SĂ ÎNȚELEGEM

POLITICILE
UNIUNII
EUROPENE Ocuparea forței
de muncă și
Investiții în
locuri de
afaceri sociale
muncă,
incluziune și
politică socială
P en t r u a i eș i d i n c r i ză m a i p u t er n i c i , m ai
u n i ț i ș i m a i c o m p et i t i v i , a v em n ea p ă r at
n ev o i e d e i n v es t i ț i i s o c i a l e.
 CUPRINS
De ce intervine Uniunea Europeană?  3

Cum implementează UE politicile?  .  6

Ce face UE?  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  9
SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE Ce urmează?  . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  15
UNIUNII EUROPENE
Informații suplimentare  . . . . . . . . .  16
Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii
Europene”. Aceasta explică modul în care acționează
UE în diverse domenii de competență, din ce motive
și cu ce rezultate.

Publicațiile sunt disponibile online:

http://europa.eu/pol/index_ro.htm
http://europa.eu/!gX78yg

Cum funcționează Uniunea Europeană

12 lecții despre Europa
Europa 2020: Strategia de creștere economică a Europei
Părinții fondatori ai UE

Afaceri externe și securitate

Afaceri maritime și pescuit
Agenda digitală
Agricultură
Ajutor umanitar și protecție civilă Să înțelegem politicile Uniunii Europene:
Buget Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și
Cercetare și inovare incluziune
Combaterea fraudei
Combaterea schimbărilor climatice Comisia Europeană
Comerț Direcția Generală Comunicare
Concurență Informarea cetățenilor
Consumatori 1049 Bruxelles
Cooperare internațională și dezvoltare BELGIA
Cultură și audiovizual
Educație, formare, tineret și sport Manuscris actualizat în noiembrie 2014
Energie
Extindere Ilustrația copertei și a paginii 2: © Glowimages/F1online
Impozitare
Întreprinderi 16 p. — 21 × 29,7 cm
Justiție, drepturi fundamentale și egalitate ISBN 978-92-79-42159-4
Mediu doi:10.2775/57786
Migrație și azil
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Piața internă Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene,
Politica regională 2014
Sănătatea publică
Sectorul bancar și financiar © Uniunea Europeană, 2014
Securitatea la frontiere Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau
Siguranța alimentară reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se
Transporturi solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de
Uniunea economică și monetară și moneda euro autor.
Vamă
 O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I S O C I A L E
3

De ce intervine Uniunea Europeană?

La baza Uniunii Europene se află conceptul de
economie socială de piață. Ocuparea forței de muncă,
progresul social, incluziunea și protecția socială,
solidaritatea și coeziunea se numără printre obiectivele
prioritare incluse în Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene. Într‑adevăr, Tratatul prevede că UE trebuie să
țină cont în elaborarea și implementarea tuturor
politicilor sale de cerințele legate de ocuparea la un
nivel cât mai ridicat a forței de muncă, de garantarea
unei protecții sociale adecvate și de combaterea
excluziunii sociale.
În plus, Tratatul include și Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene pe care instituțiile
UE și statele membre sunt obligate să o respecte când
pun în aplicare legislația europeană. Carta garantează
drepturile sociale ale tuturor rezidenților UE. Este vorba
despre:
• dreptul lucrătorilor de a fi informați și consultați de
către angajatorii lor;
• dreptul la negociere și grevă;
• dreptul de acces la serviciile de plasare a forței de
muncă;
• dreptul la protecție în caz de concediere abuzivă;
• dreptul la condiții de muncă echitabile și decente;
• interzicerea muncii copiilor;
• protecția tinerilor la locul de muncă;
• concilierea vieții de familie cu cea profesională prin
garantarea protecției împotriva concedierii din motive
legate de maternitate și dreptul la concediu plătit de
maternitate și pentru creșterea copilului;
• dreptul de a beneficia de prestații sociale, de ajutor
pentru locuință și de asistență medicală.
În 2010, Uniunea Europeană a lansat o strategie pentru
următorii 10 ani, menită să înlăture efectele crizei care
încă mai afectează numeroase state membre – Europa
2020 (pentru mai multe detalii privind această strategie,
a se vedea: europa.eu/pol/index_ro.htm). Aceasta își
propune să creeze condițiile propice unui nou tip de
creștere: mai inteligentă, mai durabilă și mai favorabilă
incluziunii. În acest sens, au fost stabilite cinci
obiective‑cheie pe care UE ar urma să le atingă până în
2020. Ele se referă la ocuparea forței de muncă, educație,
cercetare și inovare, incluziune socială și reducerea
sărăciei și energie/climă. Această broșură acoperă
aspecte legate de ocuparea forței de muncă, protecție
socială și incluziune socială.

Ocuparea forței de muncă

STRUCTURA POPULAȚIEI ÎN FUNCȚIE DE GRUPELE DE VÂRSTĂ
ÎN UE, 2000-2035 În condițiile în care peste 26,5 milioane de europeni nu
aveau un loc de muncă în noiembrie 2013, este evident
600
extrem de important să accelerăm eforturile menite să
500
ducă la reducerea șomajului. Unul dintre obiectivele‑cheie
ale strategiei Europa 2020 este integrarea pe piața
400 muncii, până la sfârșitul acestui deceniu, a 75 % din
Populație, în milioane

populația activă (persoanele între 20 și 64 de ani).

300
Pentru a facilita îndeplinirea acestui obiectiv, UE a luat
200 o serie de inițiative pentru a sprijini crearea de locuri de
muncă (de exemplu, prin promovarea întreprinderilor
100 sociale), pentru a restabili dinamica piețelor forței de
muncă (de exemplu, prin propunerea unui cadru european
0
2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035
pentru anticiparea restructurării economice) și pentru
0–19 20–64 65–79 80+ a îmbunătăți guvernanța UE (de exemplu, prin publicarea
anuală a unui sistem de analiză comparativă
Sursă: Eurostat, LFS. a performanțelor țărilor europene pe baza unor indicatori
Populația europeană îmbătrânește, iar UE ia măsuri pentru selectați în materie de ocupare a forței de muncă).
a se adapta acestei situații.
 4 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

© European Union
Uniunea Europeană prezintă
propuneri pentru
soluționarea problemei
șomajului în Europa.

În special, UE depune eforturi pentru a reduce rata Integrarea comunității rrome

șomajului în rândul tinerilor, care este de două ori mai
ridicată decât rata șomajului în rândul adulților (23,6 %
Unul dintre cele mai mari și mai dezavantajate
în raport cu 9,5 % în noiembrie 2013). Uniunea
grupuri din Europa este comunitatea rromă, cu
promovează o abordare mai concentrată și holistică
o populație de aproximativ 10-12 milioane de
a combaterii șomajului în rândul tinerilor: sprijin direct
persoane, dintre care 80 % sunt amenințate de
acordat tinerilor care au cea mai mare nevoie de
sărăcie. Peste 70 % din cetățenii de origine rromă
acesta, combinat cu reforme structurale menite să
au un nivel de educație inferior școlii primare, ceea
consolideze parteneriatele, în toate țările UE, între
ce îi exclude de pe piața muncii și, în plus, creează
departamentele guvernamentale, sistemele de educație
o percepție negativă asupra capacității lor de
formală, organismele de formare profesională, agențiile
inserție profesională, adâncind astfel excluziunea.
pentru ocuparea forței de muncă, întreprinderi,
Toate provocările cu care se confruntă comunitatea
partenerii sociali și organizațiile societății civile.
rromă – educație deficitară, șomaj, locuințe
inadecvate, excluziune socială și discriminare – sunt
totodată și problemele pe care UE încearcă să le
soluționeze în contextul strategiei Europa 2020. UE
a creat un cadru privind incluziunea rromilor care
reunește politicile naționale ale statelor membre și,
în același timp, implică autorități regionale și locale
și organizații neguvernamentale, inclusiv din rândul
rromilor. În acest cadru, Comisia Europeană
evaluează strategiile naționale și se asigură că
acestea sunt transpuse în programe și măsuri
concrete. La 9 decembrie 2013, Consiliul de miniștri
al UE a adoptat primul instrument legal pentru
incluziunea rromilor: un set de recomandări având
ca scop accelerarea procesului de integrare
economică și socială a comunităților rrome.
O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I S O C I A L E
5

© Monty Rakusen/cultura/Corbis

Armonizarea metodelor de
lucru a dus la îmbunătățirea
condițiilor de muncă peste
tot în UE.

Incluziunea socială Protecție socială

În 2012, 124,5 milioane de cetățeni sau 24,8 % din
totalul populației UE erau amenințați de sărăcie ori
excluziune socială. O mare parte sunt femei și copii.
Mai mult decât atât, 18,5 % din cetățenii europeni
(puțin peste 1 cetățean din 6) s‑au confruntat cu lipsuri
materiale în 2011. Se consideră că jumătate dintre
aceștia (8,9 % din totalul populației) se confruntă cu
lipsuri materiale severe și nu își pot permite să cumpere
produse sau servicii pe care mulți le consideră esențiale
pentru a duce o viață decentă în Europa, de exemplu:
încălzire adecvată, economii pentru a face față
cheltuielilor neprevăzute, mașină de spălat, telefon sau
automobil. În țările cele mai sărace, proporția depășește
45 %.
Sistemele de securitate socială ale statelor membre ale
UE au fost create pentru a gestiona riscuri legate,
printre altele, de șomaj, boli, invaliditate, diverse situații
familiale, vârstă înaintată. Deși statele membre
răspund de organizarea și finanțarea propriilor sisteme
de protecție socială, UE joacă un rol special în
coordonarea sistemelor naționale de securitate socială,
mai ales în chestiuni legate de deplasările dintr‑o țară
europeană în alta.

În plus, în jur de 10 % din cetățenii europeni de vârstă

activă trăiesc în familii în care nu lucrează nimeni.

Pe fondul crizei economice, situația s‑a înrăutățit și este

evident inacceptabilă în secolul al XXI‑lea. De aceea,
unul dintre obiectivele majore ale strategiei Europa
2020 este scoaterea de sub pragul sărăciei a cel
puțin 20 de milioane de persoane, până la sfârșitul
deceniului.
 6 S Ă
Cum implementează UE politicile?
Instrumente de politică
În 2010 a fost creat un instrument foarte important:
„semestrul european”, care durează din ianuarie până în
iulie, în fiecare an. Acesta permite examinarea, la nivel
european, a politicilor economice ale statelor membre și
adoptarea de recomandări specifice fiecărei țări
europene, înainte ca guvernele să își întocmească
planurile bugetare și să le înainteze parlamentelor
naționale spre dezbatere. O mare parte a recomandărilor
vizează domenii precum ocuparea forței de muncă,
protecția socială și incluziunea (de exemplu, reformarea
pieței muncii, sărăcia, angajarea persoanelor din
categoriile vulnerabile și reformarea sistemului de pensii
etc.).
Întrucât politicile din aceste domenii se aplică mai
eficient la nivelul statelor membre, rolul UE se limitează
la a sprijini și completa acțiunile autorităților naționale. În
acest scop, Uniunea apelează la așa‑numita „metodă
deschisă de coordonare” (MDC). Este vorba despre un
cadru de cooperare al cărui scop este să orienteze
politicile naționale ale statelor membre către îndeplinirea
unor obiective comune și să permită monitorizarea
ulterioară de către UE. Există o metodă deschisă de
coordonare cu privire la strategia europeană de ocupare
a forței de muncă și o alta în domeniul protecției sociale
și incluziunii sociale.
Tratatul UE le permite sindicatelor și organizațiilor
patronale să negocieze acorduri la nivel european. În
anumite domenii (de exemplu, condițiile de lucru și
sănătatea și securitatea în muncă), astfel de acorduri pot
fi puse în aplicare sub formă de acte legislative europene.
Acordurile privind concediul parental, contractele cu
durată determinată și munca cu fracțiune de normă, pe
care partenerii sociali le‑au încheiat la nivel european,
s‑au transformat deja în acte legislative.
Cardul european de asigurări sociale de sănătate vă oferă
acces la asistență medicală pe durata șederii temporare în
altă țară din UE.
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Instrumente juridice
UE adoptă acte legislative definind criterii minime la
nivel european. Ulterior, statele membre transpun
dreptul UE în legislația națională și asigură aplicarea sa,
garantând un nivel uniform de protecție a drepturilor și
obligațiilor peste tot în UE. Autoritățile naționale,
inclusiv instanțele, răspund de punerea în aplicare
a măsurilor naționale de transpunere. Comisia
Europeană controlează transpunerea dreptului european
în legislațiile naționale și se asigură că acesta este pus
în aplicare în mod corect. Curtea Europeană de Justiție
are un rol important în soluționarea litigiilor și, de
asemenea, este abilitată să ofere o interpretare
a dreptului european în cazul în care instanțele
naționale înaintează o cerere în acest sens.
În baza dreptului la liberă circulație, consfințit de Tratat,
cetățenii europeni pot:
• să își caute un loc de muncă în altă țară europeană;
• să lucreze acolo fără a avea nevoie de permis de
muncă;
• să locuiască în altă țară din UE, în timp ce își caută
un loc de muncă;
• să rămână în țara respectivă chiar și după încheierea
perioadei de muncă;
• să beneficieze de același tratament ca și cetățenii
țării în care se află, în ceea ce privește accesul la
piața muncii, condițiile de lucru și orice alte avantaje
de natură socială sau fiscală.
De asemenea, cetățenii UE își pot transfera anumite
tipuri de prestații sociale sau de asigurări medicale în
țara în care își caută un loc de muncă. În plus, pot
obține și recunoașterea calificărilor profesionale în
străinătate. Drepturile pot fi ușor diferite în cazul
lucrătorilor independenți, al studenților, al pensionarilor
sau al altor categorii inactive din punct de vedere
economic. Se pot impune anumite restricții pe
considerente de securitate, ordine și sănătate publică
sau în ceea ce privește angajarea în sectorul public. În
termeni generali, legislația UE privind libera circulație
a lucrătorilor se aplică și în Islanda, Liechtenstein și
Norvegia (țări care fac parte din Spațiul Economic
European), precum și în Elveția.
O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I
Această scurtă animație explică în termeni simpli funcționarea
și rolul Fondului social european.
Reglementările privind coordonarea sistemelor de
securitate socială la nivelul UE există încă din 1959.
Acestea le permit cetățenilor europeni care se stabilesc
în alt stat membru al UE să nu își piardă prestațiile și
să beneficieze de același tratament ca și cetățenii țării
respective în ceea ce privește drepturile de securitate
socială. Aceasta înseamnă, de exemplu, că cetățenii
europeni pot primi pensie pentru limită de vârstă chiar
și atunci când locuiesc într‑o altă țară din UE. Normele
UE de securitate socială protejează drepturile
cetățenilor care se deplasează atât în UE, cât și în
Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Legislația europeană garantează respectarea unor
cerințe minime în materie de sănătate și securitate în
muncă în toate sectoarele de activitate, atât publice,
cât și private. Acest cadru juridic solid se află la
originea a numeroase progrese înregistrate în UE. Mai
mult decât atât, instituțiile UE oferă informații și
orientări și încurajează crearea unui mediu de lucru
Uniunea Europeană
a adoptat norme stricte în
domeniul sănătății și
siguranței.
S O C I A L E
7
sigur și sănătos, în colaborare cu Agenția Europeană
pentru Sănătate și Securitate în Muncă și cu Fundația
Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și
de Muncă.
La nivel european, dreptul muncii acoperă două
domenii esențiale:
• condițiile de muncă (inclusiv timpul de lucru, munca
cu fracțiune de normă, contractele pe perioadă
determinată, detașarea lucrătorilor) și
• informarea și consultarea lucrătorilor (inclusiv în caz
de concedieri colective sau de transferuri de
întreprinderi).
Instrumente financiare
Fondul social european (FSE) - unul dintre fondurile
structurale ale UE – a fost creat în 1957, pentru
a reduce diferențele existente la nivelul statelor
membre și al regiunilor europene în materie de
prosperitate și standarde de viață. Reprezentând
aproape 10 % din bugetul total al UE, FSE finanțează
zeci de mii de proiecte la nivel european. De această
finanțare beneficiază statele membre și regiunile, în
special cele insuficient dezvoltate din punct de vedere
economic. În perioada 2007-2013, în jur de 10 milioane
de persoane au beneficiat în fiecare an de pe urma
măsurilor finanțate de FSE. Statele membre și regiunile
au primit aproape 76 de miliarde de euro din acest
fond, sumă care vine în completarea unei finanțări de
36 de miliarde de euro de la bugetele naționale.
© Stockphoto.com/Mark Ballantyne
 8 S Ă
© iStockphoto.com/Chris Schmidt
Începând cu 1 ianuarie 2014, rolul FSE ca principal
instrument european de investiții în oameni a continuat
să fie consolidat. El ajută țările europene să răspundă
priorităților și recomandărilor UE privind politicile active
din domeniul pieței muncii, politicile privind incluziunea
socială și ocuparea forței de muncă, capacitatea
instituțională și reforma administrației publice. Un
procent de 20 % din suma alocată de FSE fiecărei țări
trebuie cheltuit pe proiecte de incluziune socială iar
fondul trebuie să asigure cel puțin 23,1 % din
finanțarea totală a politicii de coeziune la nivelul UE.
Aceste măsuri vor avea un impact direct asupra
volumului total al finanțării prin FSE la nivelul statelor
membre.
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)
prevede asistență personalizată în favoarea lucrătorilor
care și‑au pierdut locul de muncă în urma unor
concedieri masive specifice, la scară europeană.
Începând cu 1 ianuarie 2014, sfera de aplicare a acestui
fond a fost extinsă pentru a include lucrătorii concediați
ca urmare a unei situații neașteptate de criză, precum și
categoriile de lucrători care nu fuseseră acoperite
anterior de FEG, de exemplu, lucrătorii cu contracte pe
perioadă determinată și lucrătorii independenți. În
regiunile cu o rată ridicată a șomajului în rândul
tinerilor, FEG poate finanța în prezent măsuri destinate
tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează un
program educațional sau de formare.
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Fondul european de ajustare
la globalizare îi ajută pe
lucrătorii concediați să își
găsească un nou loc de
muncă și să participe la
programe de formare.
Noul Fond de ajutor european pentru cele mai
defavorizate persoane (FEAD) a primit, pentru
perioada 2014-2020, suma maximă de 3,5 miliarde de
euro, la prețurile din 2011. Aceasta reprezintă o ușoară
creștere în termeni reali, în comparație cu vechiul
program de distribuire a produselor alimentare. În plus,
țările europene vor asigura 15 % sub formă de
cofinanțare națională.
În sfârșit, pentru perioada 2014-2020, trei instrumente
financiare existente, gestionate direct de Comisia
Europeană – Programul pentru ocuparea forței de
muncă și solidaritate socială PROGRESS, Rețeaua
europeană de servicii publice de ocupare a forței de
muncă EURES și Instrumentul european de
microfinanțare Progress – au fost integrate și extinse în
cadrul unui singur program denumit PSCI: Programul
Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare
socială.
O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă
Ce face UE?
Comisia Europeană ia măsuri concrete pentru a sprijini
diverse categorii ale populației (precum șomerii) și pentru
a stimula acțiunile întreprinse la nivel național, regional
și local cu scopul de a aborda noile provocări (de
exemplu, inserția tinerilor pe piața muncii, îmbătrânirea
activă). Iată o parte din inițiativele aflate în curs.
Inserția tinerilor pe piața muncii
În aprilie 2013, statele membre ale UE au aprobat
Garanția pentru tineret, un pachet de măsuri pentru
integrarea tinerilor pe piața muncii. Garanția pentru
tineret este un sistem cuprinzător prin care se asigură
faptul că, în decurs de patru luni de la finalizarea
studiilor formale sau de la intrarea în șomaj, tinerii cu
vârsta de sub 25 de ani primesc o ofertă de angajare
de calitate sau o ofertă de continuare a educației, de
intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu.
Garanția pentru tineret este un nou concept general,
o nouă abordare a inserției tinerilor pe piața muncii. În
cadrul sistemului, fiecare stat membru al UE stabilește
noi parteneriate între ministerele naționale, guvernele
centrale și locale și diverși actori precum mediul
educației și al afacerilor, organizațiile de tineret,
agențiile pentru ocuparea forței de muncă, serviciile
© Heide Benser/Corbis
Ș I A F A C E R I S O C I A L E
9
sociale și de sănătate, cu scopul realizării de reforme
structurale: reformarea educației în general pentru ca
aceasta să asigure competențele necesare pe piața
muncii, introducerea unei a doua șanse la educație și
o informare mult mai cuprinzătoare asupra abandonului
școlar, pin promovarea unei cooperări mult mai strânse
între agențiile pentru ocuparea forței de muncă și alți
actori.
În 2013, a fost lansată o Alianță europeană pentru
ucenicii pentru a reuni diferiți actori publici și privați din
dorința de a îmbunătăți cantitatea, calitatea și
imaginea ideii de ucenicie. Pe de altă parte, Comisia
Europeană a propus un cadru de calitate pentru stagii,
pentru a garanta faptul că stagiile pot constitui
o veritabilă bază de pornire pentru tineri în perspectiva
integrării pe piața muncii. În prezent, din punct de
vedere al condițiilor de muncă sau al conținutului de
învățare, un stagiu din trei nu corespunde standardelor.
Comisia propune, printre altele, ca stagiile să se bazeze
pe un acord de stagiu încheiat în scris, care să acopere
obiectivele educaționale, supravegherea, durata
limitată, timpul de lucru, o indicație clară dacă ucenicii
sunt remunerați sau compensați în alt mod și dacă se
califică pentru securitate socială.
Inițiative europene precum
„Tineretul în mișcare” vor
crește mobilitatea tinerilor în
Europa.
 10 S Ă
Garanția pentru tineret le dă asigurări persoanelor sub 25 de
ani că, în termen de patru luni de la finalizarea studiilor, vor
primi o ofertă decentă de muncă sau vor avea posibilitatea de
a participa la stagii, la cursuri de formare și la programe de
ucenicie.
Parteneriate în materie de competențe
ecologice în Regatul Unit
Sub coordonarea Unionlearn, organizația pentru
competențe în materie de învățare a „UK Trade
Unions Congress” (Congresul uniunilor sindicale din
Regatul Unit) (TUC), parteneriatul în materie de
competențe ecologice (Green Skills) reunește mai
mulți actori pentru susținerea formării și reintegrării
șomerilor și a persoanelor cu o educație modestă
prin dezvoltarea de căi de acces la locuri de muncă
în cadrul unei economii ecologice. Organizațiile
partenere includ sindicate, licee, consilii sectoriale
privind competențele, precum și diferite consilii
locale londoneze, societăți private, grupuri
comunitare și asociații de voluntari. Organizate în
funcție de fiecare proiect în parte (Unionlearn
acționând ca broker sau facilitator), parteneriatele
furnizează oportunități pentru studii acreditate în
cadrul programelor de învățare pe tot parcusul
vieții. Pentru a implica angajații în activități
ecologice, reprezentanții sindicatelor pot beneficia
de formare ca „lideri” sau „ambasadori” prin
mentorat și cursuri online. Parteneriatele în materie
de competențe ecologice sunt deosebit de active în
sectorul horticulturii, al construcțiilor și al gestionării
deșeurilor. Prin programe de reamenajare
a locuințelor sociale, au fost dezvoltate căi de
preintegrare și acces pentru șomeri, pentru
persoanele slab calificate sau pentru alte grupuri
defavorizate (cum ar fi foștii deținuți) pentru
a facilita reintegrarea pe piața muncii.
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Pachetul privind ocuparea forței de
muncă, intitulat „Către o redresare
generatoare de locuri de muncă”
Acest pachet de măsuri și propuneri, adoptat de
Comisia Europeană în 2012, invită statele membre să
încurajeze angajările prin reducerea impozitului pe
veniturile salariale sau prin creșterea sprijinului în
favoarea întreprinderilor noi. Pachetul identifică
domeniile care au potențialul de a crea cele mai multe
locuri de muncă în viitor: serviciile medicale, tehnologia
informației și comunicațiilor și economia ecologică.
Se preconizează că energia regenerabilă va crește rata
de ocupare a forței de muncă în domeniul producerii de
energie de la 19 % în 2010 la 32 % în 2020 (ceea ce
înseamnă un total de aproximativ 3 milioane de
persoane până în 2020). Europa are potențialul de a se
plasa într‑o poziție de lider în exploatarea energiei
regenerabile și creșterea piețelor sale de export. Acest
lucru ar genera oportunități suplimentare de angajare.
Lucrările de reamenajare a locuințelor ar putea genera
aproximativ 280 000-450 000 de noi locuri de muncă
pentru auditori energetici, certificatori, inspectori ai
sistemelor de încălzire, instalatori de tehnologii
regenerabile și pentru industriile producătoare de
materiale pentru clădiri eficiente din punct de vedere
energetic. Mai mult decât atât, activitățile mai avansate
de întreținere, de reparare, de modernizare și de
reutilizare pe durata ciclului de viață a aproximativ
70 % din materialele‑cheie ar putea crea aproape
560 000 de noi locuri de muncă până în 2025, în timp
ce îmbunătățirea gestionării deșeurilor ar putea genera
peste 400 000 de locuri de muncă până în 2020.
Aproximativ 21 de milioane de locuri de muncă din
Europa sunt legate de mediu într‑un fel sau altul, iar
această cifră va continua să crească în anii următori.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în 2011,
78 % dintre europeni consideră că acțiunile împotriva
schimbărilor climatice pot stimula economia și contribui
la crearea de locuri de muncă. Uniunea Europeană va
investi 105 miliarde de euro pentru a sprijini
ecologizarea unor sectoare economice și pentru
a promova noi posibilități de angajare într‑o economie
durabilă, cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de
carbon.
O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I
„Primul tău loc de muncă EURES” este un program care
sprijină mobilitatea tinerilor pe piața muncii și îi încurajează
pe angajatori să recruteze persoane tinere și mobile.
EURES
EURES este o rețea europeană de ocupare a forței de
muncă din care fac parte toate statele membre ale UE,
plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Ea oferă
informații, orientări și servicii de recrutare/plasare
angajatorilor, persoanelor care se află în căutarea unui
loc de muncă și oricărui cetățean care dorește să se
bucure de libera circulație acordată lucrătorilor. Un
număr de 900 de consilieri EURES oferă asistență pe
teren, iar din noiembrie 2013, portalul EURES online
a găzduit aproximativ 1 900 000 de locuri de muncă
vacante, peste 1 200 000 de CV‑uri și aproape 32 000
de angajatori înregistrați. În fiecare an, aproape
150 000 de persoane primesc o ofertă sau obțin un loc
de muncă prin intermediul EURES.
În perioada 2014-2020, vor fi dezvoltate în continuare
programe specifice (cum ar fi „Primul tău loc de muncă
EURES” pentru sprijinirea tinerilor cu vârsta între 18 și
30 de ani care se află în căutarea unui loc de muncă
într‑o altă țară europeană și a întreprinderilor mici și
mijlocii care doresc să îi recruteze). Portalul EURES și
instrumentele sale sunt modernizate, la fel și Zilele
europene ale locurilor de muncă organizate în întreaga
UE.
La începutul anului 2014, Comisia Europeană a propus
noi reforme ale EURES, vizând continuarea îmbunătățirii
eficienței sale. Rețeaua va oferi mai multe oferte de
muncă, va garanta o mai mare compatibilitate între
cerere și ofertă și îi va ajuta pe angajatori, în special
întreprinderile mici și mijlocii, să‑și completeze posturile
vacante într‑un mod mai rapid și mai eficient.
Propunerea Comisiei îi va ajuta pe cetățeni să ia decizia
de a se muta în străinătate în deplină cunoștință de
cauză.
S O C I A L E
11
„SPRIJINUL PE CARE L‑AM PRIMIT DE LA EURES
A FOST FANTASTIC”
Karina Stephenson, o absolventă din Regatul Unit,
a obținut un loc de muncă în Spania prin intermediul
serviciului public de ocupare a forței de muncă din
Regatul Unit și a fost îndrumată să se adreseze
consilierilor EURES pentru că avea nevoie urgent de
consultanță cu privire la condițiile de viață și de muncă
din Spania. „Sprijinul pe care l‑am primit de la EURES
a fost fantastic. Nu reușeam să găsesc o locuință în
Madrid și eram îngrijorată din această cauză înainte de
a veni aici. Însă, datorită EURES, am găsit rapid o soluție.”
CETĂȚENI SUEDEZI AFLAȚI ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE
MUNCĂ AVANTAJAȚI DE DESCHIDEREA UNUI HOTEL ÎN
NORVEGIA
Deschiderea unui nou hotel în Trondheim (Norvegia)
a reprezentat o șansă importantă pentru mai mulți
cetățeni suedezi dornici să profite de mobilitatea
europeană. EURES i‑a ajutat pe mulți dintre ei să‑și
realizeze ambițiile. „Angajatorul a fost cu adevărat
mulțumit de serviciile EURES și ne așteptăm să
continuăm cooperarea”, spune Leif.
Anticiparea procesului de restructurare
În perioada 2002-2013, Centrul european de
monitorizare a schimbării a înregistrat peste 16 000 de
acțiuni de restructurare, cu o pierdere netă de locuri de
muncă de peste 2 milioane. Pe parcursul celui de‑al
treilea trimestru al anului 2013, Observatorul European al
restructurărilor a înregistrat 250 de cazuri de acțiuni de
restructurare care au implicat 57 081 de pierderi de
locuri de muncă în comparație cu cele 27 792 câștigate.
Acest lucru este în contrast cu situația din același
trimestru al anului 2007, când s‑a înregistrat un rezultat
total de 23 537 de noi locuri de muncă și reflectă
tendința conturată în ultimii ani. Restructurarea afectează
toate țările din Europa și constituie de altfel un motiv
major de îngrijorare în contextul recesiunii, ceea ce face
ca investițiile în capital uman și gestionarea adecvată
a activităților de restructurare să fie tot mai necesare.
Așadar, la sfârșitul anului 2013, Comisia Europeană
a prezentat un cadru de calitate pentru restructurare care
le oferă societăților, lucrătorilor, sindicatelor, organizațiilor
patronale și administrațiilor publice orientări având ca
scop facilitarea procesului de restructurare pentru
întreprinderi și lucrători printr‑o mai bună anticipare și
prin investiții în capitalul uman, reducând în același timp
la minimum impactul social. Comisia încurajează statele
membre să sprijine și să promoveze punerea în aplicare
a cadrului de calitate și să ia în considerare aplicarea
acestuia în cazul angajaților din sectorul public. În plus,
ea invită toate părțile interesate să coopereze pe baza
acestor orientări.
 12 S Ă
© Stockphoto.com/Jacob Wackerhausen
Investiții sociale
În 2013, Comisia Europeană a prezentat un „pachet de
investiții sociale pentru creștere economică și coeziune”
care ar trebui să ajute UE să obțină o creștere
favorabilă incluziunii până în 2020. Acesta stabilește un
cadru de politici și propune acțiuni concrete care trebuie
luate în considerare la nivelul UE și al țărilor europene,
precum și orientări privind utilizarea fondurilor UE în
scopul sprijinirii reformelor. Pachetul abordează o serie
de provocări cum ar fi ruperea cercului vicios al
defavorizării în rândul copiilor, îmbătrânirea
demografică, incluziunea activă a persoanelor excluse
de pe piața muncii, lipsa de adăpost, serviciile sociale
de interes general, serviciile de îngrijire și de asistență
medicală pe termen lung. Pe lângă protecția socială și
stabilizarea economiei, investițiile sociale reprezintă
una din funcțiile politicilor sociale.
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Sectorul sanitar are un
potențial ridicat de a crea
locuri de muncă.
Platforma europeană de combatere
a sărăciei și a excluziunii sociale
Această platformă a stabilit un dialog structurat între
UE și părțile interesate europene (organizații
neguvernamentale, sindicate, organizații patronale,
structuri universitare, autorități naționale și regionale,
organizații internaționale, grupuri de reflecție și fundații
europene). Misiunea platformei este să pună în aplicare,
la nivel european, 64 de măsuri menite să abordeze
diversele aspecte ale sărăciei și excluziunii sociale.
Multe dintre aceste măsuri sunt de natură politică,
vizând printre altele reducerea abandonului școlar,
garantarea accesului la servicii bancare de bază,
promovarea antreprenoriatului social, combaterea
sărăciei în rândul copiilor și participarea deplină
a comunității rrome în societate. În colaborare cu
președinția Consiliului UE, Comisia organizează
o convenție anuală, care reunește toți actorii majori din
peste 40 de țări implicați în combaterea sărăciei și
excluziunii sociale. Participanții analizează acțiunile deja
întreprinse la nivel european și național și discută
inițiative noi, menite să consolideze lupta împotriva
sărăciei. Platforma și convenția anuală aferentă au
devenit instrumente majore de mobilizare a tuturor
actorilor de la nivel european, național, regional și local,
din perspectiva investițiilor sociale.
O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I
Uniunea Europeană
derulează acțiuni de
sensibilizare cu privire la
situația persoanelor care
riscă să fie discriminate,
printre care și persoanele cu
dizabilități.
Finanțare
În perioada 2014-2020, în baza Fondului social
european (FSE), peste 80 de milioane de euro (care se
completează de la bugetul național) sunt investite în
îmbunătățirea competențelor populației europene și în
creșterea ocupării forței de muncă.
FSE cofinanțează inițiativa „Locuri de muncă pentru
tineri” – o sursă de finanțare specială a UE, menită să
sprijine măsurile specifice de plasare a tinerilor care nu
sunt angajați și nu urmează un program educațional
sau de formare pe piața forței de muncă din regiunile
cel mai grav afectate de șomaj. Inițiativa joacă, de
asemenea, un rol esențial în punerea în aplicare
a sistemului european de garanție pentru tineret, care
încearcă să garanteze că toți tinerii cu vârsta mai mică
de 25 de ani primesc o ofertă de angajare de calitate
sau o oferă de continuare a educației, de intrare în
ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în decurs de
patru luni de la finalizarea studiilor obligatorii sau de la
intrarea în șomaj. De exemplu, țările europene pot
utiliza fondurile FSE pentru a implementa sau pentru
a spori gradul de acoperire al strategiilor care îi vizează
pe tineri și își propun să creeze puncte focale pentru ei.
Cofinanțarea FSE poate fi utilizată și pentru a le oferi
celor care abandonează școala și tinerilor slab calificați
posibilitatea de a se reintegra în activități de
învățământ și de formare, de a‑și ameliora aptitudinile
și de a‑și îmbunătăți competențele digitale.
A F A C E R I S O C I A L E
13
© Image Source/Corbis
Unii cetățeni sunt pur și simplu prea afectați de
excluziune pentru a putea beneficia de măsurile de
activare a pieței muncii bazate pe FSE. Abordând
această deficiență, Fondul de ajutor european pentru
cele mai defavorizate persoane oferă alimente, dar și
bunuri de bază de larg consum, cum ar fi îmbrăcăminte,
încălțăminte și produse de igienă. Dincolo de ajutorul
material, acest fond îi ajută pe cetățeni să se angajeze
pe o cale de ieșire din sărăcie prin măsuri de incluziune
socială. Fiecare țară europeană este direct responsabilă
pentru programul său național, fiind necesară
consultarea părților interesate relevante în fiecare
etapă.
În perioada 2007-august 2013, Comisia Europeană
a primit 110 cereri de asistență din partea Fondului
european de ajustare la globalizare (FEG), în valoare
de 471,2 milioane de euro din partea a 20 de state
membre. Peste 100 000 de lucrători concediați au fost
avuți în vedere pentru asistență în baza FEG. În 2012,
FEG a ajutat 15 700 de lucrători concediați ca urmare
a crizei economice și a efectelor globalizării să‑și
găsească noi oportunități de locuri de muncă. Fondul
a permis unor țări europene să‑și intensifice acțiunile în
zonele afectate de concedieri, atât din punct de vedere
al numărului de persoane asistate, cât și din punct de
vedere al duratei, tipului și calității sprijinului, mai mult
decât ar fi fost posibil fără finanțare din partea FEG.
Pentru perioada 2014-2020, suma anuală maximă
pentru finanțare din partea FEG a scăzut de la 500 de
milioane de euro la 150 de milioane de euro, dar acest
plafon se situează totuși peste cel mai înalt nivel anual
înregistrat până acum (135 de milioane de euro).
 14 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

© Carlos
Uniunea Europeană are
o legislație solidă în
domeniul egalității de gen.

Ca parte a Programului Uniunii Europene pentru
schimbări sociale și inovare socială (PSCI), PROGRESS
asigură 61 % din bugetul PSCI (550 de milioane de
euro). El susține activități cu o dimensiune europeană
bine conturată, cum ar fi realizarea de analize
comparabile, învățarea reciprocă și schimburile de
practici în domeniul politicilor sociale și al ocupării forței
de muncă. Un buget specific de aproape 100 de
milioane de euro este destinat testării de noi soluții
pentru politicile sociale și de ocupare a forței de muncă
în sectoare critice, cum ar fi angajarea sau incluziunea
tinerilor. Soluțiile cu cel mai ridicat grad de reușită vor fi
puse în aplicare pe o scară mai mare cu sprijinul FSE.
În plus, pentru a asigura o mai mare disponibilitate
a creditelor, în jur de 200 de milioane de euro (21 % din
bugetul PSCI) vor extinde sprijinul acordat furnizorilor și
instituțiilor de microcredite. Aceasta contribuie la
dezvoltarea pieței investițiilor sociale și a accesului la
finanțare pentru întreprinderile sociale. Aproape 9 000
de antreprenori au beneficiat deja de împrumuturi în
valoare totală de peste 80 de milioane de euro din
momentul lansării, în 2010, a instrumentului de
microfinanțare Progress.

Aproape 160 de milioane de euro (18 % din bugetul

PSCI) sunt destinate rețelei EURES, care oferă informații
și consiliere persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă într‑o altă țară europeană. PSCI finanțează
activitățile de bază întreprinse la nivel european, în
timp ce activitățile naționale pot beneficia de finanțare
din partea FSE.
O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I
Ce urmează?
Criza economică și financiară a avut un impact profund
asupra societății. Șomajul a atins niveluri inacceptabil
de ridicate în multe părți din Europa, în special în rândul
tinerilor. Riscul de sărăcie și de excluziune socială a
crescut.
Aceste tendințe se adaugă la provocările structurale
anterioare crizei. Populația noastră îmbătrânește:
speranța mai mare de viață reprezintă un semn clar de
progres, dar are consecințe asupra forței de muncă și
trebuie să facem față costurilor aferente acesteia.
Inegalitățile sunt în creștere și pun la îndoială
corectitudinea și eficacitatea economiei noastre sociale
de piață.
Garantarea posibilității cetățenilor europeni de a
participa pe deplin la viața socială și pregătirea lor
pentru viața profesională modernă constituie o
preocupare socială majoră, dar este esențială și pentru
productivitatea și capacitatea noastră de a concura la
nivel mondial. Sustenabilitatea sistemelor de asistență
socială, mobilitatea forței de muncă și o convergență
mai mare a performanței pieței muncii sunt, de
asemenea, esențiale pentru funcționarea zonei euro și
pentru realizarea unei uniuni economice și monetare
mai aprofundate și mai echitabile.
Multe dintre aceste domenii se află în responsabilitatea
statelor membre, dar și Comisia poate avea un rol
important.
De exemplu, noua Garanție pentru tineret a UE oferă o
nouă perspectivă acțiunilor vizând combaterea
șomajului. În prezent, în Finlanda, 83,5 % dintre tinerii
aflați în căutarea unui loc de muncă primesc, în termen
de trei luni de la înregistrarea ca șomeri, o ofertă de
studiu sau de angajare care se concretizează.
Șomajul ca fenomen general nu va scădea în mod
semnificativ dacă șomajul în rândul tinerilor, care este
de două ori mai mare decât șomajul la nivel general, nu
va fi abordat în mod adecvat. Comisia Europeană va
prezenta un pachet privind locurile de muncă, creșterea
economică și investițiile, care include canalizarea
finanțării spre proiecte care pot ajuta tânăra generație
să obțină locuri de muncă decente, completând
eforturile întreprinse deja în cadrul Garanției pentru
tineret.
Pachetul Comisiei privind investițiile sociale promovează
și cuprinde politici care consolidează competențele
S O C I A L E
15
cetățenilor și îi sprijină pentru a participa pe deplin pe
piața muncii și la viața socială. În plus, inovarea socială
va fi promovată în continuare, iar ocuparea forței de
muncă și considerentele sociale, inclusiv impactul
îmbătrânirii populației și nevoile în materie de
competențe, vor fi luate în considerare în toate
propunerile și activitățile Comisiei. Va fi elaborată o
nouă politică europeană privind migrația legală către
Europa, pentru a soluționa problema lipsei de personal
calificat și pentru a atrage talentele de care are nevoie
Europa.
Comisia Europeană va promova în continuare libera
circulație a lucrătorilor, colaborând strâns cu autoritățile
naționale pentru a se asigura că normele existente sunt
bine înțelese și puse în aplicare, precum și pentru
a combate posibilele abuzuri și cereri frauduloase.
Această activitate va include garantarea faptului că
Directiva privind detașarea lucrătorilor este pusă în
aplicare cu strictețe și inițierea unei revizuiri specifice a
directivei pentru a preveni riscurile de dumping social.
De asemenea, Comisia va spori oportunitățile de
mobilitate profesională și geografică pe întreg teritoriul
Europei și va îmbunătăți condițiile în acest sens, prin
inițiative precum Portalul mobilității europene pentru
ocuparea forței de muncă.
Semestrul european pentru coordonarea politicilor
economice va fi raționalizat și consolidat, devenind
mijlocul de continuare a modernizării piețelor muncii și
a sistemelor de protecție socială. În procedura
semestrului european au fost introduși noi indicatori
pentru a monitoriza mai bine principalele evoluții
sociale și în materie de ocupare a forței de muncă: rata
șomajului, rata tinerilor care nu sunt încadrați
profesional și nu urmează niciun program educațional
sau de formare; rata șomajului în rândul tinerilor;
venitul real brut disponibil al gospodăriilor; rata riscului
de sărăcie în rândul populației de vârstă activă și
inegalitățile. Acești noi indicatori permit detectarea
evoluțiilor socioeconomice nefavorabile într-un stadiu
incipient, monitorizarea lor mai îndeaproape și
abordarea lor în mod colectiv la nivelul UE.
În fine, uniunea economică și monetară va fi
aprofundată și va include mai multe considerente de
ordin social. Dialogul cu organizațiile patronale și cu
organizațiile lucrătorilor va fi promovat la toate
nivelurile de guvernanță și orice viitor program de
sprijin pentru stabilitatea țărilor din zona euro va face
obiectul unei evaluări a impactului social.
16

NA-06-14-042-RO-C
S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Informații suplimentare

XX Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune http://goo.gl/ivMsRd

XX Strategia Europa 2020: http://goo.gl/vdm9sg
XX Ghidul Europa socială, vol. 1 – Politica privind ocuparea forței de muncă: http://goo.gl/WraA2T
XX Ghidul Europa socială, vol. 2 – Dialogul social: http://goo.gl/flf32f
XX Ghidul Europa socială, vol. 3 – Demografie, îmbătrânire activă, pensii: http://goo.gl/ZuOlwH
XX Ghidul Europa socială, vol. 4 – Economia socială și antreprenoriatul social: http://goo.gl/lx3hGC
XX Ghidul Europa socială, vol. 5 – Politici sociale: http://goo.gl/bJjMZn
XX EaSI: Noul program european general pentru politici sociale și ocuparea forței de muncă: http://goo.gl/4n9ASN

ISBN 978-92-79-42159-4
doi:10.2775/57786