Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- noţiuni generale
Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A) este un impozit indirect, care se aplică asupra cifrei de
afaceri. În Republica Moldova reprezintă un impozit general de stat. Prin intermediul T.V.A se
colectează la buget o parte din valoarea mărfurilor produse (serviciilor prestate, lucrărilor
executate) în republică sau importate.
T.V.A. a fost instituită în RM la 01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor. Pe tot
parcursul de existenţă T.V.A. a suferit multiple modificări care în mod direct şi indirect influenţa
negativ activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia materială a populaţiei.
În scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi reflectat în
Codul Fiscal al RM (Titlul III). Conform prevederilor titlului III al codului fiscal subiecţi
impozabili cu T.V.A. sunt:
livrate pe teritoriul RM, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA.
Cota redusă de 6% se aplică la:
gazele naturale şi gazele lichefiate, atât la cele importate, cât şi la cele livrate pe teritoriul
RM.
Livrările impozabile şi livrările scutite de T.V.A.
Orice livrare efectuată de către plătitorii de TVA care nu este livrare scutită de impozit constituie
livrare impozabilă. Toate livrările se impozitează la cota standard în vigoare, cu excepţia
livrărilor la cota zero şi cote reduse.
T.V.A. prevede scutiri pentru un şir de livrări (vezi mai detaliat p.1-30 din alin. (I), art. 103 CF).
T.V.A. nu se aplică:
Atît pentru livrările efctuate pe teritoriului RM cît şi la importul mărfurilor, serviciilor de către
subiecţii impozabili în cazul în care obiectul tranzacţiei îl constituie:
locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora (cu excepţia
plăţilor de comision)
unele produse alimentare şi nealimentare pentru copii
proprietatea de stat răscumpărată în procesul de privatizare
proprietatea confiscată, fără stăpân, trecută în posesiunea statului cu drept de succesiune,
comorile
mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţământ legate de de procesul instructiv de
producţie şi educativ
produsele de fabricaţie proprie în cantinele studenţeşti, şcolare şi altor instituţii de
învăţămînt, medicale, din sfera social-culturală finanţate parţial sau în întregime de la
buget
producţiei atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lângă spitalele de psihiatrie
ale Ministerului Sănătăţii, în care muncesc persoane handicapate.
serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor
serviciile medicale (cu excepţia celor cosmetologice)
serviciile financiare
serviciile poştale
cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei
serviciile prestate de transportul în comun urban, suburuban, interurban auto, feroviar,
fluvial
producţia de carte şi publicaţiile periodice
autoturismele şi autovehiculele
activele materiale destinate includerii in capitalul statutar (social) a căror valoare pentru o
unitate este mai mare de 3000 lei şi durata utilă de funcţionare depăşeşte un an.
altele
la importul:
Notă:
În cazul suspendării livrărilor supuse TVA, subiectul impozabil este obligat să informeze despre
aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat este obligat să anuleze înregistrarea
contribuabilului TVA.
În cazul în care subiectul impozabil nu va efectua livrări impozabile şi nu va dori să rămână
înregistrat, el este obligat să informeze Serviciul Fiscal de Stat precum că, în ultimele 12 luni,
volumul livrărilor nu a depăşit plafonul stabilit pentru înregistrare. Dacă subiectul impozabil
doreşte să anuleze actul de înregistrare şi înştiinţează despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat, el
trebuie să dovedească că în viitor volumul livrărilor impozabile nu va depăşi plafonul stabilit
pentru înregistrare. În acest caz Serviciul Fiscal de Stat anulează înregistrarea.
Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului
TVA în caul în care:
valoare totală a livrărilor impozabile ale subiectului impunerii într-o oarecare perioadă de
12 luni consecutive nu a depăşit plafonul de 300 000 lei;
subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală.
Ajustarea se efectuează numai dacă sunt prezente documente ce confirmă operaţiile menţionate.
În caz când livrarea se efectuează la un preţ mai mic decât cel de piaţă fie din cauza relaţiilor
specifice între furnizor şi consumator, fie că consumatorul este un angajat al furnizorului, atunci
obiectul impozabil constituie valoarea de piaţă a acestor livrări.
Mărfurile şi serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător, mărfurile de producţie proprie şi serviciile care sunt transmise (prestate) ulterior
fără plată angajaţilor subiectului impozabil se consideră livrare impozabilă cu valoarea
impozabilă egală valorii ei de piaţă.
Mărfurile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, care
ulterior sunt însuşite de către subiect sau sunt transmise de el membrilor familiei sale se
consideră livrare impozabilă a acestui subiect. Valoarea impozabilă a livrării de mărfuri servicii
este valoarea achitată de către subiect pentru livrarea destinată desfăşurării activităţii sale de
întreprinzător, iar pentru mărfurile de producţie proprie – valoarea lor de piaţă.
Mărfurile şi serviciile procurate de către subiectul impozabil pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător, mărfurile de producţie proprie şi serviciile livrate în contul retribuirii muncii
angajatului se consideră livrare impozabilă cu valoarea impozabilă egală cu valoarea ei de piaţă.
Valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un subiect al
impunerii nu poate fi mai mică decât cheltuielile pentru producerea lor sau decât preţul de
procurare al mărfurilor livrate, sau decât preţul de cost al serviciilor prestate, cu excepţia
cazurilor când marfa şi-a pierdut calităţile de consum.
Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor supuse uzurii reprezintă valoarea cea mai
mare din valoarea lor de bilanţ şi valoarea de piaţă.
Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală (cheltuielile de
transport, cheltuielile de asigurare, alte cheltuieli aferente aducerii mărfurilor în vamă),
determinată în conformitate cu legislaţia vamală, care include valoarea mărfurilor conform
documentelor de însoţire, precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul
acestor mărfuri, cu excepţia a T.V.A.
În cazul absenţei documentelor, care confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul
diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabilă a mărfurilor este
determinată de către autorităţile vamale, în conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi
de legislaţie.
factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată TVA;
documentul eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA pe mărfurile
importate (declaraţie vamală).
de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate (ordin de plată)
Factura fiscală. Factura fiscală reprezintă un document care după indicatorii pe care-i conţine
îndeplineşte funcţiile facturii de expediţie şi ale facturii TVA în ansamblu.
Astfel, factura fiscală este eliberată pentru livrările impozabile efectuate nemijlocit de către
agenţii economici înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili cu TVA, care anterior eliberau
facturi TVA sau se vor înregistra conform cerinţelor Codului Fiscal (Titlul III) în calitate de
plătitori de TVA şi vor efectua livrări de mărfuri şi servicii impozitate cu TVA la cotele
standard, reduse sau zero.
Facturile fiscale nu se eliberează în cazurile în care:
Facturile fiscale nu se eliberează şi în cazurile prevăzute anterior pentru facturile TVA, adică la:
Importul serviciilor;
Primirea avansului pentru livrările de mărfuri şi servicii ce urmează a fi efectuate, cu
excepţia vânzării ediţiilor periodice impozabile cu TVA prin abonarea la acestea şi
prestării serviciilor de publicitate;
Livrarea mărfurilor, serviciilor populaţiei cu plată în numerar, inclusiv şi la decontările
cu populaţia prin intermediul serviciului instituţiilor financiare, î.S. „Poşta Moldovei" şi
altor persoane autorizate.
6) tipul livrării;
7) pentru fiecare tip de livrare de mărfuri, servicii:
cantitatea mărfii;
preţul unui articol de marfă fără TVA;
cota TVA;
suma TVA pe un articol de marfă;
suma totală a livrării de mărfuri, servicii care trebuie achitată;
suma totală a TVA.
în factura fiscală, la livrările de export, trebuie să fie indicat că bunurile sunt destinate
exportului, precum şi ţara de destinaţie. Facturile fiscale se numerotează în ordine succesivă şi se
păstrează la furnizor în aceeaşi ordine.
Pentru vânzarea cu amănuntul în locurile special amenajate, cu plată în numerar, eliberarea
facturii fiscale nu este obligatorie dacă sunt respectate următoarele condiţii:
subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar la fiecare punct
comercial şi de prestări servicii în conformitate cu legislaţia privind efectuarea
decontărilor băneşti pentru operaţiile comerciale sau serviciile prestate, înscrierea se
efectuează în momentul primirii sau achitării sumei în numerar. La sfârşitul fiecărei zile
de lucru se face bilanţul.
la sfârşitul fiecărei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă, este înscrisă suma totală a
TVA pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate
se introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar.
în cazul livrării serviciilor contra plată în numerar, factura fiscală se eliberează în momentul
primirii banilor sau până la acest moment.
Factura fiscală conţine 25 de rubrici care convenţional pot fi structurate în 4 părţi:
Partea introductivă;
Partea calitativă;
Partea cantitativă;
Partea însoţitoare.
În cazurile în care agenţii economici au creanţe cu bugetul (TVA ded. > TVA col,) din cauza
livrărilor efectuate la cota zero sau la cote reduse, atunci TVA se restituie în conformitate cu
Instrucţiunea privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată nr. 188 din 17/11/2005 într-
un termen ce nu va depăşi 45 de zile.
Dacă suma TVA deductibilă la întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi
întreprinderile ce prelucrează lapte şi produse lactate depăşeşte suma TVAcolectată, atunci
diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a TVA, înmulţită cu valoarea livrării ce
se impozitează la cota redusă.
Exemplu 1. În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de
460000 lei. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800
lei. TVA aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 85000 lei,
Limita maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. Insă, datorită
faptului că depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 48200
lei= (85000-36800) spre restituire se va accepta numai 48200 lei şi nu 92000 lei.
Exemplu 2. În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de
460000 lei. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800
lei. TVA aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 140000 lei,
Limita maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. Insă, datorită
faptului că depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 103200
lei= (140000-36800) spre restituire se va accepta numai 92000 lei şi nu103200 lei.
Dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că
subiectul impozabil a efectuat o livrare ce se impozitează la cota „zero", acesta are dreptul la
restituirea sumei (achitată prin intermediul contului de decontare) cu care a fost depăşită TVA la
valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei -standard a TVA, înmulţită cu valoarea
livrării, ce se impozitează la cota zero.
EX. În luna august SRL „Codru" a efectuat livrări de mărfuri: pe piaţa internă de 115000 lei, la
export - 210000 lei. Achiziţiile de materii prime şi materiale au constituit 194000 lei (fără TVA).
Deci, :
Calculăm limita maximă pentru restituire: 2 10000*20% = 42000 lei. în acest caz bugetul va
restitui agentului suma TVA = 15800 lei, deoarece ea nu depăşeşte limita calculată.
Astfel, determinarea sumelor spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală iar
restituirea sumelor TVA se permite numai în urma unui control tematic, organizat în baza cererii
contribuabilului depuse la serviciul fiscal.
8 încălţăminte 2 perechi
10 ceasuri l unit.
Notă: lista este stabilită pentru o persoană. La trecerea frontierei de stat persoanei fizice i se
permite introducerea în ţară, fără achitarea taxelor vamale a obiectelor de igienă personală, a
parfumeriei şi cosmeticilor, a medicamentelor de strictă necesitate personală.
Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător
achită TVA până la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică până la momentul
introducerii mărfurilor pe teritoriul RM. Persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum
personal, a căror valoare depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv, achită
TVA în momentul controlului vamal al bagajului şi numai în măsura în care valoarea depăşeşte
limita stabilită.
Pentru importator valoarea mărfurilor, pe baza căreia se calculează TVA este costul mărfurilor la
momentul intrării în RM, inclusiv toate taxele legate de import, taxele vamale, impozitele,
asigurarea, fraht (document comercial care însoţeşte încărcătura sau marfa transportată pe calea
ferată şi în care se menţionează mărfurile, expeditorul şi destinatarul, staţia de destinaţie şi taxele
respective), cheltuielile de transport, royalty şi alte plăţi care urmează a fi achitate de către
importator.
TVA la import = (costul vamal + taxa vamală + taxa pentru efectuarea procedurilor
vamale + accizul) x cota TVA
Importatorii sunt obligaţi să prezinte documentele, care confirmă valoarea mărfurilor importate,
cum ar fi: factura fiscale, contactele sau alte documente stabilite de legislaţie.
Achitarea TVA pentru mărfurile importate de către subiecţii impozabili se efectuează până la sau
în momentul prezentării declaraţiilor vamale necesare sau a declaraţiei verbale, în cazul în care
persoana fizică efectuează importul mărfurilor pentru folosinţă proprie. TVA va fi impusă la cota
20% de la valoarea mărfurilor calculată, cu excepţia mărfurilor, a căror cota este 0%.
Importatorii de mărfuri sunt obligaţi să indice codul lor fiscal în declaraţia vamală cu excepţia
cazurilor când mărfurile nu sunt destinate pentru revânzarea sau altă activitate de întreprinzător.
Subiecţii impozabili, care importă mărfuri în scopuri de întreprinzător au dreptul de a trece în
cont TVA achitată la import, luând în consideraţie restricţiile privind trecerea în cont a TVA
pentru subiecţii impozabili care efectuează, livrări scutite de impozit.
Importul serviciilor. Serviciile importate în RM sunt obiecte ale impozitării şi sunt definite în
conformitate cu art. 93 al CF.
Valoarea serviciilor importate se consideră preţul achitat sau care urmează a fi achitat
furnizorului de către persoana juridică sau fizică - beneficiarul serviciilor prestate. Valoarea va
include plăţile efectuate în RM sau plăţile efectuate în afara republicii.
Exporturile. Cota zero şi documentele care confirmă exportul.
Subiecţii impozabili care exportă mărfuri sau servicii din RM se impozitează la cota zero.
Pentru a obţine dreptul de restituire a TVA pe mărfurile, serviciile exportate, subiectul impozabil
trebuie să prezinte următoarele documente:
La prestarea altor servicii de export document ce confirmă efectuarea serviciilor sau documentul
de decontare a subiectului impozabil care prestează servicii şi confirmarea în scris a
nerezidentului - consumatorului de servicii. Confirmarea în scris de prestare a serviciilor este
necesar de prezentat în limba de stat (întocmită prin traducere oficială).
In cazul lipsei documentelor care confirmă exportul, subiectul impozabil nu are dreptul de a
pretinde la restituirea TVA în mărime de 0%. Totodată, în asemenea caz TVA se calculează
indiferent de faptul dacă subiectul impozabil percepe sau nu TVA de la consumator.
Valoarea tuturor livrărilor, mărfurilor sau serviciilor exportate într-o perioadă fiscală se indică în
declaraţia TVA în coloana respectivă, în acest caz, TVA pe aceste livrări nu se indică, cu
condiţia prezentării confirmărilor documentare despre efectuarea exportului.
în cazul transportării pasagerilor cu toate tipurile de transport pe rutele internaţionale TVA nu se
include în costul tichetului, deoarece astfel de servicii sunt impozitate la cota zero.
Mărfurile şi serviciile, care însoţesc prestarea serviciilor de transportare internaţională de toate
tipurile de transport, incluse în costul tichetelor sunt considerate ca parte a serviciului impozabil
la cota zero. Transportarea pasagerilor pe rute internaţionale tur-retur se consideră ca o singură
transportare.
Exemplul 1: Domnul Croitoru - arhitector, rezident al RM proiectează clădiri în România. O
parte din lucrul preliminar el îl efectuează în RM, iar lucrul de bază el îl efetuează pe teritoriul
României domnului Madan, care se află în România. Serviciul în cauză este consumat în afara
RM şi se impozitează la cota zero.
Exemplul 2: Domnul Mocanu - rezident al RM prestează servicii de consulting domnului Căpiţa
- rezident al Ukrainei, care vizitează RM pentru a beneficia de acest serviciu. Astfel de serviciu
ce se consumă în RM nu este serviciu de export şi se impozitează la cota standard a RM.
La grupa I sunt atribuiţi contribuabilii care pe parcurs a minim 3 ani bugetari desfăşoară orice
gen de activitate pentru care agentul economic a asigurat stabilirea corectă a impozitelor, plăţilor
datorate şi onorarea integrală şi în termenele stabilite a acestora. Toate actele de control
întocmite de organele de control din ţară trebuie să demonstreze că nu s-au admis încălcări ale
prevederilor legale.
La grupa II sunt atribuiţi contribuabilii care pe parcurs a minim 2 ani bugetari desfăşoară orice
gen de activitate pentru care agentul economic a asigurat onorarea integrală şi în termenele
stabilite a impozitelor şi plăţilor datorate. Ultimul act de control general, întocmit de organele de
control din ţară, trebuie să demonstreze o atitudine responsabilă a agentului economic faţă de
obligaţiuni. Evaziunile consemnate în act au fost admise fără intenţie şi mărimea lor nu depăşeşte
valoarea capitalului social al întreprinderii la data întocmirii actului. Actele de control tematice
privind restituirea sumei TVA din buget, aferente livrărilor la cota zero (efectuate anterior),
trebuie să demonstreze că nu s-au admis încălcarea prevederilor CF.
La grupa III se atribuie contribuabilii care nu corespund criteriilor grupelor I şi II.
Atribuirea contribuabililor, înregistraţi ca plătitori de TVA, la grupele de credibilitate, se face de
către Comisiile teritoriale privind restituirea TVA special formate în cadrul serviciilor fiscale de
stat teritoriale, la care se deserveşte contribuabilul, o dată în an (luna ianuarie a anului respectiv),
în acest scop, contribuabilii până la l ianuarie a anului respectiv depun la IFS teritorial cererea de
atribuire la una din grupele de credibilitate. Contribuabilii trebuie să îndeplinească toate criteriile
stipulate în regulament, pentru a permite atribuirea lui la una din grupele menţionate. Agenţii
economici atribuiţi la categoria Contribuabili Mari depun cererea la IFPS Direcţia de
Administrare a Contribuabililor Mari (în continuare DACM). Toate documentele de restituire
întocmite de DACM, în vederea emiterii deciziei de restituire, se prezintă Comisiei republicane
privind restituirea.
Comisiile teritoriale privind restituirea se formează la fiecare IFS teritorial şi sunt compuse din
şeful inspectoratului, şefii direcţiilor competente şi alţi colaboratori.
Determinarea şi reflectarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă
fiscală separat.
La determinarea sumelor TVA spre restituire se verifică corectitudinea trecerii în cont a sumelor
TVA, respectarea prevederilor Codului Fiscal cu privire la provenienţa facturilor fiscale, modul
de completare a lor, etc. In caz, de necesitate, se solicită controale de contrapunere la furnizorii
mărfii exportate pe principiu până la producătorul sau importatorul ei.
Determinarea sumei TVA spre restituire în cazul efectuării exporturilor se face în modul
următor:
suma TVA trecută în cont în fiecare perioadă fiscală rezultată cu eventualele diferenţe,
determinate în urma verificării prevăzute la mai sus, formează TVA aferentă facturilor
fiscale acceptate la deduceri.(trecere în cont)
se determină cota parte a TVA aferentă facturilor achitate furnizorilor prin intermediul
conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală separat până la momentul controlului
fără dreptul la recalculările ulterioare;
se determină suma TVA aferentă valorii mărfurilor (serviciilor) livrate la cota zero, prin
aplicarea cotei TVA standard la valoarea acestei livrări;
se va accepta spre restituire numai suma TVA determinată ca diferenţa dintre suma TVA
atribuită la deduceri, inclusiv trecută în cont din perioada precedentă şi suma TVA
calculată pentru livrările efectuate, înmulţită la cota parte a TVA aferentă facturilor
achitate furnizorilor prin intermediul conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală
separat, dar nu mai mare decât suma determinată la punctul
Cu derogare la prevederile punctului b) şi d) se acceptă determinarea sumelor TVA spre
restituire, dar nu mai mare decât suma stabilită la punctul c), numai în cazurile când
pentru aceasta este Hotărârea Consiliului Coordonator al IFPS.
Modul de restituire a sumelor TVA din buget este aplicat faţă de contribuabilii înregistraţi ca
plătitori de TVA, în funcţie de grupa de credibilitate la care au fost atribuiţi. Restituirea sumelor
TVA mai mici de 200000 lei, solicitate pentru o perioadă fiscală, se face prin decizia Comisiei
teritoriale privind restituirea TVA cu excepţia agenţilor economici atribuiţi la categoria
„contribuabili mari".
Pentru toate grupele de credibilitate, precum şi agenţii economici atribuiţi la categoria
„contribuabili mari" (indiferent de suma TVA confirmată spre restituire) restituirea sumelor
TVA mai mari de 200000 lei solicitate pentru o perioadă fiscală se face prin decizia Comisiei
republicane. In acest caz IFS teritorial care a asigurat controlul sau DACM întocmeşte Aviz
despre posibilitatea acceptării restituirii care se emite în adresa Comisiei republicane.
cererea de restituire;
declaraţiile TVA din care rezultă suma de restituire;
registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sunt înregistrate operaţiunile de
livrare sau procurare;
documentele care atestă efectuarea exportului: declaraţia vamală de export, vizată de
organele vamale, confirmarea Departamentului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor
de export efectuate de subiectul impozabil, declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti
ş.a.
Restituirea sumelor TVA sau transferarea sumelor pentru stingerea altor plăţi datorate la buget se
efectuează de la contul stabilit de trezorerie. Trezoreria de Stat, primind documentele cu privire
la restituirea sumelor TVA, în măsura disponibilităţii la cont, asigură îndeplinirea lor.
Departamentul Vamal, la primirea extrasului Trezoreriei de Stat privind efectuarea restituirii în
contul plăţilor la import, este obligat să pună la dispoziţie
informaţia din extrasul Trezoreriei de Stat organelor vamale corespunzătoare, nu mai târziu de
ziua următoare celei când a fost primită informaţia, iar acestea din urmă se obligă să înştiinţeze
subiectul impunerii despre operaţia înfăptuită. Reflectarea în fişa contului personal a sumelor
TVA, acceptate spre restituire se efectuează în conformitate cu modul stabilit de IFPS.
După eliberarea cerinţei de plată a T.V.A. IFS teritorial are dreptul să efectueze calculul sumei
T.V.A. spre plată. Suma T.V.A. trebuie reflectată în documentele contabile respective ale
subiectului impozabil. Calculul T.V.A. are loc în următoarele circumstanţe:
în cazul efectuării controlului fiscal în rezultatul căruia se ajustează suma T.V.A spre
plată;
în cazul calculării sumei T.V.A. de către IFS teritorial din motivul neprezentării
declaraţiei de către subiectul impozabil.
Există cazuri în care apare restanţă la achitarea T.V.A. subiectului impozabil. La ele se referă:
Subiectul impozabil prezintă declaraţia T.V.A., dar nu efectuează plata în buget a sumei
T.V.A. spre plată în termenele stabilite;
Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei T.V.A. indicată în cerinţa de plată
eliberată de către IFS;
Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei taxate şi nemodificate în urma
contestării de către contribuabil a sumei T.V.A.;
Subiectul impozabil se eschivează de la plata penalităţii calculate sau a altor sancţiuni
suma cărora a rămas nemodificată în urma contestării lor de către contribuabil;
Subiectul impozabil nu achită o parte din suma obligaţiunii fiscale după expirarea
termenului stabilit pentru plata T.V.A., indicat în cerinţa de plată.
Termenul de restituire stabilit prin articolul 101 (5) din Codul fiscal, se determină din ultima zi a
lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale pentru care se solicită restituirea. Dacă se
solicită restituirea TVA pentru perioade anterioare, dar nu pentru ultima perioadă fiscală, pentru
care au fost prezentate Declaraţiile privind TVA, termenul de restituire este de 45 zile din data
depunerii cererii şi documentelor confirmative.
În scopul administrării restituirii TVA în cadrul IFPS se instituie Comisia republicană privind
atribuirea grupelor de credibilitate plătitorilor TVA şi examinarea disensiunilor dintre subiecţii
impozabili şi IFS teritoriale (DACM) privind restituirea TVA (în continuare Comisia
republicană), în cadrul IFS teritorial se instituie Comisia teritorială privind restituirea TVA, (în
continuare Comisia teritorială), iar în cadrul DACM se instituie Comisia IFPS privind restituirea
TVA contribuabililor deserviţi la DACM.
Restituirea sumei TVA se efectuează în termen de 45 de zile din data depunerii cererii de
restituire. 37 de zile din termenul dat sînt destinate efectuării controlului şi primirii deciziei de
restituire, restul de 8 zile sînt destinate efectuării restituirii efective. Cerinţe similare faţă de
termenul de restituire se aplică şi pentru cazurile de restituire a TVA în baza grupelor de
credibilitate I şi II. Agentul economic, cu decizia corespunzătoare şi cu o cerere suplimentară
intervine la inspectoratul fiscal la care se deserveşte pentru distribuirea sumei acceptate spre
restituire.
IFS teritorial transmite materialele necesare pentru executarea restituirii sumelor TVA
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat care, după o verificare suplimentară a corectitudinii
întocmirii materialelor necesare, prezintă Trezoreriei Centrale dispoziţiile de plată trezoreriale şi
documentele justificative anexate la ele.
Executarea restituirii sumelor TVA se face de la contul stabilit de Ministerul Finanţelor în contul
stingerii datoriilor, agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul de stat (cu
excepţia plăţilor administrate de organele vamale), bugetele unităţilor administrativ-teritoriale,
bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală iar în
lipsa datoriilor - la contul de decontare a agentului economic.Trezoreria Centrală primeşte
documentele de plată, cu privire la restituirea sumelor TVA, le examinează şi asigură executarea
lor.