Rolul mass media în comunicare

Mass media - termen consacrat mai întâi în limba engleză referitor la mijloacele
de comunicare în masă; seturi de tehnici şi metode de transmitere, de către furnizori
centralizaţi, a unor mesaje unei audienţe largi, eterogene şi dispersate geografic. Într-
o perspectivă instituţională, mijloacele de comunicare în masă sunt considerate
instituţii sociale, atât culturale cât şi economice.

Cartea, ziarul, radioul, filmul, televiziunea, internetul. Rând pe rând au apărut, au

înregistrat un moment de apogeu, apoi şi-au ocupat locul printre ceea ce astăzi numim
mijloace de comunicare în masă.

O latură importantă a acţiunii mass media este dată de faptul că ele constituie,
împreună cu familia, şcoala şi alte instituţii, un factor important de socializare, de
educare a normelor şi valorilor unei societăţi şi comunităţi, comunicarea servind
astfel ca factor de integrare a individului în mediul cultural, social şi economic căruia
îi aparţine.

Având în vedere interacţiunile dintre media şi societate, jurnaliştii, oamenii

politici, psihologii, sociologii au încercat să determine care e locul pe care mass
media îl ocupă în viaţa socială, care sunt legăturile ce se stabilesc între mass-media şi
diferite grupuri sau persoane, ce natură au aceste legături şi care este influenţa lor în
procesele de transformare socială, economică, politică şi culturală. Şi pentru că presa
răspunde unor aşteptări specifice, pentru că ea satisface, sau poate nu, nevoile
indivizilor, s-a afirmat , într-un sens mai general, că ea îşi asumă anumite funcţii.
Toate acestea au fost traduse prin sintagma “funcţiile mass-media”.

Distinge următoarele funcţii ale presei:

 funcţia de informare, tradusă prin nevoia indivizilor şi grupurilor de a controla
mediul. Această funcţie răspunde nevoii indivizilor de a supraveghea lumea
înconjurătoare, iar informaţia nu trebuie să aibă o utilitate imediată. Mesajele presei
nu prezintă numai ce s-a întâmplat, ci şi ceea ce s-ar putea întâmpla.
Pe lângă radioteleviziunea şcolara, acestea constituie o adevărată universitate
pentru adulţi. Difuzând informaţii şi cunoştinţe, mijloacele de comunicare în masă au
devenit, astfel, unul dintre cele mai puternice stimulente pentru cunoaştere şi învăţare,
pentru îmbogăţirea orizontului de cultură al omului modern. Această funcţie este cu
deosebire dezvoltată în cazul radioului şi televiziunii, bucurându-se de o atenţie cu
totul deosebită şi în ţara noastră.
  funcţia de interpretare, care se referă la sintetizarea informaţiilor apărute într-
o ştire şi a semnificaţiilor atribuite lor. “Oamenii simt nevoia ca lumea ce îi
înconjoară să fie prezentată în chip ordonat şi coerent, încărcată cu un anume sens şi
ordonată după o anume ierarhie , astfel încât, pornind de la aceste clasificări şi
interpretări, să poată lua mai uşor deciziile inerente existenţei de zi cu zi.”
 funcţia de legătură, ce susţine că prin consumarea produselor mass-media,
milioane de oameni se regăsesc legaţi prin nenumărate fire nevăzute. Datorită presei
oamenii descoperă că împărtăşesc aceleaşi valori, că se pot mobiliza pentru aceleaşi
scopuri. într-un cuvânt, că fac parte sau că pot face parte dintr-o comunitate umană de
dimensiuni infinit mai complexe decât acelea ale comunităţii în care îşi trăiesc viaţa
de zi cu zi.
 funcţia de culturalizare, care spune că o dată cu apariţia şi creşterea ponderii
mass-media, o mare parte a activităţilor de transmitere a valorilor şi modelelor
culturale, de formare a gândirii şi a comportamentului au fost preluate de mesajele
presei.
Impactul „cultural” al mass media este într-adevăr considerabil şi de aceea
utilizarea termenului de „cultură mass media” nu reprezintă doar o figură de stil
pentru a ilustra modernizarea limbajului nostru.
Sub raport structural, „cultura mass media” constă în: tehnicile de comunicare în
masă; sisteme de mesaje în care sunt obiectivate valori culturale adaptate la
comunicarea de masă; producţii culturale realizate special pentru comunicarea de
masă, potrivit limbajului şi circuitelor specifice acesteia.
 funcţia de divertisment, care se traduce prin produsele cu care mass-media
răspunde nevoii oamenilor de relaxare, de odihnă, de evadare din grijile cotidiene.
Datorită stresului zilnic, datorită creşterii nevoii oamenilor de a se destinde, dar şi
datorită creşterii rolului publicităţii presa a devenit instituţia care vinde
divertismentul la costurile cele mai reduse, această în raport cu cinematograful ,
teatrul, turismul, artă sau orice alte mijloace de relaxare şi divertisment.
Pe lângă funcţiile amintite mai sus, mijloacele de comunicare în masă au un rol
important şi în promovarea industrializării şi a modernizării economiei, atât în ţările
avansate economic cât şi în ţările în curs de dezvoltare, constituind un important
factor al proceselor de dezvoltare economico-socială.
De asemenea influenţele şi efectele mass media asupra opiniilor, atitudinilor,
comportamentelor politice arată că acestea constituie în societăţile moderne o
puternică forţă politică.
 Bibliografie:
Bârgăoanu, Alina şi Dobrescu Paul. (2003). Mass media şi societatea. Bucureşti:
Editura Comunicare.ro
Coman, Mihai. (1999). Introducere în sistemul mass media. Iaşi: Editura Polirom
Drăgan, Ion. (1980). Opinia publică, comunicarea de masă şi propaganda.
Bucureşti: Editura stiinţifică şi enciclopedică
Vlăsceanu, Lazăr şi Zamfir Cătălin. (1993). Dicţionar de sociologie. Bucureşti:
Editura Babel