Stiintele Comportamentului PDF

ŞTIINŢELE COMPORTAMENTULUI
Ştiinţele COMPORTAMENTULUI SOCIALE
1. Asemănare, interrelaţii: Studierea sistematică a proceselor comportamentale

obiectul de studiu
2. Deosebire, diferenţiere: Analiza ştiinţifică a variatelor dimensiuni ale
nivelul de studiu comportamentului
3. Definire, : Extrag/separă Asigură/furnizează
domeniu general datele empirice cadrul perceptiv (de înţelegere)
(bazate numai pe experienţă) pentru a studia procesele unui
pentru a investiga: sistem social,
• procesele de decizie şi prin impacturile/ influenţele
• strategiile de organizării structurale asupra:
comunicare ajustării (reglării) structurale
în/ între organisme, a individului şi a grupurilor
într-un sistem social
4. Domenii (principale) : • psihologia (medicală) • sociologia (medicală)
• neuroştiinţele (sociale) • antropologia
• genetica • sănătatea publică
(comportamentului) • consilierea
• ştiinţele politice
• istoria
3
CELE 4 (PATRU) TEMPERAMENTE HIPOCRATICE
HIPOCRATE (HIPPOKRATES) din Kos, Grecia antică (c. 460-375 i.d.H.)

• medic grec, figură semilegendară a medicinei antice,
supranumit părintele medicinei (moderne, occidentale)
• a pus bazele medicinei raționale, științifice
• a fundamentat observația clinică și concepția umorală în medicină
• a evidențiat unitatea profundă, funcțională a organismului uman
• a stabilit rolul mediului fizic (natura) și uman (social) în producerea și terapeutica bolilor
• a evidențiat rolul alimentației în sanogeneză și sănătate
• a elaborat peste 70 de lucrări medicale, reunite în Corpus Hippocraticum
• este cunoscut de toți medicii datorită Jurământului lui Hipocrate -
angajamentul profesional și moral, asumat de toți medicii, ca obligație pentru întreaga carieră.
Temperamentul uman - definit în sens hipocratic:

tendința - înnăscută sau dobândită - de a face să domine în sine unul sau mai multe instincte
fundamentale ale vieții umane și, în consecință, de a face să se dezvolte și mai mult aparatul
corespunzător acestor particularități fiziologice (Paul CARTON, 1947).
4
5
TEMPERAMENTELE BILIAR - B NERVOS - N SANGUIN - S LIMFATIC - L

Caracteristici (coleric) (melancolic) (flegmatic)
• umoarea • bila verde • bila neagră • sângele • limfa, flegma, mucus
(substanță fluidă)
• corespondența • colemia • componentele serice, • globulele • mucus
componentelor sângelui anticorpii, toxinele (componentele celulare)
cu cele 4 umori antice
• morfologie • construcție solidă, colțuroasă, • longilin, • talie mijlocie, musculos, • corpolent, clară tendință
mușchi bine reliefați, cu musculatură redusă fața colorată, spre obezitate
grăsime practic absentă • domină viața interioară și • râde bucuros și cu voce tare • comportament lent, calm,
• activ, combativ, rapid, intelectuală • impulsiv și activ puțin emotiv
organizator, • introvertit • suportă greu să fie contrazis • perseverent,
• poate fi violent sau sectar • extrovertit deseori fatalist
• construirea integrală și • energia voluntară • înțelegerea chibzuită • puterea vitală a • sângele rece al
dezvoltarea armonioasă a biliarului a nervosului sanguinului limfaticului
a omului se face prin
cultivarea, echilibrarea și
ierarhizarea
în propria ființă
a celor 4(patru) funcții
esențiale ale vieții umane
• Sinteza caracteristicilor • B este o flacără • N este un gând • S este o pasăre • L este un pește
psihologice ale celor • B decide, execută, antrenează • N cazută, combină, • S imaginează, descoperă, • L compară, ajustează,
4 (patru) temperamente stimulează revoluționează frânează
hipocratice • B întreprinde • N se agită • S se înfurie • L staționează
(Paul CARTON, 1961) • B explorează • N inspectează • S face digresiuni • L privește
• B este dominat cu fermitatea • N este dominat cu • S este dominat cu • L este dominat cu
rațiunea sentimentul blândețea
• B are nevoie de acceptare • N are nevoie de liniște • S are nevoie de măsură • L are nevoie de elan
Caracterizarea comparativă a celor 4 (patru) tipuri HIPOCRATICE

6
Corespondenţa celor 4 (patru) temperamente hipocratice

cu modurile de manifestare ale materiei
Căldură
Energie
FOC AER
Uscăciune BILIAR (Coleric) SANGUIN Umiditate

Retracţie NERVOS (Melancolic) LIMFATIC (Flegmatic) Extensie
PĂMÂNT APĂ
Frig
Materie
7
T A B E L de c o r e s p o n d e n ţ e ale celor 4 (patru)

temperamente - comportamente HIPOCRATICE
TEMPERAMENTE BILIAR NERVOS SANGUIN LIMFATIC

Stările materiei Eter Solid Gazos Lichid
Elemente Foc Pământ Aer Apă
Chimie anorganică Azot Carbon Oxigen Hidrogen
Aritmetică Adunare Scădere Înmulţire Împărţire
Anotimpuri Toamnă Vară Primăvară Iarnă
Forţe Unificatoare Spirituale Vitale Materiale

Expresii Sinteză Gândire Viaţă Materie
Culori Alb Galben Roşu Albastru
Rase Albă Galbenă Roşie Neagră

Vârste Bătrâneţe Adultă Adolescenţă Copilărie
Segmentele corpului Membre Cap Torace Abdomen
Sisteme Osteo-muscular Nervos Cardio-pulmonar Digestiv
Umori Bilă verde Bilă neagră Sânge Limfă, Mucus
Sfere Volitivă Intelectuală Anemică Instinctivă

Funcţii Execuţie Reflecţie Respiraţie Digestie
Manifestări Voinţă Inteligenţă Sentiment Instinct
Calităţi vitale Uscat Rece Cald Umed
Calităţi psihice Sfinţenie Geniu Dragoste Ascetism
Vicii Indisciplină Prostie Ură Senzualitate
Ţări Guvern Capitală Căi de comunicaţie Agricultură

Industrie Direcţie Birou de studii Serviciu comercial Fabricaţie
Catedrală Bolte, piloni Sanctuar Cor Naos
8
Cele 3 (trei) tipuri de PERSONALITATE

W. H. SCHELDON şi S. S. STEVENS - 1942
Clasificare bazată pe dezvoltarea ţesuturilor derivate din cele 3 (trei) foiţe blastomerice
(Blastomerul reprezintă ansamblul celulelor care constituie pereţii blastulei
- formă primitivă a embrionului, care apare sub forma unei sfere goale)
Cele 3 (trei) foiţe ENDO blast MEZO blast ECTO blast

blastodermice ENDO derm MEZO derm ECTO derm
B I O tip ENDO morf MEZO morf ECTO morf

(SOMATO tip)
generează organe, • aparatul digestiv • sângele • pielea şi

aparate şi sisteme cu glande anexe • scheletul anexele sale
(ficat, pancreas) • rinichii • sistemul nervos
• aparatul respirator
rezultă în plan
• funcţional • VISCERO tonia • SOMATO tonia • CEREBRO tonia
• ca personalitate • centrată pe • predominanţă • manifestată în

VISCERE a activităţii activitate MENTALĂ
MUSCULARE intensă
• comportament • extrovertit • extrovertit • introvertit

• tendinţă la confort, • caută competiţia • predomină
contacte sociale, riscul, lupta tensiunea nervoasă,
jovialitate, îndoiala, inhibiţia
dragoste de viaţă
9
VISCERO-tonie SOMATO-tonie CEREBRO-tonie
Preferinţă pentru hrană Reacţii energice Reacţii prea rapide

Caută mese bune
Preferinţă pentru exerciţii Caută singurătatea
luate în comun
Nevoia de dominare şi de Activitate mentală prea mare,
Plăcerea digestiei
putere mereu în alertă
Sensibilitate foarte mare la
Lipsă de moderaţie, exces Stoicism în faţa durerii
durere
Alcoolul produce Alcoolul produce Alcoolul deprimă;
destindere şi sociabilitate afirmarea agresivă a eului respingerea drogurilor
Tulburări ale somnului,
Somn profund Turbulenţă
oboseală cronică
Nevoia de afecţiune şi Căutarea competiţiei agresive Timiditate

aprobare
Voce reţinută;
Caută întotdeauna plăcerea Vorbe sclipitoare
oroare de zgomot
Preferinţă pentru confort Căutarea aventurii fizice Reacţii psihice exagerate
Siguranţă în atitudine şi Atitudine şi mişcare pline de
Atitudine şi mişcare destinse mişcare rezerva
Aspect prea matur Maniere şi atitudini juvenile
Ură faţă de obiceiuri;
Dragoste faţă de aproape Duritate d. p. d. v. psihic
caracter puţin rutinier
Frică de spaţii închise Frică de spaţii deschise
Dispoziţie egală
(claustrofobie) (agorafobie)
Maniere directe, Atitudine imposibil de
Spirit tolerant
fără delicateţe prevăzut
Amabilitate mare Curaj fizic şi gustul luptei Ura faţă de societate
Caută societatea Gustul riscului şi jocului Sentimente ascunse şi refulate
La greu, necesitatea de a trece
La greu, caută societatea La greu, caută singurătatea
la acţiune
Preferă oamenii de vârstă
Iubeşte familia şi copiii Îi plac activităţile tinerilor
matură
10
Grupele sanguine ERITROCITARE T i p o l o g i a Sinteza o p e r a ț i o n a l ă

(Sistemul A B O Landsteiner) morfo-fizio-psihologică (compatibilități/incompatibilități)
= carcteristicile antigenice ale globulelor roșii  în transfuziile de sânge,
(eritrocite, hematii) • temperament cf. grupelor eritrocitare
* niciodată la același subiect nu se întâlnește • comportament  în cuplu, asocieri,
prezența aglutinogenului cu aglutinina respectivă • personalitate cf. temperamentelor/comportamentelor
* respectă legile eredității (mendeliene)
prin intermediul genelor
O (I) α , β - absența aglutinogenelor A și B

- prezența aglutininelor α (anti-A) și β (anti- - M E L O D I C A / Armonic AB / Complex
B)
- donator universal
A (II) –, β - prezența aglutinogenului A

- prezența aglutininei β (anti-B) - A R M O N I C
- incompatibilitate totală cu grupa B
B (III) α , – - prezența aglutinogenului B

- prezența aglutininei α (anti-A) - R I T M I C
- incompatibilitate totală cu grupa A
AB (IV) –, – - prezența aglutinogenelor A și B

- lipsa aglutininelor α (anti-A) și β (anti-B) - C O M P L E X O / Melodic B / Ritmic
- primitor universal
11
10
1. Grupa sanguină O - MELODICUL:
• melodicul posedă excelente facultăți de adaptare și multă ușurință în relațiile umane;
• este un extrovertit-tip: centrii săi de interes sunt orientați esențial spre exterior și spre ceilalți;
• este stimulat de emulație, îi place competiția și lupta, dar în afara oricărei brutalități;
• dotat cu o mare curiozitate în toate domeniile, se dovedește a fi un excelent observator;
• în același timp, activitățile sale se vor desfășura mai mult în lărgime decât în profunzime,
deci cu un risc de dispersie, chiar de superficialitate;
• este de asemenea de o mare inteligență practică, îi plac călătoriile, are nevoie să se cheltuie
fizic;
• în ansamblu manifestă o hiperadaptabilitate generală;
• copilului Melodic îi plac lucrările colective și se adaptează ușor la schimbările de ritm și de
stil ale învățământului;
• viața în internat, cămin, nu îl perturbă și va deveni deseori liderul „bandei” de tineri din care
face parte;
• pe plan profesional, Melodicul caută meseriile de comunicare și de îndemânare: i se
potrivesc foarte bine activitățile comerciale, gestionarea resurselor umane, profesiunile
medicale și paramedicale;
• subiecții din grupa O sunt în mod natural în fază cu mediul exterior, ei se adaptează fără
dificultate.
2. Grupa sanguină A - ARMONICUL:

• armonicul este introvertit, o ființă a cărei energie afectivă și psihică este orientată mai mult
spre interior decât spre exterior;
• comportamentul său va fi deci în general marcat de rezervă;
• dar aceasta nu îl va împiedica să explodeze atunci când paharul e plin;
• va fi mai mult inhibat decât stimulat de concurență și sfidări;
• are deci nevoie să i se arate încredere;
• activitatea sa este mai curând discontinuă și nu muncește în mod eficient decât într-un mediu
care îi este favorabil, în care va manifesta o seriozitate exemplară și va da dovadă de o foarte
mare eficacitate, ajutat de un foarte bun spirit de sinteză;
• armonicul este mânat de scrupule de conștiință, are un simț ascuțit al responsabilităților;
• paradoxal, în momentele critice, va găsi mijloacele de a face față fără să se lase copleșit de
fatalism;
• pe plan școlar, copilul Armonic va fi în fruntea sau în coada clasei, după cum ambianța îi este
favorabilă sau nu, și mai ales în funcție de relația afectivă mai bună sau mai puțin bună pe care
o va întreține cu dascălii lui;
• elevii din grupa A se vor orienta de preferință spre un bacalaureat literar mai curând decât spre
unul științific, apoi se vor îndrepta mai curând spre universitate decât spre politehnică;
• în ceea ce privește viața profesională, Armonicul este atras de activitățile de creație și de
cercetare în toate domeniile (artistic, literar, științific sau tehnologic); și aici, relația cu
superiorul ierarhic va fi determinantă;
• adaptarea sa la o sarcină nouă este în general lungă dar, o dată acest obstacol trecut, va fi
perfect operațional;
• armonicul este cel care întâmpină cele mai multe dificultăți la începutul carierei;
• subiecții din grupa A manifestă o căutare permanentă a armoniei cu anturajul lor și nu se
dezvoltă decât în această condiție;
13
• dintre persoanele aparținând celor patru grupe sanguine, Armonicii sunt ființele cele mai
sensibile la mediul exterior, cele mai influențabile ca răspuns la mediu.
14
3. Grupa sanguină B - RITMICUL:
• în multe puncte, Ritmicul este opusul Armonicului;
• comportamentul său pare dur și inflexibil, ceea ce nu-l împiedică să cadă deseori în
ipohondrie, dând atenție excesivă micilor necazuri de sănătate dar, pe un alt plan, să fie un
prieten foarte sigur;
• rimicul nu este deloc adaptabil, pentru că evoluează în propriul său ritm, fără să-i pese prea
mult de lumea exterioară;
• astfel, are multe dificultăți în a se pune în locul altora;
• abordează problemele mai curând într-o manieră analitică și se va îndrepta deci bucuros către
specializare sau expertiză;
• de asemenea, va fi dotat deseori pentru matematici;
• în acest spirit, are sensul determinismului și al fatalității și caută cu pasiune adevărul (contrar
Armonicului, care este în căutarea frumuseții);
• copilul Ritmic este cel mai precoce dintre cele patru grupe sanguine, atât pe plan psihologic,
cât și pe plan fiziologic;
• la școală se implică alături de profesorii care predau în mod metodic, sprijinindu-se pe
demonstrație;
• ca adolescent, se va orienta spre un bacalaureat științific;
• în viața profesională, Ritmicii apreciază ordinea și autoritatea;
• ei au gustul organizării și abordează problemele în manieră foarte metodică;
• în afară de aceasta, sunt foarte puțin sensibili la monotonia sarcinilor;
• meseriile din industrie li se potrivesc deci foarte bine;
• subiecții din grupa B, din contră, sunt mai puțin sensibili/influențați de mediu;
• ei trăiesc și se exprimă urmând ritmul lor propriu, destul de indiferenți la variațiile mediului
înconjurător.
4. Grupa sanguină AB - COMPLEXUL:

• îmbină diferitele caracteristici ale celorlalte trei grupe;
• Complexul este foarte bogat în potențialități, dar în același timp sfâșiat de tendințe
contradictorii;
• vrea totul deodată, el este capabil să facă totul, dar pe rând;
• gusturile contradictorii fac din ei o ființă agitată;
• pentru a scăpa de acest inconfort permanent, Complexul dă dovadă de o activitate debordantă,
ajungând până la surmenaj;
• dar cum este neobosit, ritmul său de activitate nu are în general consecințe nefaste;
• bineînțeles, schimbările continue de planuri, rupturile bruște de ritm îl fac deseori dificil de
suportat de cei din jur;
• copilul Complex, este de așteptat, este turbulent, foarte dotat dar și neliniștit;
• trebuie să i se propună numeroase activități, atât fizice cât și intelectuale;
• în domeniul profesional, Complexul este capabil să se adapteze la orice fel de activitate;
• în general, va evita meseriile monotone;
• ținând cont de instabilitatea sa înnăscută, echipa de lucru căreia îi va aprține trebuie constituită
în mod judicios;
• de exemplu, asocierea cu Ritmicul este în general benefică;
• subiecții din grupa AB reunesc trăsăturile contradictorii ale celorlalte trei temperamente; ei au
dificultăți în găsirea unui echilibru satisfăcător.
15
Supraorganizarea structurală - funcţională trifazică a neuronului → sistemului nervos
Neurostructura trifazică Microsistem MACROsistem

(arcul reflex) (neuron) (sistemul nervos)
analizori şi aferenţe ale
 intrare (centripetă) dendrite
sistemului nervos central
 prelucrare (analiză şi sinteză) corp neuronal sistem nervos central
eferenţe ale sistemului nervos

 ieşire (centrifugă) axon
central şi efectori
Organizarea morfo-funcţională a sistemului nervos
Sistemul nervos (central + periferic)
vegetativ (autonom) somatic

• integreazămetabolisme • integrează viaţa de relaţie
(orto)simpatic parasimpatic senzitivo- motor

(adrenergic) (colinergic) senzorial
• catabolism • anabolism • aferent • eferent
(receptor) (efector)
Evoluţia (cantitativă + calitativă) a creierului la mamifere
Greutatea Cortex Cortex

Sistemul
senzitivo-motor asociativ
nervos central la
g % %
şobolan 2,5 89 11
iepure 14,0 78 22
pisică 30,0 70 30
maimuţă 105,0 36 64
om 1350,0 14 86
16
Ivan Petrovici PAVLOV (1849-1936)
• fiziolog şi neurofiziolog rus
• Premiul Nobel pentru Medicină (1904), a descoperit reflexele condiţionate,
deschizând o nouă dimensiune în analiza comportamentului (la animalele superioare)
• neurofiziolog de marcă, studii asupra activităţii nervoase superioare (ANS)
Tipologii COMPORTAMENTALE neuro-fizio-psihologice
 Clasificarea nr. 1 - în raport cu tipul parţial de ANS,

stabilit după aferentaţia/eferentaţia dominantă:
• tipul VIZUAL
• tipul AUDITIV
• tipul MOTRIC
 Clasificarea nr. 2 - în raport cu tipul special de ANS,

stabilit după raportul celor 2 (două) sisteme de semnalizare:
• tipul ARTISTIC
= prevalenţa dinamică a primului sistem de semnalizare/comunicare
•răspunsurile reflexe la semnale,
•comun animalelor şi omului
= reflectarea realităţii se face prin imagini intuitiv-concrete,
cu o puternică încărcătură afectiv-voliţională şi
o atitudine sintetică/globală faţă de realitate
• tipul MEDIU/MIXT
= egalitate dinamică a celor 2 sisteme de semnalizare/comunicare
• tipul GÂNDITOR
= domină cel de al doilea sistem de semnalizare/comunicare
• superior primului sistem şi cu rol de control/coordonare al acestuia
• limbajul (vorbit + scris)
• specific/exclusiv omului
= reflectarea realităţii se realizează prin legături logico-noţionale,
cu o importantă determinare raţională şi
o atitudine anlitică faţă de realitate
 Clasificarea nr. 3 - tipologia ANS - criteriile de definire sunt cele ale relaţiei dintre:
• forţa, echilibrul şi mobilitatea proceselor nervoase superioare şi
• temperamentul individului
Slab Puternic
Dezechilibrat Echilibrat
Excitabil Mobil Inert
MELANCOLIC COLERIC SANGUIN FLEGMATIC

17
Ierarhizarea/supraintegrarea celor 3 (trei) creiere

- în plan vertical - Mac LEON, 1949
• creierul superior cortical • comunică, limbaj (vorbeşte şi scrie),

(situat periferic) al 2-lea sistem de semnalizare
• neo-cortex • gândeşte şi imaginează
• creierul median limbic • guvernează afectivitatea (emoţiile) şi

(poziţionat intermediar) viaţa relaţională
• creier afectiv, emoţional, • sediul emoţiilor, dispoziţiilor şi
vegetativ memoriei
• paleo-cortex
• creierul reptilian • un fel de memorie a speciei

(situat profund) • determină reflexele primitive
• creier primitiv
• arhi-cortex
Ierarhizare Ierarhizare
neuromorfologică - evolutivă neurofiziologică - psihologică
18
Ierarhizarea/supraintegrarea dublei funcționalități cerebrale

- în plan orizontal - SPERRY, 1975
Emisfera STÂNGĂ Emisfera DREAPTĂ

„Creierul” stâng „Creierul” drept
Sediu, control, • vorbirii • spațializarea

neurofiziologie • logicii • imaginația
• abstracțiuni • intuiția
• analitic • global
• secvențial • instantaneu
• rațional • vizual
• sintetic
• expresiv, emotiv
• descompune orice lucru • consideră lucrurile într-un

în diferite componente mod global și caută
sistematic legăturile,
analogiile, asemănările
• grija de a verifica intuițiile • găsește soluții prin intuiții

în mod logic, analitic, științific bruște și globale
19
Tipologia neuro-psiho-biologică a celor 4 (patru) profiluri cerebrale

(Ned HERRMANN)
Profilul DOMINANŢEI creierului

(neo-cortex + paleo-cortex/stânga + dreapta)
CORTICAL stâng CORTICAL drept

• Logic • Creativ
• Analitic • Sintetic, global
• Matematic • Artistic
• Rezolvarea • Conceptualizarea
problemelor problemelor
CORTICAL
(neo-cortex)
Partea Partea
STÂNGĂ DREAPTĂ
LIMBIC stâng LIMBIC drept

• Controlat • Capacităţi relaţionale
(ne controlează emoţiile) (Contacte umane)
• Conservator • Intuitiv
• Planificator • Emotiv
• Organizator LIMBIC • Muzician
• Administrator (paleo-cortex) • Spiritual
(ne determină să organizăm, • Verbal
administrăm, planificăm)
20
Cortical (NEO-cortex) stâng EVOLUŢIA SPAŢIO-TEMPORALĂ a CREIERULUI Cortical (NEO-cortex) drept
Performanţe Raţional Fantezie Plăcere

Financiar TIPURI de PROFESIUNI Impulsiv
Fapte Medici Avocaţi T I P U R I de Artişti Formatori
Ingineri Bancheri PERSONALITATE/PROFESII Autori de piese de teatru Frumuseţe
Tehnică TEMPERAMENTE - COMPORTAMENTE Vizionar
Tehnică Intelectual Gust Risc
Cantitativ Performanţă Explorare pt. risc
Dur Eficienţă Strategie Deschis
Funcţie Destins
Concept
Valoare Amuzant
Cortical stâng Cortical drept

Limbic stâng Limbic drept
Minuţios Serviabil
Conservator Calitate Dragoste Amical
Calculat Siguranţă ‚’’’’’’’’’’ Caritate Muzician
Tensionat Fiabilitate Comunicare Blând
Contabili Planificatori Profesori

Muzicieni
Formă Organizare Emotiv Sentimente
Fiabilitate Prudenţă Protecţie Spiritual Satisfacţie
Limbic (PALEO-cortex) stâng Limbic (PALEO-cortex) drept
Sinteza tipologiei neuro-psiho-biologice a celor 4 (patru) profiluri cerebrale (Ned HERRMANN):

morfologia şi structura tipurilor de: personalitate, profesiuni, comportamente, temperamente.
Adaptat după:
• Whole Brain Corporation (WBC) - USA
• Dominance des Hémispherès du Cerveau (DHC) - France
21
Programarea neuro-lingvistică (PNL) -
cele 3 (trei) sisteme de reprezentare senzorială
dr. psiholog și lingvist Richard BANDLER
dr. psiholog și matematician John GRINDER
- PNL este • fundamentată pe asistența și identificarea (diagnosticul)

sitemului de comunicare privilegiat, care este la originea sistemului nostru
de reprezentare a realității
• conectarea la canalul de comunicare privilegiat al intelocutorului,
punerea pe lungimea de undă potrivită cu a lui
- PNL realizează • înțelegerea hărții realității psihologiei comportamentale
a propriei persoane și a celorlalți
• modificarea terapeutică pentru autodezvoltare
• deoarece majoritatea dificultăților de comunicare interpersonală
provin de necunoașterea mutuală la acest nivel.
Diagnosticul (identificarea) canalului de comunicare privilegiat se face prin:

• observarea atentă a mișcărilor ochilor (componenta neuro a programării) și
• analiza psiholingvistică a vocabularului utilizat (componenta lingvistică a programării).
Canalul - sistemul de comunicare - programare privilegiat se raportează la 3 (trei) sisteme

de reprezentare senzorială:
 vizual
 auditiv
 kinestezic (înglobează senzațiile tactile, interne, olfactive, gustative).
Micromișcarea ochilor traduce operațiile, relevă sistemul senzorial utilizat de intelocutor,

adică dacă el gândește și/sau reflectează pornind de la:
 imagini - ochii în sus, la stânga = inventează, construiește o imagine
- ochii în sus, la dreapta = vede ceva deja văzut
- ochii înainte, în gol = imagine construită sau deja văzută
 sunete - ochii în mijloc, la stânga = inventează, o voce, un sunet
- ochii în mijloc, la dreapta = aude sunete deja auzite
- ochii în jos, la dreapta = își vorbește sie însuși
 senzații - ochii în jos, la stânga = încearcă senzații, emoții.
Cuvinte cu referință senzorială = predicatele folosite de intelocutor

 vocabular cu referință vizuală:
• a vedea, a privi, a considera, evident, a clarifica, a ilustra, a apărea, a arăta, a se lumina,
a releva, a examina, perspectivă, orizont, vag, neclar, punere la punct, limpede ca apa
de izvor, luciditate, clarviziune, miraj etc.
 vocabular cu referință auditivă:
• a auzi, a se auzi, a asculta, a rezona, a ciuli urechea, a orchestra, a armoniza, a acorda,
a suna fals, a-și deschide urechile, disonanță, subînțeles, notă falsă, a înregistra, țipător,
discordant etc.
 vocabular cu referință kinestezică:
• a simți, a atinge, a apuca, a acapara, contact, căldură, răceală, greu, ușor,
a se învârti în jurul cozii, a avea picioarele pe pământ, a avea fler, lovitură îndrăzneață,
a avea inimă bună etc.
22
3 (trei) Sisteme de reprezentare senzorială →

4 (patru) Modele de percepție dominantă →
4 (patru) Moduri/tipologii de comportament
 Vizual
• are simțul observației și al orientării, este un fizionomist;
• când învață ceva, are nevoie să privească pentru a înțelege și a reține;
• este imaginativ și creativ;
• este sensibil la decorul care îl înconjoară, ceea ce poate de asemenea să-l pună în încurcătură
uneori;
• are tendința de a-și face o idee despre ceilalți la prima vedere, ceea ce nu este întotdeauna în
favoarea sa;
• este atent la imaginea proprie, atât pentru el cât și pentru ceilalți;
• aceasta poate de asemenea să fie nefavorabil dacă se lasă prea ușor influențat de aparențe;
• trebuie să încerce să-și tempereze rapiditatea de a judeca la prima vedere, confruntând-o cu
dialogul său interior.
 Auditiv
• trăiește într-un univers al sunetelor, îi apreciază pe cei pe care îi întâlnește după sunetul vocii,
când vorbește este atent la cuvintele pe care le folosește, căută pe cele care sună bine și care
corespund la ceea ce dorește să spună;
• chiar dacă nu este muzician, apreciază muzica, i se întâmplă des să fredoneze;
• nu este fizionomist, dar recunoaște ușor oamenii după sunetul vocii, mai ales la telefon;
• îi place să sporovăiască și știe să asculte; este principala sursă a intuiției și a înțelegerii lui;
• trebuie să rămână totuși vigilent pentru că dialogul său interior nu așteaptă decât să preia
comanda și aceasta îl poate duce uneori foarte departe de real.
 Kinestezic
• este sensibil la ambianță, știe să fie călduros și să-i facă pe alții să se simtă în largul lor;
• știe să trăiască, cei cu care se întâlnește îl găsesc simpatic, pentru că știe din instinct să-i
înțeleagă pe alții;
• este plin de bun simț, uneori la limită, și pentru a convinge trebuie utilizate argumente solide,
probe tangibile;
• este fidel în prietenie și sentimentele sunt solide și stabile, dar, este incapabil de a trișa, iar
dacă este dezamăgit, este deseori definitiv;
• se blochează ușor când simte impresii negative; când se întâmplă, pentru a ieși, trebuie să facă
apel la percepția vizuală și auditivă, pentru a face bilanțul și a-și adapta comportamentul.
 Dialog interior
• reflectează mult și, deseori, rațiunea trece în fața pasiunii;
• în mod regulat, își spune că ar fi trebuit să acționeze altfel și răsucește problemele în minte
până ce găsește o soluție acceptabilă;
• în multe cazuri are impresia că trăiește cu încetinitorul, pentru că percepțiile senzoriale le
traduce imediat în cuvinte;
• este foarte util pentru a comenta situații dificile, dar aceasta frânează considerabil aptitudinea
de a trăi momentele agreabile;
• pentru a ajunge la acest lucru, trebuie să caute să-și dezvolte percepția vizuală, auditivă și
kinestezică.
23
Cele 8 (opt) tipuri psihologice în tipologia jungiană
Prin opera sa monumentală, care a exercitat o influenţă covârşitoare asupra

contemporanilor, Carl Gustav Jung reintroduce spiritul ca dimensiunea fundamentală a fiinţei
umane, precum şi un ansamblu de concepte noi şi originale (inconştient colectiv, arhetip,
individuaţie, anima, animus, tipuri psihologice, extraversiune-introversiune etc.), care au
revoluţionat psihologia şi psihiatria şi au permis înţelegerea mult mai nuanţată şi în complexitate
a psihicului uman.
Împărţirea (dihotomia) firii umane (personalitate, comportament, temperament) în
extravertit şi introvertit a constituit elementul crucial în caracterizarea ulterioară, complexă şi
globală, a individualităţii psihice (psiho-logice) umane. Ea a permis ulterior, atât lui Carl Gustav
Jung, cât şi discipolilor de a realiza/dezvolta structura psihică şi tipologia psihologică umană,
psihologia analitică/complexă:
• 8 tipuri psihologice - în tipologia jungiană;
• 16 tipuri psihologice - Myers-Briggs; şi ulterior
• 4 (grupuri de) temperamente - David Keirsey.
Constatarea existenţei introversiei şi a extraversiei a permis mai întâi să se distingă
între două grupuri mari de individualităţi psihologice. Dar această împărţire este atât de
superficială şi de generală, încât ea nu îngăduie decât diferenţieri la fel de generale.
O cercetare amănunţită a psihologiilor individuale care cad într-o grupă sau în alta
arată de îndată că există diferenţe mari între indivizii ce aparţin aceleiaşi grupe. Trebuie,
prin urmare, să facem un pas mai departe, spre a preciza în ce constau deosebirile dintre
indivizii aparţinând aceleiaşi grupe.
Potrivit experienţei mele, pot spune că, în mod foarte general, indivizii se deosebesc
nu numai după diferenţa universală dintre extraversie şi introversie, ci şi după diferitele
funcţii psihologice fundamentale.
Acestea, respectiv funcţiile care se deosebesc atât genuin, cât şi esenţial de alte funcţii
sunt - după experienţa mea - a gândi, a simţi, a avea senzaţii, a intui. Dacă predomină
comportamental una din aceste funcţii, apare tipul corespunzător. Motiv pentru care
deosebesc: tipul gândire, tipul simţire, tipul senzaţie şi tipul intuiţie.
Fiecare din aceste tipuri poate fi pe deasupra introvertit sau extravertit, potrivit cu
atitudinea sa faţă de obiect, aşa cum am arătat mai sus.
Carl Gustav Jung (1875-1961), psiholog şi psihiatru elveţian,
Psychologische Typen, 9. Aufl., Walter Verlag, Olten und
Freiburg im Breisgau, 1971.
Tipologia psihologică a lui Carl Gustav Jung, precum şi fundamentarea ei istorică
reprezintă o contribuţie valoroasă în epistemologia şi euristica psihologiei analitice, psihiatriei şi
a descifrării complexităţii comportamentului fiinţei umane.
Echilibrată, complexă, nereductivă şi deschisă la noi abordări, tipologia jungiană
caracterizează şi delimitează psihologia umană în 8 (opt) tipuri, care rezultă din combinaţia a:
- 2 (două) tipuri de atitudine:
• extravertit (extrovertit) - extraverted şi
• introvertit - introverted
∗ care clasează oamenii după orientarea către lumea exterioară
(obiecte, persoane, situaţii, fenomene) sau din contră către lumea interioară;
- 4 (patru) tipuri funcţionale:
• tipul gândire - thinking
• tipul simţire - feeling
• tipul senzaţie - sensing
• tipul intuiţie - intuition
∗ care clasifică persoanele după funcţia psihologică preponderentă utilizată pentru
orientarea în lumea înconjurătoare (gândirea, simţirea, senzaţia sau intuiţia).
24
Cele 2 (două) tipuri de atitudine
Tabel 1. Comparaţie între extraversiune şi introversiune:
tip, persoană (caracteristici), grad de intensitate
EXTRA VERTIT INTRO VERTIT

(EXTRO VERTIT) - variantă
• tip psihologic ce se caracterizează • tip psihologic care este tendinţa la
prin proiectarea tendinţelor psihice intro-versiune, de repliere în (către) sine
interioare asupra lumii înconjurătoare; însuşi;
• persoană definită prin:

- oameni cu firea deschisă; • persoană definită prin:
- exteriorizarea sentimentelor, - oameni cu firea închisă;
sociabilitate; - tendinţă la izolare, introspecţie, auto-
- orientare către obiectele şi lumea evaluare;
exterioară şi adaptarea sa la mediul - orientare în (către) sine însuşi, cu interes
ambiant; (aproape) exclusiv asupra propriei vieţi
- interes spontan pentru fiinţele umane, interioare;
situaţii, lucruri şi fenomene exterioare; - opusul extravertitului; are o imagine
- dezinvolt în viaţa socială (foarte foarte subiectivă asupra oamenilor,
sociabil), este un admirabil partener de situaţiilor, lucrurilor şi fenomenelor;
comunicare, care se adaptează repede, bine - deşi nu este strălucitor, el câştigă şi se
şi competitiv oricărei situaţii, fiind adesea afirmă prin a fi cunoscut;
persoane de succes social; - fiind timid şi oarecum neîndemânatic
- detestă singurătatea şi fuge de intro- (social) se refugiază în forul său interior,
specţie; consideră fără interes să se având tendinţa să trăiască în visare;
preocupe de viaţa lui interioară; - tăcuţi şi retraşi, preferă mai mult să
- promptitudinea reacţiilor, spontaneitate, asculte decât să vorbească; în relaţiile
relativă impulsivitate, lipsă de control sociale sunt rezervaţi şi distanţi; preferă să
strict şi permanent a emoţiilor, îşi pierd lucreze şi să înveţe singuri.
uşor stăpânirea de sine.
Aceste descrieri ale tipurilor (persoanelor) extravertit-introvertit constituie modele de

referinţă (standard), care grupează şi sintetizează prin antiteză extremele unor însuşiri diametral
opuse, şi de aceea ele trebuie considerate ca atare.
În practică vom întâlni:
• o serie de persoane care se încadrează în aceste tipuri, dar în număr restrâns,
• deoarece majoritatea oamenilor se plasează într-o poziţie intermediară, pe intervalul dintre
cele două extreme, fiind mai mult sau mai puţin extravertiţi sau introvertiţi.
De aceea, este important (şi putem evalua prin diferite metode):
• gradul de extraversiune • gradul de introversiune
70-75% din populaţie aparţin tipului 25-30% din populaţie aparţin tipului
extravertit (statistici americane) introvertit (statistici americane)
25
26
Cele 4 (patru) funcţii psihice principale
Sunt cele prin care fiinţa umană se adaptează lumii exterioare şi structurii sale interne:
• Senzaţia constată ce există în jurul nostru. Ea este percepţia pură prin simţuri: este funcţia
realului.
• Gândirea indică semnificaţia lucrului perceput, ea îmbină concepţiile într-un ansamblu
logic: este funcţia simţului.
• Sentimentul transmite valoarea pe care acest lucru o are pentru noi: este funcţia
simţământului, funcţia inimii.
• Intuiţia cuprinde potenţialităţile ascunse ale unei fiinţe sau ale unei situaţii: este funcţia
înţelegerii spontane şi negândite, ceea ce se numeşte de obicei fler.
Cele 8 (opt) tipuri psihologice
În acest fel, fiecare individ este caracterizat printr-un profil psihologic dinamic, care
utilizează tipurile de atitudine şi cele funcţionale, pe o scară de frecvenţă descrescătoare, având
- o funcţie dominantă, prima funcţie - dominant (1st) function;
care este susţinută de
- o funcţie auxiliară, cea de a doua funcţie - auxiliary (2nd) function;
- o funcţie terţiară, cea de a treia funcţie - tertiary (3rd) function; şi
- o funcţie inferioară, cea de a patra funcţie - inferior (4th) function.
Practic, atitudinea (direcţionată către exterior sau către interior)
• extraversiunea (extroversiunea) - extravertirea (extrovertirea), şi
• introversiunea - introvertirea
este factorul cheie (crucial) şi factorul iniţial (de început) al caracterizării (delimitării,
departajării) tipului psihologic, personalităţii şi temperamentului.
După această ierarhizare, cele 8 (opt) tipuri psihologice (de personalitate) caracterizate de
Carl Gustav Jung sunt următoarele:
1. Extravertit - Gândire (funcţia reflexivă)
Extraverted - Thinking
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ESTJ, ENTJ
2. Introvertit - Gândire (funcţia reflexivă)
Introverted - Thinking
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ISTP, INTP
3. Extravertit - Simţire (funcţia afectivă)
Extraverted - Feeling
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ESFJ, ENFJ
4. Introvertit - Simţire (funcţia afectivă)
Introverted - Feeling
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ISFP, INFP
5. Extravertit - Senzaţie (funcţia senzorială)
Extraverted - Sensing
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ESFP, ESTP
6. Introvertit - Senzaţie (funcţia senzorială)
Introverted - Sensing
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ISFJ, ISTJ
7. Extravertit - Intuiţie
Extraverted - Intuition
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ENFP, ENTP
8. Introvertit - Intuiţie
Introverted - Intuition
- tipurile moderne (Myers-Briggs): INFJ, INTJ
27
Cele 16 (şaisprezece) tipuri psihologice Myers-Briggs
Pentru înţelegerea profilurilor celor 16 (şaisprezece) tipuri de personalitate, Katharine

C. Briggs şi fiica sa Isabel Briggs Myers au dezvoltat şi complexificat (după o aprofundare
timp de 40 de ani) tipologia psihologică (a personalităţii normale) a lui Carl Gustav Jung.
Indiferent de circumstanţele vieţii dumneavoastră, de relaţiile personale, de

serviciul şi responsabilităţile pe care le aveţi,
înţelegerea tipurilor de personalitate vă ajută să vedeţi lucrurile mai clar, să
judecaţi mai temeinic şi să vă apropiaţi de genul de viaţă pe care vi-l doriţi.
Isabel Briggs Myers, Peter B. Myers,
Gift Differing.Understanding Personality Type, 2nd ed.,
Davies Black Publ., Montain View, CA, 1995.
Astfel, ele au stabilit şi grupat caracteisticile (trăsăturile, particularităţile, însuşirile) de

bază ale personalităţii umane în 4 (patru) grupuri duale, cu 2 itemi (elemente, concepte)
antagonice (opuse, în antiteză):
- extraversiunea - introversiunea
Extraversion (E) - Introversion (I)
∗ care definesc atitudinea noastră faţă de lume, adică preferinţa noastră pentru lumea
exterioară, respectiv interioară;
- intuiţia (funcţia intuitivă) - senzaţia (funcţia senzorială)
iNtuition (N) - Sensing (S)
∗ care precizează modul în care cunoaştem lumea exterioară şi primim informaţii de la
ea, adică modul în care asimilăm informaţii despre realitatea înconjurătoare;
- gândirea (funcţia reflexivă) - simţirea (funcţia afectivă)
Thinking (T) - Feeling (F)
∗ care indică modul în care luăm decizii şi procesul prin care ajungem la concluzii,
judecăţi şi decizii asupra fenomenelor, situaţiilor, lucrurilor şi oamenilor;
- judecata (atitudinea judicativă) - percepţia (atitudinea perceptivă)
Judgement (J) - Perception (P)
∗ care reflectă atitudinea faţă de abordarea vieţii, adică preferinţa noastră pentru un stil
de viaţă mai organizat, respectiv mai flexibil (oarecum dezorganizat).
Redăm în cele ce urmează prezentarea rezumativă a celor 16 (şaisprezece) tipuri de

manifestare (în normalitate) a personalităţii, temperamentului şi comportamentului fiinţei umane
(Myers-Briggs).
De asemenea, ca şi în clasificarea lui Carl Gustav Jung, factorul iniţial de dihotomie este:
Extraversia - Introversia. Astfel, vor fi 8 (opt) tipuri E - de extravertiţi (oameni deschişi) şi 8
(opt) tipuri I - de introvertiţi (persoane rezervate). Aceasta reprezintă funcţia dominantă.
Cea de a doua divizare este reprezentată de împărţirea indivizilor în cei cu intuiţie
(oameni creativi) - 8 (opt) tipuri N şi cei cu predominanţa funcţiei senzoriale (persoane practice)
- 8 (opt) tipuri S.
Cea de a treia împărţire clasează dual în cei cu preponderenţa funcţiei reflexive - gândirea
(oameni logici) - 8 (opt) tipuri T şi cei cu predominanţa funcţiei afective - simţirea (indivizi
interesaţi de oameni) - 8 (opt) tipuri F.
Cea de a patra divizare grupează oamenii în cei cu atitudine judicativă - judecata
(persoane organizate) - 8 (opt) tipuri J şi în cei cu atitudine perceptivă - percepţie (persoane
flexibile) - 8 (opt) tipuri P.
Cele 16 (şaisprezece) tipuri Myers-Briggs de personalitate şi temperament sunt:

28
Tipul 1: ENFJ - Extraverted - Intuitive - Feeling - Judging
• extravertit - intuitiv - afectiv - judicativ
• deschis - creativ - interesat de oameni - organizat
 the Giver - cel ce dă (persoana care dăruieşte)
Tipul 2: INFJ - Introverted - iNtuitive - Feeling - Judging
• introvertit - intuitiv - afectiv - judicativ
• rezervat - creativ - interesat de oameni - organizat
 the Protector - cel care protejează (individul protector)
Tipul 3: ENFP - Extraverted - iNtuitive - Feeling - Perceiving
• extravertit - intuitiv - afectiv - perceptiv
• deschis - creativ - interesat de oameni - flexibil
 the Inspirer - cel care inspiră (însufleţeşte)
Tipul 4: INFP - Introverted - iNtuitive - Feeling - Perceiving
• introvertit - intuitiv - afectiv - perceptiv
• rezervat - creativ - interesat de oameni - flexibil
 the Idealist - idealistul
Tipul 5: ENTJ - Extraverted - iNtuitive - Thinking - Judging
• extravertit - intuitiv - reflexiv - judicativ
• deschis - creativ - logic - organizat
 the Executive - cel care dispune (comandă) - preşedinte, director, administrator al unei companii
Tipul 6: INTJ - Introverted - iNtuitive - Thinking - Judging
• introvertit - intuitiv - reflexiv - judicativ
• rezervat - creativ - logic - organizat
 the Scientist - omul de ştiinţă
Tipul 7: ENTP - Extraverted - iNtuitive - Thinking - Perceiving
• extravertit - intuitiv - reflexiv - perceptiv
• deschis - creativ - logic - flexibil
 the Visionary - vizionarul
Tipul 8: INTP - Introverted - iNtuitive - Thinking - Perceiving
• introvertit - intuitiv - reflexiv - perceptiv
• rezervat - creativ - logic - flexibil
 the Thinker - gânditorul, cugetătorul
Tipul 9: ESTJ - Extraverted - Sensing - Thinking - Judging
• extravertit - senzorial - reflexiv - judicativ
• deschis - practic - logic - organizat
 the Guardian - paznicul (păzitorul) - gardian, protector, ocrotitor
Tipul 10: ISTJ - Introverted - Sensing - Thinking - Judging
• introvertit - senzorial - reflexiv - judicativ
• rezervat - practic - logic - organizat
 the Duty Fulfiller - cel care îndeplineşte îndatoririle (obligaţiile)
Tipul 11: ESFJ - Extraverted - Sensing - Feeling - Judging
• extravertit - senzorial - afectiv - judicativ
• deschis - practic - interesat de oameni - organizat
 the Caregiver - cel care are grijă
Tipul 12: ISFJ - Introverted - Sensing - Feeling - Judging
• introvertit - senzorial - afectiv - judicativ
• rezervat - practic - interesat de oameni - organizat
 the Nurturer - cel care hrăneşte (educaţional, afectiv, spiritual)
Tipul 13: ESTP - Extraverted - Sensing - Thinking - Perceiving
• extravertit - senzorial - reflexiv - perceptiv
• deschis - practic - logic - flexibil
 the Doer - cel care face (înfăptuieşte)
Tipul 14: ISTP - Introverted - Sensing - Thinking - Perceiving
• introvertit - senzorial - reflexiv - perceptiv
• rezervat - practic - logic - flexibil
 the Mechanic - mecanicul
Tipul 15: ESFP - Extraverted - Sensing - Feeling - Perceiving
• extravertit - senzorial - afectiv - perceptiv
• deschis - practic - interesat de oameni - flexibil
 the Performer - cel care vrea să atingă performanţa
Tipul 16: ISFP - Introverted - Sensing - Feeling - Perceiving
• introvertit - senzorial - afectiv - perceptiv
• rezervat - practic - interesat de oameni - flexibil
 the Artist - artistul
29
Clasificarea şi identificarea într-unul din cele şaisprezece tipuri de personalitate se face şi
se evaluează cu ajutorul Indicatorului de Tipuri Myers-Briggs (Myers-Briggs Type Indicator-
MBTI). Elaborat în 1962, acest chestionar a fost ulterior acceptat, validat şi unanim recunoscut.
Aplicaţiile practice şi avantajele aflării (individualizării) tipului de personalitate cu
instrumentul MBTI sunt numeroase. Iată pe cele mai importante:
- alegerea carierei şi îndeletnicirilor viitoare;
- promovarea profesională şi socială;
- conducerea, administrarea şi repartizarea angajaţilor;
- îmbunătăţirea şi optimizarea relaţiilor interpersonale în familie, la locul de muncă şi în
societate;
- educaţia şi tehnicile (metodele) de învăţare;
- consiliere, îndrumare, terapie şi modelare adaptaţională;
- auto-cunoaştere şi auto-evaluare (prin auto-aplicarea chestionarului).
„Jaloane” privind auto-cunoaşterea şi auto-evaluarea în cultura lumii:

∗ Cunoaşte-ţi inamicul,
cunoaşte-te pe tine însuţi;
îmtr-o sută de bătălii nu te vei expune nici unei primejdii.
Sun Tzu (c. 544-496 î.d.Hr.), Arta războiului,
scrisă în jurul anului 500 î.d.Hr. în China:
- reconfirmată ca principalul text de bază despre strategie (orientală),
- considerată cea dintâi carte pentru auto-ajutor din lume.
∗ Nosce te ipsum! (Cunoaşte-te pe tine însuţi!)
Versiunea latinească cea mai răspândită a vestitei inscripţii greceşti (Gnothi seauton!)
de la Delfi, oraş antic în Focida, în Grecia centrală;
Cf. Marcus Tullius Cicero (106 î.d.Hr.-43 î.d.Hr.), om politic, orator, filozof şi
scriitor roman, Tusculanae disputationes, 1, 22, 52.
∗ Nosci et hoste potest qui non cognoscitur ex se (Se poate cunoaşte şi cu ajutorul unui
duşman acela care nu se cunoaşte prin sine însuşi!)
Text medieval
∗ Când eram tânăr şi liber, şi imaginaţia mea nu avea limite, visam să schimb lumea.
Pe măsură ce îmbătrâneam şi deveneam mai înţelept, am descoperit că lumea nu vrea
să se schimbe, aşa că am hotărât să privesc mai puţin departe, şi anume să-mi schimb
doar ţara. Dar şi ea părea să fie de neclintit.
În amurgul vieţii, într-o ultimă încercare disperată, am încercat să-mi schimb doar
familia, pe cei mai apropiaţi mie, dar vai, nici ei nu au vrut asta.
Iar acum, când zac pe patul de moarte, îmi dau seama că Dacă m-aş fi schimbat
pe mine mai întâi, atunci prin acest exemplu mi-aş fi schimbat familia. Încurajat şi
însufleţit de ei, aş fi găsit putere să-mi fac ţara mai bună şi, cine ştie, poate chiar aş fi
schimbat lumea.
Anonim (Cuvinte scrise pe mormântul unui episcop anglican în criptele de la
Ablaţia Westminster)
∗ Copilul râde:
Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul !
Tânărul cântă:
Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea !
Bătrânul tace:
Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea !
Lucian Blaga (1895-1961), poet, dramaturg şi filozof român în poezia sa de
sinteză filozofică Trei feţe din ciclul Poemele luminii, 1919, Sibiu.
30
Cele 4 grupuri de temperamente Keirsey
David West Keirsey (născut în 1921 la Oklahoma City, OK, USA), psiholog recunoscut
internaţional, profesor emerit la California State University a conceput o teorie proprie despre
temperamentul, caracterul şi inteligenţa umană.
S-a inspirat în primul rând din tipologia constituţională a lui Ernst Kretschmer (1888-
1964), proeminent psihiatru german, profesor la Marburg şi Tübingen. Tipologia elaborată de
Ernst Kretschmer şi publicată în Germania în 1921, a fost ulterior tradusă în engleză şi publicată
în 1925 în USA, existând în prezent peste 25 de reeditări în diferite limbi. Ea realizează stabilirea
legăturii între tipurile bio-morfologice (constituţionale) şi cele de personalitate (temperament), şi
la fel ca şi celelalte clasificări tipologice importante permite noi interpretări şi dezvoltări.
În plus, a studiat diversele abordări şi tipologii umane elaborate de-a lungul istoriei
(morfo-fizio-patologice, psiho-fiziologice, clinice, psihologice şi psiho-sociologice), începând cu
anticii - Hipocrat (Hippokrates), Platon şi Aristotel (Aristoteles) şi de asemenea a aprofundat
lucrările şi contribuţiile moderne ale lui Alfred Adler, Gregory Bateson, John Dewey, Rudolf
Dreikurs, Milton Erickson, Erich Fromm, Erving Goffman, Jay Haley, William James, Wolfgang
Kohler, William Sheldon, Raymond Wheeler şi Max Wertheimer.
În acest mod, clasificarea tipologică a lui David West Keirsey constituie o contribuţie
importantă, iar Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (de altfel mai dificil de reţinut şi utilizat) este
mult simplificat. Cele 16 tipuri Myers-Briggs sunt grupate în 4 (patru) temperamente de bază,
fiecare cu 4 (patru) diviziuni, reprezentând tipul de personalitate individuală.
31
Clasificarea lui David W. Keirsey în cele 4 (patru) tipologii (grupuri) de temperament,
fiecare cuprinzând câte 4 (patru) tipuri de personalitate este următoarea:
SJ - the Guardians - paznicii (păzitorii)
• ESTJ - the Supervisors - supraveghetorii
- tipul 9 din clasificarea Myers-Briggs
• ISTJ - the Inspectors - inspectorii
• ESFJ - the Providers - cei care asigură
• ISFJ - the Protectors - cei care protejează
SP - the Artisans - realizatorii
• ESTP - the Promoters - cei care promoveazâ
• ISTP - the Crafters - cei care construiesc (fac) efectiv, cu îndemânare
• ESFP - the Performers - cei care fac (execută)
• ISFP - the Composers - cei care compun
NT - the Rationals - cei care raţionează
• ENTJ - the Fieldmarshals - mareşalii, cei care comandă (în exterior)
• INTJ - the Masterminds - cei care concep (pun la cale)
• ENTP - the Inventors - inventatorii
• INTP - the Architects - arhitecţii (cei care concep construirea)
NF - the Idealists - idealiştii
• ENFJ - the Teachers - dascălii (învăţătorii, profesorii)
• INFJ - the Counselors - sfătuitorii (cei care consiliază)
• ENFP - the Champions - luptătorii (campionii, învingătorii)
• INFP - the Healers - vindecătorii
În plus, estimarea (aprecierea, testarea) se poate realiza de fiecare în parte, prin
Clasificarea tipului de Temperament Keirsey (Keirsey Temperament Sorter - KTS), care este un
chestionar de personalitate ce se completează prin auto-evaluare.
32
Cele 8 (opt) tipuri psihologice Heymans-Le Senne
Elaborată de psihologii olandezi Heymans şi Wiersma şi dezvoltată de francezii René Le

Senne şi Gaston Berger, este denumită şcoala franco-olandeză/clasificarea Heymans-Le
Senne.
Tipologia temperamentului-comportamentului rezultă din integrarea/combinarea:
- a 3 (trei) facori fundamentali - emotivitate, activitate, rezonanţă (primară sau secundară),
- cu 6 (şase) factori complementari - câmp de conştiinţă, polaritate, aviditate, interese
senzoriale, tandreţe, pasiune intelectuală.
Cei 3 (trei) factori fundamentali
• Emotivitatea
Măsoară sensibilitatea la dereglare a unui psihic individual, a cărui sursă de perturbare
poate fi internă sau externă (Emmanuel Mounier). Există o sensibilitate generală la emoţii‚care
variază de la o persoană la alta: bunele şi relele care ni se întâmplă nu ne afectează după
mărimea lor, ci după sensibilitatea noastră (François de la Rochefoucauld, secolul al XVII-lea).
Emotivul este cel ale cărui emoţii sunt imense şi frecvente, non-emotivul este cel care,
dimpotrivă, este rareori şi puţin profund tulburat.
Individul emotiv este impresionabil. El vibrează foarte uşor, pare susceptibil şi
vulnerabil, dar nu este inadaptat. Într-adevăr, când nu este exagerată, emotivitatea este normală şi
utilă pentru că suscită un comportament adaptat situaţiei. Emotivitatea poate fi constituţională
sau dobândită.
Emotivul ştie că este emotiv, în timp ce non-emotivul nu-şi dă întotdeauna seama că este
mai curând rece.
• Activitatea
În sensul caracteriologic al termenului, nu corespunde unei mari cantităţi de acţiuni
efectuate, ci uşurinţei de a acţiona, de a trece de la idee la acţiune.
Termenul de activitate desemnează nu ansamblul acţiunilor unei persoane, ci dispoziţia
sa de a acţiona. În consecinţă, cel care acţionează doar sub presiunea evenimentelor nu va fi
numit activ. Un bun semn de activitate este uşurinţa cu care o persoană îndeplineşte sarcinile
neplăcute sau plictisitoare, numai pentru că ştie că trebuie îndeplinite.
Pentru inactiv, toată viaţa este grea. Lumea îi apare ca o rezistenţă care trebuie înfrântă
fără încetare, o greutate care trebuie ridicată şi cade mereu.
• Rezonanţa
Este repercusiunea unui eveniment asupra psihicului unui individ.
Unele persoane sunt prompte în a reacţiona la un fapt sau la o situaţie emoţionantă, apoi
nu se mai gândesc.
Altele, din contră, impasibile şi aparent indiferente pe moment, nu uită nimic.
Efectul produs de eveniment este numit primar în primul caz şi secundar în cel de-al
doilea.
Cele două stări posibile ale factorului rezonanţă sunt deci primaritate şi secundaritate. Se
va spune despre cineva că este mai mult primar sau mai mult secundar, după modul în care
tratează şi integrează evenimentele vieţii curente.
33
Clasificarea tipologică Heymans-Le Senne:

modalitatea de compunere (combinarea celor 3 factori fundamentali),
formule, calificative, exemple celebre
Cei 3 factori fundamentali Formule Calificative Exemple celebre

Napoleon, Pascal, Racine,
Secundar E-A-S Pasionaţi P. Corneille, Flaubert,
Michelangelo, Pasteur.
Activi V. Hugo, Mirabeau, G. Sand,

Primar E-A-P Colerici
Gambetta, Péguy.
Emotivi
Vigny, Amiel, Biran,
Secundar E-nA-S Sentimentali Rousseau, KIerkegaard,
Robespierre.
Non Baudelaire, Musset, Poe,
activi Primar E-nA-P Nervoşi Verlaine, Heine, Chopin,
Stendhal.
Kant, Washington, Joffre,
Secundar nE-A-S Flegmatici
Franklin, Turgot, Bergson,
Activi Montesquieu, Talleyrand,

Primar nE-A-P Sanguini
Mazarin, Anatole France.
Non
emotivi
Secundar nE-nA-S Apatici Louis XVI.
Non
activi Primar nE-nA-P Amorfi La Fontaine.
Notă: - nu trebuie confundate unele calificative cu cele din alte clasificări;

- astfel un Sanguin nu are întotdeauna faţa colorată,
este doar un non-emotiv, activ, primar;
- la fel un Nervos nu este cineva impresionabil sau agitat,
este doar denumirea tehnică ce corespunde celui care este în acelaşi timp emotiv,
inactiv şi primar.
34
Caracterizare individuală a celor 8 (opt) tipuri Heymans-Le Senne
E-A-S: pasionaţi
Ambiţioşi care realizează, tensiune extremă în întreaga personalitate, activitate concentrată asupra
unui scop unic. Dominatori, cu aptitudini naturale pentru comandă, ştiu să-şi stăpânească - şi să utilizeze -
violenţa. Serviabili, onorabili, iubind societatea, deseori intelocutori plăcuţi. Iau în serios familia, patria şi
religia, au simţ profund al grandorii şi ştiu să-şi reducă nevoile organice, mergând uneori până la
ascetism.
Valori dominante: opera care trebuie îndeplinită.
E-A-P: colerici
Generoşi, cordiali, plini de vitalitate şi de exuberanţă, optimişti, în general bine dispuşi, le lipseşte
deseori gustul şi măsura. Activitatea lor este intensă şi febrilă, dar multiplă. Se interesează de politică,
iubesc lumea, cred în progres şi devin cu plăcere revoluţionari. Deseori, dotaţi cu aptitudini oratorice şi
plini de impetuozitate, îi trag pe ceilalţi după ei.
Valoare dominantă: acţiunea.
E-nA-S: sentimentali
Ambiţioşi care rămân la stadiul aspiraţiei. Meditativi, introvertiţi, schizotimici, deseori
melancolici şi nemulţumiţi de ei înşişi. Timizi, vulnerabili, scrupuloşi, îşi alimentează viaţa interioară prin
rumegarea trecutului. Nu ştiu să intre în relaţie cu ceilalţi şi cad uşor în mizantropie. Neîndemânatici, se
resemnează dinainte pentru ceea ce totuşi ar putea evita. Individualişti, au un viu sentiment al naturii.
Valoare dominantă: intimitatea.
E-nA-P: nervoşi
Cu o dispoziţie variabilă, doresc să impresioneze şi să atragă asupra lor atenţia celorlalţi.
Insensibili la obiectivitate, au tendinţa de a înfrumuseţa realitatea, care merge de la minciună la ficţiunea
poetică. Au un gust pronunţat pentru bizar oribil, macabru şi, în general pentru „negativ”. Lucrează
neregulat şi numai ce le place. Au nevoie de excitante pentru a-i smulge din inactivitate şi plictiseală.
Inconstanţi în afectivitate, repede seduşi, repede consolaţi.
Valoare dominantă: divertismentul.
nE-A-S: flegmatici
Persoane cu obiceiuri, care respectă principiile, punctuale, obiective, demne de încredere,
ponderate. Cu o dispoziţie egală, în general impasibile, sunt de asemenea răbdători, tenace, lipsiţi de orice
afecţiune. Civismul lor este profund, religia lor are un caracter mai ales moral. Simţul umorului este
deseori foarte ascuţit. Le plac sistemele abstracte.
Valoare dominantă: legea.
nE-A-P: sanguini
Extravertiţi, ştiu să facă observaţii exacte şi dau dovadă de un remarcabil simţ practic. Le place
lumea, în care se arată politicoşi, spirituali, ironici, sceptici. Ştiu să manevreze oamenii şi sunt diplomaţi
abili. Liberali şi toleranţi în politică, au puţin respect pentru marile sisteme şi preţuiesc mai mult
experienţa. Dau dovadă de iniţiativă şi de o mare supleţe a spiritului. Oportunişti.
Valoare dominantă: succesul social.
nE-nA-S: apatici
Închişi, secreţi, întorşi spre ei înşişi, dar fără viaţă interioară fremătătoare, întunecaţi şi taciturni,
râd rar. Sclavi ai obiceiurilor lor, sunt conservatori. Tenace în duşmănii, sunt dificil de reconciliat. Cei
mai puţin vorbăreţi dintre oameni, le place singurătatea. Deşi indiferenţi la viaţa socială, sunt totuşi în
general oneşti, veridici, onorabili.
Valoare dominantă: liniştea.
nE-nA-P: amorfi
Disponibili, concilianţi, toleranţi prin indiferenţă, dau totuşi dovadă deseori de o încăpăţânare
pasivă foarte tenace. Pe ansamblu, sunt dintre aceia despre care se spune că au caracter bun. Neglijenţi,
înclinaţi spre lenevie, le lipseşte totuşi punctualitatea. Sunt indiferenţi în ceea ce priveşte trecutul, mai
mult decât în ce priveşte viitorul. Au deseori aptitudini pentru muzică (execuţie) şi teatru.
Valoare dominantă: plăcerea.
35
Caracterizare în perechi antagonice a celor 8 (opt) tipuri Heymans-Le Senne
Sentimentali (E-nA-S)/(nE-A-P) Sanguini
Formula Sentimentalului (E-nA-S) este exact inversă celei a Sanguinului (nE-A-P).
Sentimentalul, introvertit, este centrat pe viaţa sa interioară, în timp ce sanguinul,
extrovertit, este întors spre viaţa socială şi experienţa externă. Viaţa interioară îl protejează, îl
susţine, îl consolează pe Sentimental, dar ea îl devorează.
Nervoşi (E-nA-P)/(nE-A-S) Flegmatici
Flegmaticul este omul regulii. Contrar lui, pentru Nervos, regula, departe de a-i determina
respectul, provoacă în el dorinţa violentă de a se sustrage sau de a brava, stârnind scandal.
Colerici (E-A-P)/(nE-nA-S) Apatici
Căldurii Colericului, pe care totul îl împinge la acţiune, i se opune răceala Apaticului.
Dacă fiecare dintre ei are calităţi ieşite din comun, Colericul va deveni un erou (de ex: Danton,),
iar Apaticul un înţelept. La un nivel de responsabilitate, mult mai modest, Colericul va încarna
agitaţia, iar Apaticul rutina.
Pasionaţi (E-A-S)/(nE-nA-P)Amorfi
Se regăseşte aici opoziţia tensiunii şi a blândeţii. Pasionatul este omul voinţei. Ca şi a
Sentimentalului, viaţa sa este un conflict, dar un conflict rezolvat. El nu trăieşte decât pentru
opera sa sau pentru misiunea sa (Napoleon). Amorful nu are nici o plăcere pentru luptă, el evită
cu grijă conflictele interne sau externe (Montaigne, prin Eseurile sale, este o perfectă ilustrare).
Cei 6 (şase) factori complementari
Factorii complementari permit înţelegerea profundelor diferenţe care există între indivizi
aparţinând aceluiaşi tip. Totodată, pun în evidenţă ceea ce este cel mai frapant la cineva, chiar
dacă acesta nu este rezultatul unuia dintre cei trei factori fundamentali.
Au fost identificaţi 6 (şase) factori complementari:
- primii 2 (doi) - lărgimea câmpului de conştiinţă şi polaritatea, se referă (ca şi cei trei factori
principali), la alura generală a comportamentului;
- ceilalţi 4 (patru) - indică în ce sens ne solicită tendinţele noastre, sunt factori de orientare şi se
numesc aviditate, interese senzoriale, tandreţe, pasiune intelectuală.
• Lărgimea câmpului de conştiinţă
O persoană a cărei gândire nu cuprinde deodată decât un număr mic de reprezentări
posedă un câmp de conştiinţă îngust. Din contră, se atribuie un câmp de conştiinţă larg celei al
cărei spirit îmbrăţişează în acelaşi timp un număr de idei, de sentimente sau imagini.
Primeia îi place claritatea, precizia şi se bazează pe părţi pentru a ajunge la ansamblu. A
doua preferă ceţosul şi vagul, percepe imaginea în mod global, ca un tot coerent.
• Polaritatea
Se denumeşte polaritate Marte atitudinea de agresivitate, de luptă, de violenţă, şi pola-
ritate Venus atitudinea de conciliere, de rugăciune şi impăcare. Se regăsesc deci aici două carac-
teristici pe care tipologia planetară (astrograma) ni le-a făcut familiare. Bineînţeles, sunt aproape
la fel de mulţi bărbaţi Venus câţi bărbaţi Marte şi femei Marte câte femei Venus. Mai mult,
Venus nu este deloc slab, pentru că, dacă cedează, o face pentru a-şi atinge mai uşor ţelurile.
• Aviditatea
Este dorinţa de a fi, de a-şi afirma fiinţa şi de a o creşte. Este dragostea de sine sau
amorul propriu. La extremă, este voinţa de putere a lui Friedrich Nietzsche.
• Interese senzoriale
Această tendinţă nu se raportează la funcţia utilitară a senzaţiilor, ci la faptul de a le căuta
pentru ele însele. Ea se manifestă la cei care se bucură de sunete, de contacte, de forme şi culori,
abstracţie făcând de orice legătură cu viaţa practică. Bineînţeles, dacă ele sunt asociate cu unele
aptitudini specifice, interesele senzoriale se întâlnesc cu atitudinea estetică.
• Tandreţea
Tandrul se asociază spontan bucuriilor şi suferinţelor altora.
• Pasiunea intelectuală
Ea corespunde dorinţei de a înţelege şi nu celei de a acumula cunoştinţe, care derivă din
aviditate.
36
Analiza şi integrarea (calitativă şi cantitativă) celor 9 (nouă) factori (3 principali + 6
complementari) stabileşte un profil caracteriologic, o reprezentare grafică a structurii de
temperament - comportament - personalitate printr-o caracteriogramă.
Chestionarul caracteriologic Gaston Berger dimensionează calitativ cei 9 (nouă) factori,
la cele 8 (opt) tipuri psihologice Heymans-Le Senne. Cantitativ fiecare factor variază de la 1
(intensitate foarte slabă) până la 9 (intensitate foarte puternică).
Ca în toate tipologiile, la fiecare individ/persoană sunt prezenţi toţi cei 9 (nouă) factori,
dar cu grade de intensitate foarte variabile, prin care este caracterizată individualitatea specifică a
fiecărui om/personalitate.
Caracteriograma G. Berger este alcătuită grafic prin 9 (nouă) cercuri concentrice, care
redau scala de intensitate, de la 1 la 9. Din centrul cercului pornesc 9 (nouă) raze, care corespund
fiecare pentru câte 1 factor (3 fundamentali + 6 complementari). Pe fiecare rază, se marchează
intersecţia, care corespunde gradului de intensitate al factorului.
Prin unirea celor 9 puncte de intersecţie (9 factori de intensităţi diferite) se obţine
expresia grafică (în formă şi suprafaţă) a caracteriogramei (structura de temperament -
comportament - personalitate).
Pentru exemplificare G. Berger redă caracteriograma pictorului Vincent van Gogh.
Profilul caracteriologic relevă formula/calificativul Nervos (E-nA-P).
Calitativ = factori Cantitativ =

Observaţii
3 principali/6 complementari intensitate
1
Emotivitate - 9 - maximum
.
2
Activitate - 2 - foarte slabă
.
3
Secundaritate/primaritate - 3 -
.
1
Câmp de conştiinţă - 3 - mai curând îngustă
.
2
Polaritate - 8 - Marte accentuat
.
3
Aviditate - 8 -
.
4
Interese senzoriale - 8 -
.
5
Tandreţe - 9 - maximum, ca şi emotivitatea
.
6
Pasiune intelectuală - 5 - medie
.
37
Cele 3 (trei) stări ale eului în analiza tranzacţională

Analiza tranzacţională
- fundamentată de dr. Éric Berne, USA, psihiatru de formaţie freudiană,
în contextul psihanalizei californiene;
- reprezintă o grilă de analiză în profunzime (integrează referirile la inconştient) a relaţiilor
umane;
- în baza faptului că ne schimbăm starea psihologică: după intelocutori şi după circumstanţe;
- realizează o clarificare psihologică privind situaţii concrete ale raporturilor interpersonale
(muncă, familie, relaţii sociale);
- cu rezultat în auto- şi hetero-cunoaştere şi în comunicare.
Analiza tranzacţională „lucrează” cu integrarea a 5 (cinci) planuri diferite, din a căror
superpozabilitae rezultă caracterizarea orientării în relaţiile umane:
- analiza structurală a personalităţii tranzacţíonale - partea statică (psiho-
descriptivă);
• structura de gradul 1
• structura de gradul 2
- analiza tranzacţională propriu-zisă - partea dinamică (psiho-funcţională);
- ierarhizarea necesităţilor umane - piramida trebuinţelor (Abraham Maslow);
- analiza structurării timpului - expresie a necesităţilor de securitate
(nivel nr. 2 Maslow);
- analiza scenariilor de viaţă - rezultantă a dezvoltării/sau perturbării nivelurilor
superioare nr. 3-5 Maslow) şi cognitive (nr. 6, 7 Maslow).
Analiza structurală a personalităţii
Personalitatea este caracterizată ca o construcţie (ansamblu) dinamică, alcătuită din

3 (trei) părţi/componente, denumite stările Eului:
- starea Părinte;
- starea Adult;
- starea Copil.
Cele 3 (trei) stări coexistă în fiecare persoană, şi se manifestă diferenţiat, în funcţie de
2 (doi) vectori:
• tendinţa naturală a subiectului, şi
• circumstanţele sociale.
Fiecare stare a Eului este compusă coerent dintr-un sistem de sentimente, căruia îi
corespunde un sistem de comportamente, care se exprimă în 2 (două) niveluri.
Primul nivel - structura de gradul 1:
• starea Părinte (P) - este când individual acţionează, gândeşte sau simte, aşa cum au făcut şi
părinţii;
• starea Adult (ordonator) (A) - este când persoana acţionează asupra realităţii, când adună fapte
şi le analizează obiectiv;
• starea Copil (C) - este de fiecare dată când simte şi acţionează, cum o făcea în copilărie.
Al doilea nivel - structura de gradul 2
Este „construit” pe primul nivel, pe care-l diversifică:

• starea Părinte (P) este împărţită în:
- Părinte Critic (PC) (normativ) şi
- Părinte Hrănitor (PH) (binevoitor).
• starea Copil (C) este divizată în:
- Copil Adaptat (CA) (supus sau rebel) şi
38
- Copil Spontan (CS) (natural, liber).
39
Comportamentele caracteristice structurii Eului de gradul 2
(analiza structurală de personalitate)
• PC - Părintele Critic (normativ):
- ghidează, dirijează, impune, dictează reguli, emite principii, protejează, judecă, critică;
- forma excesivă = rol de Persecutor;
- gesturi corespondente: arătător întins, sprâncene încremenite, mâini în şolduri, privirea
autoritară.
• PH - Părintele Hrănitor (binevoitor):
- ajută, încurajează, are grijă, susţine, consolează, felicită, dar şi supraprotejează,
cocoloşeşte;
- chiar înăbuşă, jucând atunci rolul rolul de Salvator (Salvatorul în sensul AT este cel
care sare în ajutorul altuia, fără ca acesta să-i ceară nimic);
- fiecare stare are un aspect pozitiv şi un aspect negativ;
- gesturi corespunzătoare: mângâiere, braţul după umeri, privirea compătimitoare.
• A - Adultul (ordonator):
- organizează, prevede, compară, evaluează, analizează, reflectează, decide,
înregistrează, comunică informaţii;
- atitudini corespondente: privirea directă, gesturile măsurate, siguranţa liniştită.
• CA - Copilul Adaptat se exprimă în 2 (două) moduri antagoniste:
∙∙ CA Supus:
- se adaptează cerinţelor altora sau se devalorizează , căzând în rolul de victimă;
- gesturi şi atitudini: privirea alunecoasă, umerii curbaţi, roşeaţa, vocea nesigură sau
sugrumată sau chiar mormăită.
∙∙ CA Rebel:
- se opune sistematic;
- gesturi concomitente: ridicarea umerilor, mină îmbufnată, aer încruntat, reproşuri.
• CS - Copilul Spontan (natural, liber)
- îşi exprimă spontan nevoile, emoţiile şi sentimentele: râde, plânge, sare, bate din
palme, cască, se scarpină sau se întinde, privirea sa strălucitoare reflectă sentimentele
trăite, vocea este tare, energică;
- capacitate intuitivă şi creatoare: această componentă este denumită micul inventator:
- gesturi şi atitudini: privirea cuceritoare, capul înclinat pe umeri, surâsul complice.
Interrelaţii, dinamică, funcţionalitate

Fiecare fiinţă poate trece/activa succesiv prin mai multe stări ale Eului. Această
mobilitate este în cursul aceleaşi zile şi chiar în cadrul unei singure secvenţe de acţiune, dacă
situaţia respectivă este suficient de intensă.
Toţi posedăm cele 3 (trei) stări ale Eului (inclusiv subdiviziunile sale), dar manifestăm de
regulă o preferinţă marcată pentru una sau pentru alta. De aceea, putem stabili pentru o
persoană/personalitate o egogramă, adică o diagramă a Eului, o reprezentare grafică (structurală
şi dinamică) a distribuţiei medii a comportamentelor sale, în conformitate cu structurarea şi
dinamica funcţionalităţii Eului.
Ca la toate tipologiile, în analiza tranzacţională nu există o stare a Eului mai bună sau mai
rea decât alta. Măsura este dată atât de sensul moral al comportamentului, cât şi de eficienţa lui
(raportat la situaţii, rezultat, uneori este mai potrivit să folosim o stare a Eului, comparativ cu
alta).
Există o echivalenţă/similitudine între 2 (două) sisteme psihologice - personologice -
psihoterapeutice:
• psihanaliza - cu cele 3 (trei) instanţe ale personalităţii - Sigismund Freud; şi
• analiza tranzacţională - cu cele 3 (trei) stări ale Eului - Éric Berne.
40
Analiza tranzacţională propriu-zisă
Reprezintă dinamica psiho-funcţională a personalităţii, a celor 3 (trei) stări ale eului, în

cadrul comunicării dintre 2 (două) persoane, adică între 2 (două) structuri - funcţionalităţi
deosebite.
Analiza tranzacţională precizează că dialogul, comunicarea este aparent între 2 (două)
persoane, în realitate fiind 2 persoane x 3 stări ale eului = 6 persoane diferite.
Cele 6 (şase) persoane, personaje - care „locuiesc” în cele 2 persoane, de fapt - se
exprimă, comunică între ele, efectuează tranzacţii paralele, încrucişate, pozitive sau negative:
• după propria stare de spirit, cognitivă şi emoţională;
• după circumstanţe, dorinţe, interese.
Clasificarea, tipologia şi dinamica tranzacţiilor
- tranzacţii paralele - pot să continue indefinit (în principiu), de ex.:

• A1 → A2 : întrebare - Unde este ceaşca ta?
A1 ← A2 : răspuns - Pe masă !
• P1 → C2 : întrebare - Materialul promis este gata sau nu ?
P1 ← C2 : răspuns - Vă rog să mă iertaţi, am întârziat, acum aduc materialul!
- tranzacţii încrucişate (se intersectează) - se încheie cu o ruptură, de ex.:
• A1 → A2 : întrebare - Unde este ceaşca ta ?
C1 ← P2 : răspuns - Ca de obicei, ai spart-o !
• C1 → P2 : întrebare - Credeţi că pot termina materialul promis?
A1 ← A2 : răspuns - Dar dvs. ce credeţi ?
- tranzacţii pozitive (+) - comunicare eficientă, productivă, de ex.:
1) PC1 → A2
2) A1 → A2
3) CS1 → CS2
4) PH1 → CS2
- tranzacţii negative (–) - comunicare ineficientă, sursă de dificultăţi, de ex.:
1) PC1 → CA2 : rol persecutor
2) PH1 → CA2 : rol salvator
3) CA1 → CA2 : rol victimă
4) CA1 → PH2 : rol victimă
Teoretic numărul de tranzacţii este foarte ridicat, datorită subdiviziunilor Eu-lui.
Practic 7 (şapte) mari tipuri de tranzacţii reprezintă cca. 90% din totalul posibil:
4 (patru) sunt tranzacţii pozitive (+), iar 3 (trei) sunt tranzacţii negative (–).
41
Analiza necesităţilor umane → Comportamentele trebuinţelor umane
Psihologul american Abraham Maslow a identificat, clasificat, ierarhizat şi caracterizat

principalele necesităţi umane (Motivation and Personality, 3rd ed., Pearson Edu., 1987).
Reprezintă o teorie motivaţională a comportamentelor, bazată pe criteriul valorii, şi este
structurată într-un model de organizare ierarhică (etapizat-piramidală) şi dinamică a
necesităţilor/trebuinţelor umane la nivelul sistemului/structurii de personalitate.
Necesităţile umane - structurate supraetajat în 5 (cinci) niveluri, ulterior în 7 (şapte)
niveluri - determină motivaţiile persoanei, se ierarhizează de la nivel inferior (necesităţi
concrete) la nivel superior (necesităţi abstracte) şi sunt reprezentate (şi cunoscute) sub forma
grafică de piramidă a necesităţilor.
Dinamica şi evoluţia structurală în cadrul piramidei exprimă grafic, în interrelaţie că
trebuinţele bazale, primare sunt mai puternice şi condiţionează prin satisfacerea lor apariţia -
dezvoltarea necesităţilor superioare, supraordonate, care sunt mai puţin intense, dar mai dificil de
satisfăcut, cu cât urcăm spre vârful piramidei, fiind mai specific umane, mai complexe, mai
spiritualizate şi sunt un rezultat al evoluţiei istorice, sociale şi culturale a umanităţii.
 Necesitatea
estetică
 Necesitatea de
cunoaştere şi înţelegere
 Necesitatea de
actualizare a sinelui,
auto-realizare proprie,
auto-dezvoltare permanentă
 Necesităţile de
(auto)stimă şi respect (recunoaştere)
 Necesitatea socială (de apartenenţă şi dragoste)
 Necesităţile de securitate (siguranţă)
 Necesităţile fiziologice (de supravieţuire)
Piramida necesităţilor/trebuinţelor → motivaţii → comportamente (Abraham Maslow)

42
43
Necesităţile de nivel inferior (biologice)
- implică supravieţuirea biologică (somatică, fizică) a fiinţei umane şi a familiei sale;
- sunt necesităţi primare şi prioritare.
• Necesităţile fiziologice (de supravieţuire)
- sunt trebuinţe fundamentale, proprii şi lumii animale;
- alimentaţie (solidă, lichidă), respiraţie (gazoasă), somn (bioritmul circadian: veghe, somn,
vise), activitate sexuală, adăpost, igienă.
• Necesităţile de securitate (de siguranţă)
- după satisfacerea trebuinţelor fiziologice, primare, omul (ca fiinţă bio-psiho-socială), se
străduieşte să-şi crească şansele de supravieţuire pe termen lung;
- sunt necesităţile de securitate: siguranţă, stabilitate, protecţie; de lipsă a fricii, anxietăţii,
pericolului şi senzaţiei de haos; de structură, ordine, lege şi limite;
- este un fel de prevedere pentru viaţă: stochează hrană, economiseşte bani, se asigură (pentru
sănătate,viaţă, accidente-calamităţi), îşi pregăteşte pensionarea.
Necesităţile de nivel superior (psihologice şi sociale)

- sunt necesităţi legate de viaţa psihologică şi socială;
- apar numai când necesităţile inferioare sunt relativ bine satisfăcute.
• Necesitatea socială (de apartenenţă şi dragoste)
- fiinţa umană ca personalitate are o nevoie profundă de dragoste şi afecţiune, de relaţii
emoţionale, de societate şi relaţii sociale;
- trebuinţa de apartenenţă este necesitatea de afiliere, de suport, de familie, de grup;
- trebuinţa de dragoste implică oferirea şi primirea afecţiunii.
• Necesitatea de (auto)stimă şi respect (recunoaştere)
- fiecare persoană are dublă necesitate: de a se stima pe sine însăşi şi de a fi respectată de
ceilalţi;
- determină sentimentele de încredere în sine, de valoare şi putere, de capacitate şi adecvare, de
a fi necesar şi folositor lumii;
- de aceea, activitatea profesională este domeniul major predilect de exprimare a necesităţii de
stimă.
• Necesitatea de actualizare a sinelui, auto-realizare proprie,
auto-dezvoltare permanentă
- mai puţin aparentă comparativ cu celelalte necesităţi;
- Oamenii trebuie să fie ceea ce pot să fie (A. Maslow), adică tendinţa de atingere a
potenţialului maxim în conformitate cu predispoziţia naturală;
- mobilizează persoana/personalitatea umană să dezvolte şi să transforme în realitate propria
imagine, aspiraţii, idealuri.
Necesităţile cognitive primare

- ultimele 2 necesităţi (nr. 6 şi nr. 7) au fost adăugate de A. Maslow la sfârşitul vieţii sale, la
vârful piramidei necesităţilor.
• Necesitatea de cunoaştere şi înţelegere
- satisface curiozitatea, trebuinţele de a şti, a cerceta, explora, de a explica şi a înţelege;
- dobândirea cunoştinţelor şi înţelegerii sunt - în parte - tehnici de obţinere a siguranţei primare
în lume şi (pentru persoanele inteligente) modalităţi de actualizare a sinelui.
• Necesitatea estetică
- trebuinţa de frumos, de armonie, de forme, culori, sunete şi cuvinte frumoase, de poezie şi
melodie, însoţeşte istoria, cultura şi civilizaţia umană, de la începuturi până în prezent.
44
Analiza structurii timpului
Timpul este definit şi caracterizat ca:

• una dintre formele fundamentale de existenţă a materiei în mişcare, exprimând succesiunea şi
simultaneitatea proceselor realităţii obiective;
• o categorie ontologică ce abstractizează proprietatea universală a tuturor formelor de existenţă
de a avea o anumită durată, situându-se simultan sau succesiv unele faţă de altele;
• un concept fundamental al fizicii, care distinge întră succesiune de evenimente, ordinea în care
acestea au apărut, se desfăşoară şi se încheie;
• este structurat ca moment, interval, durată în evoluţia şi caracterizarea acţiunilor,
evenimentelor, fenomenelor şi proceselor - coordonata temporală;
• caracteristicile esenţiale ale temporalităţii (definite prin delimitare comparativă cu spaţiul
tridimensional euclidian) sunt:
- uni-dimensionalitate - momentele şi etapele se succed liniar, dinspre trecut
(nemodificabil) → prin prezent (întotdeauna relativ) → către viitor (cu o anumită
probabilitate determinată);
- ireversibilitate - momentele trecute, depăşite pe coordonata temporală sunt ireversibile,
irecuperabile, nerepetabile;
• timpul fizic (practic identic cu timpul calendaristic) este dimensiunea în care se desfăşoară
procesele vieţii, deoarece sunt fundamentate de procese fizice şi chimice;
• timpul biologic este un conglomerat temporal, dinamic, în interrelaţie de timpuri fizice şi
chimice, deoarece procesele biologice specifice se desfăşoară cu viteze fizice diferite în acelaşi
organism şi comparativ cu altele:
- bioritmurile (ritmurile biologice) sunt variaţii periodice ale proceselor şi fenomenelor
biologice; după origine sunt endogene şi exogene, după durată sunt zi/noapte
(circadiene), lunare (ex.: ciclul menstrual), sezoniere, anuale etc;
- cronobiologia studiază variaţiile fenomenelor specifice vieţii în funcţie de timp,
deseori manifestate sub forma de oscilaţii ritmice;
cronopatologia investighează caracteristicile bolilor (apariţie, evoluţie) în funcţie de
bioritmurile pacienţilor, iar
cronoterapia cuprinde administrarea unui tratament la orele la care acţiunea sa este cea
mai eficientă;
• timpul psihologic rezultă din supraintegrarea timpurilor fizice → chimice → biologice →
nervoase/cerebrale (cf. Teoriei generale a sistemelor - Ludwig van Bertalanffy), din structura
personalităţii, şi gradul de maturizare - evoluţie al psihicului fiinţei umane;
poate evolua pe coordonatele de sănătate mintală (normalitate) sau de psihopatologie
(tulburări psihice şi de comportament).
Trebuinţele de securitate (piramida necesităţilor A. Maslow, nivel 2) generează

necesitatea de structurare (organizare) a timpului, a relaţiilor sociale şi afective. Astfel spus,
fiinţa umană face în plan social (psiho-social) contacte (schimburi, tranzacţii) în baza unor
programe prestabilite, cunoscute şi bine structurate şi nu în mod întâmplător, aleatoriu.
Analiza tranzacţională denumeşte această necesitate de structură, structurarea timpului.
Autorul analizei tranzacţionale, Éric Berne a elaborat o grilă de analiză, din aplicarea
căreia rezultă 6 (şase) moduri/programe tip, caracteristice de utilizare a timpului - cu propria
persoană/şi cu ceilalţi, asemănătoare prin concept cu programele dezvoltate de programarea
neuro-lingvistică.
Cele 2 (două) extremităţi/poli de structurare a relaţiei temporale sunt:
• retragere (absenţa tranzacţiei cu alţii, voită sau nu) - o extremitate, la
• apropiere (un contact direct, autentic, sincer şi spontan, o tranzacţie de tip Copil spontan 1 ↔
Copil spontan 2, forma cea mai apropiată de intimitate) - la celălat pol.
45
Gradualitatea dintre cele 2 extreme este parcursă prin derularea a celorlalte 4 (patru)
programe:
• ritualurile - formulele de introducere/contact, de salut, de politeţe;
• trecerea timpului - discuţii despre vreme, petrecerea timpului, cumpărături, concedii, alte
generalităţi şi formalizări;
• activităţile - lucruri efectuate împreună/activităţi comune, reuniuni, jocuri sportive, concerte,
excursii, petrecerea timpului liber în comun;
• jocurile psihologice - care descriu complexitatea realităţii, importanţa în schimburile
(informaţionale) interpersonale, caracterizează o dimensiune a comunicării - comunicarea
tranzacţională şi au 2 (două) caracteristici principale:
- ca subiect/rol - jocul psihologic constituie o suită de tranzacţii, în care
actorii/protagoniştii se instalează (la nivel psihologic inconştient) în 3 (trei) roluri - în
ordinea frecvenţei - de Persecutat (Victimă), Persecutor (Agresor) şi Salvator;
- ca predicat/acţiune - jocul psihologic este un schimb, care operează prin tranzacţii cu
fond dublu, în care coexistă 2 (două) niveluri de comunicare:
• tranzacţia la nivel social = tranzacţie de suprafaţă, aparentă
(vizibilă sau audibilă); şi
• tranzacţia la nivel psihologic = tranzacţie subînţeleasă, implicită.
* De aceea, jocurile psihologice sunt senzaţii neclare şi ambigue, deoarece este un
decalaj între ceea ce se spune deschis - exprimări, formă şi mesajul real - intenţii,
fond.
** Consecinţele, efectele jocurilor psihologice sunt cu precădere: neînţelegeri, dispute,
contradicţii, o comunicare distorsionată şi relaţii nefericite.
Analiza scenariilor de viaţă
În cazul analizei tranzacţionale, analiza scenariilor de viaţă reprezintă o rezultantă a

dezvoltării/sau perturbării nivelurilor superioare (nr. 3-5 Maslow) şi cognitive (nr. 6, 7 Maslow).
Încă din prima copilărie, modalitatea/stilul relaţiilor stabilite în mediul familial
(părinţi, fraţi/surori, rude) şi socio-cultural, de reflexele întipărite (repetitive), de tranzacţiile
predominante (comportamentele experimentate prin învăţare şi repetiţie) se elaborează un
scenariu de viaţă. Construcţia scenariului la copil se edifică progresiv, în paşi mici şi va
condiţiona individul pentru tot restul vieţii.
Éric Berne caracterizează 3 (trei) modalităţi de scenarii de bază, care sunt în fapt
rezultatul a 3 (trei) modalităţi diferite de comportamente.
Scenariul câştigător - este comportamentul persoanei care câştigă, care îşi realizează
obiectivele (scopurile, idealurile) fixate. În acelaşi timp, întreţine relaţii pozitive (hrănitoare) cu
propria persoană/personalitate şi cu ceilalţi.
Este o persoană cu un comportament autentic şi spontan, de apropiere. Pentru realizarea
obiectivelor (câştig profesional, social) nu înlătură/zdrobeşte celelalte persoane, concurenţi.
Scenariul necâştigător - relevă persoanele (numeroase) care trăiesc de regulă în umbra
celor câştigătoare. Reprezintă o consecinţă a necesităţilor de (auto)stimă şi respect
(recunoaştere) - nivel nr. 4 Maslow, satisfăcute parţial şi a structurării timpului în activităţi şi
jocuri psihologice.
Scenariul perdant - reprezintă conduita/comportamentul de eşec. Dezamăgirea este
evidentă şi constantă. Persoanele/actorii care trăiesc scenariul perdant îşi petrec/structurează
majoritatea timpului în jocuri psihologice, având o predilecţie foarte marcantă pentru rolurile de
Persecutor şi Victimă.
Datorită presiunii mediului social şi cultural, cu precădere a mass-media se diversifică
gama modelelor dominante şi scenariilor de viaţă, mai mult sau mai puţin permanente.
Aceste modele dominante devin adevărate modele de viaţă şi valori de referinţă: Supusul,
Bătăuşul, Devotatul, Răzvrătitul, Militantul, Justiţiarul, Maipulatorul, Originalul.
46
Abordări/tipologii/clasificări/descrieri de temperament-comportament:
• psiho-sociologice - exprimarea segmentului psihic la nivel societal -
clasificările: • A. Roback
• Dilthey, Ed. Spranger, Allport și Vernon
• K. Horney
• E. Fromm
• Eugen Bleuler
• Fl. Znaniecki
• Thurstone și G. B. Shaw
• J. Szcepánski
• F. R. Bales
• K. Benne și P. Sheats
• psiho-sociologice - exprimarea segmentului psihic la nivelul stresului (social) -
comportamentele: • A
•B
• AB
• C (c-p)
• C (c-cs)
•D
47
Abordarea comportamentelor în dimensiunea psiho-sociologică relevă, raportează şi
centreazăfuncţionalitatea trivalentă a personalităţii umane (--/bio-psiho-sociale) la
segmentele  şi : psihicul ca generator, iar socialul ca receptor, efector și modelator.
Tipologia A. Roback (1931)

Maniera de reglare a conduitei constituie criteriul de diferenţiere al clasificării a 3 (trei)
comportamente:
• tipul superior - predomină autoreglarea şi reglarea conduitei prin intuiţie;
• tipul mijlociu - reglarea conduitei se realizează prin mijloace sociale şi juridice;
• tipul fără caracter - imposibilitatea reglării normale a conduitei,
decât prin mijloace de coerciţie fizică.
Tipologia Dilthey, Ed. Spranger, Allport și Vernon

Clasifică 6 (șase) tipuri comportamentale, în funcție de predominanța unei atitudini/sau
alteia față de mediu:
• tipul practic - condus de interese economice, simț practic;
• tipul teoretic - dirijat de interese cognitive, operează cu sistematizări de cunoștințe,
simț de teoretician;
• tipul estetic - preocupat de frumos, armonie, culoare, formă, melodie, simț artistic;
• tipul religios - animat de credință, divinitate, simțul credinței;
• tipul dominator - condus de interesul politic pentru putere, simț de conducător;
• tipul social - animat de iubirea aproapelui, oamenilor și de interesul pentru satisfacerea
nevoilor lor, simț social.
Tipologia K. Horney
Grupeză 3 (trei) tipuri comportamentale, în baza diferențierii dirijării relațiilor cu
ambianța, anturaj, mediul social:
• tipul complezent - tendința de orientare către colectivitate;
• tipul agresiv - tendința de dirijare împotriva oamenilor;
• tipul detașat - tendința de îndepărtare de persoane.
Tipologia E. Fromm
Diferențiază la nivel de individ 2 (două) categorii comportamentale psiho-sociale, iar la
nivel de societate 2 (două) tipuri societale:
• tipul productiv - cu gândire și acțiuni productive, dezvoltă obiectivitate în cunoaștere și
autocunoaștere, echilibru și echitate în relațiile sociale;
• tipul neproductiv - cu 3 (trei) sub-tipuri:
- cu orientare receptivă;
- cu orientare de acumulare;
- cu orientare comercială;
• societatea sănătoasă (healthy society) - în sensul normalității (societale), sanogenezei
(sănătății mintale și somatice) și armoniei;
• societatea nesănătoasă (unhealthy society) - în direcția anormalității (populaționale),
patogenezei (tulburări mintale,
de comportament, somatice) și conflictelor.
Tipologia Eugen Bleuler

Cuprinde 2 (două) categorii tipologice, ambele cu alte 2 (două) tipuri/categorii opuse (la
antipozi):
• tipul participant tipul retractil
• tipul sintonic tipul schizoid
(afectivitate, comunicativitate, (răceală, însingurare,
mișcare, motilitate - cu sens rațional) gândire ermetică, meditație)
48
Tipologia Fl. Znaniecki
Alcătuită din 4 (patru) tipuri comportamentale în baza difernțierilor privind rolul
principal în grup și mediu:
• omul bine crescut - urmărește aprecieri pozitive;
• omul muncii - se valorizează prin muncă, încadrat în câmpul muncii;
• omul de distracții - consumator de divertisment;
• omul original - neconvențional.
Tipologia Thurstone și G. B. Shaw
În baza acțiunii asupra societății, utilizând pentru caracterizare conținutul și
reprezentativitatea nomenclaturii principalelor partide politice ale vremii, deosebește 2 (două)
tipuri de comportament psiho-sociologic:
• tipul radical - progresist fire deschisă, acțiune, fără prejudecăți, spirit, avânt tineresc;
• tipul conservator - tradiționalist, fire închisă, prudență, cu prejudecăți, spirit, reținere
bătrânească.
Tipologia J. Szcepánski
Descrie 3 (trei) tipuri comportamentale, în funcție de atitudinea diferită față de nou, de
raportul cu societatea:
• tipul apărător al creațiilor;
• tipul întreținut de societate;
• tipul prejudiciator al societății.
Tipologia F. R. Bales
Integrând cele 3 (trei) dimensiuni ale personalității interpersonale:
- ascendent ↔ descendentă (U - D);
- pozitivă ↔ negativă (P - N); și
- înainte ↔ înapoi (F - B)
autorul descrie 5 (cinci) tipuri comportamentale
• ascendent - pozitiv - înainte (UPF) - orientat spre solidaritate și progres;
• ascendent - negativ - înainte (UNF) - ditijat spre autoritate autocratică;
• ascendent - pozitiv (UP) - orientat spre progres social;
• pozitiv (P) - canalizat spre egalitate;
• ascendent - înainte (UF) - dirijat spre loialitate și cooperare în grup.
Tipologia K. Benne și P. Sheats
În funcție de rolul individului în grup, structurează 3 (trei) categorii tipologice cu tipurile
reprezentative:
• centrat asupra sarcinii: - stimulator;
- activist;
- secretor;
- reglator al problemelor materiale;
- operator cu informațiile;
- evaluator;
• centrat asupra coeziunii: - încurajator;
- releu;
- observator-comentator;
- acceptor al deciziilor grupului;
• cu roluri parazitare: - agresiv;
- frenator;
- interesat;
- negator;
- sofist sau orator;
- dominator;
- avocat al interesului personal;
- umilit pe față.
49
Stresologia și tipurile comportamentale A, B, AB, C şi D
Stresologia (medicina stresului) a descris 5 (tipuri) comportamentale diferențiate prin

răspunsul/reacția la stres (distres): A, B, AB, C şi D.
De-a lungul timpului (vieții), modalitățile comportamentale diferite, prin răspunsul la
stres - adaptativ/sau maladaptativ, dezadaptativ - generează următoarele efecte (consecințe):
• modulează personalități reactive deosebite (vulnerabilizate sau antrenate) la distres și
accentuează tulburările de personalitate și comportament ale adultului (Categoriile F 60 -
F 62, ICD-10, OMS, Geneva, 1992);
• provoacă tulburări nevrotice corelate cu stresul și tulburări somatoforme (Categoriile F 40 -
F 48, ICD-10, OMS, Geneva, 1992);
• provoacă tulburări/patologie stres-dependentă și boli somatice.
Comportament tip A
Perhaps the greatest contribution to understanding relationships between stress

and heart disease is Rosenman and Friedman's concept of Type A personality.
Paul J. Rosch, President, The American Institute of Stress Yonkers, NY, USA.
A type A individual is a person

• who is aggressively involved in a chronic, incessant struggle to achieve
more and more in less and less time,
• and if required to do so, against the opposing efforts of other things or
other persons.
Drs. M. Friedman and R. H. Rosenman, pioneer researchers in this field.
Type A behavior pattern (TABP) - model comportamental de tip A, schemă

comportamentală de tip A sau Type A behavior (TAB) - comportament de tip A - reprezintă tipul
de individ (persoană) care este angajată într-o luptă continuă cu timpul şi cu ceilalţi şi care este
dedicată muncii (workaholic), adică, care este ocupată excesiv cu munca, cu preţul (în
detrimentul) timpului liber, recreerii, odihnei, relaţiilor umane, familiei şi prietenilor etc.
Acesta este în sinteză profilul psihologic tipic al indivizilor care în decursul timpului vor
prezenta afecţiuni coronariene (infarct de miocard). Individualizarea şi caracterizarea TABP a
rezultat în urma cercetărilor doctorilor M. Friedman (1910-2001) şi R. H. Rosenman. 3500 de
subiecţi sănătoşi au fost studiaţi, urmăriţi şi evaluaţi periodic timp de 8 ani şi jumătate. Concluzia
certă a fost că sănătatea şi patologia cardiacă sunt puternic influenţate de trăsăturile de
personalitate, individualizându-se tipul A, în corelaţie directă cu infarctul de miocard (coronary-
prone behavior), în contrast cu tipul B, cu caracteristici comportamentale şi psihologice opuse
tipului A.
Tipul A - îl putem numi jucătorul/omul de pe teren - este tipul luptătorului din sentinţa
lui W. B. Cannon: fight or flight (luptă sau fugi), acţionând mai tot timpul prin reacţia de urgenţă
furie-luptă.
Comportamentul de tip A are profilul psihologic direcţionat în trei planuri:
 o luptă continuă împotriva timpului, obsesia de a face cât mai multe lucruri în cât mai puţin
timp, ceea ce presupune:
• nelinişte, nerăbdare, nervozitate;
• urgenţă (presiunea) timpului, care cauzează iritare şi exasperare;
• rapiditate în acţiune, competitivitate;
• mai multe activităţi în acelaşi timp;
50
 o luptă permanentă împotriva celorlalţi:
• Homo homini lupus (Omul este lup pentru om) Asinaria,
Titus Maccius Plautus (aprox. 254 î.d.Hr.-aprox. 184 î.d.Hr.), poet comic latin;
• ambiţie mare, până la nemăsurată;
• competitivitate crescută;
• nevoia de a domina şi controla oamenii şi situaţiile;
• emoţii ostile şi agresiune (nemulţumire, mânie, furie);
• insecuritate intrinsecă şi/sau nivel insuficient de auto-stimă;
• îşi acordă puţin timp pentru auto-reflecţie;
 o luptă şi muncă permanentă pentru obţinere de rezultate maxime şi imediate:
• mergând până la sindromul de burn-out şi sindromul Karoshi;
• implicare puternică (totală) în acţiune;
• consum de energie continuu şi ridicat;
• dependent (dedicat) muncii - workaholic;
• incapabil de relaxare.
Tipul A trăieşte continuu într-o stare ridicată de stres şi manifestă numeroase reacţii
maladaptative la stres, centrate, somatizate pe sistemul cardio-vascular: nivel ridicat al
adrenalinei, hipertensiune arterială, colesterol şi trigliceride crescute, cardiopatie ischemică şi
ateroscleroză.
Remodelarea comportamentului tipului A către tipul B determină efecte pozitive asupra
stării de sănătate şi longevităţii. Un exemplu în acest sens a fost chiar dr. Meyer Friedman (1910-
2001), care la 45 de ani a avut prima criză de cardiopatie ischemică dureroasă, iar 10 ani mai
târziu primul infarct miocardic. Prin schimbarea stilului de viaţă a trăit 91 de ani.
Această modificare comportamentală se poate realiza prin schimbarea de atitudine:
- faţă de timp (a privi timpul mai degrabă ca un prieten, decât ca un inamic);
- faţă de ceilalţi (intelocutori sau colaboratori consideraţi prieteni şi nu duşmani);
- faţă de probleme (abordare echilibrată şi înţeleaptă); şi
- faţă de sine (prin creşterea introspecţiei, auto-stimei şi valorificării propriei persoane).
Comportament tip B
Comportamentul de tip B este exact opusul comportamentului de tip A şi din această
cauză face faţă mult mai bine distresului - fapt pentru care îl putem numi spectatorul/omul din
tribună.
Indivizii aparţinând tipului B prezintă următoarele caracteristici:
 nu sunt presaţi de timp:
• calmi şi relaxaţi cu privire la lucruri, situaţii şi persoane;
• îşi desfăşoară viaţa într-un ritm mai lent;
• lejeri şi tacticoşi;
• abordează problemele cu serenitate şi absenţa agitaţiei, uneori chiar cu detaşare;
 nu sunt în permanentă luptă cu ceilalţi:
• satisfăcuţi şi senini;
• deschişi cooperării, persoane prietenoase;
 lucrează în linişte:
• cu seriozitate şi continuitate;
• având momente de relaxare, reflecţie şi introspecţie;
• se bucură de realizări, dar nu devin stresaţi când nu-şi îndeplinesc obiectivele.
Comportament tip AB
Comportamentul de tip AB reuneşte o categorie largă de persoane care au trăsături atât
din tipul A cât şi din tipul B. Pentru aceştia este important de a modifica sau diminua
caracteristicile tipului A, care în timp influenţează negativ sănătatea şi longevitatea.
Tipurile comportamentale B şi AB sunt mai adecvate sanogenetic. Ele permit motivaţia,
randamentul şi atingerea obiectivelor, cu un preţ mult mai scăzut pentru sănătate, fără a da
dovadă de nerăbdare, nesiguranţă, ostilitate şi agresivitate, trăsături definitorii pentru tipul A.
51
52
Comportament tip C
Comportamentul de tip C delimitează practic 2 (două) temperamente - comportamente
complet diferite. Deci practic, sub aceeaşi entitate (noţiune, denumire) se găsesc 2 (două)
domenii (cu interpretările adiacente) total deosebite.
Type C (cancer-prone) - (personality) behavior
Comportament (personalitate) predispus(ă) la cancer
Un comportament distinctiv, specific şi anume tipul C - Type C (cancer-prone)
(personality) behavior a fost descris la bolnavii cu risc crescut şi suferind de boli neoplazice.
În ţările dezvoltate cancerul este o cauză majoră de mortalitate, fiind a doua după bolile
cardio-vasculare. De aceea, corelarea bolilor neoplazice cu un anumit profil comportamental este
foarte importantă. În primul rând pentru a influenţa riscul de apariţie a cancerului şi apoi pentru a
ameliora (şi scurta) faza de recuperare, fapte posibile prin schimbarea acestui tip de
comportament.
Persoanele având comportament de tip C:
- asociază mecanisme represive puternice:
• au dificultăţi în exprimarea emoţiilor, sunt incapabile să-şi exteriorizeze emoţiile (îndeosebi
furia, mânia, nemulţumirea), având tendinţa la introversiune, de a ţine totul în ele, în special
orice îi deranjează;
• anger-in - reprimarea sentimentelor negative, de ostilitate reprezintă o caracteristică
importantă.
- cu mijloace necompetitive de adaptare şi împotriva stresului (de-stresare):
• rareori utilizează mijloace uzuale de apărare anti-stres şi minimalizare a distresului sever,
cum ar fi să ţipe, să arunce lucruri (ca orice individ normal); aceasta, deşi persoanele simt că
ar trebui să acţioneze în acest mod, ele sunt capabile să execute un control extrem asupra
cuvintelor şi comportamentului;
- şi cu reacţii secundare:
• sentimente de neputinţă, autodepreciere;
- care din punct de vedere biologic (neuro-endocrin şi imunitar) se manifestă prin:
• scăderea secreţiei de adrenalină şi noradrenalină;
• diminuarea activităţii celulelor NK (Natural Killer);
• şi hiperfuncţia axei hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenale, care prin excesul de cortizol
induc inhibiţia celulelor NK.
Type C - Cortisol and Chronic stress (personality) behavior
Comportament (personalitate) celor cu stres Cronic şi nivel ridicat de Cortizol
Cortisol Connection (Conexiunea Cortizolului), semnifică cantitatea ridicată de cortizol
timp prelungit (nivelurile prea ridicate de cortizol vreme prea îndelungată), determinată şi
permanetizată de stresul cronic, pe care la rândul lui îl întreţine.
Aceasta suprasolicitare de lungă durată stres (cronic) - hormonală (cortizol):
- reprezintă un factor cu nocivitate crescută, care se accentuează progresiv asupra
organismului, producând o patologie stres-dependentă caracteristică, în continuă agravare; şi
- o personalitate (comportament) specific, rezultat al nivelului hormonal (cortizolic) crescut,
asociat cu polipatologia pe care a determinat-o.
Complexitatea vieţii şi diversitatea stresorilor determină la mulţi indivizi apariţia tipului
C de personalitate (sintetizat prin stres cronic şi nivel înalt de cortizol). Aceasta deoarece, cel
mai adesea, distresorii vieţii moderne nu permit un răspuns normal, clar şi simplu la stres (în
principal reacţia de urgenţă „luptă sau fugi”), cu manifestarea tipurilor A şi B de personalitate.
Prin permanetizarea stresorilor, procesul de răspuns la stres-SGA se cronicizează, iar
valorile continuu crescute ale hormonilor de stres, în special de adrenalină şi cortizol determină
modificări şi leziuni ale ţesuturilor organismului, inclusiv ale creierului. În consecinţă,
vulnerabilitatea biologică la stres este rezultatul în principal a stării hiperadrenergice şi
nivelului ridicat cronic al cortizolului.
53
În concluzie, stresul cronic prelungit, combinat, suprapus şi continuu determină
producerea cronică de cortizol şi menţinerea acestuia permanent la o valoare ridicată, cu
efecte nocive, toxice şi lezionale în SNC cât şi în alte structuri ale organismului.
În creier, aceste efecte sunt caracteristice şi se manifestă prin:
- pierderi celulare selective în hipocamp;
- scăderea receptorilor glucocorticoizi, odată cu înaintarea în vârstă;
- reducerea sintezei de neurotransmiţători cerebrali, cu afectarea memoriei şi capacităţii de
concentrare;
- perturbarea metabolismului neurotransmiţătorilor, implicând modificări de dopamină şi
serotonină, cu apariţia stărilor anxioase şi depresiilor.
La nivelul organismului provoacă:
- afecţiuni cardio-vasculare, hipertensiune, creşterea nivelului de colesterol şi trigliceride;
- diabet zaharat, glicemie ridicată şi rezistenţă la insulină;
- obezitate prin apetit crescut, reducerea oxidării (degradării) grăsimilor şi creşterea
depozitelor;
- osteoporoză prin accelerarea pierderii de masă osoasă;
- atrofie a muşchilor, prin pierderi de masă musculară;
- infecţii virale, bacteriene şi fungice, prin scăderea capacităţii imunitare, a numărului şi
activităţii celulelor imunitare.
În acest mod, bolile de (mal)adaptare şi patologia stres-dependentă îşi pun amprenta

asupra organismului, şi ca o consecinţă a creşterii vulnerabilităţii biologice.
Comportament tip D
Tipul D de comportament (personalitate) a fost individualizat de Prof. dr. Johan K. I.

Denollet, profesor olandez de psihologie medicală de la Tilburg University, Faculty of Social
and Behavioural Sciences, Tilburg, the Netherlands.
Conceptul tipul D de personalitate (comportament), în care litera D semnifică (exprimă)
cuvântul Distressed, este definit ca o tendinţă combinată a afectivităţii negative (îngrijorare,
iritabilitate, tristeţe), cu inhibiţia socială (reticenţă, reţinere, lipsă de încredere în sine). Acest
disstres emoţional a fost corelat cu mortalitatea pacienţilor suferind de boli de inimă coronariene
(Coronary Heart Disease - CHD). Cercetările au arătat că bolnavii cu CHD şi tip D de
personalitate au un prognostic mai prost (mai defavorabil) după infarctul de miocard, comparativ
cu pacienţii cu CHD fără tipul D de personalitate. De aceea, acest tip de personalitate devine un
predictor (anticipator, prevestitor) semnificativ al mortalităţii la bolnavii cu CHD, independent
de ceilalţi factori de risc bio-medicali. Tipul D este asociat cu un risc (de mortalitate, infarct
miocardic recurent sau moarte subită) crescut de 4 până la 8 ori.
Tipul D de personalitate poate fi identificat cu ajutorul unei scale (chestionar) sigur şi
validat, care cuprinde 14 itemi (puncte, întrebări) cu 5 răspunsuri posibile. Scala de autoevaluare
este denumită Type D Scale-14 (DS-14) şi reprezintă o evaluare standard a afectivităţii negative,
inhibiţiei sociale şi tipului D de personalitate.
*
54
*
Necesitatea cunoaşterii, evaluării, diferenţierii şi acţiunii binare terapeutice psiho-

comportamentale trebuie direcţionată în aprofundarea a 3 (trei) categorii -
2 (două) structurale şi 1 (una) de interrelaţie:
• temperament, comportament, personalitate (tipologii structurale şi reacţionale);
• stres (eustres ⊕ distres), acut - cronic, socio-psiho-biologic / apărare - coping - adaptare,
readaptare - reconstrucţia - dezvoltarea adaptării şi rezistenţei;
• interrelaţia psihodinamică, în sinergism negativ / pozitiv a celor 2 (două) componente psiho-
structurale.
Interacţiunile psihodinamice binare personalitate ↔ stres, cumulate şi amplificate în timp
(în ontogeneză, în ciclurile vieţii) conduc la 2 (două) rezultate (bilanţuri, consecinţe) opuse
(antagonice):
• (–) bilanţ negativ al homeostaziei psihice - fragilizare, vulnerabilizare, dezechilibrare,
destabilizare, decompensare, tulburare psihopatologică şi comportamentală / mintală;
• (+) bilanţ pozitiv al homeostaziei psihice - protecţie, adaptare, rezistenţă, reconstrucţie,
(auto)dezvoltare psihică şi comportamentală, mintală.
Esenţial este deci modul de funcţionare a trinomului temperament - comportament -
personalitate:
• în registru (–) ca vulnerabilitate psihologică şi amplificator al distresului;
• în registru (+) ca rezistenţă psihologică şi amplificator al adaptării anti-stres.
Din această perspectivă rezultă elaborarea de strategii şi programe de sănătate mintală
(individuală, colectivă, societală şi chiar globală) ca dimensiune de prevenţie, igienă, profilaxie
şi sanogeneză mintală.
55
Tulburări de comportament, afectivitate, caracter, personalitate:

clasificări, descriere psiho-patologie, diagnostic
- ICD-10, WHO, 1992;
- DSM-IV-TR, APA, 2000.
WHO (World Health Organization),
The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders.

Clinical descriptions and diagnostic guidelines, WHO, Geneva, 1992.
CAPITOLUL V Tulburări mentale şi comportamentale (F00 - F99).
F00 – F09 Tulburări mentale organice inclusiv simptomatice
F10 – F19 Tulburări mentale şi comportamentale

datorate utilizării de substanţe psihoactive
F20 – F29 Schizofrenia, tulburările schizotipale şi tulburările delirante
F30 – F39 Tulburări ale dispoziţiei afective
F40 – F48 Tulburări nevrotice corelate cu stresul şi tulburări somatoforme
F50 – F59 Sindroame comportamentale asociate

cu tulburări fiziologice şi factori somatici
F60 – F69 Tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului
F70 – F79 Retardare mentală
F80 – F89 Tulburări ale dezvoltării psihologice
F90 – F99 Tulburări comportamentale şi emoţionale

cu debut în copilărie şi adolescenţă
56
F00 – F09 Tulburări mentale organice inclusiv simptomatice
F00 – Demenţa în boala Alzheimer
F00.0 – Demenţa în boala Alzheimer cu debut timpuriu
F00.1 – Demenţa în boala Alzheimer cu debut tardiv
F00.2 – Demenţa în boala Alzheimer, atipică sau de tip mixt
F00.9 – Demenţa în boala Alzheimer, nespecificată
F01 – Demenţa vasculară
F01.0 – Demenţa vasculară cu debut acut
F01.1 – Demenţa multiinfarct
F01.2 – Demenţa vasculară subcorticală
F01.3 – Demenţa vasculară acut mixtă corticală şi subcorticală
F01.8 – Altă demenţă vasculară
F01.9 – Demenţa vasculară nespecificată
F02 – Demenţa în alte boli, clasificate în altă parte
F02.0 – Demenţa în boala Pick
F02.1 – Demenţa în boala Creutzfeld-Jacob
F02.2 – Demenţa în boala Huntington
F02.3 – Demenţa în boala Parkinson
F02.4 – Demenţa în boala cu virusul imunodeficienţei umane HIV-SIDA
F02.8 – Demenţa în boli specificate, clasificate în altă parte
F03 – Demenţa nespecificată
Trebuie adăugat un al 5-lea caracter pentru a specifica demenţa la F00-F03, după cum urmează:
.X0 – fără simptome adiţionale
.X1 – alte simptome predominant delirante
.X2 – alte simptome predominant halucinatorii
.X3 – alte simptome predominant depresive
.X4 – alte simptome mixte
F04 – Sindromul amnestic organic neindus de alcool sau alte substanţe psihoactive
F05 – Delirium, neindus de alcool sau alte substanţe psihoactive
F05.0 – Delirium, nesuprapus pe demenţă, conform descrierii de mai sus
F05.1 – Delirium, suprapus pe demenţă
F05.8 – Alt delirium
F05.9 – Delirium nespecificat
F06 – Alte tulburări mentale datorate leziunii, disfuncţiei cerebrale şi bolii somatice
F06.0 – Starea halucinatorie organică
F06.1 – Tulburarea catatonă organică
F06.2 – Tulburarea delirantă organică (schizofrenia-like)
F06.3 – Tulburări organice ale dispoziţiei (afective)
.30 – Tulburarea organică maniacală
.31 – Tulburarea organică bipolară
.32 – Tulburarea organică depresivă
.33 – Tulburarea organică afectivă mixtă
F06.4 – Tulburarea organică anxioasă
F06.5 – Tulburarea organică disociativă
F06.6 – Tulburarea organică labil-emoţională (astenică)
F06.7 – Tulburarea organică cognitivă uşoară
F06.8 – Alt tulburări mentale specificate datorate leziunii, disfuncţiei cerebrale şi bolii somatice
F06.9 – Tulburare mentală nespecificată datorată leziunii, disfuncţiei cerebrale şi bolii somatice
F07 – Tulburări de personalitate şi comportament datorate bolii, leziunii şi disfuncţiei cerebrale
F07.0 – Tulburare organică de personalitate
F07.1 – Sindromul postencefalitic
F07.2 – Sindromul organic cerebral (posttraumatic)
F07.8 – Alte tulburări de personalitate şi comportament datorate bolii, leziunii şi
disfuncţiei cerebrale
F07.9 – Tulburare organică nespecificată de personalitate şi comportament datorate bolii, leziunii
şi disfuncţiei cerebrale
F09 – Tulburări mentală organică sau simptomatică, nespecificată
57
F10 – F19 Tulburări mentale şi comportamentale
datorate utilizării de substanţe psihoactive
F10 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării alcoolului
F11 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării opioizilor
F12 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării canabinoizilor
F13 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării sedativelor şi hipnoticelor
F14 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării cocainei
F15 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării altor stimulante, inclusiv cafeina
F16 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării halucinogenelor
F17 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării tutunului
F18 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării solvenţilor volatili
F19 – Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării mai multor droguri
sau alte substanţe psihoactive
Categoriile cu al 4-lea sau al 5-lea caracter pot fi folosite pentru specificarea stării clinice:
F1X.0 – Intoxicaţie acută
.00 Necomplicată
.01 Cu traumatism sau altă leziune corporală
.02 Cu altă complicaţie medicală
.03 Cu delirium
.04 Cu distorsiuni perceptuale
.05 Cu comă
.06 Cu convulsii
.07 Intoxicaţie patologică
F1X.1 – Utilizare nocivă
F1X.2 – Sindrom de dependenţă
.20 În prezent abstinent
.21 În prezent abstinent dar în ambianţă protectivă
.22 În prezent în supraveghere clinică continuă sau regim de înlocuire
(dependenţă controlată)
.23 În prezent abstinent dar în tratament cu droguri aversive sau blocante
.24 În prezent utilizând substanţa (dependenţă activă)
.25 Utilizare continuă
.26 Utilizare episodică (dipsomanie)
F1X.3 – Stare de sevraj
.30 Necomplicată
.31 Cu convulsii
F1X.4 – Stare de sevraj cu delirium
.40 Fără convulsii
.41 Cu convulsii
F1X.5 – Tulburare psihotică
.50 Schizofrenia-like
.51 Predominant delirantă
.52 Predominant halucinatorie
.53 Predominant polimorfă
.54 Predominant cu simptome depresive
.55 Predominant cu simptome maniacale
.56 Cu simptome mixte
F1X.6 – Sindrom amnestic
F1X.7 – Tulburare psihotică reziduală şi cu debut tardiv
.70 Flashback-uri (rememorări paroxistice)
.71 Tulburare de personalitate sau comportament
.72 Tulburare afectivă reziduală
.73 Demenţă
.74 Altă deteriorare cognitivă persistentă
.75 Tulburare psihotică cu debut tardiv
F1X.8 – Alte tulburări mentale şi comportamentale
F1X.9 – Tulburare mentală şi comportamentală nespecificată
58
F20 – F29 Schizofrenia, tulburările schizotipale şi tulburările delirante
F20 – Schizofrenie
F20.0 – Schizofrenie paranoidă
F20.1 – Schizofrenie hebefrenă
F20.2 – Schizofrenie catatonă
F20.3 – Schizofrenie nediferenţiată
F20.4 – Depresie postschizofrenă
F20.5 – Schizofrenie reziduală
F20.6 – Schizofrenie simplă
F20.8 – Altă schizofrenie
F20.9 – Schizofrenie nespecificată
Al 5-lea caracter poate fi folosit pentru a clasifica modalitatea evolutivă:

F20.X0 – Continuă
F20.X1 – Episodică, cu deficit progresiv
F20.X2 – Episodică, cu deficit stabil
F20.X3 – Episodică, remitentă
F20.X4 – Remisiune incompletă
F20.X5 – Remisiune completă
F20.X8 – Alta
F20.X9 – Perioadă de observaţie sub 1 an
F21 – Tulburare schizotipală
F22 – Tulburări delirante persistente

F22.0 – Tulburare delirantă
F22.8 – Alte tulburări delirante persistente
F22.9 – Tulburare delirantă persistentă nespecificată
F23 – Tulburări psihotice acute şi tranzitorii

F23.0 – Tulburare psihotică acută polimorfă fără simptome de schizofrenie
F23.1 – Tulburare psihotică acută polimorfă cu simptome de schizofrenie
F23.2 – Tulburare psihotică acută schizofrenia-like
F23.3 – Alte tulburări psihotice acute, predominant delirante
F23.8 – Alte tulburări psihotice acute şi tranzitorii
F23.9 – Tulburări psihotice acute şi tranzitorii, nespecificate
Se poate utiliza al 5-lea caracter pentru a identifica prezenţa sau absenţa stresului acut asociat:
.X0 – Fără stres acut asociat
.X1 – Cu stres acut asociat
F24 – Tulburare delirantă indusă
F25 – Tulburări schizoafective

F25.0 – Tulburare schizoafectivă de tip maniacal
F25.1 – Tulburare schizoafectivă de tip depresiv
F25.2 – Tulburare schizoafectivă de tip mixt
F25.8 – Alte tulburări schizoafective
F25.9 – Tulburare schizoafectivă nespecificată
F28 – Alte tulburări psihotice non-organice
F29 – Psihoză non-organică, nespecificată

59
F30 – F39 Tulburări ale dispoziţiei afective
F30 – Episod maniacal
F30.0 – Hipomanie
F30.1 – Manie, fără simptome psihotice
F30.2 – Manie, cu simptome psihotice
F30.8 – Alte episoade maniacale
F30.9 – Episod maniacal nespecificat
F31 – Tulburare afectivă bipolară
F31.0 – Tulburare afectivă bipolară cu episod actual hipomaniacal
F31.1 – Tulburare afectivă bipolară cu episod actual maniacal fără simptome psihotice
F31.2 – Tulburare afectivă bipolară cu episod actual maniacal cu simptome psihotice
F31.3 – Tulburare afectivă bipolară cu episod actual depresiv uşor sau moderat
.30 Fără simptome somatice
.31 Cu simptome somatice
F31.4 – Tulburare afectivă bipolară cu episod actual depresiv sever fără simptome psihotice
F31.5 – Tulburare afectivă bipolară cu episod actual depresiv sever cu simptome psihotice
F31.6 – Tulburare afectivă bipolară - episod actual mixt
F31.7 – Tulburare afectivă bipolară în prezent în remisiune
F31.8 – Alte tulburări afective bipolare
F31.9 – Tulburare afectivă bipolară nespecificată
F32 – Episod depresiv
F32.0 – Episod depresiv uşor
F32.1 – Episod depresiv moderat
F32.2 – Episod depresiv sever fără simptome psihotice
F32.3 – Episod depresiv sever cu simptome psihotice
F32.8 – Alte episoade depresive
F32.9 – Episod depresiv nespecificat
F33 – Tulburare depresivă recurentă
F33.0 – Tulburare depresivă recurentă cu episod actual uşor
F33.1 – Tulburare depresivă recurentă cu episod actual moderat
F33.2 – Tulburare depresivă recurentă cu episod actual sever, fără simptome psihotice
F33.3 – Tulburare depresivă recurentă cu episod actual sever, cu simptome psihotice
F33.4 – Tulburare depresivă recurentă în prezent în remisiune
F33.8 – Alte tulburări depresive recurente
F33.9 – Tulburare depresivă recurentă nespecificată
F34 – Tulburări persistente ale dispoziţiei (afective)
F34.0 – Ciclotimie
F34.1 – Distimie
F34.8 – Alte tulburări persistente ale dispoziţiei (afective)
F34.9 – Tulburare persistentă a dispoziţiei afective, nespecificată
F38 – Alte tulburări ale dispoziţiei (afective)
F38.0 – Alte tulburări singulare ale dispoziţiei afective
.00 Episod afectiv mixt
F38.1 – Alte tulburări recurente ale dispoziţiei afective
.10 Tulburarea depresivă recurentă, scurtă
F38.8 – Alte tulburări ale dispoziţiei afective, specificate
F39 – Tulburarea dispoziţiei afective, nespecificată
60
F40 – F48 Tulburări nevrotice corelate cu stresul şi tulburări somatoforme
F40 – Tulburări anxios-fobice
F40.0 – Agorafobia
.00 Fără tulburare de panică
.01 Cu tulburare de panică
F40.1 – Fobii sociale
F40.2 – Fobii specifice (izolate)
F40.8 – Alte tulburări anxios-fobice
F40.9 – Tulburare anxios-fobică, nespecificată
F41 – Alte tulburări anxioase
F41.0 – Tulburarea de panică (anxietate paroxistică episodică)
F41.1 – Tulburare de tip anxietate generalizată
F41.2 – Tulburare mixtă, anxioasă şi depresivă
F41.3 – Alte tulburări anxioase mixte
F41.8 – Alte tulburări anxioase specificate
F41.9 – Tulburare anxioasă nespecificată
F42 – Tulburare obsesiv-compulsivă
F42.0 – Gânduri sau ruminaţii obsesionale predominante
F42.1 – Acte compulsive (ritualuri obsesionale) predominante
F42.2 – Gânduri şi acte obsesionale mixte
F42.8 – Alte tulburări obsesiv-compulsive
F42.9 – Tulburare obsesiv-compulsivă nespecificată
F43 – Reacţie la stres sever şi tulburări de adaptare
F43.0 – Reacţie acută la stres
F43.1 – Tulburare de stres post-traumatică
F43.2 – Tulburări de adaptare
.20 Reacţie depresivă scurtă
.21 Reacţie depresivă prelungită
.22 Reacţie mixtă, anxioasă şi depresivă
.23 Cu perturbarea predominantă a altor emoţii
.24 Cu predominanţa tulburărilor de conduită
.25 Cu perturbare mixtă, a emoţiilor şi conduitei
.28 Cu alte simptome predominante, specificate
F43.8 – Alte reacţii la stres sever
F43.9 – Reacţie nespecificată la stres sever
F44 – Tulburări disociative (conversive)
F44.0 – Amnezie disociativă
F44.1 – Fugă disociativă
F44.2 – Stupor disociativ
F44.3 – Tulburări de transă şi posesiune
F44.4 – Tulburări disociative motorii
F44.5 – Convulsii disociative
F44.6 – Anestezie şi pierdere senzorială disociativă
F44.7 – Tulburări disociative (conversive) mixte
F44.8 – Alte tulburări disociative (conversive)
.80 Sindrom Ganser
.81 Tulburare de personalitate multiplă
.82 Tulburări disociative (conversive) tranzitorii, ce apar în copilărie sau adolescenţă
.88 Alte tulburări disociative (conversive) specificate
F44.9 – Tulburări disociative (conversive) nespecificate
F45 – Tulburări somatoforme
F45.0 – Tulburare de somatizare
F45.1 – Tulburare somatoformă nediferenţiată
F45.2 – Tulburare hipocondriacă
F45.3 – Disfuncţie vegetativă somatoformă
.30 Cordul şi sistemul cardio-vascular
.31 Tractul gastro-intestinal superior
.32 Tractul gastro-intestinal inferior
.33 Sistemul respirator
.34 Sistemul uro-genital
.38 Alt organ sau sistem F48 – Alte tulburări tulburări nevrotice
F45.4 – Tulburare somatoformă de tipul durerii F48.0 – Neurastenia
persistente F48.1 – Sindromul de depersonalizare - derealizare
F45.8 – Alte tulburări somatoforme F48.8 – Alte tulburări nevrotice specificate
F48.9 – Tulburare nevrotică nespecificată
61
F45.9 – Tulburare somatoformă nespecificată
F50 – F59 Sindroame comportamentale asociate
cu tulburări fiziologice şi factori somatici
F50 – Tulburări ale instinctului alimentar
F50.0 Anorexie nervoasă
F50.1 Anorexie nervoasă atipică
F50.2 Bulimie nervoasă
F50.3 Bulimie nervoasă atipică
F50.4 Alimentaţie excesivă, asociată cu alte tulburări psihologice
F50.5 Vomă, asociată cu alte tulburări psihologice
F50.8 Alte tulburări ale instinctului alimentar
F50.9 Tulburare a instinctului alimentar nespecificată
F51 – Tulburări non-organice ale somnului
F51.0 Insomnie non-organică
F51.1 Hipersomnie non-organică
F51.2 Tulburare anorganică a ciclului somn-veghe
F51.3 Somnambulism
F51.4 Teroare nocturnă (Pavor nocturn)
F51.5 Coşmaruri
F51.8 Alte tulburări non-organice ale somnului
F51.9 Tulburare non-organice nespecificate ale somnului
F52 – Disfuncţie sexuală necauzată de o boală sau tulburare organică
F52.0 Lipsa şi pierderea dorinţei sexuale
F52.1 Aversiunea sexuală şi lipsa plăcerii sexuale
.10 Aversiune sexuală
.11 Lipsa plăcerii sexuale
F52.2 Eşec al satisfacţiei sexuale
F52.3 Disfuncţie orgasmică
F52.4 Ejaculare precoce
F52.5 Vaginismul non-organic
F52.6 Dispareunie non-organică
F52.7 Impuls sexual excesiv
F52.8 Altă disfuncţie sexuală non-organică
F52.9 Disfuncţie sexuală non-organică nespecificată
F53 – Tulburări mentale şi comportamentale asociate cu puerperiul, neclasificate în altă parte
F53.0 Tulburări mentale şi comportamentale uşoare asociate cu puerperiul,
neclasificate în altă parte
F53.1 Tulburări mentale şi comportamentale severe asociate cu puerperiul,
F53.8 Alte tulburări mentale şi comportamentale asociate cu puerperiul,
F53.9 Tulburări mentale şi comportamentale asociate cu puerperiul, nespecificate
F54 – Factori psihologici comportamentali asociaţi cu tulburări sau boli clasificate în altă parte
F55 – Abuzul de substanţe ce nu produc dependenţă
F55.0 Antidepresive
F55.1 Laxative
F55.2 Analgezice
F55.3 Antiacide
F55.4 Vitamine
F55.5 Steroizi sau hormoni
F55.6 Remedii specifice vegetale sau populare
F55.8 Alte substanţe ce nu produc dependenţă
F55.9 Substanţe ce nu produc dependenţă, nespecificate
F59 – Sindroame comportamentale nespecificate asociate cu
tulburări fiziologice şi factori somatici
62
63
F60 – F69 Tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului
F60 – Tulburări specifice de personalitate
F60.0 Tulburare de personalitate paranoidă
F60.1 Tulburare de personalitate schizoidă
F60.2 Tulburare de personalitate disocială
F60.3 Tulburare de personalitate emoţional instabilă
.30 De tip impulsiv
.31 De tip borderline
F60.4 Tulburare de personalitate histrionică
F60.5 Tulburare de personalitate anankastă
F60.6 Tulburare de personalitate anxioasă (evitantă)
F60.7 Tulburare de personalitate dependentă
F60.8 Alte tulburări specifice de personalitate
F60.9 Tulburare de personalitate nespecificate
F61 – Tulburări mixte şi alte tulburări de personalitate
F61.0 Tulburări mixte de personalitate
F61.1 Modificări stânjenitoare accentuate ale personalităţii
F62 – Schimbări durabile ale personalităţii, neatribuibile unor leziuni sau boli cerebrale
F62.0 Schimbare durabilă de personalitate după o trăire catastrofică
F62.1 Schimbare durabilă de personalitate după o afecţiune psihiatrică
F62.8 Alte schimbări durabile ale personalităţii
F62.9 Schimbare durabilă de personalitate, nespecificată
F63 – Tulburări ale habitusului (deprinderilor/obiceiurilor) şi impulsurilor
F63.0 Joc de noroc patologic
F63.1 Incendiere patologică (piromania)
F63.2 Furt patologic (cleptomania)
F63.3 Tricotilomanie
F63.8 Alte tulburări ale habitusului (deprinderilor) şi impulsurilor
F63.9 Tulburare a habitusului(deprinderilor) şi impulsurilor, nespecificată
F64 – Tulburări de identitate cu propriul sex
F64.0 Transsexualism
F64.1 Transvestism cu rol dual
F64.2 Tulburare de identitate cu propriul sex în copilărie
F64.8 Alte tulburări de identitate cu propriul sex
F64.9 Tulburare de identitate cu propriul sex, nespecificată
F65 – Tulburări ale preferinţei sexuale
F65.0 Fetişism
F65.1 Transvestism fetişistic
F65.2 Exhibiţionism
F65.3 Voyeurism
F65.4 Pedofilie
F65.5 Sadomasochism
F65.6 Tulburări multiple ale preferinţei sexuale
F65.8 Alte tulburări ale preferinţei sexuale
F65.9 Tulburare a preferinţei sexuale, nespecificată
F66 – Tulburări psihologice şi comportamentale asociate cu dezvoltarea şi orientarea sexuală
F66.0 Tulburarea de maturare sexuală
F66.1 Orientarea sexuală egodistonică
F66.2 Tulburarea relaţiei sexuale
F66.8 Alte tulburări psiho-sexuale ale dezvoltării
F66.9 Tulburarea psiho-sexuală a dezvoltării, nespecificată
Al 5-lea caracter poate fi utilizat pentru a indica asocierea cu:
.X0 Heterosexualitatea
.X1 Homosexualitatea
.X2 Bisexualitate
.X3 Altele, inclusiv prepubertală
F68 – Alte tulburări de personalitate şi comportament ale adultului
F68.0 Accentuarea simptomelor somatice din motive psihologice
F68.1 Producere intenţionată sau simulare de simptome sau de incapacitate somatică sau
psihologică (tulburări factice)
F68.8 Alte tulburări de personalitate şi comportament ale adultului, specificate
F68 – Alte tulburări de personalitate şi comportament ale adultului, nespecificată
64
F70 – F79 Retardare mentală
F70 – Retardare mentală uşoară
F71 – Retardare mentală moderată
F72 – Retardare mentală severă
F73 – Retardare mentală profundă
F78 – Altă retardare mentală
F79 – Retardare mentală nespecificată
Al 4-lea caracter poate fi utilizat pentru a specifica extensiunea afectării comportamentale

asociate:
F7X.0 – Tulburare a comportamentului, absentă sau minimă
F7X.1 – Tulburare semnificativă a comportamentului, necesitând supraveghere sau tratament
F7X.8 – Altă tulburare comportamentală
F7X.9 – Fără menţionarea tulburării comportamentale
F80 – F89 Tulburări ale dezvoltării psihologice

F80 – Tulburări specifice de dezvoltare a vorbirii şi limbajului
F80.0 Tulburări specifice ale achiziţiei articulării şi vorbirii
F80.1 Tulburare a achiziţiei limbajului expresiv
F80.2 Tulburare a achiziţiei limbajului receptiv
F80.3 Afazie dobândită, cu epilepsie (sindrom Landau-Klefnner)
F80.8 Alte tulburări specifice de dezvoltare a vorbirii şi limbajului
F80.9 Tulburare de dezvoltare a vorbirii şi limbajului nespecificată
F81 – Tulburări specifice de dezvoltare a abilităţilor şcolare

F81.0 Tulburare specifică a cititului
F81.1 Tulburare specifică a scrisului
F81.2 Tulburare specifică a abilităţilor aritmetice
F81.3 Tulburare mixtă a abilităţilor şcolare
F81.8 Alte tulburări specifice de dezvoltare a abilităţilor şcolare
F81.9 Tulburare de dezvoltare a abilităţilor şcolare, nespecificată
F82 – Tulburare specifică de dezvoltare a funcţiei motorii
F83 – Tulburări specifice mixte de dezvoltare
F84 – Tulburări globale de dezvoltare

F84.0 Autismul infantil
F84.1 Autismul atipic
F84.2 Sindromul Rett
F84.3 Altă tulburare dezintegrativă a copilăriei
F84.4 Tulburare hiperkinetică asociată cu retardarea mentală şi mişcări stereotipe
F84.5 Sindromul Asperger
F84.8 Alte tulburări pervazive de dezvoltare specifice
F84.9 Tulburare de dezvoltare pervazivă nespecificată
F88 – Tulburare de dezvoltării psihologice
F89 – Tulburare de dezvoltării psihologice nespecificată

65
F90 – F99 Tulburări comportamentale şi emoţionale
cu debut în copilărie şi adolescenţă
F90 – Tulburări hiperkinetice
F90.0 Tulburare a activităţii şi atenţiei
F90.1 Tulburare hiperkinetică de conduită
F90.8 Alte tulburări hiperkinetice
F90.9 Tulburare hiperkinetică, nespecificată
F91 – Tulburări ale conduitei
F91.0 Tulburare de conduită limitată la contextul familial
F91.1 Tulburare de conduită nesocializată
F91.2 Tulburare de conduită socializată
F91.3 Tulburare defiantă, opoziţionistă cu provocare
F91.8 Altă tulburare de conduită
F91.9 Tulburare de conduită, nespecificată
F92 – Tulburări mixte ale conduitei şi emoţiei
F92.0 Tulburare de conduită depresivă
F92.8 Alte tulburări mixte, ale conduitei şi emoţiei
F92.9 Tulburare mixtă, de conduită şi a emoţiei, nespecificată
F93 – Tulburări emoţionale cu debut specific în copilărie
F93.0 Tulburare de tip anxietate de separare, în copilărie
F93.1 Tulburare anxios-fobică în copilărie
F93.2 Tulburare de tip anxietate socială în copilărie
F93.3 Tulburare de rivalitate fraternă
F93.8 Alte tulburări emoţionale cu debut specific în copilărie
F93.9 Tulburare emoţională în copilărie, nespecificată
F94 – Tulburări ale funcţionării sociale cu debut specific în copilărie şi adolescenţă
F94.0 Mutism electiv
F94.1 Tulburare reactivă de ataşament a copilăriei
F94.2 Tulburare de ataşament de tip dezinhibat
F94.8 Alte tulburări ale funcţionării sociale cu debut specific în copilărie şi adolescenţă
F94.9 Tulburare a funcţionării sociale în copilărie, nespecificată
F95 – Ticuri
F95.0 Tic tranzitoriu
F95.1 Tic motor sau vocal cronic
F95.2 Tic vocal asociat cu tic motor multiplu (sindrom la Tourette)
F95.8 Alte ticuri
F95.9 Tic, nespecificat
F98 – Alte tulburări comportamentale şi emoţionale cu debut obişnuit în
copilărie şi adolescenţă
F98.0 Enurezis non-organic
F98.1 Encoprezis non-organic
F98.2 Tulburare a instinctului alimentar în perioada de sugar şi în copilărie
F98.3 Pica în perioada de sugar şi în copilărie
F98.4 Mişcări stereotipe
F98.5 Balbism
F98.6 Bolboroseală
F98.8 Alte tulburări comportamentale şi emoţionale cu debut obişnuit în copilărie şi adolescenţă,
specificate
F98.9 Tulburări comportamentale şi emoţionale cu debut obişnuit în copilărie şi adolescenţă,
nespecificate
F99 – Tulburare mentală nespecificată

Stiintele Comportamentului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stiintele Comportamentului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞTIINŢELE COMPORTAMENTULUI

Ştiinţele COMPORTAMENTULUI SOCIALE

1. Asemănare, interrelaţii: Studierea sistematică a proceselor comportamentale

CELE 4 (PATRU) TEMPERAMENTE HIPOCRATICE

HIPOCRATE (HIPPOKRATES) din Kos, Grecia antică (c. 460-375 i.d.H.)

Temperamentul uman - definit în sens hipocratic:

TEMPERAMENTELE BILIAR - B NERVOS - N SANGUIN - S LIMFATIC - L

Caracterizarea comparativă a celor 4 (patru) tipuri HIPOCRATICE

Corespondenţa celor 4 (patru) temperamente hipocratice

Uscăciune BILIAR (Coleric) SANGUIN Umiditate

T A B E L de c o r e s p o n d e n ţ e ale celor 4 (patru)

TEMPERAMENTE BILIAR NERVOS SANGUIN LIMFATIC

Forţe Unificatoare Spirituale Vitale Materiale

Rase Albă Galbenă Roşie Neagră

Sfere Volitivă Intelectuală Anemică Instinctivă

Ţări Guvern Capitală Căi de comunicaţie Agricultură

Cele 3 (trei) tipuri de PERSONALITATE

Cele 3 (trei) foiţe ENDO blast MEZO blast ECTO blast

B I O tip ENDO morf MEZO morf ECTO morf

generează organe, • aparatul digestiv • sângele • pielea şi

• ca personalitate • centrată pe • predominanţă • manifestată în

• comportament • extrovertit • extrovertit • introvertit

VISCERO-tonie SOMATO-tonie CEREBRO-tonie

Preferinţă pentru hrană Reacţii energice Reacţii prea rapide

Nevoia de afecţiune şi Căutarea competiţiei agresive Timiditate

Grupele sanguine ERITROCITARE T i p o l o g i a Sinteza o p e r a ț i o n a l ă

O (I) α , β - absența aglutinogenelor A și B

A (II) –, β - prezența aglutinogenului A

B (III) α , – - prezența aglutinogenului B

AB (IV) –, – - prezența aglutinogenelor A și B

2. Grupa sanguină A - ARMONICUL:

4. Grupa sanguină AB - COMPLEXUL:

Supraorganizarea structurală - funcţională trifazică a neuronului → sistemului nervos

Neurostructura trifazică Microsistem MACROsistem

 prelucrare (analiză şi sinteză) corp neuronal sistem nervos central

eferenţe ale sistemului nervos

Organizarea morfo-funcţională a sistemului nervos

Sistemul nervos (central + periferic)

vegetativ (autonom) somatic

(orto)simpatic parasimpatic senzitivo- motor

Evoluţia (cantitativă + calitativă) a creierului la mamifere

Greutatea Cortex Cortex

Tipologii COMPORTAMENTALE neuro-fizio-psihologice

 Clasificarea nr. 1 - în raport cu tipul parţial de ANS,

 Clasificarea nr. 2 - în raport cu tipul special de ANS,

Excitabil Mobil Inert

MELANCOLIC COLERIC SANGUIN FLEGMATIC

Ierarhizarea/supraintegrarea celor 3 (trei) creiere

• creierul superior cortical • comunică, limbaj (vorbeşte şi scrie),

• creierul median limbic • guvernează afectivitatea (emoţiile) şi

• creierul reptilian • un fel de memorie a speciei

Ierarhizarea/supraintegrarea dublei funcționalități cerebrale

Emisfera STÂNGĂ Emisfera DREAPTĂ

Sediu, control, • vorbirii • spațializarea

• descompune orice lucru • consideră lucrurile într-un

• grija de a verifica intuițiile • găsește soluții prin intuiții

Tipologia neuro-psiho-biologică a celor 4 (patru) profiluri cerebrale

Profilul DOMINANŢEI creierului

CORTICAL stâng CORTICAL drept

LIMBIC stâng LIMBIC drept

Cortical (NEO-cortex) stâng EVOLUŢIA SPAŢIO-TEMPORALĂ a CREIERULUI Cortical (NEO-cortex) drept

Performanţe Raţional Fantezie Plăcere

Cortical stâng Cortical drept