Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
12.1. INTRODUCERE
Cauzele pentru care diabetul zaharat, reprezinta o boala grava, ridicând probleme
cu caracter social:
- diabetul nu poate fi infirmat, atunci când glicemia este normala dimineata înainte
de a mânca.
- este foarte important ca diabeticul sa fie descoperit într-un stadiu cât mai
incipient. Aceasta presupune efortul de a fi cautat la persoane care prezinta riscul
de a deveni diabetice: obezii, femeile care au nascut copii de 4 kg sau peste,
bolnavii care au avut un accident ischemic, vascular, cerebral, sau cardiac, sau care
prezinta litiaza biliara. în aceste cazuri trebuie sa se faca proba de încarcare cu
glucoza.
- un diabetic este bine tratat, când are o stare generala buna, când are o glicemie pe
nemâncate de 120-130 mg%, o glicemie în orice moment al zilei care sa nu
depaseasca 160 -170 mg%, când nu are glicozurie si cetonurie, si când greutatea
este apropiata de cea ideala.
12.2.2. ETIOLOGIE
- Vârsta. în 80 % din cazuri, boala apare dupa 40 - 45 ani, iar la copii la vârsta
pubertatii.
Pancreasul endocrin format din insulele lui Langerhans, este alcatuit din trei grupe
de celule:
- celulele delta
***
Ţesutul muscular este cel mai mare consumator de glucoza, excesul depunându-se
sub forma de grasime în paniculul adipos. Cu alte cuvinte exista un circuit
continuu între doi poli: ficatul, marele depozitar si distribuitor de glucoza si
tesuturile (în prinicpal tesutul muscular), marele consumator. Legatura între acesti
doi poli este facuta de sânge, unde glucoza se mentine constant între 0,70 si 1,20
g%o. Glicogeneza si glicogenoliza, mentin acest nivel constant, printr-un
mecanism denumit glicoreglare, în care intervin doua grupe de factori:
hiperglicemianti si hipoglicemianti. Când insulina este insuficienta cantitativ sau
ineficienta calitativ, glucoza nu poate patrunde în celule, creste în sânge si apare
astfel hiperglicemia. Când nivelul glucozei depaseste 180 mg% în sânge, apare si
în urina, fenomen numit glicozurie.
Pentru a putea elimina din organism glucoza în exces din sânge; este necesar sa se
elimine prin rinichi o cantitate mai mare de apa (poliurie), care în 24 de ore poate
creste la 4 - 5 1 sau mai mult. Deoarece organismul pierde apa în exces, apare
deshidratarea organismului, cu senzatie crescuta de sete, uscaciunea buzelor, limbii
si mucoaselor. Se consuma pentru compensarea apei pierdute prin poliurie, 4 - 5 1
de apa/zi sau mai mult (polidipsie). Deoarece organismul elimina o cantitate
crescuta de glucoza prin urina, glucoza necesara furnizarii de energie pentru
functiile organismului si activitatea fizica, organismul apeleaza în compensatie la
masa musculara si la tesutul adipos, care se vor consuma excesiv. Iata de ce
diabeticul slabeste în greutate, în pofida faptului ca va consuma cantitati sporite de
alimente (polifagie).
deshidratarea. în final, când apare si acidoza, se instaleaza coma diabetica care fara
tratament duce ireversibil la exitus.
S-a specificat mai sus ca exista un mecanism, denumit glicoreglare, care mentine
nivelul constant al glucozei în sânge (70 - 120 mg%). Variatiile glicemiei pot duce
la grave tulburari. Glicoreglarea se realizeaza pe cale hormonala si fizico chimica.
- Autoreglare fizico chimica. S-a aratat ca, glicogenul hepatic nu este o masa
amorfa. Pentru a fi consumata la periferie, glucoza trebuie sa fie în prealabil fixata
sub forma de glicogen. Deci glicogenul este în permanenta sintetizat si utilizat,
ritmul fiind dictat de intensitatea arderilor din organism. Aceasta este valabil
numai pentru glicogenul hepatic. Glicogenul este format din patru surse: glucoza
alimentara si produsii metabolismului glucidic, lipidic si protidic. Daca apare un
supliment digestiv de glucoza, creste sinteza de glicogen. Invers o utilizare
crescuta a glucozei, este compensata prin accelerarea depolimerizarii glicogenului.
Prin acest mecanism de autoreglare se mentine constant glicemia.
în final putem considera diabetul, ca fiind datorit fie unui sub consum tisular de
glucoza, fie unei supraproductii hepatice de glucoza (glicogenoliza crescuta).
Ambele procese duc la hiperglicemie si gîicozurie. Sub consumul tisular este legat
de insuficienta insulinica si este fenomenul determinant al diabetului, iar excesul
de productie hepatica de glucoza, datorit hormonilor hiperglicemianti, este un
fenomen secundar.
#*
*
în ceea ce priveste metabolismul intermediar, în diabetul zaharat apar unele
procese care explica simptomatologia si evolutia.
-
Diabetul zaharat insulino independent, tip II. Nu necesita insulina pen
tru echilibrare. Apare dupa 40 de ani, dar uneori si la vârste mai tinere.
***
- prediabetul sau diabetul potential (stadiul I), care se paote lua în discutie când
ambii parinti sunt diabetici, sau când un parinte si doua rude apropiate sunt
diabetice sau în sfârsit când un parinte si o ruda apropiata sunt diabetici. Tot în
acest stadiu se înscriu mamele care nasc copii cu o greutate peste 4,5 kg, care nasc
feti morti, sau care mor la câteva zile dupa nastere. în sfârsit se încadreaza în acest
stadiu femeile care au prezentat la una sau mai multe sarcini, glicozurie sau
toxemie gravidica si bineînteles obezii.
- diabetul latent (stadiul II). Bolnavul nu prezinta nici un semn, dar proba hipergli-
cemiei provocate, dupa ce s-a adaugat o cantitate de cortizon, are un aspect
patologic.
- diabetul zaharat clinic manifest (stadiul IV), este forma clasica care prezinta
simpto-mele patognomonice descrise mai sus.
12.2.6. SIMPTOMATOLOGIE
Triada clasica (poliurie, polidipsie, polifagie), este o manifestare tardiva si apare
numai în 25 - 35 % din cazuri. în stadiul initial, nu apar aceste simtome, sau nici un
alt simptom. De aceea trebuie subliniat ca o glicemie normala, nu exclude diabetul.
Este nevoie pentru diagnostic de proba hiperglicemiei provocate. Aceasta proba se
face prin administrare orala a 450 g de glucoza pe 1 m suprafata corporala,
dizolvata în 300 ml apa. O glicemie pe nemâncate peste 120 mg%, sau peste 160
mg% la o ora si de peste 130 mg% la 2 ore, impune diagnosticul de diabet zaharat
la indivizii pâna la 45 de ani. Dupa aceasta vârsta valorile glicemiei sunt mai
ridicate. Dupa alti autori proba hiperglicemiei provocate se poate face si în felul
urmator. Trei zile înainte se consuma alimente la discretie, timp de 12 ore se tine
post, si (începând cu ora 8 seara), bolnavul nu mai manânca. Dimineata se
recolteaza sânge pentru glicemie si apoi se bea în 5 minute 400 ml apa, în care s-au
dizolvat 100 g glucoza pulbere. Se recolteaza apoi sânge la o ora si la 2 ore. Pentru
diabet pledeaza valorile glicemiei prezentate mai sus.
Este forma cea mai frecventa (60 - 70 %). Apare dupa 40 de ani, mai ales la
persoane obeze. Debutul este insinuos si evolutia este progresiva. Tabloul clinic nu
este zgomotos. Uneori este imposibil de stabilit precoce, diagnosticul.
Alteori, diagnosticul este stabilit întâmplator, sau datorita unor complicatii (Prurit
vulvar, balanita, astenie genitala, tulburari menstruale, eczema sau
piodermite etc). Foarte adeseori diagnosticul este revelat de complicatii grave
(arterita cu sau fara gangrena, afectiuni coronariene, accidente vasculare cerebrale,
afectiuni oculare, renale etc). Aceasta se datoreste actiunii îndelungate a
hiperglicemiei asupra vaselor si organelor. în general este vorba despre un bolnav
obez, care manânca mult, care se stie gras de. ani de zile. Tabloul de laborator arata
hiperglicemie si uneori glicozurie. între starea brutala de debut si modul insidios de
evolutie, apar multe tulburari care pot atrage atentia: astenie, apetit capricios, sete
mare, slabire nemotivata. Manifestarile descrise sunt de obicei semne tardive. Tot
în tipul II se înscrie si diabetul iatrogen. Acesta apare dupa tratament prelungit cu
cortizon, sau dupa diuretice tiazidice (Nefrix). De obicei formele iatrogene sunt
tranzitorii. Din cele prezentate mai sus, reiese obligativitatea efectuarii probei
hiperglicemiei provocate în orice suspiciune de diabet zaharat.
***
Pot fi acute si cronice. Din prima categorie prezentam Coma acido cetozica, în care
se descriu trei faze evolutive:
BOLILE DE NUTRIŢIE 573
3. Stadiu de coma diabetica. Toate simptomele din stadiul precedent sunt prezente
si mult accentuate. Bolnavul este palid, respiratia Kiissmaul evidenta, apare
somnolenta si în final coma. Hipotermia, tulburarile de deglutitie, deshidratarea,
emacierea cu ochii înfundati în orbite, hipotensiunea arteriala, sunt prezente.
Glicemia depaseste 4 g%o, diureza este pronuntata, dar nu în mod obisnuit,
glicozuria este abundenta. Cetonemia si cetonuria sunt obisnuite. Rezerva alcalina
scade, iar acidoza metabolica creste. Sodiul scade iar potasiul creste în sânge.
** *
***
1. Complicatiile vasculare, pot interesa dupa cum s-a spus, vasele mici (micro
angiopatie) sau vasele mari (macro angiopatie).
complicatie foarte severa, care duce inevitabil la orbire. Aceasta complicatie poate
fi prevenita prin tratament corect si la timp. Retinopatia apare de obicei precoce, în
diabetul dezechilibrat. Daca este depistata în primele stadii, exista unele sperante
de oprire în evolutie.
7. Obezitatea nu este o complicatie, ea fiind una dintre cele mai importante cauze
(80% dintre diabetici au fost sau sunt obezi).
8. Hiperlipoproteinemia de asemenea, nu este o cauza. Aceasta creste riscul
aterosclerozei si asociatia cu diabetul face ca riscul pentru accidente ischemice în
special coronariene, sa fie mai mare.
BOLILE DE NUTRIŢIE
575
- problema cea mai importanta este igiena membrelor inferioare, mai ales în cazul
aparitiei arteritei diabetice. Primul obiectiv este echilibrarea diabeticului.
Renuntarea la fumat este obligatorie. Se recomanda: evitarea încaltamintei
strâmpte, a jartierelor, a ciorapilor cu elastic. Se va evita pozitia picior peste picior,
loviturile la picioare, iar taiatul unghiilor va fi corect facut. în anumite cazuri se
recomanda crema pentru calcâiele prea aspre. Nu se vor taia niciodata bataturile de
catre bolnav, iar bolnavul va fi sfatuit sa-si tina departe picoarele de soba sau alte
surse de caldura. în pat este necesara schimbarea frecventa a pozitiei. Micozele
interdigitale vor fi tratate de specialistul dermatolog. în schimb bolnavul îsi va
spala zilnic cu apa si sapun picioarele, le va usca cu un prosop moale, si numai prin
presare, nu prin frecare. Dupa terminarea operatiei îsi va pudra cu talc picioarele în
caz de transpiratie. Tratamentul aseptic al excoriatiilor si plagilor chiar când par
neînsemnate, este obligatoriu. Gangrena reprezinta o problema majora. Trebuie
neaparat evitata evolutia catre gangrena umeda (suprainfectata). In aceasta situatie
se folosesc pansamente cu alcool si la nevoie detasarea zonelor superficiale sub
supraveghere medicala. Tratamentul gangrenei umede este de domeniul exclusiv al
specialistului.
12.2.10. TRATAMENTUL DIETETIC
- bolnavul trebuie sa-si cunoasca bine regimul, continutul în glucide pentru fiecare
aliment în parte si sa-1 respecte scrupulos.
- alimente care nu contin glucide, sau care contin cantitati reduse, încât pot fi
consumate fara restrictie.
- mesele se vor repartiza la ore cât mai precise (dimineata, ora 11, prânz, ora 17 si
seara). Ultima masa va fi servita la ora 22, sub forma unei mici gustari.
Foaie de echivalenta
250 g lapte
60 g cartofi
170 g portocale
190 gpepene
225 g afine
***
Alimentele care pot fi consumate fara restrictie sunt: carnea, pestele de toate
sorturile, sunca, brânzeturile fermentate, ouale, grasimile vegetale si animale,
legumele cu continut mic în glucide (castraveti, ridichi, varza acra, spanac,
conopica, ciuperci, varza rosie etc). Importante sunt alimentele care pot fi
consumate numai cu cântarul: pâinea, fainoasele, toate derivatele de cereale,
fructele si legumele cu continut mare glucidic, brânza de vaci, laptele, iaurtul, urda.
Alimentele bogate în glucide sunt numai cele de origine vegetala. Dintre cele de
natura animala numai laptele si produsele lactate. Dupa continutul lor în glucide,
fructele si legumele se împart în patru categorii:
- mamaliguta pripita, contine înjur de 12% glucide (100 g pâine echivaleaza cu 400
g mamaliga).
- laptele dulce sau batut, iaurtul, brânza de vaci, contin în medie 4% glucide.
Zaharul si produsele fainoase se interzic, deoarece cresc glicemia prea repede. Pot
fi
- daca se foloseste insulina semilenta sau lenta, care se administreaza în doua prize
(dimineata si seara), sau într-o singura priza, glucidele se repartizeaza relativ egal,
adica în cele trei mese principale si 2 - 3 gustari, cu preponderenta mesei de
dimineata si de prânz. Ultima masa va fi luata cât mai târziu seara si prima cât mai
devreme dimineata.
- pastele fainoase în stare cruda, contin mai multe glucide (75 - 80%). Prin fierbere
se îmbiba cu apa si-si maresc volumul de patru ori.
Insulinele cu actiune prelungita pot fi: cu activitate medie (10 - 14 ore activitate
hipoglicemianta) si cu activitate prelungita (18 - 24 ore activitate hipoglicemianta).
Dintre insulinele cu activitate medie prezentam:
- Hipoglicemia
Se foloseste în diabetul zaharat tip II (insulino independent). Sunt folosite fie sulfa-
mide hipoglicemiante, fie biguanide.
Dupa I. Mincu.
BOLILE DE NUTRIŢIE 5 81
Dozele de insulina variaza între 300 si 600 u.i., administrate i.v. sau s.c. Dupa caz
se administreaza si solutii macromoleculare sau plasma în caz de colaps,
digitala etc. Corect tratat bolnavul în coma diabetica, revine la normal în 6 - 8 ore.
12.3. HIPOGLICEMIILE
y--aa-'.. .,-, -... ..... .'■ ■(* .:*>.i " ■ -..)...; ;.<;
Dintre hipoglicemiile acute, care pot fi usoare, medii sau grave, forma cea mai
importanta este coma hipoglicemica. în forma usoara si medie de coma
hipoglicemica, domina senzatia de foame, transpiratii profuze, vertije, frisoane,
tahicardie iar în formele severe tulburarile neurologice si psihice (crampe,
parestezii, cefalee, uneori incoerenta ca la betie, sau dimpotriva stari depresive).
Coma hipoglicemica este de obicei profunda, bolnavul este palid sau congestionat,
respiratia este de tip Cheyne-Stockes, hipertensiunea arteriala, hipotermia si
tahicardia se îmtâlnesc de obicei. Neurologic, semnele merg de la mici secuse la
convulsii, uneori crize epileptiforme, contracturi puternice cu înclestarea gurii,
reflexe vii, uneori paralizii. Semnul Babinski este prezent bilateral. Diagnosticul
diferential se face cu:
- coma diabetica, care este mai putin profunda, respiratia este de tip Kiismaul, se
simte mirosul de acetona la respiratie, deshidratarea este mai mare, setea intensa si
uscaciunea pielii prezenta. Reflexele sunt abolite. Babinski nu este prezent, iar
probele biologice sunt caracteristice.
- coma uremica, apare dupa o evolutie prelungita a unei boli renale cunoscute.
Ureea este crescuta iar glicemia normala.
12.4. OBEZITATEA
Anatomia tesutului adipos. înca din copilarie exista o deosebire în ceea ce priveste
repartitia si cantitatea de grasime între cele doua sexe, prevalând la fetite. Diferenta
se
Ţesutul adipos nu este un tesut inert, deoarece el regleaza captarea acizilor grasi si
a trigliceridelor circulante, sinteza endogena a gliceridelor plecând de la glucoza,
catabo-lismul acizilor grasi, eliberarea acizilor grasi în circulatie etc.
12.4.2. ETIOPATOGENIE
- supraalimentatia
- alcoolismul
- modificari endocrine (cauze endogene), mult mai rare: sarcina, boala Cushing,
adenomul Langerhans, sindromul adiposogenital, hipotiroidia etc.
,-■*,,'-
Principala forma este forma comuna generalizata, care apare sub cele trei aspecte
descrise: hiperplazica, hipertrofica si mixta. Când paniculul adipos este limitat (sub
40 kg), factorul determinant este volumul adipocitelor. Peste aceasta greutate,
obezitatea este
- Obezitatea de tip ginoid (tip Rubens). Se întâlneste mai frecvent la femei dar
poate apare si la barbatul adult si la copilul de ambele sexe. Musculatura scheletica
este slab dezvoltata, iar tesutul adipos se localizeaza în partile inferioare ale
corpului, pe abdomenul inferior (sub ombilical), pe flancuri, solduri, coapse,
genunchi, gambe. Bolnavul se misca greu, oboseste usor si se îngrasa foarte
repede. Consuma putine calorii, dar slabeste foarte greu. Apar rapid complicatii
respiratorii, cardiace, bsteomusculare etc. Unele forme retin multa apa si sare. Nu
raspunde la tratamentul dietetic sau diuretic, dar Unele rezultate se obtin prin
corticoterapie. O forma speciala este celulita Dercum în care infiltratia adipoasa
este dureroasa. Boala are caracter familial.
12.4.4. COMPLICAŢII
- Diabetul zaharat este o complicatie majora. Peste 80 - 90% dintre diabetici au fost
sau sunt obezi. Boala evolueaza progresiv pâna la stadiul clinic manifest de diabet.
- Ateroscleroza apare mai frecvent si mai devreme la bolnavul obez (cu cel putin
10 ani fata de normo ponderal). Daca se tine seama de frecventa, severitatea si
mortalitatea crescuta prin complicatiile aterosclerozei (infarcte miocardice,
accidente vasculare cerebrale), se întelege gravitatea acestei complicatii la obezi.
- Varicele reprezinta una dintre cele mai des întâlnite complicatii, localizate la
nivelul membrelor inferioare.
,-■'
Din cele prezentate se întelege gravitatea obezitatii. Dupa unele statistici numai
30% dintre obezi ajung la vârsta de ^0 de ani. Se întelege ca prognosticul formulat
dupa cunoscuta expresie populara, "cu cât este mai lunga cureaua, cu atât mai
scurta este viata", este foarte reala.
12.4.5. TRATAMENT
Slabirea unui obez este o actiune dificila. Fara o cooperare între bolnav si medic
eforturile sunt inutile. Obiectivul fundamental este transformarea dezechilibrului
energetic pozitiv într-unui negativ. Aceasta presupune transformarea raportului -
aport-consum energetic - într-un raport favorabil consumului. Bilantul caloric
trebuie sa fie negativ. Pentru realizarea acestui obiectiv se foloseste regimul
restrictiv, cultura fizica si medicatia.
I.M.F. BUCUREsTI
OBEZITATEA
2. Nu abuzati de sare.
3. Nu consumati alcool.
REGIM PENTRU O ZI (cea. 1000 calorii, 75g proteine, lOOg glucide, 35g
lipide)
Ora 12
Ora prânzului
felul I
felul II.
felul III. Seara
- salate de cruditati din 200g varza alba sau rosie sau ridichi de luna, sau andive,
salata verde sau castraveti, salata de rosii, ardei grasi, praz cu o lingurita de ulei,
lamâie sau otet.
- Se pot folosi 1-2 farfurii de supa sau ciorba, preparate din aceleasi legume si
aceleasi cantitati ca cele indicate pentru salata. Neputând folosi ridichiile si
andivele, legumele pentru supe sau ciorbe se vor completa cu loboda, spanac,
dovlecei sau conopida.
- lOOg carne slaba de vaca, mânzat, pasare fiarta, fripta, tocata si fiarta sau fripta,
înabusita, conserve de carne slaba preparata ca rasol.
- sau 150g peste slab, stavrid, cod, stiuca, salau (congelat sau proaspat) fiert, fript
la cuptor, conserve de peste slab, rasol.
- unmar(lOOg)
- 150g cartofi fierti înabusiti sau 200g soteuri din fasole verde si 200g dovlecei cu
2 lingurite de iaurt.
- 1 OOg carne slaba fripta sau 150g peste slab (adica sortul care nu s-a consumat
la prânz)
- un mar (1 OOg)
- în ziua în care carnea se înlocuieste cu 50g parizer, sunca, crenvursti sau salam
popular, nu se adauga ulei peste salate ci ulei de parafina si lamâi sau otet.
- Salatele, ciorbele sau supele si soteurile nu se prepara din morcov, telina, sfecla
si mazare verde.
- dintre fructe sunt interzise: fructele uscate, cele oleaginoase si dintre cele ce se
consuma proaspete: strugurii, prunele, ciresele pietroase, perele pergamute.
- Felurile vor fi cât mai variate pentru ca regimul sa poata fi tinut în timp.
Se folosesc regimuri si mai restrictive, cu 400 - 600 sau 800 calorii. De exemplu:
regimul de 240 calorii permite 300 g brânza de vaci pe zi, regimul lactat 1 litru de
lapte pe zi, aduce aproximativ 600 calorii, iar regimul de fructe, de exemplu 1 kg
de mere aduce 400 calorii. în conditii de spital, se poate folosi si postul absolut.
Bolnavul sta în repaus la pat, si primeste 1500 - 2500 ml ceai îndulcit cu zaharina,
cu suplimentarea vitaminelor pe cale parenterala (clinica de boli de nutritie si boli
metabolice din Bucuresti). Un asemenea regim restrictiv nu este posibil decât timp
foarte limitat. Alte variante de regimuri hipocalorice, au fost prezentate la capitolul
notiuni de alimentatie si dietetica, diete cu caracter mai general. Dintre acestea
citam: dieta hidrozaharata, regimul hipo-caloric, regimul hipolipidic,
(hipocolesteronemiant), regimul vegetarian, regimul Se cruditati, lactoovo-
vegetarian, cura de fructe etc.
12.5. DENUTRITIA
Etiopatogenie se deosebeste:
- anorexia psihica
- denutritia iatrogena prin prescrierea de regimuri neechilibrate, sumare, prin
abuzul consumarii anumitor medicamente etc.
Precizam ca exista doua tipuri de slabire: slabul stenic care este o stare fiziologica
si slabul astenic care este o boala (denutritie). Slabul stenic este slab constitutional.
El îsi pastreaza vigoarea si forta de munca, consuma o ratie calorica normala sau
chiar exagerata.
- Apar frecvent ptoze viscerale, pielea este uscata, parul rar, facisul cu obraji
emaciati, buzele subtiri, ochii înfundati, fata pigmentata, limba depapilata.
Tratament
Medicatia. Se administreaza Rezerpina (0,50 - 0,75 mg) dar este rau suportata,
insulina în doze mici, izoniazida (300 mg/zi), cortizon (5-10 mg prednison/zi),
medicatia anabolizanta (Androstenolon, Decanofort, Madiol etc) si vitamine
(Vitamina'C si Complex B). Un progres important îl reprezinta antagonistii
histaminei si serotoninei (Peritol, Periactil), 3-4 comprimate de 4 mg/zi. Nici un
tratament nu este eficace fara îndepartarea sau tratamentul cauzei care a determinat
denutritia.
Forme clinice.
■**
Legaturile cu ateroscleroza si rolul lor ca factor de risc vascular este sigur. Unele
studii arata chiar proprietatea predictiva, deci de a presupune aparitia unor
localizari aterosclerotice (cerebrala, cardiaca, periferica), în unele
hiperlipoproteinemii. Nu exista o certitudine totusi, deoarece hiperlipoproteinemia
este frecvent asociata si cu alti factori de risc vascular, iar în geneza aterosclerozei
joaca rol si alti factori (agregarea plachetelor cu trombogeneza, hipertensiunea
arteriala etc).
Scopul prescrierii:
Caracteristicile dietei:
- NORMOPROTIDIC
- NORMOGLUCIDIC1) -HIPOLIPIDIC2)
- BOGAT ÎN VITAMINA A.
- Carne slaba de vaca, vitel, iepure, caprioara, peste slab: salau, lin lipen, lostrita,
biban, s.a. (se pregatesc fierte în apa, înabusite, la gratar, rasol).
Oua:
Se permite albusul preparat sub diverse forme: fiert, spume, sufleuri, bezele,
zdrente la supa. Se poate permite 1-2 galbenusuri pe saptamâna, înlocuind carnea
în cantitate echivalenta d.p.v. al continutului în lipide.
Fainoase:
INTERZISE:
Fructe:
PERMISE
INTERZISE: Dulciuri:
PERMISE
INTERZISE:
Grasimi:
INTERZISE: Bauturi:
PERMISE
INTERZISE: Sodiu:
Vitamine:
Condimente:
Supe:
PERMISE:
- Budinci (fara smântâna), tarte cu fructe, bezele, spume de albus, mereng, orez
cu lapte degresat, gelatine cu brânza de vaci slaba, sau cu fructe, spuma de gris,
creme de amidon fara ou.
- Max. 1-2 lingurite ca: uleiuri vegetale în completarea ratiei de lipide permisa (la
salate crude).
Bulionul degresat de carne sau peste slab la care se poate adauga putin orez bine
fiert, supele creme de legume, supe limpezi de legume, borsul de perisoare.
INTERZISE:
Sosuri:
PERMISE:
Lapte si derivate:
Carne si peste:
Oua:
Pâine:
Fainoase:
Legume:
PERMISE
INTERZISE:
Fructe:
PERMISE
INTERZISE:
Dulciuri:
PERMISE:
INTERZISE:
- Supele cu rântas, supele de carne grasa, sau de peste gras, toate supele sau
ciorbele ce contin adausuri prajite, conservele de supe.
- Nnumai cele preparate dietetic, fara grasime (se pot lega cu putina faina).
- Toate sosurile preparate cu rântas, grasime de orice fel, maionezele, sofranul etc.
- 5-6 pe zi (carnea si legumele vor fi repartizate la cel putin 2 mese, iar pâiea se va
repartiza la toate mesele).
- NORMOLIPIDIC
- HIPOGLUCIDIC
- Permise: laptele sub diverse forme (proaspat, iaurt, batut), brânzeturi (de vaci,
telemea, cas, s.a).
- Permise carnea de vaca, vitel, pasare, vânat. Pestele de diverse specii (preparate
fierte, înabusite, fripte, rasol etc).
- Cele cu continut glucidic ridicat: morcovi, cartofi, ceapa, prazul, sfecla, telina,
varza de Bruxelles, leguminoasele uscate, hreanul etc. Vor fi permise numai în
cantitate limitata, în completarea ratiei de glucide admisa).
- Cele preparate cu ou, fructele permise (spume, gelatine, bezele, înghetata s.a)
preparate fara zahar (cu zaharina).
- Toate dulciurile concentrate sub orice forma, dulceturile, prajiturile, torturile etc.
Bauturi:
PERMISE:
INTERZISE:
Sodiu:
Condimente:
PERMISE
INTERZISE:
Vitamine:
Supe:
- Apele minerale, ceaiuri (cu zaharina) sucuri de fructe si legumele permise, lapte.
Sosuri:
- Aromatele: marar, patrunjel, leustean, tarhon, dafin, cimbru, chimen, piper s.a
- Numai cele preparate dietetic (fara faina) si fara grasime prajita sau ceapa prajita.
Indicatii speciale:
Cultura fizica poate fi medicala sau libera si în linii mari se aseamana celei
descrise la obezitate.
Tratamentul medicamentos este relativ bogat. Dinfre substantele cele mai utilizate
unele sunt neresorbabile iar altele sunt resorbabile. Dinte substantele neresorbabile:
Colestira-mina, în doze de 12 - 32 g/zi, care este o rezina schimbatoare de anioni,
si fixeaza în intestinul subtire acizii biliari, influentând în special
hipercolesterolemia primara si Betasitos-terina (6 - 32 g/zi). Dinte substantele
resorbabile se foloseste acidul nicotinic, betapiridil-carbinolul, Clofibratul si
derivatii sai (bezafibrat, etofibrat, etofilin clofibrat).
12.7. HIPERURICEMIILE
- hiperuricemia
medicamentoasa: dupa administrarea de diuretice (salidiuretice, diuretice
mercuriane, acetazolamida), dupa administrare de salicilat de sodiu sau aspirina.
12.7.1. GUTA
12.7.1.1 Definitie
Este o boala metabolica caracterizata biochimic prin hiperuricemie, iar clinic prin
manifestari articulare acute sau cronice si prin leziuni viscerale, în special renale.
Etiopatogenie. Incidenta gutei este variabila (0,2 - 0,3 pâna la 2 - 5% din totalul
artropatiilor reumatice). Sexul masculin este de obicei afectat, începând de la 30 -
40 de ani. La femei apare de obicei la menopauza, sub forma cronica. Se pare ca
abuzurile alimentare, sedentarismul sunt factori care pot fi pusi în discutie. în
trecut se întâlnea frecvent în rândul claselor avute. Astazi se întâlneste de obicei în
straturile profesionale în legatura directa cu supraalimentatia hiperproteica. Se
insista tot mai mult asupra ereditatii, factorii genetici fiind accentuati de conditiile
de mediu si alimentatie.
Profilul subiectului cu risc de guta ar fi: fiecare al doilea subiect este
supraponderal; 70 - 100% din subiect au o nefropatie urâtica, când apare primul
acces de guta; la 60 -80% din cazuri apare hipertensiunea arteriala; un procent
similar prezinta tulburari ale metabolismului lipidic; circa 60% dintre gutosi au o
tulburare de tip diabetic (Seiler).
12.7.1.2. Simptomatologie.
12.7.1.2.1. Guta articulara este forma clasica, obisnuita. Cuprinde patru etape în
evolutia sa:
- factorii declansatori sunt: fie cresterea brusca a uricemiei peste 6,4 mg%, fie
eliberarea în articulatii de cristale din tofii cartilaginosi sau sinoviali, care
determina o reactie inflamatorie acuta.
Cu timpul crizele devin mai frecvente, mai prelungite, mai putin dureroase.
Adeseori prind si alte articulatii. Se descrie o forma supraacuta, o forma atenuata si
mai rar forme poliarticulare.
- Stadiul cronic, astazi mai putin întâlnit, se caracterizeaza prin accese frecvente la
intervale tot mai scurte, prin prezenta toffilor gutosi la nivelul articulatiilor si prin
aparitia artropatiilor uratice. Artropatiile apar la picior, glezna, genunchi, mâna,
cot, pumn. Depunerea de urati provoaca leziuni degenerative, cu aparitia de artroze
secundare, cu deformari si anchiloze fibroase, cu tumefieri si dureri permanente
sau exacerbate de miscari. Bolnavul poate deveni un adevarat invalid. Tofii gutosi,
se datoresc depunerii de acid uric în tesutul mezenchimal, atât în partile moi cât si
pe oase. Se dezvolta pe nesimtite, si apar în 50% din cazurile de guta. Uneori
preced cu 1 - 2 ani primul atac. Tofii sunt granuloame nodulare si se datoresc
precipitarii cristalelor de urati, au dimensiuni variabile, de la o gamalie de ac pâna
la un ou de gaina. Sunt moi sau pietroase si uneori se inflameaza sau se ulcereaza.
12.7.1.3. Complicatii
- Litiaza urica, apare în 25% din cazuri. Poate sa apara si în formele abarticulare si
uneori chiar în cazurile cu valori normale ale uricemiei. Factorii esential este ph-ul
urinar acid, care cedeaza greu la alcalinizarea urinei. Riscul major este infectia
urinara mult mai frecventa decât la alte forme de calculoza renala.
BOLILE DE NUTRIŢIE 597
- Nefropatia interstitiala gutoasa, apare la circa 20% dintre bolnavi. Poate aparea si
în cazuri de simple hiperuricemii si poate surveni chiar în afara litiazei urice.
Afectarea renala se manifesta prin proteinurie, leucociturie si uneori hematurie
microscopica. Se asociaza adesea cu hipertensiunea arteriala. Uneori evolueaza
catre insuficienta renala.
12.7.1.4. Tratament
- Uratoxidaza, este cel mai puternic uricostatic, scazând cel mai mult uricemia.