Exploatarea suinelor pentru productia de carne.

Exploatarea suinelor pentru productia de carne

(Sisteme de �ngrasare-finisare)

�ngrasarea porcilor reprezinta o faza finala a fluxulul tehnologic de

exploatare, care se �ncheie cu livrarea animalelor la abatoare si mai departe �n
industria de prelucrare a carnii. �n practica �ngrasarii porcilor se folosesc mai
multe sisteme �n functie de scopul urmarit. Ca sisteme de �ngrasare se practica:
�ngrasarea pentru obtinerea porcului de carne. Acest sistem cuprinde toti
porcii care se trec la �ngrasat, urmarindu-se cresterea masei corporale la peste
100 kg (�n medie 105-115 kg).
Porcii de carne provin fie din porci de rasa curata (unitati de tip
gospodaresc), fie din metisi (unitati de tip industrial).
Hranirea acestor suine �n unitatile de tip industrial, p�na la atingerea
greutatii de 60 kg se face cu nutret combinat cu 15,7%PB, dupa care se continua cu
nutret combinat cu 13,7%PB. �n unitatile de tip gospodaresc se hranesc cu nutreturi
concentrate completate cu masa verde, suculente, etc., ritmul de crestere si durata
de crestere fiind corelate cu nivelul de furajare practicat.
�ngrasarea porcilor pentru productia de bacon. Prin bacon se �ntelege un
preparat special, sarat, afumat, obtinut din carcasa porcilor �ngrasati �n acest
scop. Carcasele de bacon au o carne suculenta, de o marmoratie fina, cu grasime
compacta, uniforma si subtire. Rasele care se preteaza �ngrasarea pentru bacon sunt
rasele specializate �n productia de carne (Marele alb, Landrace) si metisii
obtinuti din �ncrucisarea acestor rase. Porcii sunt crescuti p�na la v�rsta de 6-8
luni, c�nd ating o greutate de p�na la 75-80 kg, dupa care sunt sacrificati.
Un bacon de foarte buna calitate este produs de administrarea de furaje, cum
ar fi: orz, secara, gr�u, mazare, cartofi, morcovi, sfecla, lucerna, trifoi, lapte
ecremat, zer, fainuri de origine animala, etc. Reteta de nutret combinat trebuie sa
contina un procent de proteina bruta mai mare cu 2-3% fata de celelalte si un
continut mai mic �n energie pentru a nu favoriza depunerile de grasime. Hranirea nu
se va face la discretie, ci pe baza anumitor norme.
�ngrasarea pentru carne si grasime (mixta). Acest sistem se practica �n
unitatile de tip gospodaresc, carcasele asigur�nd o carne frageda, perselata si
marmorata. �n acest sistem se preteaza toate rasele de porci si metisii industriali
obtinuti din �ncrucisarea lor.
�n acest sistem se folosesc grasunii �ncep�nd de la o v�rsta de 6-8 luni si o
greutate de 90-100 kg p�na la v�rsta de 10-14 luni si o greutate de 150-180 kg.
�n alimentatia porcilor, pe l�nga concentrate se pot introduce si furaje
ieftine de tipul sfeclei furajere, nutreturilor murate, reziduuri industriale si de
gospodarie, masa verde la discretie, etc.
�ngrasarea porcilor pentru semiconserve. Acest sistem este menit sa raspunda
cerintelor consumatorilor de conserve si semiconserve de porc, realizate din
anumite zone anatomice, mai ales din jambon.
Pentru producerea de semiconserve sunt indicate rasele cu slanina subtire si
o dezvoltare buna a jambonului.
�ngrasarea porcilor pentru salamuri uscate. Salamurile uscate, de exemplu
�salamul de Sibiu�, la noi �n tara se produc din carne de porc de rasa Mangalita.
Carnea acestor animale are caracteristic faptul ca grasimea este intercalata �ntre
fibrele musculare, sub forma unor grauncioare de marimea boabelor de mei, care prin
prelucrare �si pastreaza forma si dau calitatea salamului uscat.
Tehnicile moderne actuale permit realizarea salamurilor uscate si din carnea
altor rase de porci, �n afara de Mangalita, care are o arie de rasp�ndire redusa.
Furajele concentrate care se administreaza trebuie sa aiba un continut
energetic mai ridicat dec�t la celelalte sisteme.