MODERNIZAREA ECONOMICĂ, SOCIALĂ

ŞI CULTURALĂ IN SECOLELE XIX – XX

Modernizarea economică s-a infăptuit prin revoluţia industrială şi progres

tehnologic.Revoluţia industrială a inceput in Anglia la sfarsitul secolului 18 , odată
cu inventarea maşinii cu aburi , de James Watt, in 1769, care a dus la creşterea
productivităţii muncii , deoarece maşina s-a utilizat in industria minieră , in
transporturi.Pâna la 1850 revouţia industrială s-a bazat pe fier, fontă, cărbune si
maşina cu aburi.
In secolul 19 revoluţia industrială s-a generalizat in toată Europa.
Dupa 1880 s-a declanşat a doua revoluţie industrială , care a dus la
inlocuirea fierului cu otelul si a cărbunelui cu petrolul, gazele naturale şi electricitatea
ca noi surse de energie. Tot la sfârşitul secolului al 19 lea a luat sfârşit supremaţia
economică a Angliei care a fost intrecută, pe continent de Germania si in lume de
SUA.
Progresul tehnologic început odată cu inventarea maşinii cu aburi a fost
continuat odată cu inventarea locomotivei de George Stephenson în 1829, apoi a fost
inventat dinamul în 1866 de Siemens, telegraful cu fir in 1840 de către Morse. În
1876 telefonul lui Graham Bell , în 1879 becul de Thomas Edison, la 1885 motorul
cu explozie internă de Daimler-Benz, iar în 1895 a fost inventat cinematograful de
către fraţii Lumiere, şi telegraful fără fir de Marconi tot in 1895.
Modernizarea în Europa Centrala şi de Rasărit s-a infăptuit mai lent , deoarece
exista un decalaj tehnologic şi de civilizaţie faţă de Europa Occidentală, care s-a păstrat
şi chiar s-a adâncit în secolul 19.Conştientizarea acestui decalaj a condus la ideea că
modelul occidental e modelul ce trebuie urmat după formarea statelor naţionale şi
apariţia partidelor politice în aceasta zonă la sfarşitul primului război mondial.
Partidele politice din aceste state vedeau modernizarea in mod diferit:
1.-Partidele liberale şi de stânga considerau că imitarea modelului occidental
ducea automat la modernizare
2.- Partidele conservatoare şi de dreapta susţineau un ritm mai lent de
modenizare şi o adaptare mai lentă a formelor occidentale la fondul autohton.
Şi in Romania au fost mai multe viziuni cu privire la modernizare:
1. - adepţii dezvoltării si modernizarii ţării după modelul occidental , prin
urbanizare şi industrializare, în frunte cu Dionisie Pop Martian, P. S.Aurelian,
A.D.Xenopol.
2. - alţii susţineau conservarea societăţii tradiţionale , a valorilor culturale
românesti, in frunte cu junimiştii şi revista “Convorbiri literare” .Societatea Junimea
era condusă de Titu Maiorescu, creatorul teoriei formelor fără fond.
 - alţii sustineau dezvoltarea prioritară a agriculturii , semănătoriştii, in frunte cu
Nicolae Iorga şi poporaniştii în frunte cu Constantin Stere
- După primul război mondial s-a continuat disputa între tradiţionalişti , în frunte cu
, Lucian Blaga , Nechifor Crainic, Mihail Sadoveanu , L.Rebreanu si Garabet
Ibrăileanu , care conducea revista “Viata Românească”.
- Tabăra modernistă in frunte cu Eugen Lovinescu, Constantin Rădulescu Motru
si Stefan Zeletin, care promovau aspiraţia către europenism si sincronizarea cu Europa.
Modernizarea socială s-a infăptuit in secolul 19 prin urbanizare, revoluţie
demografică si crearea societăţii de masă.
Urbanizarea a început prima dată in Anglia în prima jumătate a secolului 19, când
cei care au migrat de la sate s-au stabilit in cartiere periferice , insalubre şi munceau pe
salarii mici.
După 1850 s-au imbunătăţit condiţiile vieţii la oraşe prin introducerea servicillor
publice, extinderea reţelei sanitare şi de învăţământ, care devin aspecte cotidiene, fără de
care viaţa ar fi într-un oraş modern ar fi imposibilă.
Modernizarea socială a insemnat şi crearea societăţii de masă , dar şi apariţia
clasei de mijloc, care obţinea câstiguri financiare, investea in locuinţe, frecventa anumite
activităţii culturale, avea o anumită moda vestimentară şi deci căuta să imite elitele
burgheze si aristocratice.
Modernizarea culturală in secolul 19 s-a făcut prin extinderea instrucţiei şcolare,
respectiv modernizarea şi dezvoltarea învăţamântului, a programelor şcolare, a
manualelor, construcţia de noi şcoli şi creşterea numărului elevilor.Toate guvernele,
îndeosebi cele liberale au susţinut dezvoltarea si modernizarea învăţământului de care
depindeau atât industrializarea cât şi democratizarea societăţii.Modernizarea
învăţământului a început în Europa din Franţa unde in 1833 s-a adoptat Legea Guizot
prin care fiecare comunitate era obligata să intreţină o şcoală elementară.
În Belgia au fost dispute pe marginea legislaţiei şcolare între catolici şi
liberali.Catolicii doreau să se menţină autoritatea şi influenţa bisericii asupra şcolii, iar
liberalii doreau introducerea unui învăţământ public, laic şi gratuit. Laicizarea şcolii
a început tot in Franţa şi a însemnat scoaterea şcolii de sub autoritatea bisericii . În
secolul 19 s-a introdus învăţământul primar obligatoriu şi gratuit, asigurându-se
instrucţia de bază a naţiunii şi crearea unei culturi omogene.Tot în secolul 19 s-au
infiinţat şi şcoli de stat şi s-au creat noi universităţi. Şi în Ţara Româneasca in secolul
19 s-au făcut importante progrese, trecându-se de la învăţământul in limba greaca(
sec.18) la învăţământul în limba româna în secolul al-XIX- lea.
Bazele învăţământului public au fost puse prin Regulamente Organice.
Primele şcoli în limba română au fost infiinţate la :- Iaşi de către Gheorghe
Asachi şi la„‟Trei Ierarhi” si la Bucuresti la “Sfântul Sava”, de Gheorghe Lazăr la
începutul secolului al-XIX- lea. Prima instituţie de învăţământ superior a fost
“Academia Mihăileana” de la Iasi, in 1835.
 Prima lege specială dedicată învăţământului a fost in timpul lui Cuza, ,,Legea
instrucţiunii publice‟‟, apărută la 7 decembrie 1864, prin care se introducea şi la noi
învăţământul primar obligatoriu şi gratuit, asigurându-se educaţia de bază a naţiunii,
garantată prin construcţia de şcoli, tipărirea de manuale şi plată salariilor cadrelor
didactice, de la bugetul statului.Tot în timpul lui Cuza s-au infiinţat şi la noi primele
universităţi : în 1860 la Iasi şi în 1864 la Bucuresti.
Construirea şcolilor primare s-a continuat prin ,, Legea Spiru Haret‟‟ din 1898,
prin extinderea reţelei şcolare ca urmare a construcţiei de şcoli ,,Spiru Haret‟‟. Tot prin
această lege s-a infiinţat învăţământul secundar de 8 clase , s-a introdus examenul de
absolvire , care de atunci se numeşte BACALAUREAT.
1871 -Universitatea Cluj (Transilvania)
1874 - Universitatea Cernăuţi (Bucovina)

În secolul 19 s-au dezvoltat si o serie de curente de gândire :

1 . – Pozitivismul, care a dominat secolul 19, întemeiat de August Comte, care promova
încrederea în puterea raţiunii şi a cunoaşterii umane, arătând că societatea e guvernată de legi
asemănătoare cu cele ale universului fizic, totul fiind supus observaţiei şi experimentului.
Această încredere în puterea cunoaşterii a contribuit la combaterea bisericii si laicizarea
bisericii.
În biologie a îmbrăcat forma evoluţionismului intemeiat de Charles Darwin care
arăta că toate formele vii au cunoscut o evolutie ascendentă, de la simplu la complex.
În secolul 20 bazele pozitivismului şi evoluţionismului au fost imbunătăţite.

1.- Sigmund Freud si Karl Gustav Jung au subliniat rolul inconştientului şi al

viselor in viaţa omului.S.Freud in 1916 arăta că acţiunile oamenilor sunt
determinate nu numai de raţiune ci şi de instincte.
2- În 1905 Albert Einstein a amendat bazele fizicii Newtoniene punând totul sub
semnul relativităţii.
3. – Americanul William James a adus o abordare nouă, pragmatică , arătând că
orice idée care funcţionează este adevărată, iar adevărul nu mai este imuabil, dat
odată pentru totdeauna, ci este creat prin acţiunea umană.
4.- Francezul Henry Bergson a interpretat timpul, spaţiul si libertatea dintr-o
perspectiv nouă, metafizică, respingând abordările materialiste si mecaniste, el
considerând că elanul vital este o forţă creatoare care determină evoluţia vieţii iar
intuiţia o metodă profundă de cunoaştere.
5.Germanul Friederic Nietzsche se opunea cu vehemenţă credinţei în existenţa
obiectivă a lumii, si propunea simţul si simţurile comune ca mijloace utile de
intelegere a lumii.
6.Materialismul dialectic si istoric intemeiat de Karl Marx cu rădăcini in secolul
19 , reflecta concepţia marxistă asupra societăţii şi a lumii.
 Dacă până in secolul 19 accesul la cultura era rezervat doar unor categorii
privilegiate si restranse, datorită progresului tehnologic si ştiintific din secolul 20 ,
cultura s-a democratizat treptat , îndeosebi ca urmare a invenţiilor, a existenţei presei
scrise si chiar a televiziunii din anul 1929, când BBC a transmis primele emisiuni .
La mijlocul secolului 20 a aparut o noua cultura specifica tinerilor , o
contracultură ca o alternativă la cultura oficială , care reflecta contradictiile dintre
generatii( miscarea Hippy in anul 1960 ) .
1.Instuiţionismul – întemeiat de H.Beyson
2.Fenomenologia – întemeiată de Martin Heideggen
3.Existenţionalismul – întemeiat de Jean Paul Satre
In teritoriile românesti aflate sub ocupaţie straină, in Transilvania existau scoli
primare si secundare.
În Transilvania , unde din 1867 , când s-a instituit dualismul Austro-Ungar,
aceasta a fost anexată la Ungaria, când s-a declanşat procesul maghiarizării forţate
a românilor. Deşi existau scoli primare si medii, lipseau instituţii de invăţământ
superior, cu exceptia unor facultăţi teologice ale bisericii ortodoxe de la Sibiu,
Arad si Caransebes.
Biserica greco-catolică infiinţată prin diplomele Leopoldine 1699-1701,
avea şi ea facultăţi teologice la Blaj, Oradea , Lugoj si Gherla.Desi din 1871
functiona Universitatea din Cluj , ea nu era accesibilă românilor , predarea fiind in
maghiară.
In Bucovina , anexată la Austria in 1775, invăţământul românesc a fost supus
procesului de germanizare, desi planurile de invatamant prevedeau introducerea in
scolile primare şi gimnaziale a limbii si literaturii române, predarea acesteia se facea
tot in limba germană.In 1875 s-a infiinţat la Universitatea germană din
Cernauţi o catedră de limba română.
In Basarabia anexată la Rusia din 1812, politica de desnationalizare a fost
deosebit de agresivă, deoarece din 1867 s-a interzis folosirea limbii române in
scoli si s-a introdus în locul acesteia limba rusă.
In Dobrogea , care se afla sub stapânire otomană ,din 1417 s-a organizat
invăţămînt românesc cu sprijinul guvernului de la Bucuresti, care a subvenţionat
infiinţarea unor scoli primare dupa 1859, dar si cu sprijinul unor profesori ca Nifon
Bălăşescu , care si-a adus aportul la infiintarea unor scoli primare in Dobrogea.
Dupa instaurarea dualismului Austro- Ungar in 1867 , s-a declanşat de catre
statul maghiar desnaţionalizarea prin maghiarizare, asa cum atesta legile Trefort
din 1879 si Legea Appony in 1907, prin care s-au desfiintat numeroase scoli
secundare romanesti , de la 3000 de şcoli in 1880 s-au redus la 2170 de şcoli
secundare in 1914.
 Modernizarea economică s-a înfăptuit :
- in secolul 19 – prin revoluţie industrială şi progres tehnologic
- după Primul Război Mondial -1918 – prin dezvoltarea industrială mai
acentuată si progres tehnologic

Modernizarea socială:
- secolul 19 – prin urbanizare, explozia demografică si crearea societatii de
masă
- după Primul Răboi Mondial -1918- prin urbanism mai accentuat si
americanizarea societăţii europene

Modernizarea culturală:
- în secolul 19 – existinderea instrucţiei scolare
- dupa PRM – sec .20 – pregătire intelectuală si extinderea accesului la
invăţământ

Modernizarea politică:
- în sec.19- prin liberalism si democraţie
- în sec.20- prin democraţie liberală
Dupa PRM s-a pierdut increderea europenilor in raţiunea acţiunilor umane,
vorbindu-se de către unii gânditori de un declin al occidentului : Oswald Springler
în lucrarea sa “Declinul occidentului „‟.