Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Căldură
Energie
FOC AER
PĂMÂNT APĂ
Frig
Materie
7
Clasificare bazată pe dezvoltarea ţesuturilor derivate din cele 3 (trei) foiţe blastomerice
(Blastomerul reprezintă ansamblul celulelor care constituie pereţii blastulei
- formă primitivă a embrionului, care apare sub forma unei sfere goale)
rezultă în plan
• funcţional • VISCERO tonia • SOMATO tonia • CEREBRO tonia
Clasificarea nr. 3 - tipologia ANS - criteriile de definire sunt cele ale relaţiei dintre:
• forţa, echilibrul şi mobilitatea proceselor nervoase superioare şi
• temperamentul individului
Slab Puternic
Dezechilibrat Echilibrat
Ierarhizare Ierarhizare
neuromorfologică - evolutivă neurofiziologică - psihologică
18
• analitic • global
• secvențial • instantaneu
• rațional • vizual
• sintetic
• expresiv, emotiv
Vizual
• are simțul observației și al orientării, este un fizionomist;
• când învață ceva, are nevoie să privească pentru a înțelege și a reține;
• este imaginativ și creativ;
• este sensibil la decorul care îl înconjoară, ceea ce poate de asemenea să-l pună în încurcătură
uneori;
• are tendința de a-și face o idee despre ceilalți la prima vedere, ceea ce nu este întotdeauna în
favoarea sa;
• este atent la imaginea proprie, atât pentru el cât și pentru ceilalți;
• aceasta poate de asemenea să fie nefavorabil dacă se lasă prea ușor influențat de aparențe;
• trebuie să încerce să-și tempereze rapiditatea de a judeca la prima vedere, confruntând-o cu
dialogul său interior.
Auditiv
• trăiește într-un univers al sunetelor, îi apreciază pe cei pe care îi întâlnește după sunetul vocii,
când vorbește este atent la cuvintele pe care le folosește, căută pe cele care sună bine și care
corespund la ceea ce dorește să spună;
• chiar dacă nu este muzician, apreciază muzica, i se întâmplă des să fredoneze;
• nu este fizionomist, dar recunoaște ușor oamenii după sunetul vocii, mai ales la telefon;
• îi place să sporovăiască și știe să asculte; este principala sursă a intuiției și a înțelegerii lui;
• trebuie să rămână totuși vigilent pentru că dialogul său interior nu așteaptă decât să preia
comanda și aceasta îl poate duce uneori foarte departe de real.
Kinestezic
• este sensibil la ambianță, știe să fie călduros și să-i facă pe alții să se simtă în largul lor;
• știe să trăiască, cei cu care se întâlnește îl găsesc simpatic, pentru că știe din instinct să-i
înțeleagă pe alții;
• este plin de bun simț, uneori la limită, și pentru a convinge trebuie utilizate argumente solide,
probe tangibile;
• este fidel în prietenie și sentimentele sunt solide și stabile, dar, este incapabil de a trișa, iar
dacă este dezamăgit, este deseori definitiv;
• se blochează ușor când simte impresii negative; când se întâmplă, pentru a ieși, trebuie să facă
apel la percepția vizuală și auditivă, pentru a face bilanțul și a-și adapta comportamentul.
Dialog interior
• reflectează mult și, deseori, rațiunea trece în fața pasiunii;
• în mod regulat, își spune că ar fi trebuit să acționeze altfel și răsucește problemele în minte
până ce găsește o soluție acceptabilă;
• în multe cazuri are impresia că trăiește cu încetinitorul, pentru că percepțiile senzoriale le
traduce imediat în cuvinte;
• este foarte util pentru a comenta situații dificile, dar aceasta frânează considerabil aptitudinea
de a trăi momentele agreabile;
• pentru a ajunge la acest lucru, trebuie să caute să-și dezvolte percepția vizuală, auditivă și
kinestezică.
23
Sunt cele prin care fiinţa umană se adaptează lumii exterioare şi structurii sale interne:
• Senzaţia constată ce există în jurul nostru. Ea este percepţia pură prin simţuri: este funcţia
realului.
• Gândirea indică semnificaţia lucrului perceput, ea îmbină concepţiile într-un ansamblu
logic: este funcţia simţului.
• Sentimentul transmite valoarea pe care acest lucru o are pentru noi: este funcţia
simţământului, funcţia inimii.
• Intuiţia cuprinde potenţialităţile ascunse ale unei fiinţe sau ale unei situaţii: este funcţia
înţelegerii spontane şi negândite, ceea ce se numeşte de obicei fler.
În acest fel, fiecare individ este caracterizat printr-un profil psihologic dinamic, care
utilizează tipurile de atitudine şi cele funcţionale, pe o scară de frecvenţă descrescătoare, având
- o funcţie dominantă, prima funcţie - dominant (1st) function;
care este susţinută de
- o funcţie auxiliară, cea de a doua funcţie - auxiliary (2nd) function;
- o funcţie terţiară, cea de a treia funcţie - tertiary (3rd) function; şi
- o funcţie inferioară, cea de a patra funcţie - inferior (4th) function.
Practic, atitudinea (direcţionată către exterior sau către interior)
• extraversiunea (extroversiunea) - extravertirea (extrovertirea), şi
• introversiunea - introvertirea
este factorul cheie (crucial) şi factorul iniţial (de început) al caracterizării (delimitării,
departajării) tipului psihologic, personalităţii şi temperamentului.
După această ierarhizare, cele 8 (opt) tipuri psihologice (de personalitate) caracterizate de
Carl Gustav Jung sunt următoarele:
1. Extravertit - Gândire (funcţia reflexivă)
Extraverted - Thinking
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ESTJ, ENTJ
2. Introvertit - Gândire (funcţia reflexivă)
Introverted - Thinking
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ISTP, INTP
3. Extravertit - Simţire (funcţia afectivă)
Extraverted - Feeling
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ESFJ, ENFJ
4. Introvertit - Simţire (funcţia afectivă)
Introverted - Feeling
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ISFP, INFP
5. Extravertit - Senzaţie (funcţia senzorială)
Extraverted - Sensing
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ESFP, ESTP
6. Introvertit - Senzaţie (funcţia senzorială)
Introverted - Sensing
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ISFJ, ISTJ
7. Extravertit - Intuiţie
Extraverted - Intuition
- tipurile moderne (Myers-Briggs): ENFP, ENTP
8. Introvertit - Intuiţie
Introverted - Intuition
- tipurile moderne (Myers-Briggs): INFJ, INTJ
27
Cele 16 (şaisprezece) tipuri psihologice Myers-Briggs
David West Keirsey (născut în 1921 la Oklahoma City, OK, USA), psiholog recunoscut
internaţional, profesor emerit la California State University a conceput o teorie proprie despre
temperamentul, caracterul şi inteligenţa umană.
S-a inspirat în primul rând din tipologia constituţională a lui Ernst Kretschmer (1888-
1964), proeminent psihiatru german, profesor la Marburg şi Tübingen. Tipologia elaborată de
Ernst Kretschmer şi publicată în Germania în 1921, a fost ulterior tradusă în engleză şi publicată
în 1925 în USA, existând în prezent peste 25 de reeditări în diferite limbi. Ea realizează stabilirea
legăturii între tipurile bio-morfologice (constituţionale) şi cele de personalitate (temperament), şi
la fel ca şi celelalte clasificări tipologice importante permite noi interpretări şi dezvoltări.
În plus, a studiat diversele abordări şi tipologii umane elaborate de-a lungul istoriei
(morfo-fizio-patologice, psiho-fiziologice, clinice, psihologice şi psiho-sociologice), începând cu
anticii - Hipocrat (Hippokrates), Platon şi Aristotel (Aristoteles) şi de asemenea a aprofundat
lucrările şi contribuţiile moderne ale lui Alfred Adler, Gregory Bateson, John Dewey, Rudolf
Dreikurs, Milton Erickson, Erich Fromm, Erving Goffman, Jay Haley, William James, Wolfgang
Kohler, William Sheldon, Raymond Wheeler şi Max Wertheimer.
În acest mod, clasificarea tipologică a lui David West Keirsey constituie o contribuţie
importantă, iar Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (de altfel mai dificil de reţinut şi utilizat) este
mult simplificat. Cele 16 tipuri Myers-Briggs sunt grupate în 4 (patru) temperamente de bază,
fiecare cu 4 (patru) diviziuni, reprezentând tipul de personalitate individuală.
31
Clasificarea lui David W. Keirsey în cele 4 (patru) tipologii (grupuri) de temperament,
fiecare cuprinzând câte 4 (patru) tipuri de personalitate este următoarea:
SJ - the Guardians - paznicii (păzitorii)
• ESTJ - the Supervisors - supraveghetorii
- tipul 9 din clasificarea Myers-Briggs
• ISTJ - the Inspectors - inspectorii
- tipul 10 din clasificarea Myers-Briggs
• ESFJ - the Providers - cei care asigură
- tipul 11 din clasificarea Myers-Briggs
• ISFJ - the Protectors - cei care protejează
- tipul 12 din clasificarea Myers-Briggs
SP - the Artisans - realizatorii
• ESTP - the Promoters - cei care promoveazâ
- tipul 13 din clasificarea Myers-Briggs
• ISTP - the Crafters - cei care construiesc (fac) efectiv, cu îndemânare
- tipul 14 din clasificarea Myers-Briggs
• ESFP - the Performers - cei care fac (execută)
- tipul 15 din clasificarea Myers-Briggs
• ISFP - the Composers - cei care compun
- tipul 16 din clasificarea Myers-Briggs
NT - the Rationals - cei care raţionează
• ENTJ - the Fieldmarshals - mareşalii, cei care comandă (în exterior)
- tipul 5 din clasificarea Myers-Briggs
• INTJ - the Masterminds - cei care concep (pun la cale)
- tipul 6 din clasificarea Myers-Briggs
• ENTP - the Inventors - inventatorii
- tipul 7 din clasificarea Myers-Briggs
• INTP - the Architects - arhitecţii (cei care concep construirea)
- tipul 8 din clasificarea Myers-Briggs
NF - the Idealists - idealiştii
• ENFJ - the Teachers - dascălii (învăţătorii, profesorii)
- tipul 1 din clasificarea Myers-Briggs
• INFJ - the Counselors - sfătuitorii (cei care consiliază)
- tipul 2 din clasificarea Myers-Briggs
• ENFP - the Champions - luptătorii (campionii, învingătorii)
- tipul 3 din clasificarea Myers-Briggs
• INFP - the Healers - vindecătorii
- tipul 4 din clasificarea Myers-Briggs
În plus, estimarea (aprecierea, testarea) se poate realiza de fiecare în parte, prin
Clasificarea tipului de Temperament Keirsey (Keirsey Temperament Sorter - KTS), care este un
chestionar de personalitate ce se completează prin auto-evaluare.
32
Cele 8 (opt) tipuri psihologice Heymans-Le Senne
• Emotivitatea
Măsoară sensibilitatea la dereglare a unui psihic individual, a cărui sursă de perturbare
poate fi internă sau externă (Emmanuel Mounier). Există o sensibilitate generală la emoţii‚care
variază de la o persoană la alta: bunele şi relele care ni se întâmplă nu ne afectează după
mărimea lor, ci după sensibilitatea noastră (François de la Rochefoucauld, secolul al XVII-lea).
Emotivul este cel ale cărui emoţii sunt imense şi frecvente, non-emotivul este cel care,
dimpotrivă, este rareori şi puţin profund tulburat.
Individul emotiv este impresionabil. El vibrează foarte uşor, pare susceptibil şi
vulnerabil, dar nu este inadaptat. Într-adevăr, când nu este exagerată, emotivitatea este normală şi
utilă pentru că suscită un comportament adaptat situaţiei. Emotivitatea poate fi constituţională
sau dobândită.
Emotivul ştie că este emotiv, în timp ce non-emotivul nu-şi dă întotdeauna seama că este
mai curând rece.
• Activitatea
În sensul caracteriologic al termenului, nu corespunde unei mari cantităţi de acţiuni
efectuate, ci uşurinţei de a acţiona, de a trece de la idee la acţiune.
Termenul de activitate desemnează nu ansamblul acţiunilor unei persoane, ci dispoziţia
sa de a acţiona. În consecinţă, cel care acţionează doar sub presiunea evenimentelor nu va fi
numit activ. Un bun semn de activitate este uşurinţa cu care o persoană îndeplineşte sarcinile
neplăcute sau plictisitoare, numai pentru că ştie că trebuie îndeplinite.
Pentru inactiv, toată viaţa este grea. Lumea îi apare ca o rezistenţă care trebuie înfrântă
fără încetare, o greutate care trebuie ridicată şi cade mereu.
• Rezonanţa
Este repercusiunea unui eveniment asupra psihicului unui individ.
Unele persoane sunt prompte în a reacţiona la un fapt sau la o situaţie emoţionantă, apoi
nu se mai gândesc.
Altele, din contră, impasibile şi aparent indiferente pe moment, nu uită nimic.
Efectul produs de eveniment este numit primar în primul caz şi secundar în cel de-al
doilea.
Cele două stări posibile ale factorului rezonanţă sunt deci primaritate şi secundaritate. Se
va spune despre cineva că este mai mult primar sau mai mult secundar, după modul în care
tratează şi integrează evenimentele vieţii curente.
33
Non
activi Primar nE-nA-P Amorfi La Fontaine.
• starea Părinte (P) - este când individual acţionează, gândeşte sau simte, aşa cum au făcut şi
părinţii;
• starea Adult (ordonator) (A) - este când persoana acţionează asupra realităţii, când adună fapte
şi le analizează obiectiv;
• starea Copil (C) - este de fiecare dată când simte şi acţionează, cum o făcea în copilărie.
Necesitatea
estetică
Necesitatea de
cunoaştere şi înţelegere
Necesitatea de
actualizare a sinelui,
auto-realizare proprie,
auto-dezvoltare permanentă
Necesităţile de
(auto)stimă şi respect (recunoaştere)
Abordări/tipologii/clasificări/descrieri de temperament-comportament:
• psiho-sociologice - exprimarea segmentului psihic la nivel societal -
clasificările: • A. Roback
• Dilthey, Ed. Spranger, Allport și Vernon
• K. Horney
• E. Fromm
• Eugen Bleuler
• Fl. Znaniecki
• Thurstone și G. B. Shaw
• J. Szcepánski
• F. R. Bales
• K. Benne și P. Sheats
• psiho-sociologice - exprimarea segmentului psihic la nivelul stresului (social) -
comportamentele: • A
•B
• AB
• C (c-p)
• C (c-cs)
•D
47
Abordarea comportamentelor în dimensiunea psiho-sociologică relevă, raportează şi
centreazăfuncţionalitatea trivalentă a personalităţii umane (--/bio-psiho-sociale) la
segmentele şi : psihicul ca generator, iar socialul ca receptor, efector și modelator.
Tipologia K. Horney
Grupeză 3 (trei) tipuri comportamentale, în baza diferențierii dirijării relațiilor cu
ambianța, anturaj, mediul social:
• tipul complezent - tendința de orientare către colectivitate;
• tipul agresiv - tendința de dirijare împotriva oamenilor;
• tipul detașat - tendința de îndepărtare de persoane.
Tipologia E. Fromm
Diferențiază la nivel de individ 2 (două) categorii comportamentale psiho-sociale, iar la
nivel de societate 2 (două) tipuri societale:
• tipul productiv - cu gândire și acțiuni productive, dezvoltă obiectivitate în cunoaștere și
autocunoaștere, echilibru și echitate în relațiile sociale;
• tipul neproductiv - cu 3 (trei) sub-tipuri:
- cu orientare receptivă;
- cu orientare de acumulare;
- cu orientare comercială;
• societatea sănătoasă (healthy society) - în sensul normalității (societale), sanogenezei
(sănătății mintale și somatice) și armoniei;
• societatea nesănătoasă (unhealthy society) - în direcția anormalității (populaționale),
patogenezei (tulburări mintale,
de comportament, somatice) și conflictelor.
Comportament tip A
Tipul A trăieşte continuu într-o stare ridicată de stres şi manifestă numeroase reacţii
maladaptative la stres, centrate, somatizate pe sistemul cardio-vascular: nivel ridicat al
adrenalinei, hipertensiune arterială, colesterol şi trigliceride crescute, cardiopatie ischemică şi
ateroscleroză.
Remodelarea comportamentului tipului A către tipul B determină efecte pozitive asupra
stării de sănătate şi longevităţii. Un exemplu în acest sens a fost chiar dr. Meyer Friedman (1910-
2001), care la 45 de ani a avut prima criză de cardiopatie ischemică dureroasă, iar 10 ani mai
târziu primul infarct miocardic. Prin schimbarea stilului de viaţă a trăit 91 de ani.
Această modificare comportamentală se poate realiza prin schimbarea de atitudine:
- faţă de timp (a privi timpul mai degrabă ca un prieten, decât ca un inamic);
- faţă de ceilalţi (intelocutori sau colaboratori consideraţi prieteni şi nu duşmani);
- faţă de probleme (abordare echilibrată şi înţeleaptă); şi
- faţă de sine (prin creşterea introspecţiei, auto-stimei şi valorificării propriei persoane).
Comportament tip B
Comportamentul de tip B este exact opusul comportamentului de tip A şi din această
cauză face faţă mult mai bine distresului - fapt pentru care îl putem numi spectatorul/omul din
tribună.
Indivizii aparţinând tipului B prezintă următoarele caracteristici:
nu sunt presaţi de timp:
• calmi şi relaxaţi cu privire la lucruri, situaţii şi persoane;
• îşi desfăşoară viaţa într-un ritm mai lent;
• lejeri şi tacticoşi;
• abordează problemele cu serenitate şi absenţa agitaţiei, uneori chiar cu detaşare;
nu sunt în permanentă luptă cu ceilalţi:
• satisfăcuţi şi senini;
• deschişi cooperării, persoane prietenoase;
lucrează în linişte:
• cu seriozitate şi continuitate;
• având momente de relaxare, reflecţie şi introspecţie;
• se bucură de realizări, dar nu devin stresaţi când nu-şi îndeplinesc obiectivele.
Comportament tip AB
Comportamentul de tip AB reuneşte o categorie largă de persoane care au trăsături atât
din tipul A cât şi din tipul B. Pentru aceştia este important de a modifica sau diminua
caracteristicile tipului A, care în timp influenţează negativ sănătatea şi longevitatea.
Tipurile comportamentale B şi AB sunt mai adecvate sanogenetic. Ele permit motivaţia,
randamentul şi atingerea obiectivelor, cu un preţ mult mai scăzut pentru sănătate, fără a da
dovadă de nerăbdare, nesiguranţă, ostilitate şi agresivitate, trăsături definitorii pentru tipul A.
51
52
Comportament tip C
Comportamentul de tip C delimitează practic 2 (două) temperamente - comportamente
complet diferite. Deci practic, sub aceeaşi entitate (noţiune, denumire) se găsesc 2 (două)
domenii (cu interpretările adiacente) total deosebite.
Type C (cancer-prone) - (personality) behavior
Comportament (personalitate) predispus(ă) la cancer
Un comportament distinctiv, specific şi anume tipul C - Type C (cancer-prone)
(personality) behavior a fost descris la bolnavii cu risc crescut şi suferind de boli neoplazice.
În ţările dezvoltate cancerul este o cauză majoră de mortalitate, fiind a doua după bolile
cardio-vasculare. De aceea, corelarea bolilor neoplazice cu un anumit profil comportamental este
foarte importantă. În primul rând pentru a influenţa riscul de apariţie a cancerului şi apoi pentru a
ameliora (şi scurta) faza de recuperare, fapte posibile prin schimbarea acestui tip de
comportament.
Persoanele având comportament de tip C:
- asociază mecanisme represive puternice:
• au dificultăţi în exprimarea emoţiilor, sunt incapabile să-şi exteriorizeze emoţiile (îndeosebi
furia, mânia, nemulţumirea), având tendinţa la introversiune, de a ţine totul în ele, în special
orice îi deranjează;
• anger-in - reprimarea sentimentelor negative, de ostilitate reprezintă o caracteristică
importantă.
- cu mijloace necompetitive de adaptare şi împotriva stresului (de-stresare):
• rareori utilizează mijloace uzuale de apărare anti-stres şi minimalizare a distresului sever,
cum ar fi să ţipe, să arunce lucruri (ca orice individ normal); aceasta, deşi persoanele simt că
ar trebui să acţioneze în acest mod, ele sunt capabile să execute un control extrem asupra
cuvintelor şi comportamentului;
- şi cu reacţii secundare:
• sentimente de neputinţă, autodepreciere;
- care din punct de vedere biologic (neuro-endocrin şi imunitar) se manifestă prin:
• scăderea secreţiei de adrenalină şi noradrenalină;
• diminuarea activităţii celulelor NK (Natural Killer);
• şi hiperfuncţia axei hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenale, care prin excesul de cortizol
induc inhibiţia celulelor NK.
Type C - Cortisol and Chronic stress (personality) behavior
Comportament (personalitate) celor cu stres Cronic şi nivel ridicat de Cortizol
Cortisol Connection (Conexiunea Cortizolului), semnifică cantitatea ridicată de cortizol
timp prelungit (nivelurile prea ridicate de cortizol vreme prea îndelungată), determinată şi
permanetizată de stresul cronic, pe care la rândul lui îl întreţine.
Aceasta suprasolicitare de lungă durată stres (cronic) - hormonală (cortizol):
- reprezintă un factor cu nocivitate crescută, care se accentuează progresiv asupra
organismului, producând o patologie stres-dependentă caracteristică, în continuă agravare; şi
- o personalitate (comportament) specific, rezultat al nivelului hormonal (cortizolic) crescut,
asociat cu polipatologia pe care a determinat-o.
Complexitatea vieţii şi diversitatea stresorilor determină la mulţi indivizi apariţia tipului
C de personalitate (sintetizat prin stres cronic şi nivel înalt de cortizol). Aceasta deoarece, cel
mai adesea, distresorii vieţii moderne nu permit un răspuns normal, clar şi simplu la stres (în
principal reacţia de urgenţă „luptă sau fugi”), cu manifestarea tipurilor A şi B de personalitate.
Prin permanetizarea stresorilor, procesul de răspuns la stres-SGA se cronicizează, iar
valorile continuu crescute ale hormonilor de stres, în special de adrenalină şi cortizol determină
modificări şi leziuni ale ţesuturilor organismului, inclusiv ale creierului. În consecinţă,
vulnerabilitatea biologică la stres este rezultatul în principal a stării hiperadrenergice şi
nivelului ridicat cronic al cortizolului.
53
În concluzie, stresul cronic prelungit, combinat, suprapus şi continuu determină
producerea cronică de cortizol şi menţinerea acestuia permanent la o valoare ridicată, cu
efecte nocive, toxice şi lezionale în SNC cât şi în alte structuri ale organismului.
În creier, aceste efecte sunt caracteristice şi se manifestă prin:
- pierderi celulare selective în hipocamp;
- scăderea receptorilor glucocorticoizi, odată cu înaintarea în vârstă;
- reducerea sintezei de neurotransmiţători cerebrali, cu afectarea memoriei şi capacităţii de
concentrare;
- perturbarea metabolismului neurotransmiţătorilor, implicând modificări de dopamină şi
serotonină, cu apariţia stărilor anxioase şi depresiilor.
La nivelul organismului provoacă:
- afecţiuni cardio-vasculare, hipertensiune, creşterea nivelului de colesterol şi trigliceride;
- diabet zaharat, glicemie ridicată şi rezistenţă la insulină;
- obezitate prin apetit crescut, reducerea oxidării (degradării) grăsimilor şi creşterea
depozitelor;
- osteoporoză prin accelerarea pierderii de masă osoasă;
- atrofie a muşchilor, prin pierderi de masă musculară;
- infecţii virale, bacteriene şi fungice, prin scăderea capacităţii imunitare, a numărului şi
activităţii celulelor imunitare.
Comportament tip D
*
54
*
Se poate utiliza al 5-lea caracter pentru a identifica prezenţa sau absenţa stresului acut asociat:
.X0 – Fără stres acut asociat
.X1 – Cu stres acut asociat