TUMORI CUTANATE

TUMORI CUTANATE BENIGNE

1. Keratoza seboreică
 sin. veruca seboreică
 formaţiune tumorală epidermică benignă
 sesilă
 consistenţă moale
 rotund-ovalară (1-3 cm )
 culoare maronie-neagră
 suprafaţa verucoasă, onctuoasă, papilomatoasă cu dopuri keratozice.
 M=F, 40-50 ani.
 localizare pe zonele seboreice.
 semnul Leser-Trelat
 apariţia bruscă de keratoze seboreice multiple, cu creştere rapidă
 sugerează prezenţa unei neoplazii viscerale
 Evolutie lenta cu extinderea dimensiunilor
 Tratament, electrocauterizare, laser, crioterapie
 2. Keratoacantomul
 formaţiune tumorală epidermică benignă
 sesilă de aspect globulos ( 1-3 cm)
 culoarea pielii
 un dop keratozic în centru
 se dezvoltă pe zonele cu foliculi piloşi.
 frecventă cefalic şi pe dosul mâinilor
 forme particulare:
 keratoacantoame eruptive generalizate Grzybowsky-Năstase ( 1-3 mm, spontan rezolutive)
 keratoacantoame familiale Ferguson-Smith (AD, frecvente pe zonele fotoexpuse)
 evoluţie iniţială cu creştere rapidă (săptămâni) urmată de o fază involutivă
lentă (luni-ani)
 îndepărtare prin:
 excizie chirurgicală
 injectare intralezională de metotrexat
 radioterapie locală
 administrare sistemică de retinoizi (etretinat, isotretinoin).
 evoluţie iniţială cu creştere rapidă (săptămâni) urmată de o fază
involutivă lentă (luni-ani)
 îndepărtare prin:
 excizie chirurgicală
 injectare intralezională de metotrexat
 radioterapie locală
 administrare sistemică de retinoizi (etretinat, isotretinoin).
 3. Siringoamele
 tumori benigne ale glandelor sudoripare ecrine
 sesile, papuloase
 rotund-ovalare, 1-5 mm 
 consistenţă fermă
 culoare brună
 apar în adolescenţă şi sunt frecvente la femei
 nu se malignizează, nu involuează
 tratament: distrugere prin
 electrocauterizare
 îngheţare cu azot lichid
 fotovaporizare laser
 4. Chiste
 tumori cavitare tapetate de epiteliu cu conţinut fluid, semisolid sau solid
 se dezvoltă din epiteliu keratinizat sau glandular
 forme particulare:
 milia
 chiste de culoare albă, globuloase,  1-4 mm
 acoperite de epiderm subţire
 formate post-traumatic, post-vindecare bule subepidermice, post-tratament cu DCT
 chist epidermoid
 chist tapetat de ţesut epidermoid
 conţine keratină şi produşi de degradare ai ei
 se dezvoltă în jurul unui folicul pilo-sebaceu inflamat
 creşte lent şi se deschide la suprafaţa cutanată sau evoluează spre calcificare
 chist trichilemal
 chist tapetat de perete asemănător tecii externe a firului de păr
 conţine keratină şi produşi de degradare ai ei
 se dezvoltă pe scalp
 cresc lent şi se deschid la suprafaţa cutanată sau evoluează spre calcificare
 tratament: incizie şi evacuarea conţinutului şi peretelui. Antibiotice în caz de
suprainfecţie
5. Dermatofibrom
 tumoră mezenchimală
 aspect lenticular
 fermă
 diametru 3-10 mm
 culoare maronie.
 se dezvoltă post-traumatic (înţepătură de insectă,
traumatisme mecanice)
6. Fibrom moale (acrocordon, skin tag, polip fibroepitelial)

 tumoră mezenchimală
 pediculată
 de culoarea pielii
 suprafaţa plicaturată
 consistenţă moale
 frecvente în pliuri (gat, axile), in special la obezi, DZ II
 Cauza: nec
 Factori: caldura si iritatie, nivel local crescut de
fact de crestere, rezistenta la insulina
 Tratament: electro, laser, crio, excizie, ligatura
7. Lipomul

 tumoră mezenchimală subcutanată

 prin proliferarea ţesutului adipos
 bine delimitată
 consistenţă elastică
 formă lobulară
 evoluează cu deformări inestetice ale zonelor afectate
8. Granulom piogenic
 sin. botriomicom
 formaţiune tumorală angiomatoasă, apărută post-traumatic
şi suprainfectată stafilococic
 aspect sesil, hemisferic, suprafaţă papilomatoasă, uşor
sângerândă şi consistenţă moale
 poate afecta mucoasele (frecvent la gravide)
 tratament: excizie profundă cu distrugerea bazei tumorale
 TUMORI CUTANATE PREMALIGNE

Precancerele cutanate sunt leziuni care se pot transforma

în cancere după o perioadă de latenţă variabilă.
1. Keratoze actinice
 sin. keratoze solare, keratoze senile
 formaţiuni tumorale sesile dezvoltate pe tegumentele fotoexpune ce se
pot transforma în CSC
 frecvente la persoanale cu fototip cutanat I şi II
 leziuni induse de acţiunea cumulativă a UVB şi UVA
 clinic
 leziuni multiple eritematoscuamoase
 aspect ovalar, diametru 1 mm - 2 cm
 suprafaţa keratozică ("aspră" la palpare)
 scuame aderente
 evoluţie cronică, lentă, rar transformate în CSC
 tratament: crio- sau electro-cauterizare, fotovaporizare, aplicaţii de
imiquimod, diclofenac 3%, piroxicam, podofilină 25%, retinoizi.
 2. Cornul cutanat
 formaţiune tumorală premalignă
 excrescenţă cornoasă încurbată
 de culoare galben-maronie
 dispusă pe o bază eritematoasă, infiltrată
 lungime variabilă
 corn cilidric, piramidal sau răsucit
 localizat pe faţă, scalp, urechi, etc.
 histopatologic
 hiperkeratoză parakeratotică compactă
 epiderm acantotic cu celule atipice
 evoluează lent cu transformare în CSC
 tratament: excizie şi distrugerea bazei tumorale
 3. Boala Bowen

 formaţiune tumorală sesilă

 eritemato-scuamo-crustoasă
 aspect histologic de CSC intraepidermic
 frecventă la vârstnici pe zonele fotoexpuse traumatizate
 clinic
 leziune neinfiltrată, bine delimitată
 acoperită de scuame gălbui sau cruste
 aspect papilomatos
 evoluţie cronică apoi leziunea ulcerează şi se transformă în CSC rapid metastazant
 tratament: excizie chirurgicală cu margini de siguranţă oncologică, radioterapie
4. Eritroplazia

 boala Bowen a mucoaselor (la nivelul glandului este denumită eritroplazie Queyrat).
 placă eritematoasă, bine delimitată, contur policiclic, aspect "lăcuit", suplă la palpare
 infiltrarea leziunii şi apariţia ulcerării sugerează dezvoltarea CSC (apare mai rapid şi este
mai agresiv decât cel dezvoltat pe tegumente)
 tratament: excizie chirurgicală, electrocauterizare, radioterapie, 5-fluorouracil topic.
 5. Leucoplazia

 formaţiuni tumorale sesile keratozice, albicioase, persistente, dispuse pe mucoase.

 factori declanşatori: traumatisme mecanice, UV, chimici, termici (fumatul), infecţioşi
(papilomavirusuri)
 clinic: plăci albicioase, contur policiclic, suprafaţă keratozică, aderentă
 evoluţie cronică cu transformare în CSC cu agresivitate variabilă
 tratament: oprire facor declanşator, electrocauterizare, 5-fluorouracil, excizie chirurgicală.
5. Boala Paget

 adenocarcinom intraepitelial cu originea

 în ductele glandelor mamare (boala Paget mamară)
 în ductele glandelor sudoripare apocrine (boala Paget extra-mamară)
 placă unică eritematoasă, bine delimitată, acoperită de scuamo-cruste, secreţie seroasă
sau sanguinolentă
 leziunea se măreşte lent şi are aspect eczematiform
 se asociază unei neoplazii viscerale (rect, uretră, col uterin sau adenocarcinom mamar)
 histopatologic
 celule Paget (celule
mari, rotunde, cu
citoplasma clară şi
nuclei mari) printre
celulele stratului spinos

 tratament: excizie
chirurgicală
(mastectomie şi evidare
ganglionară!)
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
 1. Carcinomul bazocelular

 formaţiune tumorală malignă cu originea în celulele bazale

epidermice cutanate sau ale anexelor
 CBC nu afectează mucoasele
 CBC are invazivitate locală şi metastazează excepţional
 leziune relativ frecventă, mai ales la bărbaţi
 factori declanşatori:
 expunere la soare, UVB, radiaţii ionizante
 factori genetici (rar la africani)
 expunerea la arsenic
 cicatrici / traumatisme repetate
 mecanismul patogenic = este reprezentat de incapacitatea
celulelor tumorale de a se keratiniza, păstrându-şi capacitatea
de diviziune
 clinic
 formaţiune tumorală cu suprafaţa globuloasă
 perle bazaliomatoase: translucide, telangiectatice

 evoluează lent cu mărirea "perlelor", deprimare centrală şi

ulcerare
 asimptomatic
 forme clinice
 CBC nodular
 CBC plan-cicatriceal (aspect de placă cicatriceală delimitată de
un burelet perlat)
 CBC superficial (placă eritemato-scuamoasă mărginită de
chenar cu perle mici)
 CBC ulcerat ("ulcus rodens" - nodul rapid ulcerat şi profund)
 CBC terebrant ("ulcus terebrans" - ulceraţie rapidă cu evoluţie
mutilantă)
 CBC pigmentar (culoare brună pentru conţinul bogat
melanocitar, evoluţie CBC).
 CBC morfeiform (placă sclerotică fără margine perlată, nu
ulcerează)
 histopatologic
 derm: mase epiteliomatoase monomorfe, bine delimitate de
celule keratinocitare bazale dispuse în palisadă; rare atipii
nucleare sau diviziuni
 evoluţie lentă cu invazivitate locală şi metastazare
excepţională.
 tratament
 evită soarele, creme fotoprotectoare
 excizie chirurgicală (chirurgie Mohs)
 cauterizare, fotovaporizare laser, radioterapie
 5-fluorouracil
 Pacienţii necesită control
2. Carcinomul spinocelular
 origine în celulele keratinocitare

 rată rapidă de creştere, anaplazie, invazivitate locală şi sistemică

 afectează tegumentele şi mucoasele

 cea mai frecventă tumoră malignă a mucoaselor

 mai frecventă la bărbaţi.

 se dezvoltă pe leziuni pre-existente

 factori predispozanţi:
 factori genetici

 expunere la soare sau UVB

 expunere la radiaţii ionizante

 existenţa de leziuni premaligne (cicatrici, KA, ulcere,

radiodermită)
 carcinogeni chimici (gudron, azbest, arsenic)

 infecţii virale (papilomavirusuri 16, 18, 30, 33)

 fumat, alcool
 CSC al tegumentelor
 pe tegumente agresate actinic
 nodul / placă tumorală infiltrată şi indurată, cu halou eritematos 
centrul ulcerează  crustă pio-hematică  fixare pe ţesuturile
subiacente
 CSC al mucoaselor
 pe leziuni cheilitice
 eroziune persistentă, uşor sângerândă  creştere exofitică
(conopidiformă) sau endofitică
 forme clinice:
 CSC nodular-ulcerat
 CSC ulcero-vegetant (conopidiform)
 CSC ulcerat endofitic (infiltrează ţesuturile subiacente)
 epithelioma cunniculatum (CSC bine diferenţiat)
 histopatologie
 derm invadat de mase epiteliomatoase cu celule de tip spinos
 aspect general polimorf (celule spinoase, globi cornoşi,
numeroase mitoze atipice)
 clasificare Broders
 gradul I > 75% celule diferenţiate
 gradul II > 50% celule diferenţiate
 gradul III > 25% celule diferenţiate, lipsesc globii cornoşi
 gradul IV < 25% celule diferenţiate
 evoluţie severă pentru
 localizare mucoasă
 leziuni mari
 grad Broders mare
 metastazeză limfatic (excepţional hematic)
 tratament
 excizie chirurgicală (excizie Mohs)
 electrocauterizare
 radioterapie
 aplicaţii de azot lichid
 chimioterapie (bleomicină, cisplatin), isotretinoin
 pacienţii necesită control frecvent
TUMORI MELANOCITARE
1. Efelidele (pistruii)

 maculă
 brun-palidă cu diametru < 3 mm
 imprecis delimitată
 aglomerare de melanocite normale la nivel epidermic

 frecvent induse de expunere la UV

 frecvente la copii şi persoane cu origini celtice
2. Melanoze dermice

 aglomerare de melanocite la nivel dermic

 nevul Ota = oftalmomaxilar
 nevul Ito = acromioclavicular
 pata mongoloidă
 nevul albastru
3. Nevii nevocelulari (melanocitari)
 disembrioplazii circumscrise prin acumulare anormală de
melanocite
 nevii nevocelulari
 congenitali (risc malignizare = 6%)
 dobândiţi (induşi de hormoni sau soare)
 histopatologic = acumulare de nevocite
 clasificare
 nevi joncţionali (melanocite pe MBz)
 nevi dermici (melanocite în cuiburi dermice)
 nevi compuşi (nevocite intradermice şi joncţionale)
 nevi displazici (nevocite mari, diviziuni atipice)
 clinic
 leziuni hiperpigmantare, bine delimitate
 aspect macular, lenticular, hemisferic, papilomatos
 unii au fire de păr pe suprafaţă
 număr mediu: 100 leziuni
 forme clinice particulare
 nevi displazici
 criteriile ABCDE
 A - asimetrie lezională
 B - bordură indentată, imprecisă
 C - culoare neomogenă
 D - dimensiuni > 6 mm
 E - evolutivitate
 frecvente la pacienţi cu leziuni multiple şi cu APP sau AHC de melanom
("B-K mole syndrome")
 nev Sutton (nev cu halou acromic)
 nev spilus (nev de culoare deschisă pe suprafaţa căruia există
numeroase puncte hiperpigmentate)