Program Operațional Capital Uman

Apel: POCU/91/4/8Îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul medical

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman
SPITAL – COMUNITATE Cod Proiect: 109586
Flux de îngrijire continuă a nou-născutului și a sugarului cu risc crescut de îmbolnăvire și deces
 OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE

La sfârșitul cursului, cursanții vor fi capabili :

➢să recunoască semnele şi simptomele alergiilor alimentare şi a
intoleranţelor alimentare
➢să diferenţieze alergia alimentară de intoleranţa alimentară
➢să prezinte un algoritm de diagnostic în alergiile şi intoleranţele
alimentare la sugar
 Definiţii
➢Alergia alimentară este o reacţie reproductibilă, mediată imunologic
împotriva unor proteine alimentare cu manifestări digestive şi
extradigestive.

➢Intoleranţa alimentară defineşte reacţii nespecifice cauzate de orice

particulă din alimentul care determină reacţia, fără implicări
imunologie.
 HIPERSENSIBILITATE ALIMENTARĂ
ALERGIE ALIMENTARĂ INTOLERANŢĂ ALIMENTARĂ
reacţie mediată imunologic (prin limfocite T helper 2) reacţie nemediată imunologic

Reacţie imediată (IgE mediată) Reacţie întârziată (non-IgE mediată)
Debut la aprox 30-60 de min după ingestia Debut la căteva ore sau chiar zile după
alimentului ingestia alimentului
Semne şi simptome: Semne şi simptome:
- senzaţie de mâncărime la nivelul gurii, - dificultăţi de alimentaţie
palatului, faringelui -vărsături/ reflux gastroesofagian
- urticarie/angioedem -diaree
- edemul buzelor -falimentul creşterii
- vărsături/diaree -rectoragii
Reacţie anafilactică – cele de mai sus plus : Induse de proteine alimentare:
- edem la nivelul căilor respiratorii superioare -enteropatii
- wheezing/stridor -enterocolită
- hipotensiune/colaps -proctocolită
- stop cardiorespirator Dermatită atopică
Esofagită eosinofilică
Intoleranţă alimentară
Intoleranţă la componente non-
proteice
- Reacţii farmacologice, dependente
de cantitatea alimentului îngerat
-Malabsorbţia glucidelor
ex lactoză, fructoză, sorbitol,zaharoză
- Malabsorbţia grăsimilor:
ex. limfangiectazia intestinală,
fibroză chistică
- Boli metabolice ereditare
ex. intoleranţă ereditară la fructoză
-Reacţii idiosincratice (pseudo-
alergice)
ex . la amine vasoactive, aditivi
alimentari, conservanţi
 Alergia alimentară

Cele mai frecvente alimente cu potenţial alergen

• laptele de vacă şi derivatele din lapte

• ouă
• peşte
• Soia
• grâu
• arahidele, crustaceele, nuci, alune, fistic, migdale, caju, etc.
 Alergia alimentară

➢Reacţia alergică încrucişată

➢ declanşată ca urmare a expunerii organismului la anumite
componente alimentare care deţin o structură similară cu cea a
alergenului alimentar sau non-alimentar la care organismul este
sensibilizat
➢ reacții încrucișate la proteinele laptelui de soia la copiii
sensibilizați la proteinele laptelui de vacă
➢reacții încrucișate la alergenii specifici din fructe la copiii
sensibilizați la diferite polenuri
 Cele mai frecvente simptome apărute la sugarii
cu alergii alimentare

- vărsături - eritem perianal

- diaree - colici abdominale
- constipaţie - durere abdominală de tip
- scaun cu mucus/ sânge colicativ
- reflux gastro-esofagian - falimentul creşterii
 Investigaţii paraclinice în alergii alimentare
Manifestări clinice Investigaţii

reacţie imediată (IgE mediată) -urticarie, angioedem, - Ac specifici de tip IgE pozitiv
sindromul alergiei orale, reacţie anafilactică - test cutanat (prick test) pozitiv

reacţie întârziată (non-IgE mediată) – enterocolită indusă de Ac specifici de tip IgE negativ
proteinele alimentare, proctocolită test cutanat (prick test) negativ
diagnosticul se bazează pe îmbunătăţirea simptomelor după o
perioadă de 2-4 săpt de eliminare a alergenului alimentar şi
reapariţia acestora după reintroducerea lor în alimentaţie
biopsie gastrointestinală în caz de proctocolită alergică
infantilă (în caz de manifestări atipice)
reacţie mixtă (IgE/non-IgE mediată)- dermatită atopică, Ac specifici de tip IgE pozitiv
esofagită eosinofilică test cutanat (prick test) pozitiv
dietă de eliminare a alergenului alimentar
biopsie esofagiană în caz în care se supectează o esofagită
eosinofilică (refuzul alimentaţiei la sugari, boală de reflux
gastroesofagian fără semne de îmbunătăţire în ciuda
tratamentuluicorect administrat, disfagie)
 Managementul alergiilor alimentare
➢intervenţii imediate pentru tratamentul reacţiilor acute (reacţie
anafilactică)
➢strategii pe termen lung pentru a reduce riscul reacţiilor ulterioare
➢aderarea la o dietă de eliminare prin care se evită ingestia
alergenilor alimentari responsabili de instalarea simptomelor
alergice până în momentul instalării toleranţei.
➢monitorizarea strictă a parametrilor de creştere şi dezvoltare
➢în cazul copiilor alimentaţi cu lapte matern se recomandă dieta de
eliminare mamei cu menţinerea unui aport proteic adecvat şi
consum de calciu în doză de 1,2 g/zi.
 Alergia la proteinele din laptele de vacă

➢reacţie de hipersensibilizare mediată imun la antigenele care se

găsesc în laptele de vacă
➢cea mai frecventă alergie alimentară apărută la copilul mic
➢incidenţă maximă în primul an de viaţă
➢prevalenţă de aproximativ 2-3% în populaţia infantilă care scade după
vârsta de 6 ani sub 1%
 Principalii alergeni care se regăsesc în
compoziţia laptelui de vacă

➢beta-lactoglobulina - principala proteină alergizantă, se găseşte în

cantitate crescută printre proteinele din zer;
➢alfa-lactalbumina - proteină prezentă în zer, mai rar implicată în
apariția sensibilității
➢cazeina - componentul proteic principal al laptelui de vacă
➢albumina serică bovină - proteină prezentă în zer; este implicată în
instalarea alergiei la proteinele din carnea de vită la copiii sensibilizați
la proteinele din laptele de vacă
 Manifestările clinice în APLV

• În reacţia alergică IgE mediată (reacţie imediată) simptomele apar

până în intervalul a 2 ore după consumul proteinelor din lapte de vacă

• În cazul unei reacţii alergice non-IgE mediate (reacţie întârziată)

simptomele apar la căteva ore sau chiar zile după ingestia alimentului
şi se pot instala mai lent
 Manifestările clinice în APLV

➢implică mai multe sisteme, cauzând în special mainfestări

gastrointestinale, cutanate şi respiratorii
➢eczema atopică apare la 50% din pacienţi cu APLV, iar aproximativ
25-50% din ei prezintă manifestări gastrointestinale
➢semne clinice gastrointestinale pot fi cauzate de inflamaţia,
dismotilitatea sistemului digestiv sau din combinaţia lor.
➢semnele cutanate împreună cu manifestările digestive cresc
probabilitatea de APLV!
 Terapia nutriţională în APLV
Sugar alimentat cu lapte de mamă
➢eliminarea laptelui şi a produselor lactate din dieta mamei fără
întreruperea alimentaţiei cu lapte matern
➢mama va primii sfaturi nutriţionale şi supliment de calciu po 1000
mg/zi.
➢forme severe (eczemă atopică severă, enterocolită severă,
falimentul creşterii, etc) se intrerupe alimentaţia cu lapte matern pe
o perioadă de maxim 2 săptămâni când sugarul va primii o formulă
pe bază de aminoacizi.
 Terapia nutriţională în APLV
Sugar alimentat cu formulă de lapte
➢excluderea laptelui de vacă şi a produselor lactate şi a formulelor
standard pe bază de lapte de vacă
➢formulă de lapte extensiv hidrolizată (cu sau fără lactoză, în
funcţie dacă sugarul prezintă sau nu intoleranţă secundară la
lactoză)
➢dacă nu se observ îmbunătăţiri în 2 săptămâni se trece pe o
formulă pe bază de aminoacizi
➢În forme cu manifestări severe (reacţii anafilactice sau
gastrointestinale severe, falimentul creşterii, etc) dieta de eliminare
începe cu o formulă pe bază de aminoacizi.
➢Formulele pe bază de soia sunt recomandate doar la sugarii mai
mari de 6 luni (atenţie la reacţii încrucişate!)
 Terapia nutriţională în APLV

➢reintroducerea laptelui în alimentaţia copilului se face la

recomandarea şi supravegherea medicului alergolog

➢verificarea periodică prin testele de provocare (expunerea copilului

la cantităţi mici de lapte pentru confirmarea sau infirmarea
diagnosticului) este necesară pentru a preveni restricţia inutilă a
laptelui şi a produselor lactate din alimentaţia copilului (sau a mamei
dacă sugarul este alimentat cu lapte matern)
 Intoleranţa la lactoză
➢reacţie adversă nemediată imunologic cauzată de incapacitatea
organismului de a digera lactoza prin funcţionalitatea defectuoasă sau
absenţa lactazei
➢intoleranţa congenitală (deficitul congenital de lactază) apare
foarte rar, transmitere autozomal recesivă
➢simptomele apar din primele zile de viaţă (scaunele apoase
explozive ,vărsăturile postprandiale)
➢intoleranţa primară: reducerii fiziologice progresive, odată cu
vârsta, a activităţii lactazei din enterocite
➢intoleranţa secundară la lactoză (deficitul secundar de lactază)
apare în cadrul afecțiunilor gastrointestinale cronice
➢alterarea mecanismului de acţiune enzimatică al enterocitelor
(de ex boala Crohn, boala celiacă, parazitoze intestinale, etc).
 Intoleranţa la lactoză
Tabloul clinic
➢diaree explozivă, greaţă, vărsături, distensie abdominală, dureri
abdominale (semne şi simptome care apar şi în APLV!)
➢în forme severe afectarea creşterii, semne de malnutriţie
➢semnele şi simptomele apar după consumul alimentelor ce conţin
lactoză (de obicei după 30 minute-2 ore).
 Intoleranţa la lactoză

Metode de diagnostic
➢testul de incărcare cu lactoză
➢testul hidrogenului în aerul expirat
➢testul genetic pentru intoleranţa la lactoză
 Intoleranţa la lactoză

Tratamentul intoleranţei la lactoză

➢intoleranţă congenitală: se recomandă restricţie pe termen lung la
lactoză (alimentaţie cu formule fără lactoză în petrioada de sugar,
evitarea produselor care conţin lactoză pe parcursul vieţii)
➢intoleranţă secundară: restricţie pe termen scurt (alimentaţie cu
formule fără lactoză, alimentaţie cu lapte matern şi suplimentare cu
lactază)
• Boala celiaca dr Laura Trandafir.......
 MESAJ DE REŢINUT
• Alergia alimentară trebuie diferenţiată de intoleranţă alimentară, reacţie adversă
nemediată imunologic.
• Semnele şi simptomele alergiilor alimentare şi a intoleranţelor alimentare pot fi
foarte asemănătoare, necesitând un diagnostic corect şi complex.
• Alergiile alimentare apărute în perioada de sugar de obicei sunt non-IgE mediate,
cauzând reacţii întârziate implicând sistemul gastrointestinal sau prezentând
semne cutanate (dermatită atopică).
• La pacienții cu risc crescut de a dezvolta BC alimentația naturală, introducerea
tardivă a glutenului sau a unor cantități mici de gluten nu vor preveni apariția
bolii.
• La pacienții cu suspiciune clinică de BC în absența Ac anti-TG2, EMA și/sau anti-
DGP se recomandă continuarea investigațiilor cu efectuarea biopsiei intestinale și
testarea HLA.
• Proba de încărcare cu gluten urmată de efectuarea biopsiei intestinale se
recomandă copiilor diagnosticați înainte de 2 ani.
• Dieta fără gluten reprezintă singura metodă terapeutică și trebuie respectată toată
viața în cazurile corect diagnosticate.