TEMA 7.

CONTABILITATEA NUMERARULUI (2 ore)

7.1 Conţinutul economic, clasificarea şi obiectivele contabilităţii numerarului

7.2. Contabilitatea numerarului în casă
7.3 Contabilitatea numerarului în diferite conturi bancare

Numerarul reprezintă disponibilităţi băneşti în casierie, depozite, conturi curente în monedă

naţională şi valută străină şi în alte conturi bancare. Fluxul numerarului reprezintă intrări şi ieşiri ale
acestor mijloace.
Numerarului fac parte din mijloacele circulante ale întreprinderii, care permanent se află în
mişcare şi mereu îşi schimbă forma: din forma monetară ele trec în formă de marfuri (B - M), din
forma de marfuri în cea de producţie (… P …) etc. Schematic procesul circuitului mijloacelor în
orice întreprindere poate fi prezentat prin relaţia: B - M … P … M′ - B′
În contabilitate numerarul se clasifică pornind de la următoarele criterii:
În dependenţă de valuta în care sunt exprimate numerarul pot fi: în monedă naţională şi în
valută străină.
În dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă se deosebesc:
 numerar în casierie;
 numerar în conturi curente şi în alte conturi bancare;
 documente băneşti.
În funcţie de posibilitatea utilizării numerarul poat fi:
 nelegat;
 legat.
Numerar nelegat constituie numerarul care aparţine entității şi poate fi utilizat liber de către ea.
Numerarul legat sunt disponibilităţile băneşti care aparţin întreprinderii cu drept de
proprietate, dar care nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinaţi. Din ele fac parte conturile
bancare sechestrate, conturile bancare blocate până la clarificarea împrejurărilor respective etc.
Pentru contabilizarea existenţei şi mişcărilor disponibilităţilor băneşti în monedă naţională şi
în valută străină în Planul de conturi este prevăzută grupa 24 „Numerar” care cuprinde 6 conturi
sintetice: 241 – 246.
Soldurile conturilor 241 – 244 la finele perioadei de gestiune se reflectă în activul Bilanţului
în postul 250 „Numerar în casierie și la conturi curente”, iar soldurile conturilor 245 și 246 în
postul 260 „Alte elemente de numerar”.

7.2. CONTABILITATEA NUMERARULUI ÎN CASĂ

Modul de folosire şi păstrare a numerarului în casieria întreprinderii este reglementat de

Regulamentul de gestionare a operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii
Moldova şi numeroase alte acte normative sau legislative, prevederile cărora se modifică foarte
frecvent.
Banii în numerar se acumulează în casierie din diferite surse. Pentru suma de bani primită în
casierie se perfectează dispoziţia de încasare. Acest document se completează în toate cazurile,
indiferent de sursa de parvenire a banilor (de la bancă, persoane fizice, alţi subiecţi economici etc.)
Plătitorilor (cu excepţia băncilor) li se înmânează ca confirmare o chitanţă, care se detaşează de la
dispoziţia de încasare.

1
 La ridicarea banilor din casierie, de obicei, se perfectează dispoziţia de plată. În dispoziţie
se indică, cui şi în ce scop sunt eliberaţi banii, suma şi data eliberării. Documentul este semnat de
conducătorul unităţii economice, contabilul-şef şi casier, iar beneficiarul prin semnătura sa confirmă
faptul primirii banilor.
Conform dispoziţiei de plată banii se eliberează numai în ziua perfectării documentului.
Dispoziţia primită de la contabil este verificată minuţios de către casier. Dacă vreo cerinţă oarecare
nu-i respectată, dispoziţia este restituită contabilului. Persoana, care primeşte banii, trebuie să
prezinte buletinul de identitate, paşaportul sau alt document.
Dispoziţiile de plată şi de încasare se înregistrează într-un registru special de înregistrare a
dispoziţiilor de încasare şi dispoziţiilor de plată. După aceasta ele se transmit casierului spre
executare (dar nicidecum plătitorului sau beneficiarului). După executare casierul vizează cu sigiliul
sau cu inscripţia de mână: “S-a primit” — documentele de încasare; “S-a achitat” — documentele
de plată. Totodată se indică data efectuării operaţiei.
Banii din casierie pot fi eliberaţi şi în baza altor documente, cum ar fi: statul de plată, avizul
de depunere a banilor în numerar etc.
Pentru fiecare stat de plată se perfectează o dispoziţie de plată la suma totală a salariului spre
achitare. În partea de sus a statului de plată se scrie suma totală eliberată. În dreptul numelor de
familie ale persoanelor, care n-au ridicat banii, se face inscripţia “Depunere”. Pe foaia de titlu a
statului de plată, în partea de sus se indică suma de bani pentru depunere. La această sumă se
perfectează lista deponenţilor, în baza căreia solicitanţii în cauză pot primi banii după expirarea
termenului de 3-5 zile în cursul lunii.
Toate dispoziţiile de plată şi de încasare executate se înscriu în casierie în registrul de casă.
Prealabil în acest registru se numerotează toate paginile, foile se broşează, iar pe ultima foaie se
indică numărul lor total, care se legalizează cu sigiliul gospodăriei şi semnăturile ordonatorilor de
credite.
Înscrierile în registru se efectuează în două exemplare prin indigo. Primul exemplar rămâne
în registrul de casă, iar al doilea se decupează şi serveşte ca dare de seamă a casierului. Înscrierile în
registrul de casă se fac zilnic, calculându-se soldul banilor în casierie la finele zilei de lucru.
Soldul se calculează în modul următor: la soldul numerarului la începutul zilei se adună
toate intrările şi se scad toate ieşirile de numerar din casierie. Suma rămasă de bani se scrie ca sold
la începutul zilei următoare. Când rulajul operaţiilor în casă este relativ mic, darea de seamă poate fi
perfectată o dată în 2-3 zile. Dacă soldul de bani este semnificativ, el urmează a fi depus pe contul
curent în valută naţională conform avizului de vărsare a numerarului. Vărsarea banilor se confirmă
prin cotorul avizului restituit de instituţia bancară.
Casierul prezintă darea de seamă cu documentele anexate contabilului-şef, care verifică
minuţios corectitudinea documentelor, înregistrărilor şi soldului final, întocmind totodată
corespondenţa conturilor.
Contul 241 „Casa” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea
numerarului nelegat şi legat în casierie în monedă naţională şi valută străină. Acesta este un cont de
activ. În debit se înregistrează încasările de numerar în monedă naţională şi valută străină, iar în
credit – ieşirile numerarului în baza documentelor justificative întocmite. Soldul contului este
debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria entității la finele perioadei de gestiune.
La contul 241 „Casa” pot fi deschise următoarele subconturi:
2411 „Casa în monedă naţională”;
2412 „Casa în valută străină”;
2413 „Numerar în casierie legat”.
2
 Subcontul 2413 se deschide în cazurile sechestrării numerarului din casieria întreprinderii,
blocării, gajării banilor şi în alte circumstanţe asemănătoare.
Pentru reflectarea distinctă a mişcării numerarului în valută străină (euro, dolari, lei
româneşti, grivne etc.) în entitate registrul de casă se ţine separat pe fiecare tip de valută.
Pe măsura parvenirii banilor în casă se debitează contul 241 „Casa” şi se creditează
conturile:
• 242 „Conturi curente în monedă naţională” şi 243 „Conturi curente în valută
străină” – la încasarea numerarului din contul curent în monedă naţională sau valută străină;
• 611 „Venituri din vînzări” – la încasarea directă a numerarului în casierie din realizarea
produselor;
• 612 „Alte venituri din activitatea operaţională” – la încasarea directă a numerarului în
casierie din realizarea altor active curente, precum şi la suma surplusurilor de numerar constatate în
urma inventarierii;
• 621 „Venituri din operaţiuni cu active imobilizate” – la încasarea directă a numerarului
în casierie din realizarea activelor pe termen lung;
• 221 „Creanţe comerciale” – la încasarea numerarului în casierie în urma achitării
creanţelor comerciale;
• 223 „Creanţe ale părţilor afiliate” – la încasarea numerarului în casierie în urma achitării
creanţelor de către părţile afiliate;
• 226 „Creanţe ale personalului” – la încasarea numerarului în urma achitării creanţelor de
către personal;
• 412 „Împrumuturi pe termen lung” și 512 „Împrumuturi pe termen scurt” – la
încasarea împrumuturilor în numerar de la persoane fizice sau juridice;
• 411 „Credite bancare pe termen lung” și 511 „Credite bancare pe termen scurt” – la
încasarea creditelor bancare pe termen lung sau scurt etc.
Pe măsura eliberării numerarului din casă se creditează contul 241 „Casa” şi se debitează
conturile:
• 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la achitarea salariilor din
casieria întreprinderii;
• 521 „Datorii comerciale curente” – la achitarea datoriilor comerciale curente;
• 226 „Creanţe ale personalului” – la acordarea împrumuturilor lucrătorilor întreprinderii,
acordarea avansurilor titularilor de avans etc.;
• 411 „Credite bancare pe termen lung” și 511 „Credite bancare pe termen scurt” – la
rambursarea creditelor bancare pe termen lung sau scurt, precum şi a dobânzilor calculate prealabil;
• 536 „Datorii faţă de proprietari” – la achitarea dividendelor calculate proprietarilor
entității;
• 722 „Cheltuieli financiare” – la reflectarea diferenţei de curs nefavorabile aferente
soldului de valută străină în casă;
• 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională” – la casarea lipsurilor de numerar
constatate în casierie în urma inventarierii;
• 241 „Casa” – la reflectarea numerarului blocat, sechestrat, gajat şi altor mijloace băneşti
legate în casierie sau la anularea sechestrului (deblocarea numerarului);
• 242 „Conturi curente în monedă naţională” şi 243 „Conturi curente în valută
străină” – la vărsarea numerarului din casierie pe contul curent în monedă naţională şi valută
străină.

3
 7.3 CONTABILITATEA NUMERARULUI ÎN DIFERITE CONTURI BANCARE

Toate întreprinderile indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico – juridică de

activitate sunt obligate să păstreze numerarul la bănci, deschizând pentru aceasta conturi curente în
monedă naţională şi valută străină, precum și alte conturi bancare.
Pentru deschiderea contului curent în monedă naţională întreprinderea prezintă instituţiei
bancare următoarele documente:
 cerere specială de model stabilit cu semnăturile conducătorului şi contabilului-şef;
 fişă (în 2 exemplare) cu modelele semnăturilor ordonatorilor de credite şi amprenta
ştampilei;
 extrasul din Registru de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat
a Ministerului Dezvoltării informaţionale;
 copia documentelor de constituire (statutul, regulamentul etc.);
 certificatul de atribuire a codului fiscal etc.;
 alte documente la cererea băncii.
Întreprinderile de sine stătător gestionează mijloacele păstrate pe contul curent în monedă
naţională. Fără acordul întreprinderii din acest cont se efectuează doar plăţile în baza dispoziţiilor
de incaso, întocmite de organele abilitate cu funcţii de control.
Eliberarea banilor în numerar sau transferarea lor din conturi se efectuează de băncile
comerciale în baza documentelor bancare, care trebuie legalizate cu semnăturile ordonatorilor de
credite şi amprenta ştampilei. Documentele de plată se execută în limita soldului din cont sau peste
această limită, dacă cu banca s-a încheiat un contract de creditare de tip “overdraft”.
Convenţional toate documentele primare, în baza cărora se efectuează plăţile din contul
curent în monedă naţională, se împart în două grupe: documente de dispoziţie (ordin de plată) și
documente de îndeplinire incontestabilă (ordin incaso).
Pentru efectuarea controlului asupra mişcării numerarului pe conturile bancare şi reflectarea
operaţiunilor respective în sistemul de conturi întreprinderile primesc periodic din bancă extrase din
contul curent în monedă naţională. În extrase se indică toate plăţile şi încasările efectuate, precum şi
soldul mijloacelor pe cont. La extrase se anexează documentele respective cu menţiunea băncii
despre împlinirea lor. Cu alte cuvinte, extrasul nu este altceva decât exemplarul al doilea al contului
personal al întreprinderii deschis la bancă.
În contabilitate evidenţa numerarului pe contul curent în monedă naţională se ţine în contul
de activ 242 „Conturi curente în monedă naţională”. La încasarea banilor se debitează contul
242 „Conturi curente în monedă naţională” şi se creditează conturile următoare:
• 221 „Creanţe comerciale” – la achitarea creanțelor comerciale de către cumpărători;
• 244 „Alte conturi bancare” – la restituirea pe contul curent în monedă naţională a
mijloacelor acreditivelor neutilizate;
• 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii” – la
primirea numerarului sub formă de dividende şi alte venituri calculate;
• 411 „Credite bancare pe termen lung” și 511 „Credite bancare pe termen scurt” – la
primirea pe contul curent în monedă naţională a creditelor bancare acordate pe termen lung sau
scurt etc.
La folosirea numerarului se creditează contul 242 „Conturi curente în monedă naţională”
şi se debitează conturile următoare:
• 241 „Casa” – la înregistrarea numerarului în casierie din contul curent în valută naţională;

4
 • 244 „Alte conturi bancare” – la deschiderea acreditivelor;
• 521 „Datorii comerciale curente” – la achitarea datoriilor comerciale curente față de
furnizori și antreprenori;
• 534 „Datorii faţă de buget” – la achitarea datoriilor faţă de buget;
• 411 „Credite bancare pe termen lung” și 511 „Credite bancare pe termen scurt” – la
rambursarea creditelor bancare pe termen lung sau scurt etc.
La efectuarea tranzacţiilor cu agenţii economici din alte ţări întreprinderile pot obţine
numerar în valută străină. Pentru păstrarea şi folosirea lor întreprinderile deschid la bănci conturi
curente în valută străină. Modul de deschidere a contului curent în valută străină şi corespondenţa
conturilor sunt aproximativ aceleaşi, ca şi pentru contul curent în monedă naţională.
Documentele bancare justificative folosite pentru perfectarea operaţiunilor în valută străină
depind de forma decontărilor, ţara de apartenenţă a partenerului la afacere şi alţi factori. Un
exemplar al tuturor documentelor justificative cu menţiunea băncii despre împlinirea lor se
anexează la extrasele din conturile valutare eliberate întreprinderii pentru efectuarea înregistrărilor
în sistemul de conturi. Modul de efectuare a operaţiunilor în valută străină şi de reflectare în
contabilitate a diferenţelor de curs valutar este reglementat de prevederile S.N.C. “Diferenţe de
curs valutar şi de sumă” şi Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul
Republicii Moldova.
În afară de conturi curente în monedă naţională şi valută străină întreprinderile pot deschide
la bănci şi alte conturi bancare, care sunt destinate păstrării şi folosirii numerarului în acreditive,
carduri bancare etc.