“Măsuratorile care se fac, potrivit teoremei lui Pitagora au constituit

unul dintre fundamentele civilizaţiei europene” ( Octav Onicescu )

PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VII-a
Data: 9.06.2017
Profesor: Rusu Maria
Disciplina : Matematică ( Geometrie)
Unitatea de învăţare: Relații metrice în triunghiul dreptunghic
Subiectul : Relații metrice în triunghiul dreptunghic. Recapitulare
Tipul lecţiei : Lectie de recapitulare a cunoştinţelor
Locul de desfăşurare : Sala de clasă
Competenţe generale:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate.

Competenţe specifice:

1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată;
2. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia;
3. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic;
4. Exprimarea, în limbaj matematic, a perpendicularităţii a două drepte prin relaţii metrice;
5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu rezolvarea triunghiului dreptunghic;
 6. Transpunerea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice la situaţii-problemă date.

Obiectivele operaţionale ale lecţiei:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
𝑂1: Să enunţe şi să aplice corect teorema înălţimii, teorema catetei, teorema lui Pitagora şi reciproca acesteia ;
𝑂2: Să determine, prin calcul, lungimi de segmente utilizând teoremele învăţate și valorile pentru sinusul, cosinusul, tangenta,
cotangenta unghiurilor cu măsurile de 300 , 450 , 600 , dar şi ariile unor figuri geometrice ;
𝑂3: Să deseneze corect o figură geometrică conform unei ipoteze date;
𝑂4: Să aplice metodele cele mai potrivite în scopul eficientizării rezolvărilor;

Mijloace şi strategii didactic

1. Materiale suport: tabla, creta, caiete, fişe de lucru, culegerea, instrumente geometrice, marker
2. Metode de învăţământ: conversaţia, explicația, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, demonstratia, observaţia, metoda
ciochinelui
3. Forme de evaluare: conversaţia orală, observarea sistematică
4. Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală
5. Bibliografie:
 Culegere de probleme de matematică clasa a VII- a – Maria Negrila, Anton Negrila
 Culegere de probleme de matematică pentru clasa a VII-a –Gheoghe Iurea, Adrian Zanoschi
 Manual pentru clasa a VII-a, George Turatu, Ionica Rezea, Niculae Chiciu, etc., Editura: Radical
 Manual pentru clasa a VII-a, alternativ: Ion Chesca, Gina Caba Editura: Teora
  http://www.mykoolio.com/

Etapele lecţiei

1. Moment organizatoric
2. Captarea atenţiei
3. Reactualizarea cunostintelor
4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale
5. Reactualizarea cunoștințelor anterior însușite
6. Desfășurarea lecției și dirijarea învățării
7. Asigurarea feedback-ului
8. Incheierea lectiei

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
ETAPA OB. CONŢINUTUL METODE FORME DE
ORGANIZARE

Moment organizatoric Salutarea elevilor;

Verificarea prezentei elevilor;
(2 min) Elevul de serviciu raportează absenții; Conversaţia Frontală

Elevii îşi pregătesc materialele;

Se asigură o atmosferă adecvată pentru buna desfăşurare a
orei;
 Captarea atentiei Frontală
Verificarea temei cantitativ şi calitativ (prin citirea
(3 min) Conversaţia Individuală
rezultatelor) urmând să se rezolve la tablă exerciţiile care au
pus probleme majorităţii elevilor (dacă este cazul).

Anunţarea subiectului
lecţiei şi a Scriu titlul pe tablă
Conversația Frontală
obiectivelor Relații metrice în triunghiul dreptunghic. Recapitulare
operaţionale Anunţ obiectivele lecţiei

(2min)

Reactualizarea
cunoștințelor anterior Se verifică oral lecţiile anterioare prin enunțarea și scrierea
însușite relatiile matematice corespunzatoare teoremei înălțimii, a
teoremei catetei, a lui Pitagora, elementelor de trigonometrie
(8 min) O1 într-un triunghi dreptunghic .
Conversația Frontală
Profesorul explică elevilor felul în care vor sintetiza noţiunile
învăţate până acum şi anume, folosind metoda ciorchinelui.
Fiecare elev primește o fisă de lucru care conține ciorchinele
de mai jos:
O1

Metoda
ciorchinelui
Frontală

Se începe activitatea, iar elevii o continuă completând

corespunzător.
Elevii vor completa ciorchinele ținând cont de următoarele
noțiuni:
Observația
-exemple de numere pitagoreice: ( 3; 4; 5), (6; 8; 10),

(5, 12, 13) etc. Individuală

-diagonala pătratului, în funcţie de latura este d = a 2 , unde

a este lungimea laturii pătratului;

-înălţimea unui triunghi echilateral, în funcţie de latura lui

𝑎√3
este h= , a este lungimea laturii triunghiului;
2
În timpul completării ciochinelui elevii vor enunţa corect
teoremele, vor evidenţia noţiunile folosite şi le vor reda şi sub
 forma unor formule.

Teorema înălțimii
1.Enunț:Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălțimii
corespunzatoare ipotenuzei este media geometrică a lungimilor
proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.

Frontală

Conversația

O1
Observație: Teorema se demonstrează scriind asemănarea
Explicația Individuală
triunghiurilor ∆ABD şi ∆CAD.

2. Într-un triunghi dreptunghic lungimea înălțimii din vărful

unghiului drept este egală cu raportul dintre produsul lungimilor
catetelor și lungimea ipotenuzei.
𝐴𝐵∙𝐴𝐶
AD = 𝐵𝐶

Observație: Teorema se demonstrează scriind aria triunghiului ABC

în două moduri.
 Conversația

Teorema catetei
Frontală
Enunt:Într-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este media
geometrica între lungimea ipotenuzei și lungimea proiecției acesteia
pe ipotenuză.

Explicația

Segmentul [CD] este proiecția catetei AC pe ipotenuză BC și se

notează [CD]  prBC [ AC ]
O1
Segmentul [DB] este proiectia catetei AB pe ipotenuza BC si se
noteaza [ DB]  prBC [ AB]

Observație: Teorema se demonstrează prin asemănarea

triunghiurilor ∆ADC și ∆BAC, respectiv ∆ADB și ∆ CAB.

Teorema lui Pitagora

Enunt:Într-un triunghi dreptunghic, pătratul lungimii ipotenuzei este Individuală
 egal cu suma pătratelor lungimilor catetelor.

Frontală

Conversația

BC 2  AB 2  AC 2
Obsevație: O metodă de demostrație se obține scriind teorema
catetei pentru fiecare catetă şi adunând relaţiile;

Ce înțelegem prin reciproca unei teoreme ?

Reciproca unei teoreme este o propoziţie obţinută din teorema dată Explicația Individuală
prin schimbarea ipotezei ( sau a unei părţi a acesteia) cu concluzia.

Observaţie. O teoremă poate avea mai multe reciproce.

O1 Întotdeauna propoziţia reciprocă a unei teoreme este şi ea

teoremă ?

Reciproca poate fi adevărată sau falsă.

Ca exemplu de teoremă a cărei reciprocă este falsă este:

Teorema unghiurilor opuse la vârf. Se solicită elevilor să

formuleze teorema şi reciproca.

Teoremă: Dacă două unghiuri sunt opuse la vârf, atunci ele sunt
 congruente.

Reciproc: Dacă două unghiuri sunt congruente, atunci ele sunt

opuse la vârf. (Fals)

Spunem că această teoremă nu admite reciprocă.

Exemplu de teoremă cu reciproca adevărată: Teorema lui Thales.

Teorema reciproca a teoremei lui Pitagora

Enunt:Daca într-un triunghi pătratul lungimii unei laturi este egal cu
suma pătratelor lungimilor celerlalte două laturi, atunci triunghiul Frontală
este dreptunghic.
Conversația

Daca 𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 ⇒m(∢BAC)=900 , atunci triunghiul ABC Explicația Individuală

este dreptunghic în A.
O1

𝑶𝒃𝒔ervație. In practică reciproca teoremei lui Pitagora ne ajută

să arătăm că:

-un triunghi este dreptunghic ( are un unghi cu măsura de 900 )

-două drepte sunt perpendiculare.

 Se va enunta definitiile rapoartelor constante în triunghiul
dreptunghic: sin, cos, tg, ctg și valorile acestora pentru unghiurile cu
măsurile de 300 , 450 și 600 .
O1

Desfășurarea lecției și Se propun spre rezolvare elevilor următoarele probleme:

dirijarea învățării 1.În triunghiul isoscel ABC, M este mijlocul bazei BC. Dacă
prAC [MC] = [EC], CE=4cm și AE=5 cm, calculați perimetrul Conversația Frontală
(25 min) triunghiului ABC.
Rezolvare Explicația Individuală
AB=AC=CE+AE=4+5=9 cm
∆𝐴𝐵𝐶 isoscel Exercițiul
O2
BM=MC ⇒ 𝐴𝑀 ⊥ 𝐵𝐶
Demonstrația
O3
𝑇𝐶
̂ ) = 900 ⇒
∆𝐴𝑀𝐶 dreptunghic 𝑚(𝑀 ⏞ 𝑀𝐶 2 = CE∙ 𝐶𝐴

O4 𝑀𝐶 2 = 4∙ 9 = 36 ⇒MC=6 cm.
𝐵𝐶 = 2 ∙ 𝑀𝐶 = 12 𝑐𝑚
𝑃∆𝐴𝐵𝐶 =2∙AB+BC=2∙9+12= 30 (cm)
2.O echipă de fotografi trebuie să determine distanța dintre
localitățile A și C, între care se află un lac. Ei au determinat Observația
m(𝐵̂)=450 , m(𝐴̂)=750 , AB=6 km. Știind că √6 ≅ 2,4, distanța AC
Conversația
este aproximativ egală cu:
a) 3 km b) 4,2 km c) 4,8 km d) 4 km
O2

O3
Explicația

Exercițiul
O4

Demonstrația

Rezolvare:
m((∢C) = 1800 − (750 + 450 ) = 600 Învățarea prin
𝐴𝐷 descoperire
Fie AD⊥ 𝐵𝐶, în triunghiul dreptunghic ADB, sin 450 = , de unde
6
𝐴𝐷
AD=3√2, iar în triunghiul dreptunghic ADC, din sin 600 = 𝐴𝐶
rezultă AC=2√6 ≅ 4,8 cm. Răspuns: c

3.Fie un triunghi ABC, cu 𝑚(𝐴̂) = 900 , AB=15 cm, AC=20 cm

și 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, D∈(BC). Pe dreapta AB se consideră punctele M și N, Observația
astefel încât AM=BC, AN=CD și A∈(BM), iar B∈(AN). Arătați că
MC⊥ 𝑁𝐶.
Rezolvare:
Cum MC=√1025 cm, NC=√656 cm și MN=41 cm, rezultă că
𝑀𝐶 2 + 𝑁𝐶 2 =𝑀𝑁 2 , din R. T. lui Pitagora rezultă că m(∢MCN) =
900 , deci MC⊥ 𝑁𝐶. Conversația
 4.Fie triunghiul ABC, M un punct pe latura BC, astfel încât MB=8cm
O2 și MC=18 cm. Știind că AM⊥BC și AM=12 cm, determinați 𝑝𝑟𝐴𝐵 C.
Rezolvare: Individuală
O3 8∙ 18 = 144 = 122
𝑀𝐵 ∙ 𝑀𝐶 = 𝐴𝑀2 Frontală
𝐴𝑀 ⊥ 𝐵𝐶
𝑅𝑇ℎ Explicația
O4
̂
⏞ ∆𝐴𝐵𝐶 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑐, 𝑚(𝐴) = 90 ⇒
⇒ 0

𝐴𝐶 ⊥ 𝐴𝐵 ⇒ 𝑝𝑟𝐴𝐵 C=A Exercițiul

5.Triunghiul dreptunghic ABC are AC=6 cm și ipotenuza BC=18 cm.
Produsul ctg𝐶̂ ∙ cos 𝐵̂ este egal cu:
√2 2 2√2 1
𝑎) b) 3 c) d) 3
3 9

Demonstrația

Observația
𝐴𝐶 𝐴𝐵 𝐴𝐶 6 1
Rezolvare: ctg𝐶̂ ∙ cos 𝐵̂ = 𝐴𝐵 ∙ 𝐵𝐶 = 𝐵𝐶 = 18 = 3 . Răspuns: d

6.Fie triunghiul ascuțitunghic ABC, cu AB=5 cm, BC=7cm,

AC=4√2 cm. Dacă D ∈ (BC) și BD = 3 cm, arătați că AD ⊥ BC.
Rezolvare: Conversația
Fie AE⊥ BC, E∈ (𝐵𝐶). Notând BE= 𝑥, rezultă EC=7- 𝑥. Din
triunghiurile dreptunghice ABE și ACE rezultă 𝐴𝐸 2 = 25 − 𝑥 2 și
𝐴𝐸 2 = 32 − (7 − 𝑥)2 , deci 25 − 𝑥 2 = 32 − (7 − 𝑥)2 și de aici 𝑥 = 3.
 Cum D, E ∈ (𝐵𝐶) și BE=BD, deducem că D=E, deci AD ⊥ BC.

7.Trapezul dreptunghic ABCD are bazele AB și CD

(AB>CD), m(A ̂ ) = m(D
̂ ) = 900 , prAB [BC] = [BE] și AC ⊥ 𝐵𝐶.
Dacă AB = 16 cm și BE = 4 cm calculați aria trapezului .
Rezolvare:
prAB [BC] = [BE] ⇒ 𝐶𝐸 ⊥ 𝐴𝐵
BE=AB-EB= 16-4=12 cm
O2 𝑚(∢𝐴𝐶𝐵) = 900
∆𝐴𝐵𝐶 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑐
O3 𝑇𝐻
Individuală
2
⏞ 𝐶𝐸 = BE∙ 𝐴𝐸
𝐶𝐸 ⊥ 𝐴𝐵 ⇒
𝐶𝐸 2 = 4∙ 12=48 Explicația Frontală
O4 CE=√48 = 4√3 (𝑐𝑚)
(𝑏+𝐵)∙ℎ
Exercițiul
(16+12)∙4√3
A= = = 56√3 (𝑐𝑚2 )
2 2 Demonstrația

8.În triunghiul oarecare ABC se ştie că m(∢B)=60º, AB=6 cm, BC=9 Conversația
cm, iar AD⊥BC, D∈(BC). Calculaţi lungimile segmentelor AD, BD,
respectiv AC și aria triunghiului ABC.

Rezolvare:
Aplicam rapoartele constante sin si cos in triunghiul ABD cu Explicația
m(∢D)=90º.
Exercițiul
 AD AD √3 AD
sin (∢B)=AB sin 60º=  = ,deci AD=3√3cm;
6 2 6

BD BD 1 BD
cos (∢B)=AB cos 60º= 2= 6 , deci BD=3cm.
6

DC=BC-BD=9cm-3cm=6cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul ADC cu m(∢D)=90º.

AC2 = AD2 + CD2 = 63, deci AC=3√7cm Demonstrația Individuală

BC ∙ AD 27√3 2 Frontală
AABC = = cm
2 2
9.Calculați aria dreptunghiului ABCD, dacă AC=24 cm și
m(∢AOB)= 120º.

O2

O3

O4 Conversația

Rezolvare:
Explicația
ABCD dreptunghi: AC=BD. Fie AM ⊥ BD.
m(∢AOD)= 180º-120º=60º

∆AMO dreptunghic, m(∢M)=90º

̂ = AM
sinO AO
̂ =12∙ √3= 6√3.
AM=AO∙ sinO 2
 𝐵𝐷∙𝐴𝑀
𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 2 ∙ 𝐴∆𝐴𝐵𝐷 =2∙ 2 =24∙6√3=144√3𝑐𝑚2
10.O parc are forma unui romb ABCD . Se consideră trei alei AC,
BD și OM, unde AC⋂BD={O} și OM ⊥ AB, M∈ (𝐴𝐵). Știind că
AM= 3,6 km și MB= 6,4 km, calculati OM.
11.Trapezul isoscel ABCD, ABǁCD , are lugimile bazelor de 10 cm și
20 cm, iar BD  AD . Sa se afle aria trapezului.
12. Sa se calculeze înălţimea într-un triunghi oarecare cu laturile
AB=5; AC=6; BC=7.
Individuală
13.Un zid se află lângă un canal cu apă, ca în reprezentarea alăturată.
Știind că înălțimea zidului ( măsurată de la sol) este de 24 cm, iar
lățimea canalului este de 10 m, să se calculeze lungimea minimă a Exercițiul Frontală
unei scări care să permită accesul de pe teren, sus pe zid (distanța
dintre punctele A și B).

O2
Demonstrația
O3

O4

Conversația
Rezolvare:

∆𝐴𝐵𝐶
 𝑚(𝐶̂ ) = 900
𝑇𝑃
⏞ 𝐴𝐵 2=𝐴𝐶 2 + 𝐵𝐶 2
⇒
𝐴𝐵 2 =102 + 242 =100+576=676
AB=√576 = 26 𝑐𝑚. Demonstrația
13.O scară de acces are trei trepte cu dimensiunile egale. În figura
alăturată avem precizate dimensiunile elementelor acestei scări.
Lungimea 𝑥 a barei de susținere aeste egală cu:

a) 115 cm b) 117 cm c)100 cm d) 118 cm

Individuală

Frontală

Conversația
O2
Explicația
O3

14.Fie triunghiul dreptunghic ABC, m(∢A)=90º, AD⊥ BC, D ∈

O4 (BC). Demonstrați relațiile:
1 1 1
AD∙ 𝐵𝐶 = 𝐴𝐵 ∙ 𝐴𝐶 ; 𝐴𝐷2 = 𝐴𝐵2+𝐴𝐶 2

Profesorul monitorizează activitatea fiecărui elev, observă şi

intervine ori de câte ori este nevoie. Pe rând, se rezolvă şi la tablă,
de câţi mai mulţi elevi problemele propuse. Elevii care raspund
corect sunt apreciaţi.
Asigurarea feetback-
La ce ne ajută aceste cunoştinţe?
ului
Conversaţia
Elev: În practică.
(8 min) O2
In continuare se propune spre rezolvare urmatoarea problemă Individuală
O3 practică pentru aflarea lățimii unei parcări:
Frontală
O4
O parcare de pe marginea unei șosele are forma unui trapez isoscel,
ca în reprezentarea alăturată. Cunoscând dimensiunile precizate în
reprezentare, aflați lățimea acestei parcări. Exercițiul

Demonstrația

Incheierea lecției Profesorul evaluează elevii care au răspuns la lecţie şi au

participat cât mai activ ( se notează elevii care au o activitate
(2 min) Conversaţia Frontală
mai deosebită ).
Se propune ca temă problemele rămase nerezolvate din fişă de
lucru .
Elevii sunt atenţi la aprecierile făcute de către profesor
și notează tema pentru ora viitoare.
La sfârșit se oferă elevilor care au participat la oră o fișă cu
basmul matematic:”Cum a descoperit Pitagora teorema sa ”
(după Guido Hauck ).
 Fișă de lucru
1∗ . În triunghiul isoscel ABC, M este mijlocul bazei BC. Dacă prAC [MC] = [EC], CE=4 cm și
AE=5 cm, calculați perimetrul triunghiului ABC.
2𝑀𝐴 . O echipă de fotografi trebuie să determine distanța dintre localitățile A și C, între care se
află un lac. Ei au determinat m(𝐵̂)=450 , m(𝐴̂)=750 , AB=6 km. Știind că √6 ≅ 2,4, distanța AC
este aproximativ egală cu:
a) 3 km b) 4,2 km c) 4,8 km d) 4 km

3∗ .O parc are forma unui romb ABCD . Se consideră trei alei AC, BD și OM, unde
AC⋂BD={O} și OM ⊥ AB, M∈ (𝐴𝐵). Știind că AM= 3,6 km și MB= 6,4 km,calculați OM.

3∗∗ . Fie un triunghi ABC, cu 𝑚(𝐴̂) = 900 , AB=15 cm, AC=20 cm și 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, D∈(BC). Pe
dreapta AB se consideră punctele M și N, astefel încât AM=BC, AN=CD și A∈(BM), iar
B∈(AN). Arătați că MC⊥ 𝑁𝐶.

4𝑀𝐴 . O parcare de pe marginea unei șosele are forma unui

trapez isoscel, ca în reprezentarea alăturată. Cunoscând
dimensiunile precizate în reprezentare, aflați lățimea acestei
parcări.
6∗∗ . Fie triunghiul ABC, M un punct pe latura BC, astfel încât
MB=8cm și MC=18 cm. Știind că AM⊥BC și AM=12 cm,
determinați 𝑝𝑟𝐴𝐵 C.
7∗∗ . Fie triunghiul ascuțitunghic ABC, cu AB=5 cm, BC=7 cm, AC=4√2 cm. Dacă D ∈
(BC) și BD = 3 cm, arătați că AD ⊥ BC.
8∗ . Trapezul dreptunghic ABCD are bazele AB și CD ,(AB>CD), m(A ̂ ) = m(D
̂ ) = 900
, prAB [BC] = [BE] și AC ⊥ 𝐵𝐶. Dacă AB = 16 cm și BE = 4 cm calculați aria trapezului .
9. În triunghiul oarecare ABC se ştie că m(∢B)=60º, AB=6 cm, BC=9 cm, iar AD⊥BC,
D∈(BC). Calculaţi lungimile segmentelor AD, BD, respectiv AC si aria triunghiului ABC.
10∗ . Calculați aria dreptunghiului ABCD, dacă AC=24 cm și m(∢AOB)= 120º
11∗ . Trapezul isoscel ABCD, ABǁCD , are lugimile bazelor de 10 cm și 20 cm, iar BD  AD .
Sa se afle aria trapezului.

12∗∗ . Sa se calculeze înălţimea într-un triunghi oarecare cu laturile AB=5; AC=6; BC=7.

13𝑀𝐴 . Un zid se află lângă un canal cu apă, ca în reprezentarea alăturată. Știind că înălțimea
zidului ( măsurată de la sol) este de 24 cm, iar lățimea canalului este de 10 m, să se calculeze
lungimea minimă a unei scări care să permită accesul de pe teren, sus pe zid (distanța dintre
punctele A și B).

14𝑀𝐴 . O scară de acces are trei trepte cu dimensiunile egale. În figura alăturată avem precizate
dimensiunile elementelor acestei scări. Lungimea 𝑥 a barei de susținere aeste egală cu:

b) 115 cm b) 117 cm c)100 cm d) 118 cm

15∗∗ . Fie triunghiul dreptunghic ABC, m(∢A)=90º, AD⊥ BC, D ∈ (BC). Demonstrați relațiile:
1 1 1
AD∙ 𝐵𝐶 = 𝐴𝐵 ∙ 𝐴𝐶 ; 𝐴𝐷2 = 𝐴𝐵2+𝐴𝐶 2 .
Obsevație!
Cele două relații se mai numesc a doua, respectiv a treia teoremă a înălțimii.