Preacucernice părinte protopop, preacucernici părinți, distinse domnule

deputat, iubiți credincioși. Suntem intr-o zi deosebit de importantă in urcușul

nostru spre patima si apoi spre Învierea Domnului Hristos, fiindca dupa ce, ieri,
Mântuitorul l-a inviat pe prietenul său Lazăr, a fost primit in mod triumfal în
Ierusalim, aceasta fiind singura dată când el a fost primit în acest mod.

Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu este Domnul vieții și al morții,

stăpânul acesteia, de aceea a putut să Învieze trei persoane din morți, însă la etape
diferite, pe fiica mai marelui Sinagogii a Înviat-o imediat dupa ce aceasta murise,
deci, sufletul de abia îi părăsise trupul, pe fiul văduvei din Nain l-a Înviat fie în
acea zi când a murit fie în a doua zi, pentru că Țara Sfântă având o climă caldă și
acum 2000 de ani neexistând condiții de a fi păstrat un om decedat într-un frigider,
intra foarte rapid in descompunere si atunci decedatul care murea dimineața era
după amiaza sau seara înmormântat sau cel târziu a doua zi. De aceea acest tânăr
din Nain, fiul unei văduve, a fost înviat la câteva ore sau poate la o zi după ce se
mutase din această viață, însă Lazăr, prietenul Domnului Hristos era mort de patru
zile, deja intrase trupul în descompunere fiindcă atunci când a zis Mântuitorul să
ridice piatra de la ușa mormântului, oamenii au spus ,,Doamne dar miroase greu,
este mort de patru zile,, mai ales că în perioada aceasta, in aprilie, pot fi în Țara
Sfântă călduri și de 30 de grade și atunci văzând oamenii puterea Dumnezeirii
Fiului lui Dumnezeu făcut Om, care a putut să învieze o persoană decedată de
patru zile au venit foarte multi să-L vadă din curiozitate, atât pe cel care fusese
înviat cât mai ales pe cel care săvârșise învierea. Și erau mulțimi nenumărate, iar
unii dintre aceștia s-au dus la cărturari si la farisei si le-au spus ceea ce s-a
întâmplat și aceștia toți s-au speriat de popularitatea Domnului Hristos și-au hotărât
ca nu numai pe Mantuitorul ci și pe Lazăr să-l omoare din nou ca nu cumva lumea
să-l vadă și să creadă în Dumnezeirea lui Iisus Hristos. Câtă răutate! Fiul lui
Dumnezeu îl Înviază pe prietenul său care nu făcuse nimic rău, era un om cu o
viață curată, atât el cât și ambele lui surori, Magdalena și Maria, iar oamenii
stăpâniți de diavol să-l omoare încă o dată pe Lazăr și datorită acestei popularități,
aflând oamenii că se apropie de Ierusalim Domnul Hristos au venit spre poarta de
aur, iar Mântuitorul iși trimisese dinainte doi dintre ucenici într-un sat numit
Betfaghet și a zis să ia un mânz al unei asine pe care nimeni nu incălecase vreodată
si să-l aducă aici spre Ierusalim, iar dacă stăpânul va intreba de ce-l dezleagă pe
acel mânz să spună că-i trebuie Domnului. Așa s-a și întâmplat, s-au dus cei doi in
satul respectiv, au găsit un mânz de asină legat de un gard, l-au dezlegat, i-a
întrebat stăpânul la ce le trebuie, l-au luat și au venit și atunci și-au așternut unii
ucenici deasupra asinului hainele lor pe care a șezut Domnul Hristos, iar alții iși
așterneau pe cale incât să treacă acel asin pe care ședea Mantuitorul pentru a le
binecuvânta hainele. Văzând acestea și unii dintre cei care văzuseră sau auziseră că
Domnul Hristos înainte cu o zi îl Înviase pe Lazăr, fiindcă nu exista mare distanță
decât cale de o sâmbătă, Betania, locul în care avusese loc învierea, de Ierusalim și
atunci au venit numeroși oameni să îl întâmpine pe Domnul Hristos zicând
,,Osana! Bine este cuvîntat cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui
Israel,,. Există aici o observație foarte fină, au spus înainte de Ierusalim și Sfinții
Apostoli ,, Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului,, fiindcă Iisus
Hristos venea în numele lui Dumnezeu, preluând însă aceste cuvinte evreii spuneau
,,Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului, împăratul lui Israel,,
arătând că poporul evreu Îl confunda pe Domnul Hristos cu un împărat sau cu un
rege pământesc. Ei așteptau un Mesia care să restaureze împărăția lui Israel, fiindcă
de aproape o sută de ani, mai exact din anul 63 î.Hr. Țara Sfântă era o provincie
romană fiind cucerită de către generalul Pompei care urma să ajungă ulterior și
împărat la Roma și atunci s-au speriat și mai mult conducătorii văzând această
mulțime care îl întâmpina pe Domnul Hristos ca pe un împărat și atunci și-au dat
seama că le sunt amenințate posturile, privilegiile, venea acest Om și dacă vroia să
restaureze împărăția lui Israel, pe toți îi schimba din funcții. Și-au hotărât atuncea
mai abitir să-L omoare și s-a dus Domnul Hristos în templul din Ierusalim unde a
văzut mulți negustori, schimbători de bani și i-a scos afară, i-a lungat din templu
zicând ,, Ați prefăcut casa Tatălui Meu în peșteră de tâlhari,, și atunci și acești
negustori s-au scandalizat. Cine este omul respectiv care are curajul să-i alunge de
acolo de unde mai marii preoților îi lăsau pe ei să își facă în tihnă afacerile?

Însă ce este important de știut în această primire triumfală a Domnului

Hristos în Ierusalim, El care vine de buna voie aclamat de lume, arată ca își asumă
crucea de care știa că va urma fiindcă de trei ori își anunțase înainte Sfinții
Apostoli, Patima și Invierea zicând că ,,Va urca la Ierusalim și va fi dat Fiul
Omului în mâinile fariseilor și cărturarilor, care Îl vor batjocori, Îl vor judeca, va fi
dat pe mainile tâlharilor și va fi condamnat la moarte,, exact ceea ce s-a și
întamplat.