Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Deontolodie 1
Deontolodie 1
TARGU MURES
b) cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic
European sau ai Confederaţiei Elveţiene;
c) soţul unui cetăţean român, precum şi descendenţii şi ascendenţii în linie directă, aflaţi în
întreţinerea unui cetăţean român, indiferent de cetăţenia acestora;
d) membrii de familie ai unui cetăţean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), aşa cum sunt
definiţi la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera
circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului
Economic European, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările
şi completările ulterioare;
f) beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele prevăzute la lit.
b).
a) sunt posesoare ale unui titlu oficial de calificare de asistent medical generalist, moaşă şi,
respectiv, asistent medical;
c) sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de asistent medical
generalist, moaşă şi asistent medical;
d) sunt membri ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România.
Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care întrunesc condiţiile prevăzute la
art. 1 din OUG144/2008, exercită profesia pe baza certificatului de membru eliberat de
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali, avizat anual.
Avizul anual se acordă numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru
greşeli în activitatea profesională, valabilă pentru anul respectiv.
Certificatul de membru este însoţit de fişa de evidenţă elaborată de Consiliul naţional al Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România înscrie
membrii săi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor
medicali din România.
GRUP SCOLAR GHEORGHE MARINESCU
TARGU MURES
FISA POSTULUI
Factori de risc:
Existǎ anumiți factori care cresc riscul de a devolta osteoporoza:
• Sexul (femeile fiind mai afectate de aceastǎ boalǎ)
• Persoanele care au o structurǎ osoasǎ fragilǎ
• Istoricul familial (riscul de a dezvolta afecțiunea crește atunci cȃnd un membru al familiei
suferǎ de osteoporozǎ)
• Fumatul
• Consumul excesiv de alcool
• Lipsa exercițiilor fizice
• Nutriţia neadecvatǎ şi starea de sănătate proastă
• Malabsorbţia (substanţele nutritive nu sunt bine absorbite de sistemul gastro-intestinal)
• Nivelurile scǎzute de estrogen la femei
• Nivelurile scǎzute de testosteron la bǎrbați
• Chimioterapia(care poate cauza menopauzǎ precoce datorită efectelor sale toxice asupra
ovarelor)
• Hipertiroidismul
• Lipsa vitaminei D și a calciului ȋn organism
• Tratamentul ȋndelungat cu anumite medicamente (anticoagulante, antiepileptice,
corticosteroizi)
Tratament
Deoarece osteoporoza este tratatǎ destul de dificil, prevenirea este cheia pentru tratament. Ȋnsǎ
pentru pacienții vȃrstnici care au dezvoltat deja boala, tratamentul este legat de mai multe
obiective: ameliorarea durerii, refacerea masei musculare afectatǎ, prevenirea fracturilor
precum și ameliorarea traumatismelor.
Exercițiile fizice - Un program de exerciții fizice regulate ajutǎ la menținerea oaselor
puternice şi scade riscul de fracturi. Ȋnsǎ persoanele vȃrstnice care suferǎ de osteoporozǎ
trebuie sǎ consulte medicul ȋnainte de a ȋncepe un program de exerciții, recomandat fiind
mersul pe jos.
Un stil de viațǎ sǎnǎtos - Pe lȃngǎ o alimentație echilibratǎ, un stil de viațǎ sǎnǎtos presupune
renunțarea la consumul excesiv de alcool precum și la fumat. Fumatul unui pachet de ţigări pe
zi, pe parcursul vieții de adult, poate duce la pierderea de 5% pȃnǎ la 10% din masa osoasǎ.
La femeile aflate în perioada postmenopauză, fumatul este asociat cu un risc crescut de
osteoporozǎ.
GRUP SCOLAR GHEORGHE MARINESCU
TARGU MURES
ELEV:FLOREA CAMELIA
Asa cum este ea definita in literatura de specialitate, dependenta de
droguri reprezinta nevoia fizica, psihologica si emotionala de a
consuma o anumita substanta astfel incat organismul sa poata sa isi
desfasoare functiile in parametrii optimi. In plus, dependenta de
droguri este cu atat mai periculoasa cu cat, in timp, organismul
dezvolta o forma de toleranta, si prin urmare doza este inevitabil
marita, ceea ce duce de cele mai multe ori la leziuni grave si uneori
iremediabile ale organelor esentiale. De asemenea, medicii specialisti
au putut stabili cinci stadii in evolutia dependentei de droguri, dupa
cum urmeaza:
1. Accesul la droguri
2. Trecerea de la administrarea ocazionala sau experimentala a
drogurilor la administrarea saptamanala
3. Administrarea unuia sau mai multe droguri cu regularitate
4. Preocuparea principala a adolescentului devine procurarea dozei
zilnice necesare, ceea ce ii va cauza probleme pe plan social, familial
sau vocational
5. Nevoia acuta de administrare a dozei optime astfel incat functiile
organismului sa se poate efectua in parametrii optimi
Cauze si simptomatologie
Cei mai multi dintre tinerii care ajung sa consume marijuana iau
aceasta decizie datorita anturajului, a curiozitatii sau dorintei de a se
integra intr-un anumit cerc social. In plus, asa cum au dovedit studiile
statistice au demonstrat faptul ca tinerii care provin din familii cu
parinti fumatori sau care la randul lor au imbratisat acest viciu, sunt
mult mai predispusi sa consume droguri. De asemenea, multi dintre
tinerii care sunt dependenti de marijuana afirma ca au recurs la
consumul de droguri pentru a face fata unor sentimente negative
precum depresii, stari de frustrare sau anxietate, furie sau chiar
plictiseala.