LICEUL TEHNOLOGIC

“ȘCOALA NAȚIONALĂ DE GAZ”

PROIECT
DEȘEURILE ȘI PROTECȚIA
MEDIULUI

PROFESOR COORDONATOR:
TEGLAȘ TEODORA

ABSOLVENT:
CÂMPIAN ROXANA TIMEEA

Clasa a XII-a
Filiera Tehnologică
Profil: Resurse naturale și protecția mediului
Specializarea: Tehnician ecolog și protecția calității mediului

MEDIAȘ
2019
 CUPRINS

1. Argument ...........................................................................................................
2. Clasificare ........................................................................................................ 12
3. Tipuri.......................................................................................................... 12
3.1. 1Deșeuri municipale.......................................................................... 12
3.1.2Deșeuripericuloase...........................................................................
3.1.3.Deșeuri radioactive.............................................................................17
Deșeuri menajere....................................................................................
3. Depozitarea deșeurilor ............................................................................
4. Precolectarea si transportul deseurilor
...................................................................................
5. Incinerarea deșeurilor.......................................................................................
6. Reciclarea
deșeurilor...........................................................................................
7. Concluzie..........................................................................................................
8. Bibliografie........................................................................................................
9. Ierarhia

2
 ARGUMENT
Protejarea mediului încojurător joacă un rol cheie în zilele noastre. Tot mai multe resurse
sunt afecte ireversibil, iar disponibilitatea acestora pentru generațiile următoare nu mai este sigură.
Dacă nu ne schimbăm comportamentul acum, viitorul va fi mai puțin și tot mai mulți oameni se
vor lupta pentru resursele naturale din ce în ce mai reduse.

Gestionarea deseurilor a constituit o preocupare permanenta a omului nou. Din punct de

vedere economic, reciclarea deseurilor a reprezentat o resursa ieftina, deosebit de valoroasa. Pe
masura ce omul a constientizat faptul ca resursele naturale au toturi caraccter limitat, preocuparea
pentru reutilizarea a tot cee ace pare nefolositor si la un moment dat, s-a transformat intr-un
obiectiv major. Reciclarea deseurilor a devenit o activitate industriala deosebit de utila pentru
multe alte sectoare economice. Procesele tenhologice s-au adaptat rapid la oferta de materii prime
secundare rezultate din prelucrarea industriala a deseurilor. Organizarea colectarii si valorificarii
deseurilor a captat o importanta majora pentru statele puternice industrializate.
Pe masura dezvoltarii industriale a societatii modern, s-a relefiat cu tot mai multa acuitate,
un alt aspect, si anume, caracterul poluator al deseurilor. Anumite categorii de deseuri au constituit
resurse de materii prime, din cele mai vechi timpuri (cu precadere deseurile feroase). Stiinta si
tehnica au permis, treptat reutilizarea si a altor categorii de deseuri(hartii, cartoane, mase plastice,
sticla, etc.). Dezvoltarea reciclarii deseurilor nu a putut tine pasul cu diversificarea productiei de
bunuri. De cativa ani buni, echilibrul ecologic al planetei a fost pus intr-un real pericol. Iata de ce,
secolul XX a fost un secol care a marcat in mod deosebit, lupta omenirii pentru mentinerea si
refacerea ecologica a plantei. Gestionarea controlata a bunurilor devenite inutilizabile, a devenit
imperios necesara, fapt ce a condus la elaborarea de reglementari comune menite sa inlature
pericolul iminent al poluarii ireversibile a plantei.
Toate schimbarile propuse vor fi foarte rapide si, chiar daca in unele domenii exista
nemultumiri si chiar impotriviri, progresul si civilizatia vor inlatura obstacolole si vor favoriza
orice efort ce se va face pentru protectia sanatatii populatiei si a mediului inconjurator. Prin toate
eforturile conjugate ale tuturor cetatenilor, Romania poate si trebuia sa devina o tara curata, care
sa-si protejeze valorile naturare cu care a fost inzestrata, in beneficial tuturor locuitorilor sai.

3
 2. CLASIFICARE
“DESEU va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, sau
intentioneaza sau este obligat sa-l arunce”.Conform Actului German privind Deseurile din 27
august 1993, deseurile pot fi definite atat subiectiv cat si obiectiv. Subiectiv sunt definite ca obiecte
portabile abandonate de proprietar si obiectiv in legatura cu depozitarea sistematica a gunoiului
asa cum este ceruta de protectia sanatatii publice si, in particular, a mediului.

Deseuri de echipamente elctrice si electronice de mari dimensiuni

In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: frigiderele, congelatoarele,
masinile de spalat si alte echipamente voluminoase. Toate aceste echipamente contin substante
periculoase care pot polua apa, aerul si solul. Spre exemplu, frigiderele si congelatoarele contin
gaze cu effect de sera care contribuie la modificarile climatice si la distrugerea statului de ozon

. Deseuri de echipamente electrice si electronice si surse de iluminat

Deseurile de echipamente electrice si electronice contin componente si materiale care pot fi

reutilizate pentru echipamentye noi sau care pot fi reciclate (metale, plastic, sticla, etc.). 5 De
asemenea, contin substante periculoase pentru mediu si pentru sanatate (gaze cu effect de sera,
metale grele, etc.) si de aceea trebuie tratate ecologic in cadrul sistemului organizat.

Deseuri voluminoase

Din aceasta categorie fac parte: plapumile si pilotele, aparatele electrocasnice de mari dimensiuni,
piesele de mobilier, saltele, mochetele, schiurile si bicicletele. Deseurile voluminoase contin mai
multe tipuri de materiale: lemn, metal, plastic, textile. Din aceasta cauza, reciclarea lor este dificila
si costisitoare.

Deseuri din constructii si demolari

Geamurile vechi, faianta Sparta, chiuvetele inlocuite, molozul, pamantul rezultat din excavari,
tabla sparta, dalele – sunt toate exemple de deseuri din constructii si demolari. Uneori, acestea
ajung la tomberon, pe camp sau in padure. Nu doar amenzile ridicate ar trebui sa ne opreascasa

4
facem acest lucru ci si gandul ca prin aceste actiuni contribuim la distrugerea mediului si ne punem
in pericol sanatatea.

Deseuri de echipamente electrice si electronice de mici dimensiuni si

surse de iluminat

In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: televizoarele, computerele, aparatura
audio si video, aparatura folosita in bucatarie, telefoane mobile etc., si surse de iluminat (tuburi
fluorescente de tip neon, “becuri economice” si surse de iluminat cu descarcare in gaz). Aceste
desuri trebuie colectate separate, deoarece contin substante periculoase. Spre exemplu tubul
catodic al unui televizor polueaza 50 metri patrati de sol timp de 30 ani. Daca este reciclat, din el
se pot obtine doua kilograme de plumb.

Deseuri din ambalaje: aluminiu, sticla, plastic

Sortarea si reciclarea acestor materiale pot economisi energie, materii prime si apa. Un televizor
poate functiona trei ore, iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin
reciclarea unei singure cutii de aluminu. Din 10 PET-uri reciclate se poate confectiona un pullover.
Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1,8 tone de petrol.

Hartie si carton

O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci. Reciclarea unei tone de hartie reduce emisiile de
carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3.000 de litri mai mic decat este necesar pentru
a produce o tona de hartie. Din hartia reciclata se face carton, hartie igienica, hartie de ambalat,
hartie de ziar.

Baterii portabile

Dintre toate lucrurile pe care le aruncam la gunoi, bateriile portabile sunt cele mai daunatoare. Ele
contin metale grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) care se scurg in sol si ajung in panza
freatica. Aceste metale pot provoca alegii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer.
Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa sau 1mp de sol pe o perioada
de 50 ani.

5
 Deseuri periculoase

Pentru unele categorii de deseuri periculoase din gospodarii exista facilitate de colectare selective
(de exemplu pentru uleiul de motor, bateriile auto si abteriile telefoanelor mobile). Restul, cum ar
fi medicamentele, pesticidele, vopselele nu sunt deocamdata colectate separate. Aruncate in natura,
polueaza pamantul si panza freatica.

Masini uzate

Masinile care nu mai pot fi conduse, pentru ca nu respecta prevederile privind mediul sau siguranta
rutiera, trebuie radiate si distruse. Deoarece contin sunbstante 7 periculoase, cum ar fi uleiul de
motor, metalele grele si acizii din baterii, masinile uzate treuie colectate si distruse intr-un mediu
controlat.

Ulei de motor

Un litru de ulei de motor uzat poate contamina un million de litri de apa. Arderea uleiului uzat in
soba produce particule cancerigene. Vopsirea gardurilor din lemn cu ulei uzat este daunatoare.
Dupa ploaie, substantele nocive din ulei ajung in sol si contamineaza panza freatica.

Baterii si anvelope

Bateriile auto contin plumb si acizi, substante daunatoare sanatatii. Bateriile auto colectate sunt
dezmembrate, plasticul este dat la o parte, spalat si transformat in granule; acizii sunt tratai si
neutralizati, iar plumbul este refolosit. Anvelopele uzate sunt transformate in granule, folosite la
acoperirea suprafetelor de joaca sau a terenurilor de sport sau la producerea de noi cauciucuri.

6
 2.1.1 Deșeuri municipale

Deșeuri municipale sunt deșeurile menajere și alte tipuri de deșeuri, care prin natură sau
compoziție sunt similare cu deșeurile menajere, ele pot provenii din deșeuri casnice.
Deşeurile produse pe teritoriul localităţilor, ca rezultat al activităţii umane poartă numele
generic de deşeuri municipale. Aceste deşeuri cuprind deşeurile provenite din gospodăriile
populaţiei, cele colectate pe străzi, rezultate din curăţirea spaţiilor publice, străzi şi pieţe,
grădini, parcuri, cimitire, etc. Deşeurile provenite din unităţi comerciale, instituţii, hoteluri,
restaurante, precum şi o parte a deşeurilor provenite din unităţi industriale, în special acelea care
nu rezultă din procese tehnologice propriu zise, poartă numele generic de deşeuri asimilabile
celor municipale. Tot aici se includ şi deşeurile provenind din unităţi medicale, dar care nu au
legătură cu actul medical propriu zis, rezultând îndeosebi de la prepararea hranei pacienţilor şi
a personalului de deservire, în funcţie de specificul unităţii.
O parte semnificativă din deşeurile municipale şi asimilabile o constituie deşeurile
biodegradabile. Din datele centralizate la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 nord vest, pentru anul
2004, rezultă că un procent de 41,7%, îl reprezintă deşeurile biodegradabile. Deşeurile
biodegradabile sunt alcătuite din o mare diversitate de componente, care sunt predominante în
funcţie de locul de producere, dar şi de variaţiile sezoniere. Resturile de la prepararea hranei
proaspete sau conservate, resturile vegetale din grădini, cimitire şi parcuri, nămolurile provenite
din staţiile de epurare a apei uzate orăşeneşti, anumite cantităţi de deşeuri de hârtie, care se
descompun sub acţiunea microorganismelor aerobe sau anaerobe sunt constituenţii deşeurilor
biodegradabile. Resturile organice colectate selectiv reprezintă un potenţial care, cu ajutorul
metodelor aerobe sau anaerobe poate fi supus unei valorificări materiale. Aici se poate realiza
cea mai mare reducere a cantităţii de deşeuri care trebuie transportată şi depozitată, deci
reducerea costurilor care trebuie suportate de comunităţile situate la distanţă faţă de viitorul
depozit zonal, mai ales după anul 2009, care este anul sistării depozitării în depozitele rurale.
Prin reducerea părţii biologic active a deşeurilor municipale şi asimilabile, se pot îmbunătăţii
proprietăţile de depozitare ale acestora. Astfel se îmbunătăţeşte comportamentul la tasare al
rampelor, iar potenţialul de formare al apei de infiltraţii şi de emisie a gazelor se reduce.

7
 2.1.2 Deșeuri menajere

Deșeurile menajere sunt deșeurile produse in gospodărie: hârtie, carton, plastic, metale,
cârpe, sticlă, resturi ceramice, resturi alimentare, cenușă etc. Ele reprezintă reziduurile provenite
de la locuinţe, instituţii publice (şcoli, internate, cămine, creşe, hoteluri), instituţii administrative,
restaurante, cantine, întreprinderi comerciale, organizaţii cooperative şi obşteşti, întreprinderi
industriale (exclusiv cele tehnologice).
Cantitatea și calitatea acestor deșeuri depind de:
 Mărimea și felul calității în care se produc deșeurile
 Condițiile climatice
 Sistemul de încălzire a locuințelor
 Nivelul de trai
 Tehnica ambalajelor

La deșeurile menajere propriu-zise se adaugă cele produse de comerț, activitățile domeniului

public, de mica industrie și care au aceeași compoziție și aceleași proprietăți.
 Deșeurile stradale sunt resturi care se adună pe străzi și șosele: amabalaje, frunze din
spațiile verzi, dejecții de animale, praf.
 Deșeurile voluminoase sunt deșeuri solide care necesită mijloace speciale de colectare și
transport : obiecte electrocasnice abandonate, mobilă veche, caroserii de automobile.
 Deșeurile din contrucții provin din demolări sau de la construcțiile civile și industriale.
 Deșeurile periculoase sunt deșeurile toxice, inflamabile, explozive, infecțioase.

8
 2.1.3 Deșeuri periculoase

Deşeurile periculoase sunt definite conform OUG 78/2000 aprobată cu modificări prin
Legea 426/2001, ca deşeuri conţinând constituenţi cu proprietăţile (explozive, oxidante,
inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corosive, infecţioase, teratogene, mutagene,
ecotoxice ), care le fac să fie periculoase ca atare sau în contact cu alte substanţe sau în cursul
depozitării. Aceste deşeuri necesită condiţii speciale de eliminare. Având în vedere principiul
„poluatorul plăteşte‖ corelat cu principiul „responsabilităţii producătorului‖, principii strategice în
activitatea de management al deşeurilor, costurile pentru gestionarea acestor deşeuri sunt suportate
de către generatori.
Toate activitățile umane produc deșeuri, dintre care unele au caracter periculos. Printr-o
respectare riguroasă a legislației și urmărirea întocmai a procedurilor, se poate obține un nivel
ridicat de protecție a mediului și de reducere a riscurilor pentru sănătatea publică.
Din totalitatea deșeurilor generate de activitatea umană, cele periculoase sunt deşeurile
care, din cauza potenţialului de periculozitate (oxidante, foarte inflamabile, inflamabile, iritante,
nocive, toxice, toxice pentru reproducere, cancerigene, corozive, infecţioase, sesibilizante,
mutagene, ecotoxice etc.) necesită supraveghere, ambalare, colectare, transport și eliminare
speciale.
Gestiunea deşeurilor periculoase este o problematică la scară mondială. În mod cert, şi prin
definiţie, aceste deşeuri au un impact mare asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.
Generatorii unor astfel de deşeuri vor înţelege potenţialele costuri de responsabilitate asociate cu
acest regim riguros de gestionare.

De unde provin deșeurile periculoase?

Deșeurile periculoase sunt generate de diferite sectoare de activitate, după cum urmează:
 Sănătate: deșeurile sunt generate de către unitățile sanitare de toate tipurile (spitale,
cabinete, cabinete veterinare, laboratoare, institute, laboratoare de analize) și sunt de tipul:
deșeuri infecțioase, tăietoare-înțepătoare, contaminate, reactivi pentru analize și solvenți,
substanțe pentru activități foto (revelatoare, fixatoare, filme), dezinfectanți, substanțe
chimice neidentificate și ale căror efecte asupra omului sau mediului înconjurător nu sunt
cunoscute (de exemplu reziduuri de laborator);
 Farmaceutice: acele deșeuri generate de farmacii, depozite farmaceutice, laboratoare
(medicamente și substanțe de laborator, produse expirate);
 Industria alimentară: rezultate din activități de creșterea animalelor, procesarea
alimentelor, supermarketuri sau din ecarisaj;
 HORECA (Hoteluri, Restaurante, Cafenele): uleiuri arse sau alterate, ape uzate
(contaminate cu detergenți, dezinfectanți), materiale rezultate din renovări (vopsele, lacuri,
solvenți);
 Agricultură: îngrășăminte chimice, substanțe anti-dăunători și ambalajele acestora;

9
  Industria chimică: uleiuri și grăsimi industriale, deșeuri petroliere, ape uzate și nămoluri,
diverși reactivi chimici, reziduuri galvanice, aditivi, lacuri, vopsele, materiale izolatoare
îmbibate cu diverse substanțe), aditivi, coloranți, arome, ambalajele tuturor acestor
substanțe
 Industria auto: provin din spălătorii chimice și auto (uleiuri uzate, dezinfectanți, detergenți,
filtre de ulei, substanțe de lustruire, lichid de frână, antigel) și de la benzinării și stații de
reîncărcare: uleiuri, reziduuri petroliere, combustibili, ape uzate;
 Tipografii, ateliere de producție publicitară, ateliere foto: cerneluri, soluții de spălare,
ambalaje contaminate, lavete îmbibate, revelator, fixator, ambalajele lor
 Saloane de frumusețe, frizeriile, cabinetele cosmetice, saloanele de tatuaje
 Retail non-food: stocuri neconforme, deteriorate, cu defecte (confecții, cosmetice ș.a.)

În această categorie, o importanță deosebită o au resturile provenite de la termocentralele cu

cărbune sau de la instalațiile de ardere a deșeurilor solide (zgură, cenușă). În funcție de proprietățile
lor, zgura și cenușa pot fi folosite fie la fabricarea comentului și a betonului, fie ca umplutură
pentru construcția de drumuri. Nefolosirea lor implică depozitarea pe platforme sociale.

10
 DESEURI RADIOACTIVE

Deșeurile radioactive sunt materiale rezultate din activități nucleare sau nenucleare pentru
care nu s-a prevăzut nici o întrebuințare și care conțin sau sunt contaminate
cu radionuclizi.] Deșeurile rezultate din activități nucleare (pe scurt, deșeuri nucleare) sunt deșeuri
radioactive. În schimb, nu toate deșeurile radioactive sunt însă deșeuri nucleare, putând proveni
din activități nenucleare.
De la descoperirea radioactivității, omul a dezvoltat activități nucleare în scopuri civile
(cercetare, medicină, producere de energie electrică etc.) sau militare (arma nucleară). Una dintre
consecințele acestor activități a fost apariția deșeurilor radioactive rezultate din activități nucleare
care adaugă noi componente la fondul natural de radiații. Deșeurile radioactive rezultate din
activități nucleare sunt deci un rezultat al erei atomice și reprezintă practic problema cea mai mare
a energeticii nucleare (lăsând la o parte radiofobia dezvoltată în cadrul populației ca urmare
a testelor și accidentelor nucleare).
În funcție de proveniență:

Deșeurile radioactive brute cuprind reziduurile care provin din laboratoarele în care se
lucrează cu substanțe marcate în toate stările de agregare. Tot deșeuri radioactive brute sunt
considerate materialele solide și lichide (inclusiv apele de spălare) care sunt contaminate radioactiv
în timpul lucrului cu izotopi radioactivi. Marea majoritate a deșeurilor radioactive brute provin din
instalațiile corespunzătoare etapelor tehnologice ale ciclului combustibilului nuclear: obținerea
combustibilului nuclear pur, producerea elementelor de ardere, precum și reprocesarea acestora
după un anumit timp de iradiere în reactor, dezafectarea facilităților nucleare. În reactorul nuclear,
în paralel cu reacția de fisiune în lanț, rezultă și produși de activare, ca urmare a unor reacții
nucleare ce se produc asupra nucleelor atomilor materialelor de întecuire, susținere, răcire, etc.
(care constituie, la rândul lor, deșeuri radioactive brute).

În funcție de activitatea specifică:

Deșeuri radioactive de activitate scăzută (sub 0,1 Ci/m3): sunt deșeuri industriale sau din
cercetare contaminate radioactiv (hârtii, cârpe, saci de plastic, mănuși etc.). De asemeni, orice tip
de deșeu radioactiv ce nu poate fi încadrat în una din următoarele clase: combustibil nuclear
epuizat (ca deșeu radioactiv de activitate mare), deșeuri ce conțin elemente transuraniene sau
deșeuri rezultate în urma prelucrării minereului uranifer.
Deșeuri radioactive de activitate medie (0,1–104 Ci/m3): clasă întermediară, pot avea
orice proveniență
Deșeuri radioactive de activitate mare (peste 104 Ci/m3): sunt materiale foarte
radioactive, rezultate mai ales în urma reprocesării combustibilului nuclear epuizat. Termenul se
referă la deșeurile lichide produse direct în reprocesare și la orice material solid derivat din

11
aceste deșeuri lichide (de exemplu, în urma evaporării acestora), având o concentrație suficient
de mare de produși de fisiune. Această clasă de deșeuri radioactive este supusă controlului strict,
conform normelor naționale și internaționale în vigoare.

12
 Precolectarea si transportul deseurilor

Precolectarea si transportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o componenta

importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceasta este de cele mai multe ori
subevaluata, ea reprezinta intre 60-80% din costul total de gestionare a deseurilor si
materialelor reciclabile, de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce
mult acest cost.
Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si a transportului deseurilor si
materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de referinta:
 marimea zonei de colectare;
 structura economica a zonei;
 nivelul de trai al populatiei;
 conditii urbanistice;
 cerintele clientilor;
 alegerea sistemului adecvat de colectare.

Precolectare reprezinta operatia de strangere si depozitare pe timp limitat a

reziduurilor menajere din cadrul apartamentelor, locuintelor, blocurilor de locuinte,
magazinelor, constructiilor publice, etc.

Precolectarea se imparte in doua faze si anume:

 precolectarea primara care se refera la strangerea reziduurilor si depozitarea lor in
recipienti mici la locul de producere;
 precolectarea secundara care se refera la adunarea reziduurilor rezultate din precolectarea
primara si depozitarea lor in camerele sau pe platformele de precolectare, in cadrul
blocurilor sau ansamblurilor de locuinte.

Platforma de precolectare

 este o portiune limitata de teren, special amenajata pentru depozitarea recipientilor (pubele,
containere, etc.) adunate de la grupurile de locuinte sau de la blocurile de locuinte in vederea
transportarii lor la locul de neutralizare.

13
 Camera de precolectare

 este o incapere amplasata la parterul, sau in mod exceptional la subsolul blocurilor de locuinte,
cate una la fiecare tronson. Aceste camere sunt in comunicatie directa cu tuburile pentru
transportul reziduurilor si contin recipienti care se incarca in mod obisnuit prin tub. Reziduurile
din recipienti sunt apoi preluate de autovehicule speciale care asigura transportul reziduurilor
colectate

Tubul pentru transportul reziduurilor

 este o instalatia cu sectiunea circulara prevazuta de regula la blocurilor de locuinte cu mai multe
nivele. Aceasta instalatie se monteaza pe verticala si este prevazuta cu guri pentru introducerea
reziduurilor la fiecare nivel fiind amplasata intr-un spatiu din vecinatatea pieselor de serviciu
(bucatarii, oficii, scari de serviciu etc.). La partea inferioara tubul comunica direct cu camera de
precolectare, iar la partea superioara se termina printr-o coloana de ventilatie asemanatoare cu
ventilatiile instalatiilor de canalizare.

Ciclul sistemului de salubrizare se imparte in urmatoarele faze:

 Precolectarea primara a reziduurilor la locul de producere, adica in apartamente, institutii
publice, magazine, alei, artere de circulatie etc.
 Precolectarea secundara, adica strangerea si depozitarea provizorie a reziduurilor in puncte
de precolectare organizate (camere sau platforme de precolectare).
 Colectarea reziduurilor de catre organizatiile locale de salubritate de la punctele de
precolectare secundara si evacuarea lor spre locurile de neutralizare-valorificare.
Precolectarea deseurilor se refera la adunarea lor in diferite recipiente: cosuri de gunoi, pubele
(pentru deseurile menajere) si containere (pentru deseurile stradale si cele produse de agentii
economici).
Pentru a permite reciclarea, colectarea deseurilor care contin materiale refolosibile se face
separat in recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galben, rosu, verde,
albastru, maro și negru antracit.Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri
de deseuri sunt: galben (portocaliu) - materiale plastice, verde sticla, albastru - hartie, carton, maro-
electrice si electronice, negru - nereciclabile, insa acestea nu sunt respectate intotdeauna. Pe
recipente exista etichete care precizeaza exact ce fel de deseuri se pot pune in recipientul respectiv.

14
15
16