce tare. E
drept cA inteo targ lating nu ar fi ingAdult unui autor sA in-
troducl acest ton de sinceritate pe scenA, pentrucg acolo nu e-
xistA in viata realá , cineva, care ar vorbl ca un personagiu din
Cehov, ar pgrea nebun sau nertninat. De asta, note% numeroase
reptice din Cehov ni se par dnice : Trigce in vorbeste metresei
lui-o femee in virstg-despre Nina : Trigorin-ceva mg atrage
spre ea. E poate tocmai ceiace imi trebue mie.... Vorbesc cu
tine... $i mi se pare cg o vgd in vise. N imai amoral tinär, de-
lidos, poetic, poate sg dee fericirea... Sorin, un Mitt de 62
ani,se plinge doctorului Dorn despre boala lui
Soria - Injelege : vreau sg trAesc!
Doctorul Dorn.---Aceasta e frivolitate. DupA legile naturii,
orice viatA trebue sA albA un sfirsit. (La Mouette).
Ca $1 in celelalte piese ale lui Cehov, personagiele sint
parcg ferecate ini cAtu§ele eului lor ; de multe ori s'ar zice cA
eta tree uncle pe lingg altele, spunindu- si repliceIe mai mult ca
niste monoloage. Fiecare isi poartA sufletul ca pe o cruce ce
il va zdrobi poate mai tirziu, dar pe care nu o poate arunca
din spate.
in La Cerisae (4 acte) ni se prezintA o societate ele-
gants, frivolg, generoasä, pusg in faja ruinii materiale ce o a-
menintg ; personagiile nu se pot adapta nouei situajli ; dud
se lovesc de un obstacol, sufgr, pling, dar nu pot lupta ; ele
merg spre perzanie ca o inconstientg surIzAtoare. Dealungul

www.dacoromanica.ro
262 VIATA ROMINEASCÄ

plesel suflä para un %Pint malitios care rlsipeste, vinturi de la


pänä colo, fárA rost, ca niste bucAtele de hirtle, pe membrii u-
nei vechl familil.
Cele trei wort (4 acte), crescute in helsug, räminind
orfane i grace, 1st impun sA-s1 ctstige viata muncind ; ele
se refuglazA inteun mic oräsel unde izbutesc sá se adapteze u.
nel existente de sfortäri si de jenA ; dar sufAr si se ofilesc
trAlnd o vista pentru care nu erau pregAtite ; singura lor rag
de soare e speranta cA inteo if mijloacele le vor permite sä se .
intoarcl la Moscova ; aceasta insA nu se intimplä ; ele vor im-
bAitrint in tirgul acela adormit.
Unchiul Vania (4 acte) un am inteligent si capabil, §i-a,
trecut viata la tar% muncind din greu ca un simpin administra-
tor cu o leafA infimA-pentru a sustine viata luxoasä a unui
profesor la mociä, Serebriacov, cumnatul sari. Tirziu, 14i dA sea--
ma de nulltatea lui Serebriacov i regretul de a-si fl irosit zA-
darnic %data, incepe sä-1 chinulascA ; dupi un acces de minie ire
care incerd sä-1 omoare pe profesor, se resemnead si reintrA
in umbra Jul.
Cehov are o predilectie pentru oamenli care si-au ratat
viata si a cAror bAtrinetä e road de remuscare.
Un aft tip ce if intilnirn in piesele lui Cehov e sotal me-
diocru, umil, inselat de sotia lui si care continua sä o iubeasca.
In Cele trei surori", profesorul Kulyghin se adreseazA astfel
sotiei lui, Map, care plinge plecarea iubitului ei :
Kulyghin.-...Scumpa mea Map, buns mea Map... Esti so-
tia mea i sint fericit; ori i ce ar fi fost... Nu mA piing ; nu-ti
fac nici un reprq... Vom reincepe a trAi ca in trecut l nu-ti
voi face nici o aluzie, nici un cuvint"... '
Toleranta aceasta nu ni se pare comicA i nici nu ne jig-
neste, dupA cum nu ne revold nid cruzimea sau egoismul altor-
personagli ; minunea e datoria geniului lui Cehov care ne face
sä cetim !impede in suflete ; a intelege nu e a erta ?
In piesele lui Cehov e rAspinditä dela inceput pAnA la sift.-
sit o emotie caldA, bogad, adetnenitoare ; cu mljloace simple,
cu ajutorul unor incidente neinsemnate, reuseste sA ne dee Hor .
de o tristetä covirsiroare.
Anumite pArti din acest teatru slat specific rusesti ; per-
sonagiflor, de pildA, le place din timp in timp sA filozofeze",
cum spun el ; simt necesitatea de a schimba pAreri generale §i
neliniti metafizice, cum Englezil shut pe aceia de a schimba lo-
vituri de box sau mingi de tenis. Cele trei surori" -in ultima
scenA rAmin singure, pArAsite de UAW lor, desnAdAjduite ;- ele
nu recrimineazA insA impotriva nimAnui ; mai mult ca orice le
chinueste brutalitatea neinteleasä a vietli ; cuvintele lor din urmä
ant pentru ce trAirn... pentru ce suferim... daces am fa..
dacd atn #1 L.".
In multe pasagli se strecoad melancoHa timpului care trece,

www.dacoromanica.ro
CRONICA LITERA RA 263

insträinindu-ne unit de altli, petrificindu-ne, omorindu-ne pAnä


§i amintirile.
0 altd parte ruseascä e betia misticA a dureril, misterios
azIl in care cei învini isi gäsesc alinarea ; de asemeni credinta
cá noi prin munca noastrA stingace si penibilä, pregAtim pentru
mal tirziu omenirii o epocä de fericire care va veni cu sign-
rantá :
Olga.-Noi vom dispdrea pentru totdeauna ; vom fl uitate.
Vor fi uitate figurile noastre, vocile noastre, si cum eram noi ;
dar suferintele noastre se vor schimba in bucurie pentru acei
ce vor trdi dupá noi... Fericirea i pacea vor domni pe pá-
mint..." (Cele trei surorl).
Nu inteleg de ce s'au tradus i cele cloud acte cornice
Ursula si .0 cerere in cAsAtorie", care nu pot sä dee mäsura
talentului lui Cehov.
Cred cd greu s'ar putea juca piesele lui Cehov in altá
parte decit in Rusia ; toate personagiile filnd importante, fiecare
rol necesitd o interpretare excelentä ; aceasta nu cadreazd cu
moravurile teatrelor unde vedeteleg si stelele" se simt da-
toare sä acapareze intreaga atentie a publicului.
Theodor Seorfeseu

www.dacoromanica.ro
eronica tnificä
Inc eputul vietH
Nature a formal si formeazii
in fiecare zi filnIele cele mai
simple, prin generafiune spon-
tanee".
Lamarck

Origina vietii este una dln cele mai Interesante si In acelasl


timp din cele mai dificile probleme. Au trecut mai multe secole de-
clad omenirea cautA a da explicatla acestei probleme si nu s'a ajuns
decit la contradictil i hipoteze.
Majoritatea n'au putut incA scApa de subt influenta credintel me-
zalce (creatismul) pe care cu totil am invAtat'o In copilAria noastrA, cA :
Dutnnezeu, dupAce a f Acut marea, cerul, pAtnintul i toate fiintele
care se cuprind in ele, a Meat l omul".
AceastA hipotezA a fost insusitA In 1858 de cAtrA Louis Agassiz
pi prezentatA subt o formA stlIntificA in volumul sAu Essay ou clas-
sification", lat. in 1903 de cAtrA botanistul Reinike, care Inceara sA
explice creatiunea flintelor vietultoare de cAtrA o inteligentA cosmicA.
0 altA grupl de filozofi naturatisti mai sceptici slut de pArere
cum cA origina vietli este o probleml nerezolvabill, este transceden-
talA. AceastA pArere constitue agnosticismul reprezentat prin Darwin.
Virchow sl Dubois Reymond care considerA origina vietli ca o enigma.
A treia hipotezA este acea cosmozoicei sau eterualA reprezentatA
prin Richter (1865), prin Helmholtz si William Thomson. Richter crede
cA pretutindene fn spatial cosmic plutesc midi particule de substage
solide care se desfac In mod continua de corpurile cosmice In .zborul
lor rapid ; cA pe aceste particule adereazA germeni ai vietil organice
apti de a se dezvolta I skit aruncati ca ele de pe corpurile cosmIce
de uncle se gäsesc, pentru a ajunge pe alte corpuri. Clad acesti ger-
meni Intilnesc o lame al Oral .stadiu de evolutie prezintl conditiuni1e
favorabile, Incep indatA a se dezvolta si devin punctul de plecare a
unei noui lumi de Mote vietultoare.
Cu total independent de Richter. In anal 1871, Sir William
Thomson emite pArerea cl germenii organici au venit pe pAmintul
uostru cu aeroliti cAzu¡i de pe o planetA mal veche. Clad o IsaiA

www.dacoromanica.ro
CRONICA Sim/411121CA 265

vulcanIcA, zice el, se riclicl din fundul unei märi, o vedem dupl us
numär de anl acoperia de vegetatlune, imediar admitem fArA greutate
cä semintele au fost iduse pe ea de vinturl sau de valuri. DacA a-
ceasta este posibil, de ce ar fi imposibil sA explicAm inteun mod ana-
fog i inceputul vietil pe acest pámint 76 In fiecare an, continua na-
turalistul englez, cad pe pAmint milioane de fragmente de astre; aces-
tea Milt fragmente de luml sfArmate.
PAmintul nostru s'ar distruge si el clacA s'ar lovi cu alte plane-
te cerestl de talia lui, o mare parte a planetei fArA indoialA s'ar va-
poriza; o alt5 parte in fragmente acoperite cu vegelatiunea lor actuall
ar fi dusA impreunA cu ele in spatiu. Presupunind pAmintul fárä viatA,
ar fi deajuns sA presupunem cAderea unui asemenea aerolit pe el, pea-
tru ca In curind sA se fi putut acoperi de plante l animate.
PArerea aceasta a fost popularizatA de cAtrA Edgar Quinet in
scrierea lui ela Créationa. Viata nu a apArut-spune el-in cutare
sau cutare epocA geologic5, ci ea apartine universului ; este de naturA
costnicA. ImprAsilatA in univers I luatA de nebuloasele cosmice, rA-
tAceste prin spatHle ceresti si este tot atit de veche ca i materia
insAsi, cAci ea exista inainte ca pAmintul sA existe, si va trAl chiar
dupti ce pAmintul se" va pierde. In ziva aceia in care pAmintul s'a
despArtit de masele cu care era impreunA, a luat in atmosfera sa
sdatA cu materia din care se compune el, si germenli fiintelor vietui-
toare. Probabil acei germeni de viatA, care plutiserA in partite supe-
rioare ale celei intAlu materli nebuloase, au fost distribuiti tuturor
corpurilor cerestl. lzvorul vietii ar fi atunci In Intregul sistem solar
acelasi, i Hintele care ar fi esit din e! ar fi luat diferite forme dupl
vrista l starea planetei pe care ele s'au depus. Cu un cuvint, pAmintui
si-a dat siesi tot atit de putin viata sa organicA precutn si-a dat lumina
sa. AmindouA, lumina si viata i-au provenit dinteun indepArtat sl
puternic focar creativ. Viata nu este mArginitA intr'un anumit punct
al spatiului sau al timpului. Nol nu putem gAsi rilel inteo parte a
pAmintului o generatie spontanee, cAci Intrece peste timpul care se
poate socoti i este mai veche cleat inceputurile noastre. Viata nu
e produsA de o anume planetA, opera e prea mare pentru a fi produsA
de un singur Corp ceresc. Pentru a produce cea intAiu viatA, trebue
mai mult decit o astrA pierdutA si izolatA in vr'un colt al universului.
Acestul scop trebuia sA-1 servéascA intreaga naturA, adicA materia ne-
buloasA a intregului spatiu ; cea dintAlu flintA vietuitoare isi are ori-
gina In nesfirsit.
Nici una din aceste ipoteze nu ne dA o satisfactie rationalI,
filnda se stie cA germenil organici nu pot trAi la o temperaturl prea
inaltA, si din teorille lui Kant, Laplace stim larAsi cl materia la is-
ceput se glsea in infuzie, cu o temperaturA foarte inaltA ; asa dar nu
a fost cu putintA, dui:4 cum crede Quinet, aid dupA cum rees1 dine
ipoteza lui William Thomson, ca la inceput sA fi existat germeni
organici.
Germenii organici n'au putut deci lua nastere pe planeta noas-
trA, decit la o epocA dud aceasta avea o vristA destul de inaintatti,
cam credea l Eminescu

La'nceput, pe end Mute nu era, aid neflinlii


Pe cind Witt era flesh' de viafa si voinjä,
Cind nu s'ascundea nimica, desi lot era ascuns,
Chid, plitruns de sine insusi, odihnea cel nepAtruns

www.dacoromanica.ro
265 vIATA ROMINEASCA

Fu prgpastie ? genung ? Fu noian intins de apg ?


N'a fost lume pricenutil 5i nici minte s'o priceapg,
Ciici era un intuneric ca o mare flieo razg,
Dar nlci de vgzut nu fuse i nici ochiu care s'o vazg,
. . . . . . . . . . . . . . . . .

Existg fncl o lpotezg : generatiunea spontanee (archigonia, a-


biogenesa sau generatia echivocg) prin care se incearcA a se explica
origina fiintelor vietuitoare in mod aparental. Ea vine In contrazi-
cere cu adagiul Omne vivum e vivou.
Aristotel, cel mai mare naturalist al antichitAtii, credea cA orice
corp uscat, care devine male, i orice corp moale care devine uscat,
produce animate. El credea cg animate ca vlermii, insectele si chiar
pestil pot sá la nastere din nAmol.
Prima loviturg generatiunii spontanee a fost datA de cAtrA
Franciscus Redi In 1674, care in mod experimental a arAtat cg vier-.
mil din cadavre nu iau nastere din carnea In descompunere, cl sfnt larve
de muste. El acoperl carnea cu o sitg deasg, care fmpedeca mustele
sA se aprople de carne, j astfel nu mai luau nastere viermil in ea.
In 1745, un preot catolic din Anglia, Needham scoase o carte
care cuprindea cercetArile lui asupra generatiunii spontanee. Lucra-
rea a avut un mare rgsuhet, datoritg mai cu samg sprijinulul dat de
Buffon. El a fost ales membru al societgtil stiintifice din Londra.
Needham umplea cu infuziuni organice mai multe flole pe care
le fnchldea la lampg ; vasele astfel inchise ermetic le supunea la ac-
tiunea apei fierte, apoi le punea in conditiuni favorabile ca sg se dez-
volte In ele organisme. In curhid se produceau In interiorul infuziunil
fiinte vietuitoare.
In Italia se ocupa in vremea aceia cu rezolvarea acestel pro-
bleme, abatele Lazaro Spallanzanl, un observator exact si cu un spirit
critic foarte ager. El ajunsese la rezultate co totul contrare acelura
ale lui Needham, supurdnd aceleasi Infuzil la o temperaturg de 100°,
ceI putin o org. Experientele lui Spallanzanl care erau indreptate a-
supra problemel teoretice, alcgtuesc bazele pregAtirli conservelor, care
se au fn vedere l astgzi la fabricarea bor.
Needham a obiectat experientelor fgcute de Spallanzani, cA prin
fierberea indelungatg a infuziei si a aerului din Miele inchise a dis-
trus puterea lor de reproductiune. Nu flindcg germenii organici din
infuzle au pierit din cauza procedeului intrebuintat de Spallanzani, ci
tiindcg Infuzia §1 aerul din Hole s'au conrupt nu se produce generati-
unea spontanee in experientele lui Spallanzani-credea Needham.
Dupg Spallanzani, o serie de invAtati ca Schwann, Schultze,
Schroder, Helmholtz §i altii au urmArit cu pasfune problema genera-
thinli spontanee.
In 1836, Schultze a trecut peste Infuziunik sale aer purificat,
trecfndu-1 prin acid sulfuric sau potasg causticg, care distrugind ger-
menii, a obtinut astfel infuziuni sterile.
In 1837 Schwann, pentru ca sA distrugg germenil organlci vletul-
tori din aer, a introdus aerul tn vasele cu infuziuni, fAcindu-1 cg treacá
printr'un tub metalic foarte Inferbintat.
In 1854, Schroeder i Dush au filtrat praful atmosferic prin
tampoane de vatg, dar au obtinut rezultate contradictorii.
In 1858, Pouchet comunicA Academlei de stiinte din Paris, cg a
reusit BA dovedeascg, cA unele organisme mIcroscopice pot sA se nascA
¡Ara prezenta germenilor. Academia atun:i a fixat un premlu pentru a

www.dacoromanica.ro
CRONICA $TIINTIFICA 267

incerca diferite experiente care sd aducd lumind noud In problema ge-


nerafiunii spontanee. Premiul a fost cístigat de marele Pasteur,
dupa ce el dovedi prin o serie de experiente foarte Ingrijite, intdiu c'e
aerul In praful care-1 cuprinde contine totdeauna numerosl germeni
organic!, 01 al dollea, cd infuziile cele mal bune rAmin sterile dacd se
fierb sl impedicA Intrarea germenilor din aer in interiorul lor.
Pasteur fdcu inteo fereastrd o gaurá, prin care trecu un tub de
sticld astupat cu o bucatl de coton azotic. Unul din capetele tubului
de sticld era liber in atmosfera exterioard, celalalt comunica cu un
aspirator continuu, astfel cd se fAcea un ascent de aer prelungit.
Dupd un timp, dopul de coton deveni cenugiu, murddrit de dill pra-
ful din aer care se opri in trecere. Bucata de coton a lost depus'l
inteun mic tub cu un amestec de alcool 01 eter, in care s'a solvit. A
lAsat lichidul sd se linisteascd, far praful adunat la fundul tubului a
fost spdlat prin decantatiune cu acelasi lichid. Dupd o evaporatie corn--
plectd, resturile au fost introduse inteo picAturA de and i examinafe
la microscop, in care s'a constatat prezenta a numero0i germeni organici,
spori, bacterii etc. (fig. 1).
Pentru a dovedi cd acesti germeni
organizati erau cauza alteratiunilor din
interiorul lichidelor organice expuse la
aer, Pasteur proceda fa modul urmA-
tor : introducea inteun balon de sticld
de 300 centimetri cubl, 150 cent. cubi
de and a lbumlnoasA zaharatd astfel for-
matd :
ApA 100
Zahar . . . . . . 10
Materil albuminoide 0i minerate
provenite din drojdie de bere . 0,7
Gitul balonului comunica, ca in Fig. e

2, cu un tub de plating ; tubul de pla-


tinA se inferbInta pAndla ros Inteun
gratar de gaz. Se fierbe lichidul timp Pig. 1.- Sport almosferici cu-
de citeva minute si se lasd sd se rd.- lesi direct prin filtratiunea
ceascA cu incetul in mod complect. Ae- aerului (dun& Pasteur).
rut care intrA in baton este lipsit de
germenii organici deoarece tubul de platind prin care trece este in-
ferbíntat la rog. Odatá operatiunea terminatA si balonul räcit, I se
inchide gitul la lampd. Balonul este atasat intr'o etuvd de incubatie
la o temperaturd de 30°, unde se conservd in mod indefinit WA a
se altera.
Pasteur a fAcut contra probd, timpani un alt baton cu acelasi
lichid pe care 1-a fiert expug la aer, tot atita timp, apol balonul a fost
expus la aer fiber. Dupd o zi sau cloud, lichidul incepea a se altera,
apAreau to el bacterii si spori de mucegai.
Cu drept cuvint conchide Pasteur in urma acestor convingd toare
experienfe, cd este matematiceste strict dovedit" cd toate organis-
mele care se dezvoltd in solutia zaharoasd si apoasä, nu s'au format
prin generatiunea spontanee, ci s'au dezvoltat din germenli vietultori,
care au intrat in solutie cu aerul.

Dacd !And astAzi nu s'au vdzut IncA fiinte vietuitoare care si fa

www.dacoromanica.ro
268 VIA TA ROMMEASCA

nastere din materia anorganicl, nu urmeazI cg ele n'au putut lua


nagtere niciodata prin generatiune spontanee. Nu este exclus c nu
chimist oarecare, sä se gäseascä inteun moment dat in conditinui
favorabile, analoage acelora in care s'au dezvoltat primele fiinte vie-
rInitoare, in fundul märilor si a oceanelor, pentru ca §1 el, din cont-

'43

folnatia unor anumite elemente, sä reopened a forma prima fang :de


subtstantä vietultoare.
Trebue facutá deosebire !titre generatiunea spontanee astfel cum
era conceputit in antichitate, clad se credea cá animale ca viermii §i
insectele s'ar putea dezvolta din närnol, si intre generatianea spoof..

www.dacoromanica.ro
CRONICA sTnNTIPICA 269'

moderng care nu admite dezvoltarea din materie anorganicg decit a


celor Mai simple fiinte vietuitoare a cgror core este constituit dinten
plasmg omogeng nediferentiatg in organe, care nu se ridicg aid la
rangut de celutg. Nalterea in mod spontanen a animatelor al cgror
corp este constituit din organe diferentiate : sistem muscular, sistetrt
nervos etc., este o imposibilitate, pe clad nasterea spontanee a orga.-
nistnelor celor mat simple este impusg de insgst doctrIna evolu(iei,
care ne invatg cg fiintele vietuitoare s'au dezvoltat In decursul tini-
pului In mod lent si succesiv.
Litt Haeckel ti revine meritul de a fi ridicat genera tiunea spon-
tanee la rangul de ipotezg stiintificg. El a formulat pentru prima
oat% cu o logicg riguroasg, concluziile cg materia vietuitoare a tre-
bait sä nascA din materia anorganicg, inteun moment dat al evolu-
tiel globului filnda a fost un timp clad plmintul se afla Wet) stare-
de infuzie incompatibilg pentru mice viatg organicg. *
latg cum concepe Haeckel origina primelor fiinte vietuitoare
1) viata organicg este pretutindeni legatg de plasmg (sau protoplas-
mg), subtstantg chimIcA in stare de agregatie semifluidg care contine
totdeauna albuming si apg. 2) Miscgrile caracteristice ale acestei
substante vietuitoareg, care se considerg ca viatg organicA, stint pro-
cese fizice 01 ,chimice care nu se pot produce decit in interiorul 11mi-
tel de temperaturg determinatg (Intro congelatie i punctul de fierbere
al ape!). 3) In afarg de aceste limite, plasma vietultoare poate (n
unele cazuri a continua sg trgiasag (moartea aparentg) dar mimel in
arecare timp, de ordinar scurt. 4) Cum agmintul, la fel cu celeialte
planete, se afla un time indelungat Intr'o stare de fuziune, cu o tem-
peraturg de mai muite mil de grade, este imposibil ca organisme (din
albuming semifluidg) sg fi trgit n acel moment si in vesnicie. 5) Viata
organicg n'a putut incepe decit atunct cind scoarta plmintulut s'a rg-
cit indeajuns pentru a permite condensarea apet. 6) Procesele chi-
mice care se produceau in faza aceasta de evolutie a pgmintului
furg catalyse, care au avut ca consecintg formatiunea combinatiunli
albuminoide si in fine aceia a plasmei. 7) OrganIsmele prim ordiale
astfel produse nu puteau fi cleat monere, organisme fArg organe si
individe, omogene, fArg nucleu, asemAnAtoare Chrotnaceelor actuate.
8) Din aceste Monere primitive au esit mai tirziu primele celule prin
diferentiarea nucleulut (Karyoplasma) si a unui corp periferic (cyto-
plasma).
In favoarea acestei Ipoteze yin o gramadg de fapte. S'a rea-
1t a se OM in lumea anorganIcg analogii cu formele vietuitoare si
ell manifestatiile vietil care au loc fa fHntele vietuitoare. S'au
obtinut prin difOunt de lIchide, forme de tesuturi celulare, structurt
de diferite tesutdri vietuitoare. S'au reprodus l s'au imitat difuziuni
de lichide, forme t3I miscgri complicate, asemAngtoare aceiora care se
observg In celutele vietuitoare In timput diviziunli caryocinetice._
Traube, Ina din 1867, a construit celule artificiale prezentind
fenomene de crestere cu ajutorul fero-cyanurel de potasiu si a sulfa-
tulut de cupru.
Butschi, in 1891, a obtinut o imaging experimentalg de protoplasmA
cu o solutie omogeng de- sare marina sl unt de mastine in apg purg,
pi protoplasma lui reticulatg, era sediul unor miscgri interne, depta-
sindu-se in acelasi timp facet ca o amibA.
Chiar miscarea care este caracteristicg flintelor vietuitoare se
poate Imita si la corpurile neinsufletite. Dacg turngm o mcgturg de
kid rinced In o solutie slabg de potasg causticg, vedem cg picgtura
mite pseudopodli ca risopodele.
Rhumbler a imitat chematoxia turnind o platurg de Wei de

www.dacoromanica.ro
.270 vIATA RowNEASCA

ricin intr'un vas cu alcool 8 la sutd, lásInd in acest lichid mici capl-
lare de sticld umplute cu cloroform sau cu ulei de cuisoare. Pkg..
turns de ulei de ricin se tirie In interiorui tuburilor capilare-intoc-
mai ca globulele albe ale singelui, cind experimentAm cu tuburi de sti-
dd. capilare pline cu extract de bacterii, introducIndu-le subt pieie la
un epuras. Rhumbler a mai imitat la corpurile brute, nutritiunea,
digestiunea i dezasimilatiunea resturilor nutritive nedigerate. El a
turnat o picAturd de cloroform in and, lAsind la fUnd mai multe fila-
mente subtiri de sticld, pe care le unsese cu schellack. Cind un fila-
ment de sticid venea in atingere cu o picAturd de cloroform, filamen-
tul de sticlA era atras de picAturá in interiorul ei, ca in fig. 3 (a b).
PicAtura de cloroform se comporta intocmai ca o globuld sanguind
albd, cind inglobeazd o bacteria. Dupá ce schellackul se solveste de
pe filamentul de sticld in interiorul picAturii de cloroform (c e), picá-
tuna riu-1 mai retine in interiorul ei, 31 elimineazA afard (fig 3, e f)
. ca o amibd care rid afard din intericrui ei, restul unei alge pe care
nu o poate digera.
Caracterul esential al fiintel vietuitoare, singurul care se con-
servd in tot timpul existentei sale, acela cu care ea naste, cu care
,ea evoluiazd si care dispare ell ea, este forma si structura sa.

f'

Ç 1 -e.

Fig. 3- Duna Rhumbler


Leduc vi-a propus sd. producd 1 sd dezvolte, la subtstantele an-
organice, forme si structura anaioage cu acele din flintele fietultoare.
'RAspiadind in mod uniform pe o placd de sticlä o solutie de gelatind
purd de chici sau zece pentru o sutd, pe aceastd gelatind. a depus cu
.ajutorul Lind plpete, la distante regulale de 5 la 6 militnetri, picAturi
de o solutie de cinci sau zece la sutá de ferocianurd de potasiu, pe
care o lAsA sd. difuzeze si sA se usuce. Prin acest procedeu a pro-
dus o preparatiune care imiteazd in mod complect o sectiune inteun
tesut celular vegetal. Prin atingerile lor, picAturile au format poll-
goane care prezintä aspectul sectitmilor de celule, prezentind ca a-
cestea o membrand invAlitoare, o citoplasmA uneori separatd de mem .
brana invAlitoare j un nucleu. Aceste caluie reunite unele de aitele,
formeazd un adevArat tesut organizat cu structurd celulard (fig. 4).
Prin diferite aite procedee osmotice, Leduc a reusit sd imiteze
cu subtstante anorganice, diferite forme si functiuni vitale, care se pe-
tree in corpurili insufletite ca : fustil nuclear care apare in interiorui
celulelor in mornentul reproductiunii prin karyokinesd (fig. 5) ; cres-
Urea unor vietuitoare (fig. 6), productiuni care reamintesc tulpird

www.dacoromanica.ro
CRON1CA snINTIFICA 271

purtAtoare de fructe, ciuperci, precum l diferite animate aquatice etc. etc.


Toate aceste analogil gAsite lo materia anorgania, atit ca formA
cit si ca functiunet sint o dovadl c viata 1st trage origina din ea si
cA nu existA nimic in flintele vietuitoare care in ultima linie sA nu
poatA fi derivat din materia anorganicA.

Fig. 4.- Tesut de celule artificiale format prin difuziune,


inteo solulie de gelatinä de 10 la sura piciituri a
unei solujiuni de feroclanurit de potasiu
10 la surd (dupii Leduc).

In afarA de aceste fapte care vin In favoarea generatiunei soon-


tanee, mai este rezolvarea de cAtrA Delage §i Loeb, prin agentii fizico-
chimici, a eniginei celei mai discrete : fecondafiunea.

Fig. 5.- Karyokinesii produsi prin difuziune: centrosomul,


aslrele, fusul, planul equatorial (dupi Leduc).
Se !!!:". cA fiecare animal la nastere dintr'un ovul si se mai stie
cA la majoratitatea animalelor, numai atunci ovulul se poate dezvolta

www.dacoromanica.ro
272 VIATA ROMINEASCA

inteun animal asemIngtor aceluia care 1-a produs, chid in interlorul lui
pAtrunde un spermatozoid dela un alt animal =scut.
Actiunea, pe care spermatozoidul o provoacA 1 interiorul ovulului
pentru ca sd se dezvoite din el un individ, era acum 25 de ani up
mister, care astAzi se vede cd este legat de originea vieii. Astázi
problema fecondatiunei este in principia rezolvatä, ea se poate re-
duce la un fenomen fizico-chimic. Ovulul inainte de a fi fecondat
este o celulA numal cu tin nucleu. Dacá nici un spermatozoid nu pd-
irunde in interiorul lui, ovulul plere dupd un timp mai mutt sau mai
putin scurt, la unele animal& In citeva ore, la altele in citeva zile
sau sdpatnini. Indatá ce un spermatozoid pAtrunde in interiorul ova-
lulu!, el incepe a se dezvolta. Nucleul incepe a se divide In doi nuclei
si ovulul se segmenteazd 1 el in cloud celule ; apoi aceste celule se
divid la rindul lor, asa cá ovulul se transformá in 4 celule, apol
in 8, 16, 32, 64 etc., devine morula, blastula, gastrula, care prin

Fig. 6. Vegeta thine osmotica (dupii Leduc).


diferentiare se transformá intr'un animal asemenea aceluia care 1-a
produs.
Loeb' a reusit ca s dezvolte larve de ursini din oud nefecon-
date, tratindu-le cu apd de mare, a cArei co ncentratiune a ridicat-o
addugindu-1 ceva sare. El a pus ouäle sd stea cloud ore inteo so-
tulle, a cArei concentratiune a sporit'o, apol le-a pus din nou in apá
de mare normalá, unde s'au dezvoltat in larve ;-la o parte din aceste
larve s'a format tubul digestiv §i o parte din schelet. Printr'un tra-
Jaques Loeb, Das Leben, Vortrag gehalten auf dem erslen
Montsten kongresse in Hamburg, am 10 Sept. 1911.

www.dacoromanica.ro
CRONICA TruNpFICA 2 9

tament artificial analog a reu0t sA dezvolte larve din ouä nefecon-


date 0 de alte animale, stele marine, viermi si molusce.
Prin aceasta, a dovedit cA este posibil a se inlocui actiunea
escitAtoare a dezvoltArii spermatozoidului, prin agenti pur fizico-
chimici. Este adevArat cA nu a creat viatä, dar a reu0t a o provo-
ca in anumite conditiuni.
In favoarea generatiunii spontanee mai vorbe0e i faptul cA la
moarte, subtstanta vietuitoare se descompune din nou in subscanA
anorganicA. DacA corpul, la moarte, se poate pe CAI naturale descom-
pure in praf, trebue atunci sá existe §I conditli, unde din praf, pe
cAi naturale, sA se poatii na0e corpurl vietuitoare.

Prof. Dr. N. Leon

www.dacoromanica.ro
Cronica teatralá
IAl

Ohiara.-Phedra si Magda cu d-na Agata Birsescu.-


Turneul companiei Voiculescu.
Actuala stagiune a Teatrului National n'are mare insemnAtate,
nici ca repertoriuI nici ca joc. Din ultimele piese reprezen-
tate de-abia putem remarca Ghiara" de Bernstein. Vä Mehl-
pulp deci...
Jocul actorilor nu-i destul de 1ngrijit. Recunoa$tem greaua
lor situatie : un actor prepara, mai in fiecare sAptAminA, o pre-
miera. Unii actori joacä in cite trei piese la rind : SimbAta
$i Duminica (in matineu i sara). Cum publicul teatral din 14
nu-i destul de numeros, chiar piesele cu succes nu se pot re-
prezenta declt de putine ori. In aceste conditii, actoril-unii
actori-sint prea impovorati. Le acordAm deci, fArä zgircenie,
clrcumstante ateLuante. Totu$1..
Nu-i unitat in jocul actorului,-si nu-i nici o armonizare
a rolurilor. Un actor are accente juste $i impresionante, dar $i
accente falp. Apoi toate rolurile trebuesc imbinate, ca pArtile
unei ma$ini : piesa are doar o unitate in tartaje. Actorii dela Iai
insä joacA flecare dupA conceptia i imaginatia lui proprie. ParcA
Teatrul nu posedi un director de scenA, care sA stabileascA ar-
monia ansamblului. Am observat de multe ori cA actor!! im-
provizeazA. Textul este sacru. CiteodatA director!! de scena"
fac unele suprimAri. Acestia cel butin executA modificArile o-
datA pentru totdeauna. Chiar dacA grepsc, vina lor este una.
Actorii insá schimba textul in fiecare sari-dupd inspiratia mo-
mentului. In modul acesta, publicul nu mai aude piesa pentru
care a venit la teatru, ci cu totul alta-o piesa compusA ad-

www.dacoromanica.ro
CRONICA TEATRALA 275

hoc de actorii participant!. Furia de compozitie a unui actor


tulburä insA ansamblul. Cella Iti actori stau para la ulna :
care ce vorbe vor auzi ? Ce replica vor trebui sa dea ?
Actor!! care sarjeaza, stria nu numal rolul tor, ci $i an-
. samblul,-caci ceilalti actori slut antrenati pentru pastrarea a-
celuiasi ton al piesei i, poate, pentru cucerirea aplauzelor... a
aceleiasi cantitati de aplauze, casi actorul neastlmparat. Astfel
Cafeneaua cea mica", desi este sustinuta de un artist de rasa
ca d. Vernescu-Vilcea, de-abia poate fi urmarita 'Ana la capat din
pricina febrilitatii, a vervei exagerate si a improvizatillor altor
interpreti.
Artistii nu trebue sa se lase tiriti de hohotul si de aplau-
zele galeriei. 0 popularitate de acest ordin impiedica progresul
actoricesc si... nid nu tine mult. Galeria se plictiseste repede.
Faima ei e turbulenta, dar de calitate inferioara si de scurta
durata. Aceste adevaruri A la Palisse mal trebuesc repetate ?
Regretam

Ghiara" prezinta drama ultimului amor. Un director de


ziar, om cinstit si de talent, cade-trecind de mijlocul vietii lui
-in ghiara unei aventuriere, pe care o iubeste cu toatA forta
anilor maturi. Aceasta femee JI determina sA-si paraseasca
fiica si sd-s1 vinda cinstea. Din an in an, aventuriera-pentru
a-si satisface un capriciu sau pentru a pune de-oparte o notta
suma de bani-il Waste pe barbatul ei prIn fundurile cele mai
murdare ale subteranelor sufletesti. lar cind scandalul izbuc-
neste in Camera si 'n opinia publica (sotul devenise ministru),
aventuriera fuge cu un amant, pe cind multimea Incunjoara si
lapideaza casa sotulul care, printre pietre si cioburi de sticla, o
cauta cu minile Intinse numai pe dinsa-pe Antoineta lui.
D-ra Sorana Topa a jucat bine rolul femeil cochete, perverse
si crude. A jucat nuantat i sobru. A pus la contributie unele
din mijloacele, pe care feminitatea le intrebuinteaza uneori pentru
captivarea I dominarea exclusiva, pana la sclavaj, a unui bar-
bat. In jocul d-sale observant acum mai multa finete, mai malt
naturalism-o intelegere mai adinca si mai deHcata a starilor
sufletesti. - D. Radu Demetrescu a interpretat cu putere ro-
lul sotului.-D. Vernescu-Vilcea (tatal aventurierei) a adaogat
Inca o creatie desivirsita la galeria tipurilor, pe care le-a trait
pe scena eseana. De data aceasta dlisa a redat-cu acelasi
fin umor, cu aceiasl inteligenta l naturaleta nelntrecuta-rolul
gazetarului fara scrupule.-D. Morcovescu-Teleajan--corect.
Trupa Teatrului National a dat clteva reprezentatii cu con-
cursul d-nei Agata Birsescu : Maria Stuart", Phedra" si
Magda". Scena eseana a capatat astfel vigoare i tinereta.
Spectatorul care nu cunoaste opera in original, nu si-a pu-
tut desigur .explica celebritatea persistentA a Phedrei", ascultind
versurile traducerii rominesti. N'a mal ramas nimic din stralu-

www.dacoromanica.ro
276 vIATA izorAtNEAscA. .

cirea formei lui Racine. Para traducatorul a invAlit cu crep


de doliu lampionul magic, care revarsä lumina pe versurile fran-
ceze. Tablourile in culori parca-s copiate cu cArbune. Dese-
nurile au stingacii de prune care face cu taciunele exercitil de
desen pe sobA. Phedra" totusi ne-a plAcut mult. Poate fiinda
d-na Agata Birsescu pastreazA Ina pe buze farmecul versuri-
lor originale... Mudd sufletul sAu, cu o rezonanta amplA si
prelungitA, vibreazA incA surd dupA melodiile lui Racine, care
au cintat odata intr'insul,-si acum pesemne de fiecare cuvint, de
fiecare vers rominesc, se aninA o treni de zvonuri armonioase...
sau fiinda artista load mai mult spatiile albe dintre rinduri,
care au rAmas pure si melodioase printre versurile traducato-
rului...
Vhedra" reprezinta o cotiturA nu numai In opera dar si'n
viata autorului. .Tragediile lui Racine nu s'au bucurat de ad-
miratia unanima a contemporanilor sal. Pasiunile violente, a-
duse pe scenA de acest mare cunosator al sufletului omenesc,
jigneau delicateta aristocraticA a societatii franceze---sau, mai
bine zis, galanteria ei. Phedra" a test intimpinata chiar cu
ostilitate. D-na de Bouillon a cumparat toate locurile la pri-
mete reprezentatil, piesa jucindu-se astfel in fata bAncilor goale.
Pe urmA insA, Phedraa si-a facut drum. Publicul a purtat-o In
triumf.
Autorul insA, In fata succesului Phedrei", si-a pus o pro-
blema de constiinta. Racine voise sa faca o opera crestinA.
Phedra,-dominata de o patima violenta pentru Hipolit, fial bAr-
batului sail (Teseu),-este constienta de pacat. Ea simte asu-
pra-i forta fatala a tentatiei, careia ii rezistä cu puteri suprao-
menesti, cerind indurarea cereasca. Pe Hipolit it prigoneste,
il alungd chiar din casA si, numai cind aflä vestea mortii lui
Teseu, numai atunci i se spovedeste-si inca din indemnul 0e-
nonei. Intrigile nu-s opera el. Phedra iubeste subt porunca
stihiilor 51 nu trezeste in sufletul spectatorllor decit regretul
cA gratla cerului nu s'a pogotit asupra ei. Astfel o patima, pe
care autorul vroia s'o zugrume, se inalta-cu voluptate triumfA-,
' toare-printre nenorocirile eroinei, smulgind compAtimire 51 er-
tare. Ba mai mult : Phedra apare chiar nevinovata.
Racine, analizindu-si Phedra" din punet de vedere cres-
tip, sl-a inteles gresala. Apol a supus aceluiasi examen intrea-
ga-i opera : autorul s'a ingrozit. Dar aceste opere nu contribue
de loc la salvarea sufletului omenesc ! Omorul, adulterul, in-
cestul... redate intens in tragediile sale, nu pot provoca la mul-
time decit InclinAri crude si pline de pacat. Pe-atunci izbuc-
nise si celebrul proces al otravirilor, in care fusese imolicat-din
spirit de razbunare---si Racine. Tot In acel timp Racine a-
zuse in disgratia lui Ludovic al XIV-ka, din pricina unui memo-
Mu asupra nemultumirilor din tarA. IatA atitea Imprejurari care
1-au indepartat pe Racine de arta, de curte, de lume... Dupa

www.dacoromanica.ro
CRONICA TEATRALA 277

Phedra" Racine n'a mai scris decit douA tragedii ell subject
pur religios, Tragediile din saltar, casi planurile de tragedii-
au fost arse Md. mild.
D-na Agata Birsescu a redat, cu intensitate pAtimasA, dra-
matismul Uric al Phedrei. A 5tiut sA-si stApineascA pornirile i-
nirali... dar a stiut i sA le desiAntutascA. Dragostea i gelozia,
casl resemnarea din ultimul act, au fast trAite de d-na Birsescu
-at majestate, tarp si adeVAr.
Am mers la reprezentatia Magdei" cu oarecare indoialA.
Oare atitudinile grave din tragedii-ca din Phedra" de pildA :
unde eroina, stränepoatA de zei, se primblä prin lumea minu-
nilor mitologice-oare gestul larg... oare intonatiile de trompetd
divinA nu var fi nelalocul bar în piesa lui Sudermann ? Cu sur-
prindere insd am vAzut, la reprezentarea Magdei", o altA ar-
tistA. Un naturalism desAvirsit, atitudini de societate, o voce
uormald... evoluind dela soaptA la strIgAtul stdpinit. Magda a a-
parut pe scenä, bra casa pArinteascA, dupA atitia ani de lipsA-
Oar c'un suspin adinc, suerat parcA printre buze, l s'a prA-
busit, tacutA, in bratele surorii. Numai umerii bi sAltau intr'un
plins mut. PubHcul, cu toatä jena, a plins-si el-abundent.

D-na MArloara Voiculescu a pAsit pe scena eseanA cu a-


celasi mers suplu si elegant, in tualete cu mAestrie croite 1 pur-
tate cu o nobilA artA. Glasul d-sale, inecat de lacrimi, a pa-
vestit intimplAri triste-dar dintr'o lume si de un ordin care nu
ne mat intereseazA. Ansamblul bun.-D. BrAdescu a esit In e-
videntA.
Ce pAcat cA trupa aceasta, subt conducerea d-nei Voicu-
lescu, in lac sA se epuizeze in roluri factice din piese con-
'

struite, bucatA cu bucatA, subt ochii nostri : cu false declamatii


politice 1 cu nenorociri ale unor jucAtori de cArti, al cAror ideal
in viati nu-i decit pästrarea rangului in lume-pAcat cA aceastl
trupA nu ne-a reprezentat profunde suferinti omenesti sau pro-
bleme serioase i actuale I

M. Sevastos

www.dacoromanica.ro
Cronica filozoficá

Psihologie i sociologie
Inteo cronicd trecutd, arätam in treacät, necesitatea pen-
tru psiholog de a recurge ve5nic, in explicatiiie sale, la stu-
cUlle sociologice.
A fost o fazA cind toate stiintele plecau dela un punct de
vedere strict individualist. Omul era considerat ca o aparitie so-
litarä, care poate fi studiata in sine, independent de orice relatii cu
altii. Aceastä faza a stlintei descria stlinta abstractä a unui Ro-
binson, izolat In insula sa. Asa s'a Intimplat cu economia po-
liticA a lui mhomo economicus". Asa se intImplä azi fncá co
psihologia.
Omul a trait insä totdeauna in societate. Nu avem Inca
nici o märturie istorica, nici o relatie etnografick care sä ne aräte
oameni izolati. Dar dacä omul se na5te I traeste In societate,
e firesc ca toate facultätile sale sd ia forma acesteia, sä se plA-
mädeasca genetic subt influenta colectiva. Aceste adeväruri, care
par banale, au fost tfrziu recunoscute. Eliminarea elemen -
tului social din cele mai mite acte sufle.te5ti poate si aduca
grave inconveniente. Exista desigur o parte a fenomenelor su-
flete5ti care n'au nimic social in ele. Sint actele psihice inferi-
oare, cele legate de construttia noasträ fiziologica. Deasemenea
studiul senzatlei se poate dispensa de astfel de consideratii. Ci
cit uram insä in scara complexitatii spirituale, aportul social ne
apare evident Cea mai mare parte din facultätile de cunoas-
tere sint esite din relatii cu mediul cosmic pe deoparte, en
mediul social pe de alta. Influentele membrilor grupului se im-
pletesc reciproc, se conditioneazA una pe alta. Aceste conside-
ratii banale trebue sä ne fad si intelegem ca psihologia ro-
bInsonianei e o purA abstractie.

www.dacoromanica.ro
CRON1CA PILOZOFICA 279

Elementui social in psihologie se poate 11§01' distinge din


dota serif de fapte. Intaiu din influenta indivizilor unui asupra
altuia, al doilea, din influenta societäjii intregi asupra indivi-
dulul.
Cel dintaiu punct de vedere formeaza ceiace se numeste,
dela Tarde incoace, interpsyhologie. E vorba de contagiunile
mentale de tot felul, de suggestie, de imitatie. Influenta unui
individ asupra celuilalt poate sa intervie l subt f orma de de-
monstratle, convingere (persuasiune) revelatie, suggestie. Ea
poate fi inconstienta ori constientä, intelectuala, sentimentalä ori
motrice.
Acestea insA sint cazuri speciale. Ele ar putea forma un
capitol aparte in psihologle, care s'ar ocupa special de ele. Nu
ar fi nevoe de o metodA intreaga de determinare.
Cind e vorba Ind de influenta intregii societäti asupra
pslhologiei individuate, de pecetea colectivitätii in structura
noastra sufleteascA, atunci punctul de vedere sociologic devine
o metoda indispensabilä. In acest caz, individul suportA incon§ti-
ent si fArA voia lui caracterul colectivitätii din care face parte.
Facultatile sale mentale se modeleazA dupl influente, care se e-
xercitA dela exterior la interior, care transforma pasta preala-
bilä a simturilor sale in materie socialA.
De clad Durkheim a dovedit filozoficeste existenja re-
prezentArilor colective" si Levy- Brühl le-a examinat empiric in
societatile inferioare din Australia centralA, acest fapt ni se pare
evident. Teoria cunoasterii trebue sä inscrie printre capitolele
sale unul social. Grupul social crelaza un etalon de valori, de
credinte, de datine concretizate prin reprezentari colective, pe
care individul le primeste gata acute, fara sa lucreze la elabo-
rarea lor. Majoritatea credinjelor, In special cele religioase, mo -
rale, chiar cosmice sint produsul mediului, nu al postru. Acelasi
lucru trebue de spus despre limbaj. InvatAm Inca de mici, prin
imItatie ori constringere, notiuni I simboluri care sint creiate
de strämosii nostri si la care contributia noastrA e minimA. A.
Meillet, inteun memorlu publicat in Année sociologique", a ara-
tat a cea mai mare parte din transformarile semantice slat da-
torite influentil sociale a grupului.
De fapt putine fapte sufletesti scapA acestei influente. Am
aratat in o serie de articole, publicate chiar in revista noastrA,
cum constiinta e un instrument, prin definitie, colectiv. FärA un
grup de simboluri obiective, in care constiinta se defineste pe
sine, e greu de conceput relatiuni cu ceilalti membri al colecti-
vitAtii. E deasemeni o banalitate sä mai amintim cA eul si no-
tiunea de individualltate nu sint decit un anumit corolar al di-
ferenjierii sociale.
Chiar unele acte care päreau /Ana acum exclusiv indivi-
duale, sint susceptibile azi de o analiza sociologicA. Durkheim
Mauss au arAtat cA la originea ideli de timp nu e numai un

www.dacoromanica.ro
280 VIATA ROMINEASCA

ritm al cenesteziei, ci mai ales o regulA socialä de impärtire a


duratei, hi zile faste i nefaste, cu alte cuvinte in cdlindar. Ideia
de spatiu e bazatd in bunA parte pe mdsuratorile de teren intre
Cianuri. Insäsi vointa a cApAtat o interprelare sociologicd. Ch.
Blondel, intr'un studiu din Journal de Psychologie", Iulie 1920 :
La volonté", essai d'interpretation sociologique, a arätat cA in
momentul deliberärii, inainte de a lua o hodifire, ceiace inter-
vine ca determinant, stilt regulile i sanctiunile sociale. Ne con-
fortndm actiunea dupd aceia a celorlalti membri al societdtn,
kind de obiceiu ca model un tip sau mai multe pe care le
i mitdm.
Sentimentele, pe care, de obiceiu, le credem in intima le-
gilturA cu natura personalä a fiecAruia, sint transformate si ele
de actiunea societätii. La bazA, gäsim desigur impulsii biologice,
derivati ale instinctelor de nutritie, de conservare, de repro-
ducere. Deasnpra acestora insä s'a asezat an bogat strat de a-
porturi sociale.
De Odd instinctul de nutritie. La inceput el e quasi-ani-
malic. Dar incetul cu incetul o multime de reguli sociale Il ca-
nalizeazA si Il organizeazd. Duna secoli de culturd, nu mai min-
cdm oricum sau oricind. De obiceiu membrii familiei se aduna
la masA la un ceas mai dinainte fixat ; intrebuintAm anumite inG-
trumente ; actul se desfäsurA intr'o anumitA ordine, dupa arm-
. mite rituri fixate de grapul social. Acelasi lucru pentru irnbrAcd-
minte. La inceput e pur si simplu nevoia de acoperire contra
frigului. Pe urmA se adaugA pudoarea, apoi luxul, in fine moda,
actiuni comandate de viata colectivd. La fel cu dragostea. Dela
nevoia de reproductie care anima in mod orb umanitatea pri-
mitivá, pänd la complicatiile pline de idealizare, sacrificiu si pa-
siune ale dragostei contemporane e o bund distantA. In cartea
sa Les transformations sociales des sentiments", F. Paulhan,
a arAtat cd fiecare sentiment e derivat i transformat de influ-
enta societätii. Acelasi lucru I-a fäcut pentru instinct Mac Don-
gall in a sa ,,Socialpsychology". Cind psihologul II analizeazä
5i ii cautá elementele sau cauzele, el trebue sd tie seamä de
actiunea colectivd. Exemplele s'ar putea multiplica la infinit pen-
tru orice specie de fenomen psihic. Cele pe care le-am dat sint
suficiente ca sä arate importanta punctului de vedere sociologic
in psihologie. LegAtura acestor cloud discipline e indisolubilä,
organicA. E greu de conceput una fArA alta, tot ce e social e
sufletesc 5i tot ce e sufletesc e social. Desigur psihologul e a-
plecat mai mult spre punctul de vedere interior, personal, asupra
determinismului psihic individual, sociologul mal mult asupra
punctului de vedere colectiv, exterior, social.
Ceiace devine un punct cistigat pentru stiintä, e cd psiho-
logia robinsoniand e o abstractie care trebue sA disparA. ExistA
intre societate si individ nu numai raporturi de vecindtate, dar
chiar de pätrundere reciprocA. Societatea e mecliul natural si ne-

www.dacoromanica.ro
CRONICA FILOZOFICA 281

cesar individului, mediu de unde el i§i trage fdrä intrerupere


propria sa substantd §i Mil de care n'ar fi ceiace este. Socie-
tatea devine deci principiul de explicatie al individului" (G. Davy :
L'explication sociologique en Psychologie, Journal de Psycho-
logie, 1920, P. 539).
Aceasta nu inseamnd insd cd nu existd un domenin al psi-
hologiei care e independent de actiunea sociald. Sint tcrite fe-
vomenele psihice inferioare, cenestezie, excitatie, senzatie, re-
flex, instinct, in fine ceiace mmesc Americanii psihologie de
comportare ori de reactie, behaviourism" i care se apropie mai
mult de biologie decit de sociologie.
FunctiHe suflete§ti superioare, normative prin esenta lor,
modificate dupd valorile sociale, suportd pecetea grupului.
Astfel conceptia lui A. Comte, care ardta psihologia influ-
entata pe de o parte de biologie, pe de alta de sociologie, se pare
justificatd. Un psiholog care ar face abstractie de aceste cloud
ajutoare metodologice, ar fntelege prea putin din realitatea lumii
psihice.
M. R.

www.dacoromanica.ro
Miscellanea
Disolutia con0iint ei romlne0i
SA-si fi sleit societatea romineascA toate fortele de viatk
renuntind, Inteo placklä i tihnitA burghezie morali, la toate
velelatile de creatie, de initiativä i de luptA ?
Nu credem cd existä fn momentul de fatä colectivitate mai
adormitA, mai pasiva ca mediul cultural §1 politic rominesc. Fio
rul mortii trece peste nesimtirea publicA. Criza economicl de
numerar pare cA s'a strecurat i fn suflete, paraliand tot ce con-
stitue demnitatea umanitAtii: viata, lupta, indignarea. Romini-
mea sufleteascä de azi nu §tie nici sl iubeascA, nici sA urascA.
Cei cftiva bresla0 ai cr1sulu1 trAese la Bucure§ti §i aiurea din
mArinimia ministerelor, a caselor de editurA, din subventiile a-
nemice ale cutArei institutli culturale, a cAror scopurl tAinuite slut
cu totul altele decft acesta din urtná. Sintem oficiali, majori-
tari, nu mai avem mimic de protestat, parca am fi atins apo-
geul secolilor ilu§trl ai unui August, Elisabeta "sau Louis XIV.
In plus, frica Intepene§te orice veleltate de con§tiintA. Am in-
lemnit in cultul micilor eroi ai zilei, cu gura cascatä de admi-
ratie, ser vindu-i, adulindu-i, cu o ofertA de devotament care, de
multe ori fntrece cererea. Scrisul romfnesc s'a transformat In-
teun intern0 cu burse pentru asiduitate in admiratie.
Si ne iubim valorile pe care le stimAm. Sintem inchizito-
riali In grandomania sovinA 1 neinduplecati In morala pub1ica,
bine lnteles In cea care se declarA, nu In cea care se face. S'au

www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA 283

creat citiva zei ai culturii, care de acum inainte pot sA-si facA
de cap: admiratia care-i inconjoarA e cronicA i iremediabilA.
AsteptAm, naivi, In coltul nostru ca sa se ridice, un a din
acele miscAri minoritare, de elitä, care zgudue marasmul neu-
rastenic al socieatilor omenesti, asa cum s'a Intimplat in trecut
cu singurele curente de elitA dela nol, junimismul s1 miscarea
socialistA ; care sA se indigneze de ceva, de orice ar fi, numai
O. se indignezt; care sl strecoare demonul demnitAtii, al in-
dependentei si mai ales aerul proaspAt, care sA deschidA larg
ferestile cAtrA azurul cerului ca sA intre In atmosfera noastrA
de filistinism, de mediocritate si josnicie, flacAra mistuitoare a
ideii pure si a adevArului nepAtat. SA ne fi trivializat inteatit
greutatea vietil Inca sA nu ne mai intrebAm, niciodatA, nici tr A-
car in noptile de insomnie, constiinta degajatA de pingArirea
zilei, despre rosturile sinceritAtii si ale adevArului ?
AsteptAm, IndArAtnici In naivitate, acest eveniment ca una
din rarile eventualitAti pe care generatia noastrA le mai as-
teapt5, ca un fenomen astronomic, ca o utopie fantezistA, extra-
planetard. CAci sint oare legitime astfel de sperante In Romi-
nia anilor 1923-1924 ?-A. D..
L. Pirandello
Putini scriitori strAini se bucurA, in momentul de fatA la
Paris, de un succes mai desAvirsit ca dramaturgul sicilian L.
Pirandello. Se pare cA acelasi succes e impArtAsit si in Anglia.
La noi, ultimul numAr din revista de culturA italianA Roma",
care apare la Bucuresti, e consacrat acestui scriitor. Se aude
cA o scenA bucuresteanA va monta in stagiunea actualä, una din
piesele sale.
Reputatia sa e InsA recentA : pAnA acum citiva ani era
trecut cu vederea chiar, in patria sa.
Ca fond, teatrul sAu face parte din ceiace se numeste tea-
trul intelectual. El stA, cu onoare, alAturi de Ibsen si Bernard
Shaw. Mai ales de acesta din urmA, flindcA mijlocul de a-si
exprima ldeile la Pirandello e acelasi casi la inaintasul sAu en-
glez ironie amark impestritatA rareori de amor ceva mai generos.
Pirandello e un pesimist. Lumea dupA el nu e cleat vo-
iota i reprezentare". Din lumea exterioarA nu prindem cleat
aspecte fugitive, fArA unitate intre ele. Din cea interloarA, poate
mal putin.

www.dacoromanica.ro
284 VIATA ROMINEAScA

Ideia ci existg caractere bine consolidate e un mit. TrAesc


in noi, schimbinduli realitatea dela moment la moment, o mill-
time de personage. Sufletul nostru nu e Inchegat : e inteo per-
petuA devenire, care rAmine alAturi de cuno§tinta noasträ §i de
a celorlalti.
Prin piesa sa ,,Sase personagil in cAutarea unui autor", ju-
catä cu multA vIlvä la Paris, el se apropie In conceptia psiho-
logici a sufletului dmenesc de Dostoevskl, Marcel Proust sau
André Gide. Ca5i ace5ti autori, el protesteazg contra psiholo-
giei simpliste §i geometrice A la Balzaca care desena carac-
tere definitive §i perfect conturate. Citeodatä realitatea noastrA
psihicA se reduce la ceiace cred altii despre noi. Si ceiace cred
semenii noOri despre noi e de obiceiu purg iluzie, cum se ln-
cearcA sA o arAte Pirandello in piesa sa Voluptatea cinstela.
Nicl o e§ire astfel. Si Pirandello se amuzg, combinind ridicole
comedii omenesti din aceastä inextricabilä situatie.-X. Y..
In jurul reformei InváfámIntului secundar
Reforma invAtAmintului secundar efectuatg de curind in
Franta, la ordinea zilei in Italia, casi in alte tAri, formeazA de
citva,timp §i la noi obiectul preocupArilor ca§i al discutiei.
DacA guvernul evitind sä consulte corpul didactic, nu a dat
Inca lAmuriri suficiente asupra economiei proectului, nefiind
poate Ind fixat asupra detaliilor, liniile lui generale au fost a-
duse la cuno§tintä : reintoarcerea la liceul unitar cu limbele cla-
sice ca oblect principal de studiu.
Färä a discuta asupra prIncipiilor, a valorii lor sau a o-
portunitAtii acestei reformealndindu-ne numai la efectul §i con-
secintele ei eventuale, nu putem rAminea decit sceptici. CAci,
cine ar putea sä nege, cA programul §I metoda, oriclt de mare
ar fi rolul lor in invAtämint, sint in functie de personalitatea
dascAlului, singurul factor efectiv ce poate aprinde In tinerele
suflete, acea pflamme immortelle" despre care vorbqte Wells
in unul din romanele lui recente, consacrat arzAtoarei probleme
a educatiel. Si unde statul romin va gAsi personalitAtile, dare
O. aducl la indeplinire dezideratele reformei, atunci and facul-
tAtile se despopulead §1 studentil refuzA bursele oferite, cind
examenele de capacitate se aming din lipsä de candidati, cind
aproape trei mil de catedre din liceele 1 gimnaziile noastre sint
ocupate cu elementi culese la Intimplare §I profesorii. secundari,

www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA 285

impovorati cu tin numAr excesiv de ore, din cauza unui salar de


mizerie, se vAd cu durere MHO sä renunte la orice preocupdri
culturale.
Ne vom opri totusi o clipA asupra argumentelor, nu lipsite
de interes, pe care Revista lnvAtAmintului", organul autorizat
al ministerului de instructie, le aduce in sprijinul reformei. Ridi-
cind in slavA valoarea educativA a clasicismului, unul din cola-
boratori sustine el din toate efectele lui, cel mai insemnat pen-
tru tara noasträ va fi färá tndoialA intärirea sentimentului reH-
gios $11 cu deosebire a celui monarhic, iubirea de patrie $i de-
votamentul cdträ rege". A nu ne Imp lini acum mai ales, stir-
*e$te el, aceastA datorie, este de a fdptut o crimA". Fail a td-
gAdui rolul i importanta sentimentului religios ca$i a celui na-
tional, inteun sistem de educatie, ni se pare cA in entuziasmul
lui clasic, de naturd mal mult romantica, ce trddeazd pe un elev
al hellenistului Willamowitz, autorul a mers prea Aeparte;
Pentru a ne opri numai la Greci, nota mistica nu lipse$te
desigur din opera lui Platon $i ea se intilneVe uneorl In trage-
dla anticd, dar nu vedem cum mitologia pdgind cu zeii adulteri
8i adorabila el amoralitate ar putea servi la intárirea sentimen-
tului religios, a$a cum el e lute les astdzi sau in ce chip imagi-
nea ibuciumatel I efemerel democratii ateniene, ar putea contri-
bui la exaltarea celui monarht.c. Citeva pagini mai departe,
reforma Indeplinia in 1898 de Spiru Haret e condamnatd, ca fi-
indInt produs al spiritului german stäpfnit de idei materialiste
utilitariste ce explicd in bund parte barbaria i cruzimea nem-
teascA in timpul räzbotului".
Sistemul de educatie francez 1 reforma recentá a lui Léon
Bdrard slut, in acela$i timp, propuse ca modelul ce trebue sä ne
inspire.
E un fapt arhicunoscut tnsd, cd Franta republicand, demo-
craticA, umanitard, ce a fácut in stcedul tremt atitea revolutii,
oricare ar fi modificarile aduse in cursul anilor in invdtdmintul
sdu, nu a cultivat niciodatä In $colile el oficiale, nici sentimentut
religios, nici cel monyhic, socotite azi pentru noi o imperloasA
necesitate. Aceste sentimente au fost dimpotrivd, se $tie in dea-
juns in ce mäsurA $1 cu ce succes cultivate In Germania atlt de
odioasd a Kaizerilor !
Logica intelectualilor, ce $i-au luat sarcina de a justifica re-
forma invätämintului ignoreazd, dupd cum e tivr de vAzut, Con-

www.dacoromanica.ro
286 VIA TA ROMINEASCA

trazicerile §1 un psiholog din §coala lui Ribot, ar putea s'o nu-


meascA afectivd. Nu mai putin, pentru caracterizarea mentalitAtil
dominante in pAtura noastrA conducAtoare, ea constitue mi se
pare, un pretios document sufletesc.-A. X.
Criza parlamentarismului
Parlamentarismul trece printr'o grea crizA in toad Europa.
Afarl de Anglia, guvernarea cu reprezentanti alqi este azi pa-
raliza td aproape complect pe tot continentul.
Spania e condusA de un directorat militar ; Germania as-
cultd de generalul von Seeckt ; Italia se Inchind d-lui Musso-
lini. Rdminea doar Franta, singura tail din Apus cu un parla-
ment viu. Dar mal zilele trecute, deputatii francezi au condam-
nat singuri ideia pe care o reprezentau, imputernicind guvernul
sA ia mAsuri prin decrete legi. Oameni politici eminenti au a-
rAtat cu aceastA ocazie, cA de fapt azi Franta stA subt dic-
taturd.
Asupra tAritor din Europa orientalA nu e nevoe sA inzis-
tam. Pilda bine cunoscutA a parlamentului din Bucure§ti este,
credem, suficientA.
Cel mai indrAznet dintre dictatorli timpului, d. Mussolini,
a declarat cA parlamentul nu-i necesar in timpurile actuate. Ro-
ILIi lui, care ar fi, dupd eful Italian, de a exprima cererile §i
opiniile populare, este inlocuit de presd. Cetind ziarele,
conducAtorii §tiu ce se petrece in intreaga tarA, mai repede si
mai sigur decit prin intermedlul corpurilor legiuitoare. Tot41,
pentru respectul formelor, d. Mussolini va numi deputatii, re-
zervind majoritatea locurilor pentru *ail de cohorte fasciste...
S'ar pArea cd sintem in fata unui faliment complect al
parlamentarismului. De fapt insd e numai o crizA produsd prin
lichidarea definitivA a principiului monarhic. AceastA lichidare
face ca Europa continentalA sd nu vadA limpede cum ar putea
sA se guvgneze. Ea nu mai crede inteun principiu de autori-
tate universal respectat. Si nesiguranta aceasta a tlrit-o in
aventura dictatoriall. Dictatura nu are insA la bazA un princlpiu
solid, viabil. CreatA prin vointa unui orn, ea dispare odatd cu
cel de care era indisolubil legatA.
Dupa §ovAelt si gre§ell fatale, tArile se vor intoarce la sis-
temul de guvernare parlamentard, singurul in stare sA inlocu-

www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA 287

lascA, In actuala formatie a societAtii, vechile monarhil de drept


divin. I un indiciu sigur, avem chiar de pe acum. Anglia,
tara politicei de evolutie progresivl prin excelentA, a intArit
prestigiul parlamentarismului si l-a lArgit sfera de influentd, a-
ducind la cirma statului un partid nou, impus de rezultatele u-
nor alegeri libere.-St. I..
Fritz von Unruh
E unul din cei mai insemnati scriitori germani al tinerei
generatii. E nAscut la Coblenz in 1885. A ales cariera de o-
liter, mai mult din traditie f amiliarA decft din aptitudini perso-
nale. In aceastA calitate a fost atasat pe lingA Kronprinzul In
marele rAzboiu mondial, a cunoscut viata marelui cartier si a
frontului.
Romanul -Verdun", tradus acum in urmA in frantu-
zeste, casi amintirile sale de rizboiu pe care le-a publicat a-
cum vre-o doi ani Nouvelle revue française" I-au fkut cunos-
cut si publicului de peste Rin. Literatura sa de rAzboiu e u-
manitaristA. El detestA spiritul militar in care a trAit o bucatä
de vreme si a cAr'ul satird a schitat-o In piesa sa Offiziere"
(1912).
Dar spre deosebire de un Barbusse, Duhamel ori Roland
Dorgels, el nu sacrific6 viziunea artistic& netA, caracterul pur
pitoresc, ideilor umanitariste ori sentimentalismului antirázboi-
nic. E un realist si un psiholog lucid, concentrat.- RAzboiul
pentru el e un material artistic ca oricare, pe care 11 priveste
cu ochi nepreveniti. Piesele sale : Ein Geschlecht" (1918), Plate
(1920), sint compuse in acelasi spirit, in acelasi amestec de pa-
tos entuziast i ironie paralizantl.
Forma sa nervoasA l concentratA, WA a fi sibilinicA ca la
G. Kayser, il claseazA printre scriitorli numiti in Germania ,, ex-
presionisti", iar in Franta dadaisti". Cu acestia din armA, In
special at un Henry de Montherlant sau Paul Souchon are co-
mun gustul pentru sporturi i viatA fizicA.-X. Y..
0 monografie asupra Basarablei
Se aflA subt tipar si in curInd va apArea Moldova dintre
Prut i Nistru (1812-1818) de Dr. P. Cazacu.
AceastA lucrare (un volum In 80 de circa 350 pagini) cre-

www.dacoromanica.ro
288 VIATA ROMINEASCA

dem ca va fi cea mal aprofundatä monografie asupra tinutulul


dintre Prut si Nistru. Ea va cuprincre, afarg de articolele pu-
blicate in revIsta noastrA, Inca multe inedite, in ordinea urm5.-
toare :
I. Situatia în Rusia tnaitzte de reizboiul mondial: Fatada
imperiulul.-Popoarele subjugate.-CAderea prestigiului tarismu-
lui.-Biserica.-TArAnimea.--Proletariatul.-Nobilimea.-Burghe-
zhnea.-Intelectualii.--Partidele politice.-Starea generalg. Pag..
1-35.
IL*Descompunerea imperiului rusRAzboiul.-Revolutia.-
Despgrtirea popoarelor subjug ate de Rusia. Pag. 36-61.
III. Moldova dintre Prut $1 Nistru subt imp eriul rus : A-
nexarea.- Populatia.- Gospodgria.- Admlnistratia.- Just Ijia.-
Nobi Orasele.- Biserica.-Invgtämintul.-Satele.-Misca-
rea politicd. Pag. 62-182.
IV. Moldova dintre Prut $i Nistru subt republica ruseasca
(2 Mart-2 Decembre 1917) : Vestea despre revolutie.-Consti-
tuirea sovletelor locale.-Administratia.--Justitia.--Propaganda.-
Biserica.-Miscarea culturald.- Miscarea agrarg.-Manifestatiilè
politice nationaIe.-Miscarea politicA nationalg in armat5.-Lupta
cu Ucraina pentru autonomie.-Congresul national din Chislau
dela 20 Octombre 1917.-Organizarea i deschiderea Sfatului
Tärli.-LucrArile Sfatului Tgril.-Declaratia din 2 Decembre 1917.
Pag. 183-248.
V. Republica democraticei moldoveneascd în federatia sta-
telor rusegi (2 Decembre 1917-24 Ianuar 1918): Raporturile
republicei cu organele locale ale fostului imperiu si fostel repu-
blici i cu alte state.-Situatia intern5.-Sltuatia externA.-Ac-
tiunea bolsevicA.-Descompunerea i anarhia.-Fatalitatea inter-
veniril armatei rominestl.-Atitudinea din Sfatul prii.-Intrarea
armatelor romineti In republica moldoveneascA.-Atitudinea po-
pulatiel-Criza de guvern, noul guvern i programul sAu.-Pro-
clamarea independentei. Pag. 249-281.
VI. Republica democraticd moldoverzeascei independentei
(24 Ianuar-27 Mart 1918): Luptele i tratativele la Nistru.-
Restabilirea ordinei si a autoritätilor.-Chestia agrarA.-Rapor-
turile cu populatia.-Actiunile antirominesti.-Lucrgrile guvernu-
lui si a Sfatului TArii.-Situatia generalg, tendIntele spre unire.

www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA 289

-Situatia guvernelor dela Ia§i.-Legáturile Moldovenilor de peste


Prut cu Iap1.-Manifestatiile pentru unire ale marilor proprietari
*i ale tinuturilor BEV 1 Soroca.-Interventia Ucrainei pentru a-
nexarea Basarablei. Pag. 282-312.
VII. Unirea : Schimbarea guvernului dela 14.-Schimba -
rea atitudinil Rominiei in chestia Basarablei.-Unirea.-Situatia
dupi unire.-Votarea reformei agrare §i renuntarea la autono-
mie.-Recunoa§terea tmirii. Pag. 312-335.
Volumul de mai'sus se poate comanda direct la autor, tri-
mitind costul (90 lei) prin mandat postal pe adresa : Dr. P. Ca-
zacu, Ia§i, str. Anastasie Panu No. 9.
P. Nicanor c& Co.

www.dacoromanica.ro
Recenzii

Edmond Jai oux, L'esprit des Mires (première série), Paris,


Librairie Plon, 1923.
De curind, Edmond Jaloux, romancier, nuvelist 51 critic parizian,
a dal la iveald un volum de critice intitulat L'esprit des !tyres. Cartes
este o reunire a mai -minor studii asupra autorilor francezi, apiirute
prin felurile ziare 5i reviste, in care fecundul scriitor amid sd dega-
jeze spiritul producliei literare conteMporane a Frantei.
Folosind bogate cuno5tinte in domeniul literelor, Jaloux face a-
propieri numeroase irdre operele analizate 5i principatele manifestäri
ale diverselor literaturi europene. Aceste legiituri, care se gäsesc me
reu reinoile la fiecare paging a volumului, deal dovedesc un intins
domeniu de inspiratie, au insil 5i neajunsul,---in cazul particular care
ne preocup6,-de a §terge lineamentele operei analizate, in loc ca
le precizeze.
s
Edmond Jaloux e din acei scriitori pe care succesul nu-i hied sit
intirzie prea mutt in contempläri imaginative sau in adincirea ideilor.
D-sa e victima acelei inclindri, aproape generalizard astäzi in critica
francezä, pe care am numio foiletonismul critic. °emit acesta e in-
termediar Mire recenzia concisd si critica propriu zis. Rispindirea tut
e explicabild in imprejurdrile actuate.
Recenzia impune o rniirginire in aspiratia critica a celui care
vrea s informeze, explicabild prin caracterul ei pur documentar. Pria
insgi5i nature ei, ea cere o simplificare extrema a triisäturilor expunerii,
care poate fi 5i expresia ultimii a rafineriei spiritului critic. Sobrieta-
tea 5i simplitatea acestui gen literar trebue s fie manifestarea unor
insusiri deosebite, de pstrare a msurii si de stäpinire a serpuirii
gindului. -
Atitea calitAti cerute pentru rezultate Win rsuntoare, nu sin!,
fireste, un imbold pentru cei care ar avea insusirile trebuitoare. Cri-
tica bogatä in consideratii literare i filozofice, cu tendintile ei de sta..
Mire a valorilor si a relatiilor cu Ionia gindirea unei epoci sau a unor
popoare, alrage, cu deosebire, dorintele de manifestare ale celor care
vor s creeze in aces! domeniu. Ea d si mai u5or putinta exteriori-
zarii însuiribor, punind pe scriitor in msur sit-5i exercite pe o scarä
intinsa [card boglia canostintelor si a preferintelor sale, pe care so-
brietatea recenziei trebue sä le rnascheze sau s le tempereze.
Usurinta creatiei pe tdrimul criticei e ins& nurnai aparentä. Pu-
tints unei exercildri serioase a spiritului critic e strict determiner& de
o disciplinä a educattei, bird' de care cele mai aprigi dorinti attain
simple iluzii. Ea cere o sfredelire, de matte ori neplacut, a gindului
pe calea gäsirli unei idei sintetice sau a unei formule i o atentie räb-

www.dacoromanica.ro
RECENZI1 291

itiloare, chiar acolo unde sentimental ar preferi o evazie usoara. Mai


mutt decit alit : putinta dincirit criiice este legala de o izolare aus-
tera si de o continua alimentare de erudifie, care impune criticei se-
rioase o cunoastere a intregii manifestarl literare 1 filozofice contem-
porane.
Sacrificille cerule aslfel sint desiul de grele, dar Ambit tile nu
pot fi usor potolite si marginite la cadrul simplu al recenziei. Via la
de oras mare, stimulind aspiratille, slrecoar l acea infrigurare, care
ar fl un element de continua inaintare, daca n'ar crea, odal5 cu sfor-
tarea de ajungere, o nerabdare caracteristica si cu rezultate dauna-
toare pentru producjia literara contemporana. Avintul se traduce in
cantitatea operelor, pe care scriitorul le desfasoara cu mindrie, in loc
ca sii-si calauzeasca insusirile spre adincirea i spre largirea unor idei
conducaloare.
Infrigurarea dobindirit succesului printr'o aparenta de erudifie
ostenlativa a creat acea manifestare intermediara, pe care am namtl-o
folletonismul critic. Neindeajuns de concisa si de limitata ca s,71 amin-
leasca recenzia, ii lipseste partea de adincire si de seriozilate a cri-
tical propriu zise. 0 risipa de citate si de name celebre in lileratura
sau in stiintä, par a voi sa ridice insäsi expunerea la un nivel superior
si sa forteze exclamaf la admirativa. Numele insirate nu se leaga insii
de o caracteristica definila a operei analizate, si pomenirea la un loc
a saint' lucrart de &lima, care trezese amintiri felurite cast gentile care
le-au creat, difuzeaza ma! mutt gindirea cetitorului, deal il fac sa se
fixeze asupra unei intentil precise a criticului.
Edmond Jaloux pare a fi prototipul acestui diletantism critic, care
nu exclude talentul i vioiciunea ideil si a stilului, dar carula ii lipseste
adincimea cugetarii i simful sigur al mäsurii, WA de care aprecie-
rea critica este supusa tuturor ratacirilor. Claudel e pus alaturi de
Shakespeare, dupace critical märturiseste candid, ca nu i-a injeles pe
dePlin opera, iar Bourget, cu prilejul publicarii ultimelor doua romane
L'écuyre si Un drame dans le monde, este decretat cel mat de sauna
romancier al vremii".
In decursul studillor asupra lui Proust, care formeaza si cele mai
bane paghti ale volumului, numele lui Shakespeare revine, in repetate
rinduri, inteun paralelism, de care, desigur, dellcatul scriitor francez
au este vinovat.
Intentiile in analizarea operei lui Elémir Bourges sint frumoase,
dar, clap& o staruinta explicabilä in analiza primei parti a poemulut La
nef, critical trece, cu o grabá suptiratoare, asupra parlii a dona, care
e si cea mal remarcabilii din punctul de vedere poetic si ideologic.
Exagerarile aprecierii critice se rezolvä in concluzii pripite, care
nu pot constitui o orientare in convingerile cetitorului. Totust Jaloux
este un critic civilizat, in reala acceptie a cuvintului, care inlocueste
lipsa duratel reflexiei, cu maniera distinsti a omnlui bine educat. Daca
aceasta calitate nu i-a putut inspira vigoarea unor caracterizari sigure
a scriitorilor analizati, a dal tonului polemic al lucriftrilor o poleiala,
care straluceste pealocuri cu semnificajia unei inteligente vii si a unui
spirit cultivat.
Aureliu Weiss

* * *

AI. nosetitil, Lexicul Apostolului lui Coresi comparat cu al


Codicelui Voronefean (Extras din Orai i Suflet", vol I, fasc. I), Bu-
curesti, 1923.
Traducerlle rominesli ale cartilor religioase au avut o raspindire
mull mat mare decit acea recunoscutd de invaialii care s'au ocupat in
!recut cu vechea noastra literatura. In vremea clad tiparul nu 00:vase

www.dacoromanica.ro
292 VIATA ROMNEASCA

ne cele dotal' cline ale Carpafilor, manuscrisele circulau din minitstire


in minästire, unde se osteneau dirturarii anonimi sii le copieze cif mai
irumos si mai exact. Tot asa, mai tirziu, erau copiate de cAlugfirt her-
nici si aline tiparite, cind deveneau prea rare. Se f5cPau Insit dife-
rente intre texte, chiar färit voia celui care copia: greseli in serfs ori
inadvertenle sînt lucruri caracteristice peniru orice manuscris. La a.
cestea se mai adiiugau : ortografia unt anumite scoli literare la care
invätase copistul i particularittitite dialectale din model,-incit cu greu
se pot stabili astzi raporturile ilintre vechile scrieri rominesti.
Lin exemplu asupra greutiitilor pe care le intimpin5 cineva la
stabilirea acestor raporturi dintre texte si de terenul plain solid pe
care se tal, I-a dat Gr. Crefu. In studiul s5u asupra until fragment
din Apostolul lui Coresi, publicat in Rev. pentru 1st., arch. i fil., III
(1885) p. 29-57, Gr. Crefu spunea c6 n'are raporturf cu nici unul din
manuscriptele anterioare, din cite cunosc, nici cu tipariturile ce i-au
urmat. De acest fapt se poale cineva incredinfa chiar si numai din '
fragmental ce comparifim la § X cu locul respectiv din alte cinci re-
dactil romine anterioare anului 1700". El socolea lextul nurnal imprimat
de Coresi, traducerea f iind fäcutä din slavoneste ad lItteram, silitä si
erea de multe ori gresità din lipsa de cunostinf deplinii a ambelor
limbi".
Concluziile lui Gr. Crefu desigur cif nu pot rezista !cafe unei
crifici atente. Aflarea unui exemplar mai complect din carted liparitä
de Coresi si compararea lui cu cea mai veche redactie romineascii a
Praxiului, ar indrept5fi piirerea at' cele doufi versiuni nu smut decit
copii de pe acelasi original tradus din slavoneste, la care particulari-
tAfile graiului din nord-estul Ardealului au fost inlocuite cu allele din
sudul acestui tinut.
In studiul su, d. Rose tti aratii 46 de cuviale care slat elemente
dialectale din cele douil puncie extreme ale Transilvaniei, insofite de
pasagille respective din Praxiul slavonesc si Vulgata, fâcînd astfel cu-
noscut modul in care edita Cores! numeroasele carti rominesti intr'un
alit de scurf limp. D-sa anuntift cfi va proba in curind raporiul strins
dintre cele douifi lexte.
Astfel numeroase chestil de istorie literara, 'hare care si cele
semnalate de d. N. Dräganu in Dacoromania II (1922), p. 269-270, vor
fi deslegate cu ajutorul rezultatelor sale.
I. $iadb ei

Georges Davy, Eléments de Sociologie. Tome I : Sociologie


politique, Paris 1923, Delagrave"
Volumul II este consacrat Sociologiei religioase, iar al III-lea
celei domestice. Dacii la ele adog6m i La Responsabilite a lui
Fauconnet, vom avea primul Tratal complect si pozitiv de Sociologie.
In Tomul I,-pe care il receniäm aci, i care e singurul apärut
136115 acum, autorul incearca sä studieze in chip nu juridic, nici filo-
zofic, ci stiinfifie acea realitate de atpetenie care se numeste Stet.
D. Davy este cunoscul de sociologi pentru colaborarea sa la
Année Sociologique" a lui Dnrkheim si pentru a-si fi trecut acum un
an doctoratul de Stat in Sorbona cu o tezift care e i azi comentatii in
publicatiile de specialitate : La Fol Jurée", tratind despre primele in-
ceputuri ale contractulut. D-sa a scris, de curind, un volum »Des Clans
aux Empires' pentru colectia marei Enciclopedii care se alcätueste
azi in Franta. Actualmente, d. Davy este Decan al Facultilfil de Li-
tere din Dijon.

www.dacoromanica.ro
RECENZII 293

-Cartea cuprinde dou5 parti. lurnatate este consacrata analizei teortilor


curente. Este o critica de doctrine. Cealalta jumatate alcatueste apor-
tul constructiv al autorului.
S'ar putea educe reprosul lipsei de compozilie. Cilci prima parte
este o disecare logic& chiar exegellca, a parerilor d-lor Haurion,
Esmein, Getty, Duguit, etc. Nimic nu pare a o lega de parlea a doua,
aproape exclusiv etnografica.
Totusi, o asemenea alcaluire a volumului este foarte fericita.
Este chiar indispensabi1, pentru a oglindi slarea prezenta a stiintei
politice, pentru a arata cu fapte si frâ comentarii radicals incapaci-
tate a juristilor de a studia chestia Statului. a suveranitätii, a per-
sonalitatii morale, a separatiet functiilor, etc. Si simpla expunere a
construcliilor d-lor Haurion sau Esmein este suficienta pentru a invata
pe sociolog sa cafe aiurea.
Deaceia d. Davy lasa de o parte Stalul national, exemplar in-
dividual, caz special si tip recent de societate politica, pentru a incepe
cu State le cele mai simple.
In acest scop, autorul foloseste claslficarea soclet5tilor propusal
de Durkheim, dupa criteriul simplicitatii -respectiv complicatiei lor.
Cetitorli le cunosc. Nu revelam decit ceiace aceasta clasificare aduce
nou in chestia organizaril politice.
Clanurile totemice si fratriile sin! - spune Davy-societal! cu su-
veranitatga difuze. Nu exista organe speciale investite cu exercitiul
ei, niel Indivizi determinati care sa detinfi inonopolul puterii. Dreptul
de a legiui raporturile oamenilor apartine clanului in genere. Inter-
died, tabu"-uri de tot soiul exist in aceste socielati, fr ca ele
sa fi fost faurite de cineva, l farti ca anumite persoane sti fie dele-
gate pentru aplicarea lor. Sane Panes este automata, anonima ; inteun
cuvint, colectiva. Prohibitia endogamiei (am zice azi : a incestu-
lui), impartirea membrilor clanului in clase pe care Durkheim le nu-
meste : matrimoniale (pentructi sint in legatura numai cu chestia
casMoriet), schimbul obligatoriade prestatii Intre fratrii, regimul uterin de
filiatie, - toate aceste regule Sint respectate tot alit de riguros cast
in societatile cu suveranitate individualizata, deed nu chiar i mai ri-
guros.
Dar, cu vremea, suveranitatea se concentreaza, se precizeaza.
Aceasta are loc atunci cind clanul se preface in sat (village), cind,
cu alte cuvinte, principiul de capeteinie al coheziunii sociale nu rnai
e totemul, ci teritoriul. D. Davy defineste aceasta evolutie, repro-
ducind fraza pitoreasca a lui Summer Maine : Anglia era odinioara tam
pe care o locuiau Englezii. Englezil smut azi poporul care locueste in
Anglia.
Bun inteles, chestia solului preocupa inteo mare masura si
pe membrii clanului totemic. E, dealtf el imposibil ca un grup social
sa nu fie legal de teritoriul pe care it ocupa"-scrie d. Davy. Dar in
societiitile cu baza de sat, preocuParea teritoriului devine precumpd-
nitoare. Astfel ea schimbil filiatia uterina l o preface in mascu
bin& Eemeia, chiar in clanurile totemice, traia pe teritoriul sotului.
Dar filialia raminea uterina. De indatii insa ce totemul cedeaza terito-
riolui, acesta din ¡Irma va decide natura rudeniet.
Dar schimbarea cea mare adusal de preponderenta solulut este
individualizarea i concentrarea puterii politice. Inteadevar, totemul
este prin natura sa obiect de siapinire colectiva. Chiar daca poate fi
la rigoare individualizat (exista uneori totemuri personate), in schimll
nu poate fi monopoliiat. Caci totemul intreg nu perde nimic, ramine
intreg chiar daca se imparte in bucilli cit de multe.
Nu tot asa se intimpla cu pamintul. Proprietatea funciara se poate
imbacatali progresiv din proprietate tribala in proprietate gentilice,
familial& $ i individual&
Si pentrucki solul e susceptibil de aproPrialle personal& era

www.dacoromanica.ro
294 VIATA 120/VIINI3ASCA

de asteptal ca indivizi mat ambillosi sä caute sa-1 stapineasca'. Stain-


kind simbolul si baza Stela lui, acestta personificau, ipso facto, pnteres
politici intreaga.
Aceasta e evolufia dela suveranitatea difuza la absolutism. Intre
cele douä elope, se poate intercala aceia a stilpinirii unei oligarhii
(nobiliare, preof esti, agrare, plutocratice), dupa cum industrializarea
se face mai repede sau mat incel.
Un factor de o deosebitä insemnälate, rare gräbeste acest pro-
ces, este institufia pollatch"-lui. Aces! cuvint barbar este defiant»
legal de numele d-lut Davy. D-sa l-a descoperilsau, in tot cazul, i-a
descoperit importanta.-D. Davy propune chtar sä se denumeascä »Ci-
villzatie de potlatch" starea acelor civilizatii din Indiile americane
care slabilesc tradifia hare comunismul totemic si rnonarhille natio-
nale"; civilizafii feudale si comerciale, caracterizate prin existenta
acestor culume, si prin existenta de clase ierarhizate care find a ix-
locui clanurile" (pp. 161 si 162). Dar iatä in ce consta : '
Este o institufie foarte complexii, care a fost deja identifi-
care' cu cerlitudine la Indienii din America si la Melanezieni, si ca-
rein, ¡carte probabil, il vom regäsi urmele la multe alle popoare. Suht
aspectul sau concret, potlalch-ul e o sarblitoare pe care un grup o d6
in onoarea &tale, cu obligafia ca acesta diii urma sa-si ia, la rindul
lui, orevansa... Serbarea consIstä in distribu fit de cadouri. Acel care
le face, devine, automatic, creditor de daruri analoge. Dacä rivalul
eclipse!, nu e in stare sii-si ta revansa, atunci celalt are dreptul s-
insusasca o parte din tillurile, blazoanele i privilegiile acetate care
nu a putut sä raspund la <aft (p. 163).
Subi aspectul stiu pacific st cordial, acest obiceiu creiazä mari
deosebiri de avere si de situatie social. Potiatchul nu e, la origi-
nä, decit un caz mai particular al acelei cutume care alctueste unlit
din articolele Conslituliei ne-scrise a clanurilor totemice, anume:
schimbul obligatoriu de prestatii intre fratrii. Dar astfel precizal,
potlatchul este izvor puternic de inegalitäti sociale si de ierarhizare
a indivlzilor. Si limita naturala a acestei selecfii care duce la acu-
mulare j concentrare de avere si putere, este monarhia absolutä.
lnsfirsit, monarhia absolut, dupa un limp de stralucire, se färii-
miteaza. Deja existents unui despot unte presupune nivelarea tuturor
celorlalti. Cind podestatul va fi expropriat de putere, Suveranitalea
va avea tendinta de a trece, nu asupra citorva minoritti privilegiate,
ci asupra tuturor cetiifenilor. Fireste trccerea va fi mai leat sau mat
rapida, dupii imprejurifiri. Dar termenut evolufiei va fi acelasi.
latä deci care sint, dupä d. Davy, elapele procesului de dezvol-
tare ale Statului : .0 mesa nedeslusit,cilioa indiolzi, un indloid, tali
indivizii; va trebui sit* sträbatem monopolul i privilegiul pentru a tre-
ce, dela starea comunista si neorganizatä, la o stare democratica ce
Insame individualism egalitar, iar nu confuzie a indivizilor inlun-
trul massei" (p. 107).
Suveranitatea ne apare deci ca un produs al Istoriei, si nu al
rationamentului". *i la aceasta din arm& etapä o vom vedea asezin
du-se deopotrIvä in fiecare individ, care o va delega, de bunä voe
statului pentru Intrebuinfarea obsteascre (p. 108). »Asa cä, in cele din
urmä, deparle de a se opune liberttii individului, suveranitatea se va
confunda cu aceasta, si in acelasi limp cu aceia a nallunii".»Cele dou
suveranliti, fära a se distruge, se vor putea deci supune de buna
voe la acele ingrödiri pe care le vor fi considerat ca un progres".
Asa dar, chiar inteun Slat socialist, undb atribufilie comuni-
töfii slut precumpfiniloare, Suveranitatea nationala lasä sä viefutascri
si sä infloreasca Suveranitatea individualä.
Dupa cum vedem, problerna este pusä de d. Davy altfel de cum o fac
jiristii. Punctul sal de vedere este, fara nici o indoialä, Mai §ilintific
decit al acestora. In ce priveste insa rezultatele la care ajunge auto-

www.dacoromanica.ro
RECENZII 295

rul, ctiltiuzit de aceste reguli de metodh, ar fi matte de spus. Din ne-


fericire, critica unei teorii care isl propune s explice fenomene alit
tie complexe, nu poate intra in local strimt al unei recenzii. De aceia
o amînm pentru altfidat.
Si aentru a sfirsi, o remarc altituri de subiect. Din cartea d-lui
Davy afliim cti Durkheim, in ultimul limp, parsise vechea sa expli-
care a prohibiliet incestului. Renunfase de a o vedea in caracterul
fabu al singelui menstrual, si alesese cauze mai generale: separafia
sexelor, si tendinfa biirbafilor de a se asocia hare ei pentru a mono-
polize viafa religioas $i a se distinge astfel de femei, asa cum sa-
cral se distinge de profane (p. 137).
D. I. S.

Leon Etérard.-Pour la réforme classibue de l'enseignement


secondaire, A. Colin, Paris.
D. Bérard, ministrul instrucfiei publice din Frank', isi publicti
in volum rapoartele $i discursurile finute cu ocazia modificrii radi-
cale a organizarii învfmînlului secundar.
D. Berard este un lettré° fin si spiritual. Cunosclitor pasionat
al clastcismului, orator de forth' si discrefie, ministru bray i autori-
far, d-sa a impus prin decret reforma si a susfinut-o 'apoi ca en-
luziasm si strlucire. Cine l-a vitzut, cine l-a auzit nu-1 ponte nit& Fafa
sa brun si reliefatil este ca o masch antic, iar vocea sa metalic (la
giscursurilor o sonoritate solemn& Nici avinturile vulgare ale oratori-
lor de mulfime, nlci pedanteria scrobitti a vechilor academiciani nu
se intilnesc in cuvinttirile sale. 0 finutti nobil si finii, o frazti caden-
lath' d plinti de nuanfe, din cind in and o negligenfil aristocratic, Si
pe alocurea, un pasaj sculplat in marmurh.
- Cine spunea c cel mai pulernic argument este exernplul ? D.
Berard, Tod al clasicismului, da tuturor o pild toilet&
Reforma d-sale constti in asezarea invtamintului pe baza clasi-
cismului. Print' acum, liceul se bifurca din prima clash' : o secfie ca.
prindea lavimintul dezvoltat al latinei i elinei, cealaltti-numittt mo-
dern-excludea limbile moarte, inlocuindu-le cu germane, engleza,
etc. Decretut Bérard desfiinfeazii secfia moderrat si organizeazii liceul
unitar Nina in penultima clash. Limbile Wirth' i greac sint la ince-
put obligatorii, cea din urm devine apoi facultativ. El creazii um
examen obligatoriu la absolvirea cursului inferior si infiinfeaz un
sistem intreg deburse, venind astfel in ajutorul celor shraci $i meritosi.
Aceastii reform a intimpinat in parlament, din partea particle-
lor din stings, o inversunat opozifie. Ea a fost considerat antidemocra-
fiat' i d. Bérard a avut de luptat cu multi i redutabili adversari. D-nii
Leygues, fost prim ministru i ministru de instrucfie public, autorul
reformei din 1902, E. fferriot, seful radicalilor, Brake, unul din condu-
ciiterli socialistilor, au finut admirabile discursuri. Toti ins& au dat
d-lui Bérard un remarcabil ajutor. Specialisti renumili in clasicism,
iubitori dezinteresali al cullurii entice, ei $1.au inchinat cuvintörile
vechilor zei de pe Acropole. Cind d. Herriot îi inchela discursul prin.
ir'o nobilii perorafie, plimbîndu.i auditorul inaintea Parthenonului,
Camera exelama : Mais c'est le triomphe du classicismee.
D. Bérard n'a avut dificultäli sá demonstreze parlamentului c
kifurcarea dela inceput a liceului era vicioasti. Care era motivul unni
eopil de 11 ani sii aleag o seclie sau alta? Ce indicalii de aptitudini
puteau avea prInfii sau profesorii? Legea din 1902 inventase o for-
inub amuzantä : la vocation présurnées.
Contra reformei ins& s'au adus argumente mai serloase i s'a

www.dacoromanica.ro
296 VIATA ROMINEASCA

spus mai infiliu c indreptind elevii spre studiul clasic, li se atrofiazi


aptitudinile stiinfifice, c5, asa dar, fain va fi Iipsit5 de specialisti si
dezvoltarea industrialii nu va pule& g5si nici conduc5fori demni, nici
tecnicienl de valoare. S'a adaugat c5 oroarea de greacii si latin5, re-
simfita violent siorecoce de unii scolari, ii va indepiirta de studiile se-
cundare st c5 invälämintul astfel organizat reclam5 o continuare hide-
lungatii a studillor, care ar fi contra nevoilor familillor sarace de a
da copiilor o scurlä instrucfie cu un randament sigur si prompt.
Specializarea stiinfific5 n'are nevoe de umanitate, iar studiul
limb!! si literaturli francpze poate fi aprofundat fait' cunostinfa clasi-
cismului. Evul rnediu, ori Rena;:terea, cast secolele recente pot da spi-
rituhri modern informafia si metoda necesar5.
In marele séu discurs, d. Berard a rfispuns cu succes. D-sa a fur-
nizat mai intaiu Camerei rezultatele bogate ale unei vaste anchete. Sa-
yawl cu renume mondial, Appel si Le Chatelier,aumérturisit cé umani-
Otile dau inteligenfil o necesar5 i serioas5 educafie. Acesta din ur-
mil a sPus: ,trebue sä obfinem ca invéfämintul secundar sé fie orien .
tat spre formafia inteligenfii, cum Unclean sé facé vechile umanitér.
0 petifie ruai veche cerea reintroducerea clasicismului si cei care
o iscéleau, Anatole France, Henri Poincaré, Emile Faguel, Jean Riche-
pin, etc., scriau : wconvaincus qu'il existe une étroile relation entre
l'élude des langues anciennes et la persistance du génie français..."
4 Cadrul unei recenzii nu ne ingédue sé raportém l alte citafii.
Oroarea de greacé i tallith' este desigur rar5 si apare dupé ua
esec, ea nu poate preceda cunoasferea dificultéfilor, sau atunci e o
glum5. Cit despre familiile nevoiase, d. Berard le asigur5 un ajutor
larg si just prin acordarea unui mare numér de burse.
Avantagiile studlilor clasice sint imense : ele fac posibilé o
cunoastere signed si adincii a limbii franceze, inlesnesc judecata prin
multe si admirabile elemente de comparafie, dau spiritului echilibru si
grafte. Pe deasupra, limpezesc,intr'un curet idealism, instinctele noas-
tre brutale si inliiturii astfel pericolul de a vedea ,dans une société
oit 11 n'y a plus d'autre hiérarchie sociale que celle que crée la ri-
chesse, de voir la richesse sans la culture exercer jusque dans le
domaine de l'esprit son terrible, son hideux pouvoir".
In fara noastrii, mal ales chid se realizeaz5 reforms invéjémia-
tului, o asemenea carte este o indrumare. lntroducerea clasicismulni
la noi ar insernna un puternic element de educafie. Ar fi un
omagiu adus irecutului nostru, ar fi o restaurare salutarii a prestigia-
lui tradifiet nafionale si o fortificare a consilinfei morale. Poate cé
am dobindi i noi un etalon de valori, nevoia unei erarhil adevérate.
In orice caz, ar fi un medicament signn contra vulgaritätii noastre,ves-
tigiu trist al influenfelor bizantine.
Const. V4o1anu
* * *

Georges navy, Le Droit, l'Idgalisme et l'Expérience. Akan,


Paris, 1922.
Insumare inteun volum a trei articole scrise la epoci diferite,
lucrarea d-lui Davy este o examinare din punct de vedere sociolo-
logic, a friimintérilor prin care dreptul-subt influents niter fenomene,
socotim economice-a [recut in decursul ultimelor decenii. Frémint5-
rile acestea, care se caracterizeazil toate printr'o riguroasé preocu-
pare de realitate, contrasteaz5, cel pujin péné la un punct, cu tradi-
fie mai mull idealista a Franfei i va fi esenfiala preocupare a d-lui
Davy de a alula o formulé, care sé impace exigenfele intelectuale
ale epocii cu aceast5 tradifie a neamului si mentaldtatea momentulai
in acelasi limp, cu ideologia din limpul rézboiului. Si nous pouvions
-scrie dsa- montrer que l'opposiiion réalisme-idéalisme est asez fac-

www.dacoromanica.ro
RECENzTI 247

tice... peut-être n'aurions-nous pas perdu noire peine, et pourrions-


nous contribuer â remellre bien des choses au poinr.-0 asemenea
fericiti Irnbinare a unor puncte de vedere socotite multé vreme opuse,
nu poate fi obtinulâ, crede d. Davy, altfel decit prin adoptarea atitu-
dinel cociologice, care-si aci se vede inrudirea doctrinalli dintre d. Davy
$i Durkheim- oferind idealului, prin recunoaaterea unei realitäll colecti-
ye, o posibilitete de situare, ii oferri toldeodaté al rnijlocul -singurul-de
a se menfine. cu toate operafiile care II caracterizeafil, In domeniut
strict al constaliirilor de fapt. Ignorarea tocmai-voitil sou nu-a aces-
tei unice solulii, constilue, dupii d. Davy, partea plata a celor mat
matte dintre leortile Indeobate arétate subi numele de leorii realiste.
Aaa e de pild5, in primul rind, cu teoria-remarcabilii din alitea
puncte de vedere- a lui Duguit. Incercind s ridice interdependenfe
-ocial dela rangul de fapt la acela de ideal, teoria aceasta face,
fär s'o vad, un adevrat saltus mortalis", care de altfel, analizat in
elementele4 generatoare, se reduce la o credinfil metafizic in supe-
rioritatea solidarittifii umane. $i d. Davy crede ré, dacii Duguit nu ar
fi combötut, asa cum o face ai cu indirjirea cu care o face, existenia
colectivitfilii ca afore, el nu ar fi fost condos la bizara situalie de
a porni dela realitate pentru a ajunge, f ârâ s'o recunoasc, la meta-
fizica-cea mat autenticrt, incontestabil.
Inteun spirit diferit i cu mult mai recenté, tentativa Jul Oény,
urmérind acelaal scop-concilierea idealului cu realitalea-ajunge la
acelaal rezultat-imposibilitalea de a o realiza. Oény-ai.1 erpunem, pe
scurt concepfia, intrucit o socolim caracteristicri -incepe prin a ob-
serva cé dreptul este nu numai o atiinfä descriptiv ci ai una norma-
till]. Dar dacé este inteadevar aaa, si le'droit lend â determiner
faction" atunci il suppose et appelle la pensée, de telle sorte qu'il nous
apparel( <prime facie> sous la forme d'une idée rationnelle. Primul
obiect de aceia, al elaborérit allinjitice a dreptului va fi une repre-
sentation en idées des intéréls se dégageant de réalités psychologi-
ques et qu'll s'agit d'équilibrer". Cum insä aceasté coherenfé pur in-
telectualii, cum acest sistem de regull juridice subordonale unei erar-
hit de scopuri blue stabilite sau, pentru a rezuma, aceastä construe-
tie esclusiv rational-1i pot duce la un dureros divorf intre ceiace
este at ceiace ar trebui sé fie, procedeele intelectuale-asupra cii-
rora Oény insist& pe larg.-trebuesc complectate prinlr'o operatiune
menitä a prinde reelitatea i pe care autorul, subt influenfa lui Berg-
son probabil, o denumeate intuifie". Dar, observé cu drept cuvint d.
Davy, dacé in aceasté cercetare a procedeelor de cunoaatere la care
face apel elaborarea dreptului, cunoatinta tiintificé este in felul
acesta subordonatii cunoatinfii intuitive, credinfei, dreptul el insust
au mai este in principiul &au, in sursa sa prima, altceva decit o reali-
late metafizia aft sentimentalé care scapti atiinfer. Si astfel, departe
de a realiza visata armonie dintre real ai Ideal, incercarea lui Oény
nu reprezinté deci sacrificarea celui dintaiu in folosul cetmi din urmé.
Haurion, la rindu-i, nu e nici el mai fericit. Deai, considerind
personalitatea moralé 8$d cum se prezinté-ai ne referim la aceastä
personalitate pentrucii in jurul ei publicistul francez îi construeate
teoria-o rezolvá, cu mina originalitate, in doué elemente perfect de-
osebile, opera socialé" i reprezentarea ei in spiritele individuate" al
ajunge sii o defineascli fidée en tant que possédant les esprits des
membres du groupe et le graupe en !ant que pénétré de l'idée", to
tusi, neadrnifind existenfa unei conaliinfe colective diferite de conatt-
infele individuate, nu reuaeate nici el, dupa atilia altii, sa prindé for-
mula meal% a initura toate contradictiile ai a impaca toate asptra-
litle.-Singurul care, inteo oarecare mésuré, izbuteate in anevoloa-
mi tentativa de conciliere a realului cu idealul, e Emmanuel Levy,
profesorut cunoscut i unul dintre promotorii acelei fecunde
coli de interpre tare care e socialismul juridic'. Socotind dreptul ca

www.dacoromanica.ro
298 VIATA RomiNEASCA

o emanalie sau ca un rezullat al credinfe, ce se elaboreaza in


jurul unei situajii, Em. Levy afirma hotarit ca izvor al tuturor drep-
turitor constiinta colectiva et nous sommes bien avec tut, en pré-
sence d'un positivi,ste dont l'idéalisme très certain n'a rien d'a priori,
mais qui se borne Iron souvent â des indications pes toujours très
claires et dont surtout l'efort tend plus â des applications politiques
et sociales qu'à la théorie pure".
si in telul acesta, prin admiterea existenfei unel realltji colec
five, se ajunge la acea formula care, ingaduindu-ne preocuparea de
realflate,ne inglidue in acelasi limp afirrnarea until 'ideal si ne daprin
aceasta, posibilitatea de a fi noi insine fara mutilare-si fara degra-
dare, chiar mai presus de noi.
E. A. B.

Henri Robert, L'avocaf, Hachette, Paris, 1923.


Dupa primirea favorabila intimpinat de lucrarea menial sa-I in-
Iesneasca drumul spre Academie, Les grands procès de l'histoire",
Henri-Robert d la iveala al doilea stadia, L'avocat", in care se strii-
dueste s refaca portretul adevaratului avocat modern", diformat de o
literatur ru voltoare.
Preocupat s nu depiiseascii in descrieri cadrul real al insusiri-
lor profesionale, pe care le urmareste in loatii intinderea manifestäri-
lor, Henri-Robert pune in noua sa lucrare mai pufin avint decit cel ea
care ne obisnuise cartea anterioara Marfle procese ale isforiei. Ac-
centele puternice, care trädau revolts contenitä in evocarea marilor
rfcirl istorice din procesul Mariei Stuart si al tut Desqlenulins, isbu
tiser sa dea o vita nou unor tablouri sterse de vre» i banalizate
de lirismul popular. In lipsa unor insusiri de originalitate si de corn-
plexiune psihologica, automat francez tzbutise s gaseasca accente
calde i convingilloare, care trebuiau sa dual la incheert morale co-
mane, dar siinatoase ai placate celor asezafi in fotoliile Acaderniei
franceze.
Stirnind interesul cu ajutorul unei abile puneri in scena a eve
nimentelor, Robert reusise sa c9ncentreze toata atenfia cetitorului a-
supra cazulur politic, dovedind ea posed inteun grad apreciabil in-
susirea, caracteristica autorului, de a stimula pasiunile ai de a le fia
spre un obiectiv determinat. Realizarea tendinfei era relativ usoarii,
cad priceperea efectelor II condusese sa-si aleaga subiectele in epi-
soadele cele mai dramatice ale unei Istoril turburt. Miscarea intensa
a evenimentelor nu ingduia o examinare a valoarei crealiunii psiho-
logice, care ar fi justificat trecerea lui Robert in domentul literar. A-
ceasta cercelare neo permite ultima sa lucrare, Avocaful, care e re-
zultatul experienjelor unui spirit obtsnuit ski observe si sa inregistreze.
Fruntasul baroulut parizian, amintind ironiile pe care scrittorti
tuturor vremurilor le-au indreptat impotriva. prof esiei sale, canta sa
evidenfieze partea de muncti si de sacrificin pe care o depune avoca-
tut in apararea cauzei ce-i e incredinfata. Robert 1.0 explica atitudi-
nee rau voitoare a lundi prin imprejurarea ca se recurge la serviciile
avocatului numai in clipe de mart presiuni si de teama sanctiunilor,
subt teroarea carom cliental e silit sA marturiseasca ceiace a täinuit
celor mai de aproape ai sat.
Explicarea lui Robert e insuficienta spre a !amid de ce, in im-
prejurari asemantoare, doctoral ai preotul, care sint duhovnici casi
avocatul, nu sint privifi cu aceiasi ochi, Whit de o prevenire defavora-
bilii. Cred ca explicafia e alta i trebue cliutata in formalismul, de
matte ori exagerat, al Dreptului, care ingadue, in urma unor erori

www.dacoromanica.ro
RECENZII 29g

sau a unor intirzieri necunoscute profanului, o nimicire total5 a drep-


151ii. Cite cauze drepte nu au fost perdute iremediabil, din cauza u-
nei pelitiuni räu introduse, sau din pricina Upset unei semnaluri, sau
a anal justificari rapide I Avocatul, f5cinduse exponentul formulei
Dreplului, e cel care personifica in fats profanului, spirilut de urzeala
$i de viclenie care, printeun arlificiu diabolic, izbutente s närue un
edificin de visuri ni de sperante trandafirit. Si cum cea mal mare parte
a auditorulut este prea putin inclinatii sere abstractiune, nu condamna
ideia sau institutia nedreaptä a unui formalism datinator, ci isi indreapt5
sepal-area impotriva avocatului, prin acel proces psihologic comun, care
personifica ideia ta fiinta acelut care o sustine. Din acesi panel de
vedere, obligati sa-ni intrebuinteze stiinfa in serviciul cauzei pe care
o apara, avocatit ar putea sit replica cu sinceritate ea, daca sint eroii,
sinl in acelasi limp ni victimile posibilitatilor pe care le deschide for-
malismul legii.
Stilul lac/11'1.1i lui Robert e simplu ni trebue privit ca o transpu-
nere in literatura a preferintelor sale pentru suprema simplicitate in
pledoarie. Decit, dacti e adeviirat ca simplicitalea poste rezulta din-
tr'o cump5nire infeleapt5 a expresiei, dovedind banal gust si educatia
superioara, &intern nevoill sä constatam ca aceastà reflexie nu e Jas.
lifical5 decil de rare pagini ale volumului. Metoda didactica adaptatil
de Robert ni observatille, lipsite de stralucire, pe care le presarrt dea-
lungul lucrarli, dau mai mull impresia unui manual de ncoala. Obser-
vajiile Sint juste, dar elementare ni, ca drept cuvint, s'ar fi putut as-
teals ceva mai mutt decit acenstä leza", dela o inteligenta critica el
profesionala alit de dezvoltata ca cea a lui Henri Robert.
$i totuni, in aceasla materie, autorut francez n'ar fi avut nevoe
s5 improvizeze. Ar fi lost deajuns experienta bogata a unei vieft in
exercifiul profesiunii ni aplicarea stilului din lucrarea precedentä, care
aratä ca Robdrt nu e lipsit nici de vioiciune in observalii, nici de fi-
nefe; aceste insuniri de compozilie nu difera mutt in domeniul orato-
ric de cele din domeniul literar ni pot creia, pana la un panel, iluzia
unor calitati inerente scrisului.
Aproape singurele momente mai de, smug, le are alunci cind
reconstitue mecanismul improvizafiei oratorice. Vom reda acele rift-
duri, care dovedesc facultatea de analizif, Pana ni in momental celei
mai vii acjiuni: .0 supra activitate mintala se produce, an f el de la-
ciditate superioarä, o mai mare repeziciune de gindire prezida la ale-
gerea 5i la ordinea logicä a argumentelor ; cuvintul se intarente si se
imbogiifente toldeauna, gäsente accente mai atrilgaloare, mai juste...
Ideile aduc dupä ele idei, imaglnile le dau viata, forth, culoare ; me-
canismul intelectual al improvizafiei este in mincare".
Pentru cei care trilesc departe de vuelul sälii panilor perduti",
stadia! lui Henri-Robert, simplu ni lipsit de pretenfii cum se prezintä,
poate constitui o edificare.
Aureliu Weiss

***
Dr. J. Rogues de Fursec. Manuel de P.sychiatrie, Paris,
Alcan, 906 p. 1
A nasea editie a Manualulut se deosebente malt de celetalle.
Inteadevar, anii din urma au insemnat o recoltämänoasä de fapte nouit,
generale nt pärticulare, teoretice ni terapeutice. In special descoperi-
rea encefalitei epidemice, cunoanterea precis a felului cum sifilisul
determinä psihozele ni räspindirea, in ullimul timp, a toxicomaniei, a
1 Autorut este medic-nef al azilurilor Seine-ei (deci asupra
luturor azituritor pariziene), ni expert pe linga tribunate.

www.dacoromanica.ro
300 VIATA ROWNEASCA.

slupefiantelor de fof sofa!, au revolutions( $flinta $i Praciica Psycho-


patologiei. De aceia, noul Manual va cuprinde capitole nourt i va do
o dezvoltare mai mare unora din capitolele vechi.
D. R. de F. are comun cu psichologii cri consider5 psihiatria
ca o stiintä mutt mai larga decit o socot alienistii. In special, este im
poiriva dedubliiril ei in psihiatrie de spital si psihiatrie de azil. Nu
-existä cleat o sIngurii psichiatrie, care se ocupii de toate tuiburärile
mentale, c'or fi ele dramatice in felul celor pe care le studiazä alie-
nisiul, c'or fi ele lucide si rebarbative, in feld celor pe care, prea
adeseaori, le negliteazifi medical de spital, invocind exceptia de in-
competent& Dupii d. de Fursac, toate aceste afectlunt au ht comae
preponderanta tulburiirilor mentale asupra celor fiziologice.
Unde insä se desparte de psihologi, sl in deosebi de Pierre Ja-
net, este in chestia leziunilor organice care insolesc nevrozele.
Originaillatea explicatiei lui Janet MA locmal in a defini maladia men
lalä ca o boald Ord leziuni, ca o boalä pur funcjionalä. Acest mod
de a vedea se sprijinä pe observatii serioase, asa cä este impiir-
Visit de multi neurologi. Exist(' chiar termenit de psihozd,esenfialá,
sau vesanie, pentru a clezigna asemenea boll pur sufletesti, compati-
bile cu o excelentä sänäla le fizic5. Si slim c5, pentru explicarea
aceslor tulburriri, Freud pätrunde pänä In intimitritile vietii de loate
zilele, care-si are si ea scinteile sale de nebunie (Psychopatologte
-der Alltagsleben).
D. de Fursac refuz5 a vedea un fapi distinct in aceste afecliuni.
Ca argument citeazä cazul demenfei precoce". Mu Uri vreme aceasta
a Jost socolitä ca o boalä färtt leziuni, ca o vezanie. Dar, in ultimul
limp, i s'au descoperit o seamil de leziuni, i lista tulburfirilor fizice
care o insolesc se lungeste xi cu zi..; acelasi lucru in ce priveste
confuzia mentald primifiver.
Cit despre psihozele ale cäror leziuni nu sint cunoscule (cam
shot infirmitätile mentale, maniile, fobille, psihastenlile, psihozele in
Aerpretative), d. R. de F. spune:
Fa total cri nu cunoastem aici nici leziuni cerebrale, nici tulbu-
rrtri organice, nu insamnä cä acestea nu exist& ci &A nu slim lima sit'
le vedem". ',Este deci indreptätit sä tergern cuvintul vesanie din ter-
minologia psihiatric5, sau, daca-1 pästrarn, sä-1 socotim ca pe un ter-
men de a$1ePlare".
In ce Priveste cuvinful alienat, se poate alege intre dourt intele-
suri. Instriiinarea" (allenus=sträin) poate fi fatä de tine insult sau
lard de medial social normal. Autorul preferli cea de a doua acceplie.
Cit despre termenul: nebunie, d. de Fursac il considerä i ne-
bulos 5i sfittueste sä nu fie intrebuintat decit in toväräsia unui adjec-
tiv care sfi-I precizeze (nebunie periodic5, sau rationantä, sau mo-
raiä, etc).
In ce priveste impärtirea subiectului, cartes cuprinde o prima
parte, de psihiatrie generalä, in care studiazit cauzele (predispunii-
toare si determingtoare), adicä ,etiologia", si manifestärile diverse
ale psihozelor (lulburärile perceptiunilor, consiiintei, memoriei, asoi-
atiet de idei, judecäfii, afectivitätii, personalitätii). Insfirsit un capitol
e consacrat practicei terapeutice.
Partea a doua trateazfi despre, psihozele speciale. (psihoze de
epuizare, alcoolice, sifilitice, cele provocate de oträvuri diverse side
f elurile maladii ca: paludismul, meningita, arterio-scleroza etc., pen-
tru a termina cu cele sexuale, cu Psihasteniile propriu zise, cu isle-
ria, epilepsia i psihoza räzboiului. Clasificarea e ivatä dupä psihia-
brut german Kräpetin.
Afectiile mentale sink impärtite in douä calegorii mart : psi-
hoze si infirmitäji. Cele dinirtiu sint maladii in plinä evclutie, deci
susceplibile atit de agravare cit si de atenuare ; celelalte sint defini-
tive si stabile.

www.dacoromanica.ro
RECENZII 301

In ceiace priveste manifestärile for exterioare, autorul imparte


tulburiirile mentale in släbiciuni, exalliiri, si perversiuni ale lacuna ti-
tor sufletesti. Se griibeste insii sii adaoge al e o diviziune mal mult
diducticii, de oarece o sliibiciune se intovär5seste mai intotdeauna de
o exattare equivalentli, de pildii la Nile des idées", e insotitä de un
deficit al atentiei.
Insfirsit, parlea Ill-a a Manualulut se ocupa de chestiile de
medicinä legalä: expertize criminate, civile, accidente de muncä, asi-
guräri, psihiatrie militarà, infantilä, etc..
In ansamblul ei, cartea prezintii insusirile de claritate si estelicii
obisnulte mai tuturor savantilor francezi. Partea de explicatie filozo-
fic5 (in feint lui Freud sau Janet) färä a lipsi cu totul, nu beneficiazä
de o dezvoltare prea mare. Prin aceasta, manualul d.lui Rogues de
Fursac dIfera si de lucriirile psihiatrice cunoscute publicului nemedi-
cal (in special Freud), si de manuale cu al lui Regis, care e un re-
pertoriu, un fel de dictionar, cuprinzind descriptii telegrafice, si sfa-
lurt sect.
Prin aceasta, manualul de care ne ocupiim, desi serfs pentru
medici si studenji, este o carte in stare sii intereseze pe ori si cine.
D. I. S.
*
* *

Dora Bieneman, Recherches sur l'aptitude dactylographigue


en vue de l'orientation professionnelle (Bureau international du Tra-
vail.--Etudes et Documents), Geneva, 1923, Brosurii de 50 p., Editura
Biroului international al MuncH.
In seria studiilor si documentelor publicale de Biroul internatio-
nal al Muncii din Geneva, a apärut in timpul din urmfi (Octombre 1923)
o monografie asupra antitudinei dactilografice, datoritä unei eleve a
institutului Jean-Jacques Rousseau. Autoarea studiazii in lucrarea sa
aplicatia metodelor de psihologie experimentalii la orientarea prole-
sionalii pentru cariera de dactilograf. Dupii o analizä samara a profesiei,
care constitue primal capitol al studiului, urmeazä o incercare de diag-
nostic a aptitudinilor cerute, bazat pe cercetärile anterioare care an
lost publicate precum si pe experientele personale intreprinse asupra
unui grup de dactilografe dela Birout international al Muncii.
Auloarea conchide ea' nu existä pant' in prezent un text special
permitind recunoasterea fargi eroare a unei capacitilli specifice acestei
cariere. Chestiile la care au lost supuse persoanele examinate se re-
porteazä, in general, mai mull la functille psihice decit la functiile ma-
nuale sau motrice ; dactilografia constitue asa dar o profesie compor-
find operalii manuale care depind inteo !argil msur de funcliile in-
telectuale.
C. R.

www.dacoromanica.ro
Revista ReVistelor
Artaiva pentru 5 tIliola 5rt rem mea, inrudit cu evolutionismul he-
f orma sociaiá, 1924 No. 1 si 2. gelian. Leghtura lui cu Spencer si
Acest numär copios incepe cu . Auguste Comte 'Irish nu o vedem
conferintele tinute la Bucuresti de desalt de bine. Ar trebui ca d. Ze-
d. C. Bouglé, profesor la Sorbona : le tin sä-si revadä sursele in aceasth
La sociologie frarKaise contern- priviniä. Nu intelegem iarhsi prat
poraine. Se prezinté, in cea mai ce minune au aphrut, la mijlocul
puri maniera gotta, inteun stil articolului, consideratii bazate pe
nervos, plin de spirit, in nuante citatii in greceste, din istoria e-
de cugetare finä, aportul unui A. conomich a Oreciet. Eruditie gre-
Comte, Cournot, G. Tarde, dar mai tuith ? D. St. Zeli tin care a ardtat
ales al unui E. Durkheim la stiinta destul talent in articolele d-sale
sociologicä. anlerioare s'ar putea fed de ast-
Gratie, fluiditalea i supletea a- fel de truca-uri eftizie.
cestor conferinte le lac un model In ce priw $te fondul, natural,
al genului. Ele pot servi ca anti- concluziile d-sale n'au decit o va-
dot pedanteriet gl eoae si eruditiei loare marxisth, in nici un caz una
n6inistuite, care vor sti inlocuiasLä stitntificä. Dsa pleacä dela Wei
lipsa de cugetare proprie in con- si nu dela fapte. Chid citeazh vre-
ferintele care se fac, deobiceiu, la un fapt it ia sau din doctrine ruar-
noi in fora. xfstä sau, in cel mai bun caz, din
D. P. P. Negulescu e o aparifie surse de mina a doua cum e de
rara in publicistica noestril. pildä Sombart. Astfel de cerce-
De astä deli d-sa trateazii sub- täri trebuesc fiieute cu mai mufti'
stantial chestia Parlidelor poli- griJj istorich. D. Zeletin nu ea-
tice". D. I. C. Filitti scrie un studiu noaste evolutia faptelor agrare
despre : Evolutia claselor sociale duph docutnente. Cercetiirile lui
in treculul principatelor". Kareiew pentru Rusia, Sagnac si
Lu miscarea ideilor", intr'un fel E. See pentru Franta, Cunii ghant
de polemici cu d. V. Madgearu, Ashley $i Vinogradoff pentru An-
d. St. Zeletin publica un studiu glia, ar It putut sh-1 duch la alte
Marxism $i läränism". concluzii,decit cele care figureazi,
Nu intelegem pentru ce numeste deformate, in manualele marxiste.
d-sa metoda pe care o intrebuin- Metoda sociologich-cea adevii-
leaza sociologie, Chid e vorba de ratii-nu pleacti dela idei precon.
marxism pur i inch de acela care cepute, fie ele chiar sprifinite de
se intrebuinfa acum 20-30 ani, ca autoritatea lui Marx, ci dela fapte.
lipsa lui caracteristiat de suplera Afaat de aceasia, cunoasle d. Ze-
si cu acea deformare obsedantii letin scrisoarea lui Marx chtri
a realitäjii subt punctul de vedere Michailowski, scrisii spre sfirsilut
al materialismului istoric. Ca s viefil si prin care acesta revine
arhte generalitatea acestei metode, asupra rolului târänimui chiar in
d. Zeletin it fuce, in mod inutil sinul unei produciii socialiste ? Sau
pentru continutul articolulut, loath atitudinea leoretich a bolsevicilor
istoria. li arath, cum stie loath lu- rust, care recunosc fitatnimil Uil

www.dacoromanica.ro
REVISTA REVISTELOR 303

uroces autonom de productie va- manifesti dorinta de a sfirsi cu !I-


labil si pentru socieiatile coma- chidarea razboiului. Germania, ce
aisle ? incepe sä respire, descopere cä
Ragretam c talentul i munca d- decit a reincepe aventura din 1925,
lui Zeletin, care ar putea fi foarte ar fi mat avantajos sa ailing& la
fecunde pentru stiinta romineascii, un aranjament definitiv. Franta care
nu se degajeazil odatä, printr'o sae acorn ca Bosii" nu vor pliiti
scrutare ceva mai criticii, de acest tot se pregateste pentru un nou
dogmatism care-i intunece atitea efort financier si deja se propune
perspective. ca eventualele värsäminte ale Ger-
Glndirea, No. 11. maniei sa fie utilizate pentru a-
Versuri de L. Blaga l I. Pillat. mortizarea datoriei ; neutrit incep
Inteun articol Statul ca indrep- a nu mai fi alit de complezenli
tar" d. Tudor Vianu, aratä rolul a- fata de capitalurile germane eve-
cestuia, dupä exemplele diferite- date, iar America, cu toate prin.
tor fari, in culturä si cipiile ei, se inclinä cu interes a-
Revisia vremii, No, 1 st 2. supra jocului european.
Douti articole bine gindite, ale Tolusi, un obstacol neprevazut,
dial A. Corteanu Rolul taranimil o vorbä de amenintare sau de des.-
131 modernizarea $ civilizarea la- curajare, ar paten sa sfärtme acest
rut' (No. 1) in care schiteaza o elan pacific ai Ramsay Mac Do-
politica pozitiva de punere in va- nald trebue sa se decida, dear it
loare a energiilor laranesti, si Re- va secunda sau nu.
forma administrativa" (No. 2) in Intentiile lui nu pot fi puse la in-
care pledeaza, cu dreptaie, pentru doialä, dar pasianea poate ruina
autonomia administrativa. cele mai bane intentii. Daca el,
Covitatull liber, No. 4 §i 5. dindu-si bine stung de regale jo-
Frumoasele articole ale d-lui E. cului, va sti &A fie rabdator, daca
FiloHi lamuresc din ce in ce mai inläturind unele inclinatii ale rni-
bine rostul acestei reviste. E sin- nistrilor sal i mai ales ate lordu
gurul glas de independenta si de- lui Haldane, va considera faptele
mocratie in aceste morLente de di- in inlantuirea lor islonicä, dindu-ai
solulle a constiintei rominesti, end samä ca ocupatia Ruhrului nu poate
scrisul s'a angajal cu salariu sau fi lichidatä in !rel. zile, &Ica nu
subventie fixa in slujbaoficialitalli, va da Germaniei sperante prea
a bancilor si a ministerelor, pen- mart, o intelegere e desigur po
tru a apära un fals si fad traditio- siblil.t Daca din contra, antrenal
nalism, care nu e decit o forma a de credinta lui de apostol, va voi
filistinismului, a cinismului mate- sii dovedeascä lumii, cä noua e-
rialist, a comoditatii reactionare. vanghelie nu cunoaste obstacole
Li uram vier& lunga st aceia0 vi- si va comae ,erort asarnariatoare
goare, ii uram mei ales sä tre- cu acele ale revolutiei ruse in de-
zeasca in'marasmul moral de azi, butul ei, e de tenint ca Europa va
indignarea care ne trebue. merge la o calastrofa.
hiiinguinta, No. 8. Nenorocirea e ea pentru a con-
Apare la Craiove subt condu- duce pe noul premier, in aceastii
cerea citorva intelectuali si e de directie si pe cät prapastioase, nu
o Haute- exterioarii foarte onorabiiä vor lipsi Mel sfatuitori si nici ar-
D. F. Aderca scrie citeva pagini gumente. Principalul repros, pe
despre Marcel Proust', prea ptine care oratorii laburisti l-au adus
Se otatil din criticii francezi, nu lui Baldwin, e cii a läsal sti scadä
lipsite insa de observatii intere- prestigiul britanic. Deed afirmatie
saute. unui depulat din noua majoritate, ce
a vorbit de stares de räzboiu din-
Sareina suverraului Ramsay tre Frante si Anglia e o exage-
Mac Ronald retie, inc.dentul din Colonia casi
afacerea Palatinatulut contribute
Governal leburist are sense de färä indoklä la accenluarea con-
a ii venit la putere in momental flictului franco-englez. Pentru a
piecis, in care in totte tärtle se ajunge la o intelegele, Mac Do-

www.dacoromanica.ro
304 VIATA ROMINEASCA

risk' va frebui sit' nu fa accesoriul spus in fate consiliului economic


drept principal, efectul drept cauza in luna August : Am trait pana
si s uite unele tirade imperialiste acum clin pierderile straindtalit a-
ale Frantei, dindu-st sama ca total supra marcii noastre" iar doctoral
e perdut, deca discutia asupra re- Hjalrner Schacht, azi prezident la
parattilor, se transform& inteo Reichsbank, a scris in ,Berliner
cearta franco-britanica. Tageblatt" in Noembre : Straina-
Pe de anti parte, nu mai pulin tatee si cu deosebire adversarii
gravil vs fi gresala guvernului fran- nostri nu vor consimti sA admild
cez, deer; el va sacrifice prada ca un popor alit de cultivat ce acel
nentru umbra si vagt combinatii german las& sA se deprecieze in
politice, care fi vor impiedeca sii asa 'grad, moneda lui, fall de in-
utilizeze efemera ocazie ce I se tentie".
prezinta, pentru a esi din cosmarul Aceste timpuri insa au trecut. Azi,
reparatiilor. grape stabilei rente-mark, Germa-
(L. Weiss. L'Europe Nouvelle, nia preparil in voe, reintoarcerea
lanuarie). ei la mares inv.
Peste citeva luni, o nouii »Gold
Simptome de insänitogire Nolen Bank" va fi fondatii, cu un
economici a Germaniei capital de un miliard miirci in aur,
procurati in cea mai mare parte
Evolutia Germaniet in 1923 va de grupuri financiare straine, be.
raminea mina vreme pentru eco- nevole si germanofile.
nomisti, flnanciart si istorici un Aceasta banal va emite dour' sau
subiect inepuizabil de studii, mi- fret miliarde märci, acoperite In
rare si admiratie. Niciodatia o lard proportie de 50 la 53 la suld. Pen-
nu a stiut sii deruteze mai mult o- tru a gasi devizele nobile si aural
pinia publica strSina, in privinta necesar acestei acoperiri, dr.
situatiei ei adevarate, niciodata un Schacht, financlarul zilei, sustinut
popor n& a Meat dovadli de mai de catolici si de socialisti, viziteaza
matte resurse si viclenie pentru a capitaiele europene, meditind in
opera in extremis restaurarea mo- acelasi timp, o amnistie ce va per-
netara indispensabila, ca preludiu mite capitalurilor germane dezer-
al acelei economice. toare sa reintre, far& de compli.
Frigurile inflationiste incetind, catii, in patrie.-
stabilizarea, factice sau reala, fiind (C. Loutre. L'Europe Nouvelle,
oblinula in mod practic de doua Ianuar).
luni, se poste spune acum, ca pu-
ternicul organism economic al Ger- Tipurite sociale Tn opera lui
mantei a incercal victorios i far& . Batzac 6b a lei Zola
complicatii sociale, o criz& f Ara
precedent, tar tare e pe calea unei Balzac e un orn ce aparline ye-
vindeari grabnice. ti-041W regirn si ale caret idei sint
Un dolar costa in Ianuar 1925 la in urma cugelarii mijlocii a timpu-
Berlin, 7200 march La inceputul lui. Zola avea dreplate, afirmind
lui Noembre, el se ridica la cd bazele Cornediei umane sint
4.200.000.000.000 mlirci. Mire aces- catolicisrnul, invtamintul religios,
te doll& date, mares scazuse principiul rnonarhic. Taine ne-a a-
la vase sute milionimi din valoa. ratat pe Balzac absolutist in poli-
rea sa. O forta misterioesa a pus tica, delestind democratia, consi-
insii frîu degringoladel, in momen- derind pe Carol al X ca un erou
tut precis in care valoarea acestui si codul civil ca o opera nefastii.
curs (4,2) a ajuns sA corespunda In 1849, el si-a manifested in co-
curaportul marcii aur la dolar (Ma- respondenta lui, ostilltalea impo-
inte de razbolu un doter valora triva formei republicane, dar nu
exact 4,20 mrci in aur) avea mai Win& ura i dispret pen-
Amnia coincident& pare' sus- tru ordinea de lucruri, institutiite
pect& si din acesi panel de vedere al doctrineie ce au armat rästur
dotal declaratii sint semnificative. nAni vechiului regirn. In cele mai
Ministrul industriei von Raumer a matte din romanele lui, intitulai un

www.dacoromanica.ro
REV1STA REVISTELOR 305

personaj toldeauna instruit ai sim- cutal printre financiari $1 in anu-


patic, care face procesul revolutiel mite cercuri politice.
franceze vorbind cu efuziune de Arnold Rechberg, presupus man-
monarh. Vinzarea bunurilor Ratio- datar al marii industrii germane, a
nale ai fiiriimitarea pamintului, venit la Paris sa ofere Frantei o
fiindca au alias prestigiul i privi- participatie in industria german.
legille noblefii, sint in orice mo- Hugo Stinnes declar5 deasemenea
ment, condamnate. Puternicul ro- ca lucreaza pentru pace ai pentru
man Les paysans#, e un adevarat o apropiere economic5 infra Franfa
rechizitoriu impotriva unei parti ai Germania. Insftrait, d. Paul Rey-
din populatia franceza al Spoel- naud, deputatut regiunii Alpii de
besch de Lovenjoul, aratind ge- jos, indeamna Franta la o cola-
neza artit se exprima astfel : borare cu industria germana ar-
Toate cauzele teribilei crize, ce and ca acesta e singurul mijloc
de un secol roade stares sociala pentru a obline reparafiile fixate
a Frantei, astfel cum ea s'a cons- prin tratatul dela Versailles.
tiluit dupa 1793 &tilt prezentate, a- Proectul Rechberg atribue Fran-
nalizate, judecate ai chiar presirn- lei, cu titlu de reparafii, un numgr
tile, in ceiace priveate urmarile de actiuni sau obligatii de-ale in-
tor. Zola, dimpotriv5, nu s'a mul- treprinderilor germane pentru care
tumit sa accepte aceast stare so- statul francez sa incaseze dividen-
cial, ci a pornit dela ea, penlru a dale ; ai pentru a evita sparirea
o deptiai. Daca in cursul anilor, el prea mare a actionarilor germani,
a disimulat concepfiile lui politice, toate intreprinderile nu si-ar mari
acestea au izbucnit totuai, la urrna. capitalurile dean in masura in care
Desi tinzind la obiectivitatea abso- s'ar efectua participarea slatului
lath' î oprindu-se de a face opera' francez in proporfia de 30 la slit&
(le filozof sau de moralist (opera cel pufin. Astfel toata viata eco-
mea e mai putin sociala decit atiin- nomica a Frantei ar fi asociala la
fifica") Zola n'a ascuns niciodata dezvoltarea vietii economice ger-
dispreful sau ostilitatea lui pentru mane at pe Naga ca ar avea be-
clasele avute, nici predilectia sa neficii insemnate, dar ar putea sa
pentru muncitori. Cci a da o cu- supravegheze de aproape $i sE con-
loare epich miacarllor maselor troleze loate intreprinderile ger-
populare in Germinal, a dezvalui mane.
josnicia auxiliarilor bonapartismu- S'ar putea oblecla intaiu ca aceste
lui, venalitatea ai lcomia oameni- capitaluri germane ar aduce cia-
tor a mediului conducator al
$1, liguri in marci, o moneda cu total
imperiului, dela Marsy la Saccard, depreciata. Ce vom face dacii va-
insemna aproape a redacta o pro loarea marcii famine la cursul ac-
fesie de credinfii. De altfel, Zola tual sau scade înc ? La aceasta
s'a exprimat, insfirait, cu ¡oat& li- se poate raspunde ca scaderea
bertatea, in ultimate lui opere. Pe miircii nu e in report cu situafia
cind Balzac a rämas campionul economica reala a Germaniei at
absolutismului in politica ai in re- ca ea provine numai din inflafia
ligie i aparalorul ierarhiei sociale, fiduciara $i nu din reaua stare a
Zola devenea vestitorul socialis- afacerilor. Deaf tfel la o scadere
mului sau mai bine zis al demo- a marcii se maresc ai capitalurile
cratlei sociale, declarind razboiu $i dividendele in aceia$i proporfie.
puterilor prezentului i influenfe- Dar asociafia economiei fran-
lor trecutului ce traiau Mai in se ceze cu cea germana ar constitui
colul al XIXlea. cel mai bun preventiv impotriva
(Paul Louis. La Monde Nouveau, unei noi conflagrafii, caci board ac-
lanuar). tivitatea industrial& a Germaniei
ar 11 controlata in amanunjime gi
Cooperapa economica s'ar irnpiedeca un rzboiu de re-
feranco germana vana. Mai mull inca, prin fortes
imprejurärdor, Franta si Germania
Problema cooperatiei economice nu se pot dispense una de alta in
infra cele dou tart este via dis- industria metalurgica. Prin alipirea

www.dacoromanica.ro
306 VIATA ROMMEASCA

Lorenel la Franfa, producfia de fer Se poate spune c Barnabootm


a acestei fiiri va fi de cel puin este tot asa de reprezentativ pen-
10 mil, tone, far consumafia de tru veacul al XX-lea cast Werther
ease mil. tone ; de unde rezultä sau Rene pentru lumen de acum
Franfa va pulea exporta 4 mil. tone, o sulä de ani.
fie in Germania, fie in alte tart. In Barnabooth sint douä elemente
Plenul astfel conceput de Rech- bine deosebile : Stadia] unui om
berg ar insemna o adevirati re- tiniir, bogat (mostenitorul until mi-
volufie economicii $i politic, si dal Harder), $i analiza moraiii a unui
fiind c5 participafia Franfei la in- om in intervalul dela 1900-1915.
dustria germanä constitue o solufie, Eroul e pe deoparte un epicureu
pergola cel pufin, a problemet re- Hai friu, iar pe de alta un mistic
parafillor, este o datorie a conduci- in stare latentä, asemänitor oa-
torilor sâ pliseasca la fapte. menilor dela 1900 incoace. Acest
(Ambroise Got. Mercure de tran- rnisticism e end religios, chid so-
ce, Februar) cial, dar mai ales moral ; un fel
de rnisticism al viefii, o nevoe de
Valery Larbaud a-$t lua asupra-$i cif mai multi
suferinfii, umilinta-nu pentru rAS-
Unul din scrittorti in care se re- plata viltoare-dar pentru cunoa$-
flecti spiritut limpului nostru, in Ierea viefii, credinfa primä si al-
ceiace are mai profund $i mai timil a omului modern ; si Barna
caracteristic, este Valery Larbaud. booth este tipul unui mare nurnär
Primele lui opere, Fermlna Mar- de oameni predestinafi suferinfii.
quez si Enfantines, sint comori de Descoperim totodati si un fel de
senzibilitate $i au un farmec deo- misticism senzual,o stranie ardoare
sebit pentru cetitor, dar ele Iasi de a se dirui ; amoral e consi-
able &A se giceascii importanfa der& ca un mijloc de a cunoaste
operei de mai tirziu-care este viola, de a incerca senzafil com
l3arnabooth. plexe; aceste sentimenle se potri-
In aceastä operi se vädesc cu vesc deasemenea oamenilor dela
prisosinfi insu$irile scriitorulut de 1900, cind viala era un scop, nu un
care ne ocupiim. mijloc.
Larbaud creazi in Barnabooth un Barnabooth e intoväräsit de alte
personaj care reprezintä un orn personagii fr individualitate, toate
studiat in viola lui sufleteasci, in fiind subt influenfa lui. In general
stare de inacfiune complecti, asa Larbaud se preocupii in operele
cum este el, cu viola tut interioarä, lui de o figura centralä pe care o
cu gindurile, cu visurile lui, färii analizeazä cu perspicacitate si- cu
transformarile fatale pe care le multi' aria.
imprirnii necesitifile exterioare. Nu putem prooroci daca Valery
Lenta ondulare a vicfli lui Bar- Larbaud va rarninea un analist sau
nabooth, flucluafiile &datal lui, va deveni un romancier. In orice
asteptarea lui nehotiriti, cerce- caz, [cliental cu care e inzestrat va
[Arlie lui aminunfile, discufille, fu- da strilucireortareiopereviitoare.
riile Jai, contradicflile, acesta e (Edmond Jaloux. Nouvelle Revue
sublectul unei opere din cele mai Française, Februar)
importante din ultimii ani.

www.dacoromanica.ro
Mi§carea intetectualá in sträinálate

LITERATURA de mare si din rgzboiu asa de bine


studiale si de un realism cum nu.l
Albin Londres, Au Bagne, gtisim decit in Maupassant. Siilba
ed. Albin Michel. lece sau duioase, toldeauna admi-
E o anchetii fAcutii in inchiso. rabil cizelate, aceste povestiri ne
rile franceze, unde se perindg pe släpinesc ate:10a piing la ullima
dinaintea noastrig adeviiraie vizi- paging si provoacti rind pe rind
unt de cosmar, decrideri fizice si oroarea sau risul nebun.
morale inspiiimintilloare, care-I fac Victor du Bled, L'Enoers et
sti excleme : Asasinl, hop, fetid& l'Endroit, Librairie Académique
tori, vol singuri v'ali Meal soarta Perrin et Cie.
voastrg, dar e ingrozitoare. Drep- Un roman cu strälucite calitgji
tale l nu eral pentru mine decit rii- literare, a cgrui actiune se petrece
sunetul unut cuvint ; si devil o ze- dupg rilzbotu, intr'un media unde
itii a egret privire n'o mat pot sir se intilnesc politiciani, magistraii,
porta. De azi inainte, de vain fi in- ofileri, aristocraft sl bancheri. Ve-
irebat de vreau sau nu sit' fiu ju- dem aid strälucitele calitäji ale
rat, voiu räspunde : Nu.". reset franceze, exaltate de rgzboiu
Joseph Conrad, Une victoire, dar si vijille si petele pe care e-
traducere din limba englezg de I- poca postbelicii le-a dezvoltat.
sabelle Rioière si Philippe Neel,
Nouvelle Revue Frnaçaise, Paris. CRITICA
- Suedezul Heyst, ftlozof nihilist,
se retrfisese inteo insulg stearpti André Lang, Déplacements
si pustie, Ronde de Samburan in et Villégiatures littéraires, La Re-
apropiere de peninsula Malacca naissance du Livre.
pentru a schpa de cursele viefit. Un turneu literar prin saloanele
Un preot pesimist II sffiluise o- si cenaclurile cele mai in vazii din
dinioarti sti se fereascii de amor Paris, incepind cu Academia Fran-
si de prietinie, sentimente care duc cezii, trecind prin salonul d-nel Au-
la nenorocire. rel si Rachilde si oprindu-se in
Dar aceastä doctring amarg nu cercurile asa de variate ale Nou-
rezisti, ciici in curind frumoasa velle Revue Française si Crapou-
Lena pune stgpinire pe inima lui Mot. Toate träsgturile caracteris-
Heyst, care nu se mai poate im- lice sint notate si redate cu o vere
potrivi legllor firesti. vg causticg ce va provoca matte
Robert Loé, Les Pécheurs jigniri. Cartea insii dela un capfit
Normands, Ferenzi edit. la altul e amuzantg, scinteletoare,
0 serie de povestiri st intimplgri scrisii cu un avint diavolesc.

www.dacoromanica.ro
308 InATA ROMINEASCA

Henrique de Vilhena, .Er- medical& a cérfli pune la curent


saios de Critic?, e Estetica, Livraria ultimele date profilactice st tera-
Ferin, Lisabona. peulice, parlea psichologicii stud!.
Acest scriitor de o vasti caitiff& ea starea sufleteascii a pacientt-
analizeaziti emona in arté. Ceree- lor si a acelor ce au fobia boalei.
teazé senzul spiritual al vietii 0- Dr. A pert, Les Jumeaux, ètude
menestt si expresia emonilor in biologique, physiologique et midi-
capod'operele sculpturale ale anti- cal, edit. E. Flammarion.
chitétil clasice, sau in statuile lui Foarte interesant studiu de em-
Soares das Reis si a lui Teixeira briologie, cuprinzind cercetarea
Lopes. Deasemenea in literaturii procesului prin care se ajunge la
cauté sé defineascii caracterul a ingeminäri si care explica ficiologri
lot ceiace ii loveste senzibilitatea. si psyhologia gemenilor.
Se ocupé de operele lui Bourget,
Dickem, Maupassant, Sienkiewicz BIOGRAFIE
etc.
Edmond Jaloux, L'esprit des Louis de Fourcaud, Richard
Livres. Wagner ; les étapes de sa vie, de
Articole de criticé literaré, scrise sa pensée et de son art, Hachette.
en senlimentul réspunderii pentru ln afarti de vederile juste si a-
pérerile ce emite, inteun spirit desea profunde pe care le gäsim
larg si MI rigiditéti dogmatice exprimate asupra acestui sublect
dar cu o mare soliditate de prin- vast si pasionant, volumul acesta
cipli, cu un gust sigur, profund si are importanfé si prin faptul cii
clar vézétor. autorul a fost prietinul intim al
Jean Bernard, La Vie de Pa- marelui compozilor in ceasuri gre-
ris 1922, Librairie Alphonse Le- le si a cules din gura lui confi-
merre. dente semnificative asupra sense-
0 colectie de cronici séolémi- lui adevfirat al creatillor sale.
nale care fixeazé actualitalea vie nu De Curzon, Ernest Reyer ; se
numai pentru contimporani, dar si vie et son oeuvre, ed. Perrin.
pentru posteritatea totdeauna la 0 monografie solidé si atrigi-
coital de anecdote si mahalagisme. loare, uneori prea indulgenti Poe-
Toa te incidentele de teatru, tile- te, dar care pune in lumina no-
rar e, politice sin t notate cu fizio- bleta aspiratiilor si marea putere
nomia lor definitiv& si toate co. de inventie melodic& a creatoru-
mentariile multimil, ale ciiror e- lui operei Salammbo.
cou il gésim in volum. Louis Schneider, De Hervé
a Charles Lecocq, ed. Perrin.
TIINTÄ In acest volum continué cerce-
térile relative la maestrii operetel
Serge Voronoff, Quarante- franceze, in pagini pline de anec-
trois greffes du Singe a l'Homme, dote amuzante.
edit. Doin.
Aceste experienfe, bogate in re- ISTORIE
zultate, deschid orizonturi vaste
fiziologiei si terapeuticei ; pe ba- Dr. Cabanas, Moeurs intimes
zele sonde ce le-a dat Voronoff, du Passé, (Huitième série). Aar-
altoirile constilue de acum inainte cation de Princes.
una din cele mai frumoase cuce- Aceasté nou& serie, consacraf6
rid ale medicinei. copiléritlor regale, merge dela fiat
Dr. L. Bory, La Syphilis au lui Ludovic XIV plinii la fin! lei
point de vue physique et psycho- Napoleon III ; ea evocé figurile
logique, Alcan. copiiler, a educatorilor si gayer-
E o opera de stiintii 91 de vul- norilor lor cum si a augustilor
garizare, ce va fi cetité cu interes lor Winn. Ei au fost, chip& ea-
de medic si de profan. Problema -zuri, pedagogi severi sau indef.
sifilisului, ass de nelinistiloare gent!, pfirinti si mame plini de cla-
pentru epoca noastrii, este expusi iosie si atenfie salt usurateci, e-
cu simplitate sl claritate. Partea goisti si indiferenn, iar,00plif a-

www.dacoromanica.ro
MICAREA INTELECTUALA IN STRAINATATE 309

desea ne apar doboriti de fatal!. multiplele excese de degradare in


tatea unei ereditäti fizice si mo- care e grit omul care se aventu-
rale. Noul volum al doctorului Ca- reazii in mister.
banes e captivant prin interesul In trisäturi precise, descrie fizio-
osichologic, prin diagnosticurile logia vräjitorului de lar, tiimfidu-
lare sl sigure de medic si psichia- itor de boale ori pejitor, semnele
tru dar i prin interesul pedago- duph care se poate cunoaste st
gic. feint lui de a lucre. Autorul mai
spune cum se poate ajunge vrji-
OCULTISM tor: prin vocatiune naturalil ori
prin transmista puterilor unui de-
Charles Lamella, La Sorcel- funct. Descrie o serie de e-
lerie des campagnes, ed. Durville. xemple ingrozitoare la care poate
Vrajitorla are drept cauze Igno- duce In oarecare Irnprejurilri, vat-
ranja, naivitatea si superstilia cla- jitoria rustled*.
sei jarfinesti. Cu mare lux de anec- COMPILATOR
dote si de formule, autorul arati

www.dacoromanica.ro
Bibliografie
I. Simionescu, fond, Caries Romineascii", 6 lei.
Nicolas FIlimon, Clocoll vechi i not, Cartea Romineascir,
30 lei.
P. Du ifu, Odinioard (Pove01) Cartea Romineascii", 18 lei.
Nos Grigore Sfatosu, Verde Irnpdrat i Zmeil (Poveste pen-
tru copii), ,Carlea Romineascir, 40 lei.
N. Sadoveanu ;I D. PlitrAscanu, Din viefile sfin filer (Spre
Emaus, vol. I) Cartes RomIneascii", 35 lei.
P. Du Hu, Mr: Sracul, Cartea Romineasc, 15 lei.
I. Slavic'', Nuvele, ,Cartea RomineascA", Buc..
S. lonescu, Plicatul (Mesa), Cartea Routine/ma'.
AI Cazaban, PlIcatul sfinfiel sale, Cartea RomineascA", 28 lei.
Cosbac, Sadoveanu, Viahuttä, Povesti de Crüciun, Caries
Romineascii", 2 lei.
1 C. Râclulescu.Codin, Din trecutul nostru, Cartea Romineas-
cii", 28 lei.
V. Nam, Romfnii de peste Nistru, Cunotinte folositoare"
ed. Cartea Romineascii", 3 lei.
Dr. Od. Apostol, Doctorul fn easel, Cuno§linte folositoare
ed. Cartea Romineascii", 3 lei.
Profesor E. Severin, Cum s ne hrönim, Cunostinje folo-
sitoare" ed. Cartea Ronfineascii', 3 lei.
luliu Pascu, Lamurfreer legit drilor, Cunostinte folosiloare
ed. Cartes RomineascA", 3 lei.
I. Pala, Planeta Martie, Cunostinte folostioare ed. Carlea
Romineascr, 3 lei.
Gen. Sc. Panaitescu, Dela Omer la Einstein, Cunotinte fo.
losiloare" ed. Carle(' Romineascii", 3 lei.

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 311

Gr. Alexandrescu, Memorial de caltorie, Pagini alese ed.


Cartes RornIneascil", 2 lei.
C. Sandu-Aldea, Ion Magur, Pagini alese' ed. Cartes Ro.
mlneasee, 2 lei.
Petre 1spirescu, Din poveOle unchiafului sftos, Pagini a-
lese" ed. Carfea Rornineasca", 2 lei.
Victor Crasescu (St. Basarabeanu), Din viola pescarilor
dobrogenl, Pagini alese ed. Car lea Rornineascil", 2 lef.
Cilibi Noise, Cuvinte Infelepte, Pagini alise" ed. Cartea
RomIneasc, 2 lei.
Emil Girleanu, Suflet de femee, Paglni alese ed. Cartel%
Romlneascii", 2 lei.
G. Ranetti, Poezil, Pagini alese ed. Car lea Rornineascii",
2 lei.
I. L. Caragiale, Abu-Hassan, Pagini alese ed. Cartea Ro-
naneascilu, 2 lei.
Zaharia Birsan, Nave le, Bibl. Minerva' ed. Cartea Romi-
neasc, 5 lei.
Niculescu Varone, Note despre artei, Bibl. Minerva' ed.
Carte& Romineascil".
H. Taine, Despre natura operei de art,
Bibl. Minerva' ed.
Cartea Rornineascii".
H. Rásianu Inginer agrIcol, Cresterea vlermilor de meitase,
Bibl. agricol populare ed. Car lea Romineascii", 4 lei.
Darea de sam a Soc. pentru profilaxiá tuberculozel, Buc., 1923.
C. Karadgea, Quelques observation sur le service consulaire
roumain, Buc., 1923.
G. lonescu41sesti, Structure agraire et production agricole
de la Roumanie, Buc., Adeviirur, 1923.
Anuarul Soc. literare Gr. Alexandrescu" (Lk. Unfree, 1922),
Focani, 1923.
I. Simionescu, Lecturi geografice, 10 lel.
L. Florin, Almanahul stlintel.
E. Lovinescu, Critice vol. IV, Buc .
Marg. Miller-Verghy, Sunda, Ana i Mihal, ed. Calafeleann.
Nos Grigore Sfatosu, Flori si Fluturi, ed. Calafeleanu.
G. Adamescu, Contribu fie la Bibliografia romtneasc, 1923,
Buc., 35 lei.
C. Loghin, I. Greimadd, ScrIerl Merare, ed. Glasul BucovInel".
A. Mosoi, Marieta, ed. Ancora, Buc., 24 lei.
Mihai $erban, Criza valutar, Cluj, 1924.
O. Ghibu, Catolicismul unguresc in Transilvania f politica
religioaset a statului romtn, Cluj, 1924, 80 lei.
I. Luca Ciomac, Actualitli agrare, Fgart4.

www.dacoromanica.ro
312 VIATA ROMINEASCA

Le Monde Nouveau, 15 Dec. 1923 - Fevr. 1924; Mercure de France,


15 Ian.-15 Fevr.; Revue Mondiale, 1 Ian.-1 Fevr.; Nouvelle Revue
Française, 1 Fevr.; Buletin de la section scientifique, No. 9; Revue
internationale du travail, No. 6; Resume des travaux de la sociét6 des
Nations, No. 11; Revue comerciale danoise, No. 1 ; funimea literard.
No. 12; Peninsula balconied, No. 10; Otndirea, No. 11 ; ldeia Europea-
n& No. 138 ; Adevdrul literar si artistic, No. 159; Grafica romtnef, An
I, No. 11; Democratic', No. 11-12, 1923-No. 1, 1924; Via/a agrieolli,
No. 22 ; (itndul nostru, No. 9-10; Invdfdtorul, No. 19-20 ; Pandectele
Romtne, Anul II, caelul 10; Revista Moldovel, No. 8-9 ; Licriri. No
13; Revista Infanteriei, No. 264-266 ; Analele Rtmnicului, No. 6-7 :
Cral Nou, No. 11 -12 ; Cultura, Cluj; Furnica, No. 23 - 24, 19232
1-2 1924; Tara noastr, No. 51-52 1923, 4-6 1924 ; Ramuri, Drum
Drept, No. 1-2; $ezdtoarea, No. 11-12 ; Comoara Satelor, No. 1-2;
Datina, No. 2; Omul liber, No. 7-8; Viola Creqtind, No. 8 ; Noua
revistd bisericeased, No. 13-18; Biserica ortodoxd crestind, No. 13-
15; Arldva, No. 1; Revista vremli, No. 1; Romtnia milliard, No. 2 ;
Revista stiinfelor veterinare, No. 10-12 ; Mosul Minoritétilor, No. 1-2 ;
Foote Plugarilor, No. 12,1923-4, 1924; Revista tinerimea romtnd, No.
3-4; Lamura, No. 1-2 ; Hiena,rNO. 71; Roma, No. 1.

www.dacoromanica.ro
AirMi

NATIONAL MODEL 1923


CASE DE CONTROL
SI INREGISTRAT
PENTRU ORI GE MAGAZ/N
-0-
INLATUVIAL PAGU8ELE
51 PIAIRESC CA$TIGUI.
Reprezentanta generaiä:
Mile CM MISTER Co.
,,IEMETOr TYPEWRITER Co.
Ca lea 1fictorlel
NICOLAE IVÂNoviel & Co. No. 28
Telef. 25 I 12 Bucurestl (Pasagjul Vilacros)

BAIICACEREALIPLOR
SOCIETATE ANONIMA
Capital lei 50.000.000 deplin viírsat
Seal! Central : Bucure§ti, Strada Lipscani No. 8
Sucursali : Constanfa, Bulevardni Ells-abets
Agentla : Briila, Str. Imparatu Tralan
- 4---
Telefon 18 I 37 & 37 I 55 --
--rollmlealirr

Face toate operatiunile de Banes, in general. Cumpirari


si vinziri de efecte publice. Avansurf pe valori fa depozit,
precum 1 orice tel de tranzactluni financiare. Emite acreditive
asupra legiturilor sale din sari l striinitate pentru cumpirirf
de mirfuri.
Sectiune speciali de cereale i mirfuri [mac= ff orice a-
facerf in legituri cu aceste operatinal.

www.dacoromanica.ro
ADMINISTRATIA FERMELOR $1 FABRICELOR
Jrincipelui B. Stirbey
Callao Vicioriel 121, Bucuresiti, Telefon 50f23
Recomand prod-usele urmilloarelor sale interprktderi :
Fabrica de conserve alimentare BUFTEA"
(Conserve de legume si compoturi)
Fabrica Ile vatà si pansamente BUFTEA"
(Tilon hidrofti *i vat5 medicinal6)
Pivnilele .1.-11RBEY, aucurefli
(Viand fine de Dritglitlani)
PEPINTRELE DE ARBORI $1 VITE BUFTEA"
(Vite alloite, porn/ roditori si plente de ornament)
/ARON!. DE VINZARE, Sir.Tiveprifisli1:1.2 (foast5 Banului) 8ucures11,
Tebefon 4040.
_..eseee......ces.ainn*Weseroaeaeye

niraISIelEtt---:=54S2kiednIriMLIKE.15 4fr,

AGRICOLA"
Societate Anonimit de AsiguriIri Generale din Bueure0i
Capital Social Lei 10.000.090.-deplin vArsati
Tolalul londuitki de garantie la 31 Decembrie 1922 Lel 30.161,922,28.
Daune Willie la 31 Deceminfe 1922 Lei 55. 127.138.

Directiunea Generalä in Bucuresti Directitme Regionalfi la :


Palatul SocietAlli A5 I
Calea Victoriei No. I I Str. Carol 33 coll cu Asachl

Biroul pentru asiguräri de transporturi Reprezentante generate la:


la BRAILA Bucuresti, Cluj, Craiova, Timisoara
Strada Imparatul Traian No. P CernAuti, Chisio6u, Oradea-Mare:
Satu-Mare, Brasov, Tg.-Mures, Si-
biu *i Arad,

-Agentii in toate orwle din targ-


Face asigurari in conditiuni avantajoase in ramurile:
INCENDW, FURT. GRINDINA, VIATA, TRANSPORT
ACCIDENTE Fj1 RASPUNDERE CIVILA
-71: ,
raaiiaaafagailalalWaaaagaaas....go

www.dacoromanica.ro
,65,350

UCHIORURI
t1.14i COGNACURI
.4w i:TROPUR!
'141'7P74

ST
Sodetate de Traelinne AntomobiI5. din Rnm light
()ARA) i lIZINE r31 MAGAZINELE
:SUGAR Cutitul de Argint 10 I1i
1
Buleverdul Carol it
Ni Telefon 1/91 Pinta Roseffl, Teleion 46:61
ti :: Mate expezitie cc preturl de coneurentA :: ::
AUTOMi.)BILE, AUTOCAMIOANE, ACCESORH,
PNEUMATICE, BANDAJE si un bogat asoi-ti- p
X; mewl de LANTURI 0 RULEMEN II de BILE
Wieire speciale pentrn repar4uni d vopsitorie
Transportual en cautionete I autObuze, In tnat: tarn, [rA

www.dacoromanica.ro
...
-09W4a.,W5, -
V El; le gi

it
i
Esclbc,..te.t evte. .Z1.33. ca aa.lana. gi.

1
----Capital Social Lei 12.000.000-Ammi
Sedivi 134eariefti, Calea Vietoriei No. 60. :: Telefoa 52144
j
1
........41 O D____
fit1T0PI2NLE :: ACCESORt1 :: CALICRICURI
MOTOMte :: Piliilli 11111115TRI-ALE::LINeLTE
nn :: u 1f1J SittliThWe :: :: :: ti ,

gi IPICitt.AVALSTITIVA c ilSce1t3Oftn eTc,

61 IV 1111 Ellliti
$ostaita iftselefi, Mo. 521 Tieleion 42/71 t
t-ti....0.

LICEIPC:TV.7.13:". x-71-Ere

PETRO.ANP
SOCIETATE ANONINIÄ ROMÂNÄ
PENTRu

Exploatarea Minelor de Clirbuni


Capital social Lei 280.000.000
BUCURE8T1
Strada Auref VIalcu 22
Adr. Telegr.: PETROANI
Telefon 39 I71.

WIC lirr-W-Wil Fa
A awr
m " . .64 Jai 043/4

www.dacoromanica.ro
_......11W2MMeaTESMIIIISEEMS:LENTEEIE

anca gricolá
SOCIETATE ANONIMA
t: n Capital si Rezerve Lei 148.832.653.43 n a
Sediul central : BUCUREM, str. Lipscani No. I

Sucursale, Agenjii si Reprezentante:


Botoaani, Buzáu, Bazargic, Cralova, Calafet,
Constanta, Galati, Giurgiu, Citilfirasf, Teenci,
Cernfiuti, T.-Wgure!e, Tuicea.
ti

Face toate opera-tit:tile de banca in general.

--
Ezecut ordine de bursa', plAti f i IncasAri, mite
cecuri si scrlsori de credit asupra
tuturor farilor.
Avansuri pe fonduri publice 1 &Want
Avansuri pe recolte, cereale I marfuri in gal
Deschide conturl curente si rconteazii
efecte de comer!
Se Insircineazi en vtnaarea de cere-le lu comision
primegte depozite spre fructificare.
---- -
JI
Se lac imprumuturi -potecare piáflbfle pdn
anuftgi în tern:en lung
Emite in realizarea lor obfigatinni ipoteeare
5 la suti
admise drept geranpe l sentlte de ilepezit pi
timbre ea si efectele de stet.

gliMSPL11

www.dacoromanica.ro
0-
.,.,

i
O

0'
A
"o
6..s..v..,
1
ri
--,
i
'LLE 12112111ii
CAPITAL STATUTAR LEI 150.000.000
'liel li
;+ es EMIS l VARSAT LEI 00.0e0.000
1- ne REZERVE LEI 48.6i*M00
EiPiti -FII
t1 Setils1 Central: BuctireltI, Str, Lipszan1 10 k

il rn
44 0 cJ
.11¡

L L.! , s T.T C TY 1R0 s .A. IA M 7:


li 4..1 El- A AILA, BRASOV, CLUJ, CONSTANTA, CRAIOVA, ri
il
is r CALATI, GIURGIU, ORADIA MARE, PLOETI,
Ea_ ,
SEPSI-SAN GEORG', TURNU-MACURELE `
Li I
II

BANCI AFILATE: (1
6 ,

ZArliZA 13ASARA31EI, CFM1U1U, i i

CU SUCURSALE IN 1111
t
l',.r.i.t'a, Eifil, iffia, MA, CEINEA A121, :1 fatill:1=-7---:---- dii
,,)
Ir.,....,,, Cb7r1C3 el. eammaaTrza.tilez.zaal cle: 33.4.x3reti,L.,
t- I
.4.- OmownossalaimmIsilliNkmasszn 00 §

f12714

7111,
o Noua Socieafr; a Atelierelor -a
1
VILC/IN
i rtiOniCti DE fi$INi $1 DE Vflatgitie
it4
1
i:4

i.; -serelaTaTm AMONIMIÄ -


Str. ffon.zik.- BUCURZ$71 Gara Dealai Spirei
See& de Vagoane BacareA-Noi
Birou.- PLOEM SLr. Radultg No. 81
EXECUIA nt CELE MA4 DUNE CONDITIUNI:
CAZielfie DE ribURI .71

Brevet Babeek in Wilcox, lutiffitabalare ei eirculafiune de apA,


Compel, Tiscirkein, Lacitapetile, etc.
TURNATORIE DE FONTA fi METAL g
Pies* flee de ma flat, hid de comerefu.-Eseeutere Ireproecbild. ¡¡

Pretax-I convenabtla. III

SECTIUPrit SPECULA. peedni Trausmisluni de feria. Cu.sia*41


.fl cu biJ., Acuptirl 4e frieiese, ',Patent Benn". Construeltuel
,- do fler, Cepurf de tabhl, Ferme. 4
,
ii4
innerego de curate* ass, Brevet ,s,Braelais k
14:1

iottatoere É. betrzind,
-

www.dacoromanica.ro
b.a=

Bann Co ercialt Hama i o alia iii

-
Societate Anonitná Romanä Capital Social: LEI 100.000.000 : : :
SEDIUL CENTRAL : BUCURESTI-STRADA BURSEI NO. 2
Sucursale : Braila, str. Vapoarelor 17. Chisinau, str. 4texandru cel Bun No. 41.-
Galati, str. Colonel Boyel.
Adresa Telegrafica BON% CO 41 1T"
Afilfatiuni: Banca Agrard Timfpna S. A. -: Timipara, Arad. - Casa de Economie Avant
Thrgu-Mure$.-Banca i Cassa de Economie Fuzionatei S. A. Oradia-Mare.
=" TOT FELUL DE OPERATIUNI DE BANCA
REPREZENTANTA DE LA
BANCA COMMERCIALE ITALIANA Banca della Svizzera Italiana
Sedlul Central : MILANO
Lungeno, Belliazone, Chiasso, Locarno,
FaLalti.j.inatu Mendrisio
Constantinopole, Londra, New-York
BANCA UNGARO-ITALIANA
Banca ComercIale Italianä (France) Budapest-Milano
Paris, Marsilia, Niss, Mentone, Monaco,
geaulleu, Monte Carlo BOEMISCHE UNION-BANK
Bann Francese e Italiana per l'America Praga
' '' : ' del Sud Banca Commerciale italiane e Bulgare
Paris, Argentina, Brazilia, Chili Sofia-Varna
Società Italiana di Credito Comerclale BANCO-ITALIANO
Milano, Triest, Viena Lima, Arequipa, Callao, Chincha Alta, Mollende
I
we...mum el TIG
www.dacoromanica.ro
BANCA
Marmorosch, Blank & Co.
SOCIETATE ANONIMA

CAPITAL SOCIAL: Lei 125.000.000


DEPLIN VARSAT

REZERVE: Lei 164.600.000

SEDIUL RIN BUCUEFTI

SUCURSALE $f AGENTII:
in strainAtate: PARIS, Place Vendôme, 20. 4
CONSTANTINOPOL, Galata, Agoplan Han 11

. Agentle In Standatd.
NEW-YORK, Broadway 31-33.
in tarfi: BUCURESTI, Calea Victorlei 42, Calea Ori-
vItel, Plata Si. Anton i Calea Mo§tler (Gura ()-
born)u1).
ARAD, BRAILA, BRASOV, CERNAUTI, CLUJ,
CONSTANTA, GALATI, ISMAIL, ORADEA-
MARE, TtROUL-MURSEULUI.

Oparatinni de Band: el
Conturl curente, imprumuturt Losabarde, ;
Sconturi, Schimb, Scrisori de Credit, Cecari,
Avansuri comercianfilor i industriattior, E-
'
kmisiuni, Safe.

AcQuoprobairavaszeswatricaursseasx.ows*,..--INtQa

www.dacoromanica.ro
PENTRU AUTORI
Se aduce la cunoginta autorllor cci manuscrlsele prImite it-
redacfie, nu se inapoiaa ; 'in schimb, acel autorl ale cciror lu-
crcirl urmeazez ill se publice in revistd, vor fi in#iintati, desprit
aceasta, cel mult intr'o lunci dela data primirii manuscrisulul.
Redactia 4i rezervä dreptul sei tipdreascd articolele and
va crede de cuviingi, conducindu-se numai dupd consideratil tech
nlce a editoriale.
Odatcl cu trimiterea manuscrisulul, autoril sint rugati se
ne comunice # onorarul dorit ; in caz contrar, acesta se va flx4
de ccitrec Directiunea Revistel.
Autorilor care nu locuesc in 141 nu li se pot trimite co-
recturile $i prin urmare sint rugati sesil redacteze manuscrlsele
definitiv $i citet.

...........
Pentru tot celace prlve§te redaclla : manuscrise, reviste
Redactia Revistel ,,Viats
ziare, 041, etc., a se adresa la
Romineasci", strada Alecsandri, Iasi.

...../............J......"

www.dacoromanica.ro
Din editura Viata Rornineasc6ct:

OTILIA CAZIMIR LUCIA MANTU ,

MINI SI UMBRE MIIMAYUng

G. IBRAILEANU OCTAV BOTEZ

Pe marginea cArti1or
PIRIER016,CINIIICEITAITORA
A Scriitori rOmini i stritini
_

PRETUL 30 LEI

)1

A Apäut :
IONEL TEODOREANU
BIBLIOTIAQUE Dq:CONOMIE POLITIQUE

MICHEL RALEA
Docteur en droit, docteur ès Lettres ?tea Wopidriei
Ed. cultura Naticuaia" Pretul 30 Lei
Ildie de revolution dans les doctrines
socialistes
Préface de C. BOUGLE
professeur ft la Sorbonne
AL A. PHILIPPIDE
PARIS
Marcel Rivière Rue jacob 71
Prix 15 fr.
Aur Sterp
A Apävut :
COLLECTION DU CENTRE DE DOCUMEN- 0E14051TP:a BOTEZ'
TATION SOCIALE (éCOLE NORMALE
sumbliEtfuE)
MICHEL RALER
Povestea Omului

SORE B1 Mao JEAN CART


Essai de bibliographie (EUOENIU P. BOTEZ)
PARIS
Presses Universitaires Printesa Bibita
Prix 6 fr.

www.dacoromanica.ro