Sunteți pe pagina 1din 33

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.

30 TIMIȘOARA

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
CLASA I F, an școlar 2018 - 2019
PROF.ÎNV.PRIMAR: DIANA- ELISA CLOȘANU

AVIZAT,
RESPONSABIL COMISIE METODICĂ, prof. MIRELA SCORȚESCU

AVIZAT
DIRECTOR,
PROF. MIHAELA CORINA ȘORA
SCHEMA ORARĂ CLASA I

Aria curriculară Plan Nr. de ore alocate


Disciplina cadru
I Limbă şi comunicare
Comunicare în limba română 7 7
Limba modernă 1 1
II Matematică şi Ştiinţe ale naturii Matematica și
explorarea mediului 4 4
III Om şi societate
Religie 1 1
IV Arte + Tehnologii
Arte vizuale și abilități practice 2 2
Muzică și mișcare 2 2
V Educaţie fizică, sport şi sănătate
Educaţie fizică 2 2

VI Consiliere și orientare
Dezvoltare personală 1 1

Discipline opţionale 0– 1 0
Număr de ore pe săptămână 20– 21 20

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 2


ORAR
Clasa I F. An școlar 2018-2019

LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI


Comunicare în Comunicare în Comunicare în Comunicare în Religie
limba română limba română limba română limba română
Comunicare în Matematică și Comunicare în Comunicare în Matematică și
limba română explorarea mediului limba română limba română explorarea mediului
Matematică și Educație fizică Muzică și mișcare Matematică și Educație fizică
explorarea mediului explorarea mediului
Limba engleză Muzică și mișcare Arte vizuale și Arte vizuale și Dezvoltare
abilități practice abilități practice personală

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 3


 COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ - CLR - 7 ore pe săptămână
 MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI - MEM - 4 ore pe săptămână
 ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE AVAP- 2 ore pe săptămână
 MUZICĂ ŞI MIŞCARE- MM - 2 ore pe săptămână
 DEZVOLTARE PERSONALĂ – DP - 1 oră pe săptămână

 În conformitate cu programele școlare aprobate prin O.M.E.N., NR. 3418 / 19.03.2013

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 4


Școala Gimnazială Nr. 30 Timișoara
Str. Aștrilor Nr. 13; Tel./fax: 0256/462302
E-mail: scoala30tm@yahoo.com

CONSILIEREA PĂRINŢILOR
Clasa I F
An şcolar 2018-2019

Nr. Tema Modul de Săpt.


crt. desfăşurare data
SEMESTRUL I
1. Să ne cunoaștem mai bine! I
1. Prezentarea orarului clasei Informare
2. Prezentarea Regulamentului Intern al şcolii Prezentare
3. Prezentarea manualelor şcolare Analiză
4. Stabilirea auxiliarelor necesare pentru fiecare disciplină Discuţii
5. Alegerea comitetului de părinţi
6. Prezentarea actelor necesare pentru dosarele de bursă şi rechizite
2. Programarea temelor pentru consilierea părinţilor: Discuţii tip II
1. Discutarea cu părinţii a problemelor specifice vârstei şcolarilor de 7-8 ani; masă rotundă
2. Prezentarea de către părinţi a posibilelor teme pe care le propun pentru dezbatere şi urmărire în acest an Analiză
şcolar; Propuneri şi
3. Stabilirea zilei şi orei pentru desfăşurarea şedinţelor de consiliere. argumentare
3. Probleme de readaptare a şcolarului mic la programul şcolar: III
1. Prezentarea situaţiei adaptării elevilor la cerinţele perioadei de reacomodare la cerinţele şi programul şcolar; Informare
2. Prezentarea de către părinţi a programului copiilor în afara şcolii; analiza unor situaţii-problemă, în plen şi în Prezentare
particular; Analiză
3. Stabilirea, prin dezbatere şi propuneri, a unui program sănătos de pregătire şi recreere pentru şcolari, pe care Discuţii
să-l respecte acasă;
4. Discuţii în urma primei săptămâni de şcoală – adaptarea copiilor la programul de învăţare – probleme
particulare.

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 5


4. Cum ne putem ajuta copiii la teme? IV
1. Analizarea situaţiilor în care elevii au avut nevoie de indicaţii şi sprijin;
2. Precizarea şi demonstrarea importanţa revederii de către elevi (chiar de către părinţi) a notiţelor şi Demonstrare
exerciţiilor temei aferente predate în clasă; Analiză
3. Etapele pe care trebuie să le parcurgă părintele în acordarea sprijinului efectuării temelor: verificarea Informare
copilului dacă a revăzut/citit conţinutul predat în clasă, analiza modului în care copilul a înţeles cerinţa,
încercarea copilului de a rezolva singur (oral sau pe ciornă), apoi acordarea sprijinului efectiv dacă mai este
cazul.
5 Comunicarea părinte-copil bazată pe încredere reciprocă Dezbatere tip V
1. Provocarea părinţilor de a relata din modalităţile de comunicare cu copiii lor în situaţii tipice; masă rotundă
2. Prezentarea posibilelor reacţii emoţionale ale copiilor la modurile diferite în care comunică părinţii cu ei; Informare
3. Discutarea efectului atitudinii oscilante (între răbdare şi nerăbdare, între toleranţă şi nervozitate, între Prezentare
înţelegere/cooperare şi acuzare etc.) din partea părinţilor asupra încrederii copilului în aceştia; Analiză
4. Sfaturi pentru părinţi de la alţi părinţi – împărtăşirea experienţelor proprii.
6. Cum câştigă un părinte încrederea totală a copilului său? Informare VI
1. Dezbateri şi păreri asupra frecvenţei comunicării oscilante ca atitudine a părinţilor faţă de problemele Prezentare
copiilor; Analiză
2. Neîncrederea unui copil în părintele său - consecinţă a evitării contactelor distante, represive, acuzatoare,
dar şi a „crizelor de deznădejde” pe care părinţii le manifestă exagerat la repetarea unor situaţii problemă create
de neputinţa, nepriceperea sau refuzul copiilor;
3. Prezentarea reţetei de câştigare a încrederii totale a copilului: atitudinea consecvent-unitară a părinţilor,
indiferent de factorii externi ai situaţiei de comunicare, evitarea exploziilor de pedepse sau ameninţări cauzate
de abateri „din urmă”, tratate superficial, oferirea copilului convingerea că este ascultat şi tratat cu dreptate.
7. Doar dragostea nu este suficientă! Completare VII
1. „Eseul de 5 minute ”- Ce înţeleg părinţii prin dragoste pentru copii; de mini-
2. Dezbatere – schimb de păreri între părinţi despre dragostea părintească eficientă pentru dezvoltarea copilului chestionar
şi dragostea care prelungeşte dependenţa copilului de părinte; Prezentare
3. Învăţături religioase despre dragostea părinţilor pentru copiii lor. Discuţii
Analiză
8. Copilul meu este altfel decât cum sunt sigur că este? VIII
1. Prezentarea de către învăţătoare a unor situaţii generale în care majoritatea copiilor se manifestă diferit în
afara supravegherii familiei decât când sunt în mediul acesteia;

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 6


2. Mărturisiri din partea părinţilor, asupra unor situaţii în care au aflat precum copiii lor au procedat contrar
aşteptărilor lor;
3. Copilul este tentat foarte uşor să-şi rezolve reale frustrări, dar şi închipuite frustrări ale lui, manifestându-şi Informare
adevărata personalitate; Prezentare
4. Analiza obiectivă a manifestărilor extrafamiliale ale copilului pentru a înţelege posibile abateri de la normele Analiză
impuse de familie; Masă rotundă
5. Discutarea tendinţei frecvente din partea părinţilor de a accepta anumite neconcordanţe reale dintre educaţia Chestionar
pe care au dat-o copiilor lor şi efectele reale ale acesteia asupra comportamentului copilului;
6. Chestionar pentru părinţi „Cât de bine îmi cunosc propriul copil?”(reluarea chestionarului din clasa I pentru
a constata progresul părinţilor în cunoaşterea propriului copil).
9. Conflictele şi conflictualitatea din mediul şcolar IX
1. Informarea părinţilor despre tipurile de conflicte din mediul şcolar: elev – elev/cadru didactic, elev – părinte
personal/părintelel altui elev, părinte – părinte/cadru didactic; Informare
2. Prezentarea conceptelor de conflict şi conflictualitate: conflictele sunt generate de stările de conflictualitate; Masă rotundă
conflictele reale sunt stări explozive, stările latente sunt conflictualităţi care menţin posibilitatea apariţiei unor Activitate
relaţii perturbatoare la nivel fizic, psihic şi emoţional; interactivă
3. Conflictele reale şi conflictele întreţinute: analiza unor situaţii reale de conflictualitate şi constatarea între părinţi
gravităţii lor ca posibile surse de disconfort real asupra copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice
10. Conflictele între elevi – remediere şi prevenire X
1.Discutarea conflictelor reale constatate în colectivul clasei – analiza frecvenţei şi gravităţii acestora;
2. Propuneri de măsuri preventive din partea părinţilor, analiza şi stabilirea unui proiect comun părinţi-cadru Informare
didactic pentru măsurile şi atitudinea corectă faşă de copiii implicaţi; Discuţii
3. Copilul declanşator de conflicte – conturarea unui profil psihologic pentru a înţelege motivaţiile acestui tip interactive
de copil; părinţi-
4. Pedeapsa şi recompensa – măsuri ce pot ameliora tendinţa unor copii de conflictualizare a atmosferei învăţător
grupului;
11. Sufletul ascuns – copilul meu are taine şi temeri faţă de părinţi? XI
1. Mărturisiri şi dezbateri libere asupra unor cazuri de copii care au clacat la un moment dat, în pofida traseului Masă rotundă
excepţional până în acel moment (cazurile nu trebuie nominalizate, pot fi cunoscute prin intermediari sau chiar Mini-
din mass-media); chestionare
2. Completarea unor mini-chestionare în care părinţii să mediteze asupra aspectelor educative în care Discuţii
exagerează şi a celor unde constată că au fost mai puţin atenţi (Când sunt pisălog?, Când sunt neatent?, Când interactive

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 7


simt că am făcut destul?, Simt vreodată că nu sunt înţeles de copilul meu când îl învăţ de bine?);
3. Moment de sinceritate pentru părinţi: „Puteţi găsi cel puţin o situaţie tipică din relaţia cu copilul
dumneavoastră în care sunteţi conştient că acesta se fereşte, chiar se teme să vă ceară ajutorul?”
12. Când vrei să fii cu mine şi când te ascunzi de mine, copilul meu? Informare XII
1. Intuirea de către părinţi a situaţiilor ȋn care copiii ȋşi doresc să fie împreună cu părinţii şi care sunt cele când Discuţii
îşi doresc să nu fie părinţii de faţă, precum şi cele în care copiii se feresc de părinţii lor; interactive
2. Analiza fiecărei situaţii enumerate şi stabilirea cauzelor, urmărilor, precum şi a unor posibile măsuri părinţi –
ameliorative; învăţător
13. Încrederea în sine şi încrederea în ceilalţi XIII
1. Prezentarea de către învăţător a unui material accesibil despre nevoia oamenilor, indiferent de vârstă, de a
avea în viaţa lor persoane de încredere; despre starea de încredere în sine care se învaţă în prima copilărie, în
cadrul familiei;
2. Discuţii despre curajul copiilor de a-şi manifesta deschis preferinţele, ideile, pretenţiile, stările – delimitarea
încrederii în sine de manifestarea efectelor răsfăţului exagerat; Informare
3. Independenţa copiilor şi încrederea în forţele proprii se învaţă în prima copilărie doar dacă părinţii îi oferă Discuţii
cadre reale în care aceştia să capete încredere în ei; interactive
4. Cauzele lipsei de încredere în sine: mustrarea şi critica frecventă din partea părinţilor, dar şi protejarea părinţi-
exagerată a acestora de către părinţii extrem de iubitori şi grijulii; învăţător
5. Concepţia greşită a multor părinţi că ocrotirea permanentă în primii ani de viaţă de către părinţi oferă
copilului un statut sigur.
14. Cum percep copiii banii şi valoarea lucrurilor? Informare XIV
1. Prezentarea importanţei cunoaşterii valorii lucrurilor, inclusiv a banilor, de la o vârstă mică; Masă rotundă
2. Discutarea modalităţilor în care părinţii şi-au învăţat până acum valoarea banilor – schimb de impresii şi Discuţie
experienţe; interactivă
3. Există o vârstă de la care putem încredinţa copiilor sume de bani? - dezbatere asupra modului cel mai între părinţi
eficient prin care copiii pot înţelege ce reprezintă banii în viaţa cotidiană;
15. Rolul grupului în dezvoltarea conduitei sociale a copilului XV
1. Prezentarea importanţei legăturilor care se stabilesc între copii în cadrul grupurilor din care face parte:
grupul de colegi, grupul de joacă ocazională, grupul de prieteni, grupul religios;
2. Prezentarea importanţei sentimentului de apartenenţă la un grup pentru însuşirea regulilor de bază a Informare
comportamentului social; Masă rotundă
3. Manifestările copiilor în cadrul grupurilor pe care aceştia le preferă: cu ce reguli, exprimări, satisfacţii sau, Dezbatere

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 8


dimpotrivă, frustrări vin acasă;
4. Modalităţi corecte de susţinere a participării copiilor la activităţi de grup: cunoaşterea grupurilor,
supravegherea discretă a acestora, evitarea tendinţei greşite a părinţilor de a interveni personal în regulile
grupului;
16. Dascăli şi părinţi – responsabili împreună de traseul viitorului copilului XVI
1. Un nou tip de copil pentru părinţi, un nou tip de elev pentru dascăl – urmare a evoluţiei societăţii, a ritmului
tot mai alert în care se succed evenim. din viaţa fiecăruia dintre noi, a „crize de timp” în care trăim;
2. Prezentare: nevoia de fundament comun şi reciprocitate între părinţi şi dascăl pentru a da copilului o imagine
clară, unitară a ceea ce trebuie să fie şi să facă; Masă rotundă
3. Informare - situaţii delicate din manifestările copiilor, care trebuie înţelese şi tratate la fel de dascăl şi de Prezentare
părinte: tăcerea copilului, simularea la care apelează uneori sau deseori, disimularea, reacţia adversă sau Informare
rezistenţa/împotrivirea, gesturile violente, fobia, minciuna, izolarea, exuberanţa necontrolată, respingerea Dezbatere
autorităţii adultului etc;
17. Greşelile părinţilor în educaţia copiilor XVII
1. Moment informativ asupra tipurilor de greşeli parentale de educaţie: din prea multă grijă şi din supra-
protecţie, din ignoranţă şi neimplicare sau din prea multă severitate şi lipsa empatiei;
2. Dezbatere despre greşelile cauzate de „fricile” cu care unii părinţi supraevaluează realitatea – efectul de
tensiune, încordare şi permanentă stare de alertă cu care cresc copiii;
3. Întocmirea, împreună cu părinţii şi prin rememorarea ideilor dezbătute în şedinţele anterioare, a unei liste de Informare
abilităţi educative prioritare pentru educarea sănătoasă a copiilor în familie; Dezbatere
4. Discutarea importanţei empatiei şi încrederii de care are nevoie copilul din partea părinţilor - cele mai sigure Masă rotundă
căi de a avea aşteptări realiste de la copil şi de a-l face să se simtă valoros şi iubit, în siguranţă şi cu încredere
în puterile sale;
5. Material suport: „Greşelile părinţilor în educaţia copiilor”

SEMESTRUL AL II - LEA
1. Relaţiile de prietenie şi dezvoltarea autonomiei sociale a copilului I
1. Prezentarea importanţei legăturilor de prietenie între copii pentru formarea şi dezvoltarea treptată a
autonomiei sociale a acestora; Informare
2. Definirea conceptului de prietenie la vârsta şcolară mică: particularităţi, manifestare, criterii de clasificare Analiză ţi
după motivele apariţiei; dezbatere pe

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 9


3. Definirea conceptului de autonomie socială corespunzătoare vârstei: formarea unor deprinderi elementare de conţinutul
adaptare la viaţa cotidiană şi formarea capacităţii de stabilire şi menţinere de relaţii cu alţii, respectând reguli informativ
şi standarde specifice vârstei; Discuţii
3. Dezbatere cu părinţii asupra comportamentelor pozitive datorate legăturilor de prietenie, observate de interactive
aceştia la proprii copii; între părinţi
4. Modalităţi corecte de susţinere şi încurajare a prieteniilor dintre copii de către părinţi.
2. Sunt singur, nu vreiţi să vă jucaţi cu mine? II
1. Discuţii despre când părinţii s-au jucat cu copilul lor, precizarea jocului şi efectul pentru părinte şi pentru
copil;
2. Povestiri ale părinţilor din anii copilăriei lor: despre ce şi-au dorit, bucurii şi tristeţi, amintiri plăcute etc.;
3. Moment de sinceritate între părinţi despre ce cred despre jocurile copiilor şi despre participarea periodică la
anumite jocuri ale acestora; Masă rotundă
4. Prezentarea importanţei jocului în dezvoltarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, a capacităţii de acceptare a Dezbatere
regulilor, a pregătirii pentru viaţa socială; Discuţii
5. Prezentarea clasificării jocurilor după efectul acestora asupra personalităţii copilului: jocuri de recreere, interactive
jocuri pentru consumarea surplusului de energie, jocurile atavice – de învăţare a rolurilor social-umane, jocuri între părinţi
pregătitoare pentru învăţare de cunoştinţe, deprinderi, comportamente, jocuri complementare sau
compensatorii unor secvenţe intense de învăţare, jocuri catharhice – de purificare a tendinţelor antisociale,
jocuri de pregătire pentru viaţă prin derivarea în ficţiune (închipuire);
3. Părinţii ambiţioşi pentru copiii lor – atitudine pozitivă sau negativă? III
1. Dezbatere pe tema dorinţei părinţilor pentru realizarea prin copiii lor: „Cum vă doriţi să vă fie copilul?”.
2. Prezentarea diferenţei fragrante dintre ambiţia părinţilor de a-şi ajuta copiii să se dezvolte conform puterii şi
dotării lor şi ambiţia acelor părinţi care doresc să-şi realizeze propriile visuri neîmplinite impunându-le
copiilor lor; Dezbatere
3. Perfecţionismul părinţilor – modalitate de îngrădire a personalităţii copilului: independenţa, imaginaţia, Prezentare
încrederea – informare, Informare
4. Prezentarea unor cazuri stereotipe de părinţi care încearcă să-şi realizeze propriile visuri prin copiii lor fără Analiză
să ţină cont de dotările şi aptitudinile acestora.
4. Autoritatea, lipsa de autoritate şi falsa autoritate parentală IV
1. Masă rotundă despre cum se impun părinţii în faţa copiilor şi care sunt situaţiile tipice în care părinţii îşi
pierd autoritatea faţă de aceştia; Masă rotundă
2. Ce este falsa autoritate parentală şi care sunt cauzele apariţiei şi întreţinerii ei: prin ţinerea copilului la – discuţii

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 10


distanţă, prin raţionamente prelungite, prin negociere cu cedare din partea părinţilor, prin mituire pentru interactive
rezolvare de moment, prin exces de atenţie etc. între părinţi
3. Prezentarea cazurilor tipice în care un părinte este considerat de copilul său ca lipsit de autoritate – Analiză
dezbatere despre situaţii în care părinţii îşi manifestă contradicţiile de atitudine în faţa copilului; Dezbatere
4. Material instructiv-educativ: „Mituri despre autoritatea părinţilor”
5. Tipurile de părinţi: „Ce-am constatat despre noi, ca părinţi?” V
1. Rememorarea tipurilor parentale: dictatorial, democratic – autoritar, permisiv, indulgent, neglijent, Chestionar
inconsecvent în atitudine; sub anonimat
2. Efecte ale stilului parental asupra dezvoltării personalităţii copilului; Prezentare
3. Umilirea, dispreţul, somaţia, jignirea în faţa altor persoane – comportamente parentale violente fără contact Analiză
fizic cu impact asupra echilibrului psihic al copilului. Sondaj
4. Material instructiv-educativ: „Stiluri parentale”; „Tipuri de părinţi” Power Point
6. Autodisciplina se învaţă prin disciplinarea pozitivă VI
1. Definirea conceptului de disciplinare pozitivă: exemple concrete;
2. Importanţei modelului parental în disciplinarea pozitivă;
3. Autodisciplina la copilul de vârstă şcolară mică – arie de dezvoltate reală şi aşteptări exagerate – discuţii cu Masă rotundă
părinţii asupra dimensiunii autodisciplinei reale asumate de copil şi asupra falsei autodiscipline manifestată Dezbatere
prin impunere; Analiză
4. Împărtăşirea reciprocă de către părinţi a modului în care corectează greşelile şi abaterile copiilor lor –
analiza efectelor acestor măsuri din prisma noilor concepte;
5. Prezentarea materialului instructiv: „Metode de disciplinare pozitivă”; „Cele mai rele şapte lucruri pe care
le poţi spune copilului”
7. Stima de sine – prelungire a încrederii în forţele proprii VII
1. Prezentarea manifestărilor comportamentale care demonstrează prezenţa stimei de sine crescute sau,
dimpotrivă, scăzute; Informare
2. Moment de sinceritate pentru părinţi: destăinuiri asupra unor aspecte care le-au determinat atitudini Masă rotundă
puternice sau stări frustrante; Discuţii
3. Tipurile stimei de sine: pozitivă – bazată pe manifestări şi credinţe în conformitate cu regulile sociale şi interactive
negativă – bazată pe aroganţă, încălcarea regulilor, rezolvarea nevoilor pers. în detrimentul celorlalţi; părinţi-
4. Analiza şi desprinderea acelor experienţe din copilărie care dezvoltă stima de sine pozitivă sau negativă; părinţi
5. Cunoaşterea factorilor ce dăunează în mod ascuns, dar durabil, stării de bine cu propria persoană:
perfecţionismul, respingerea de către ceilalţi, modele negative, stresul în familie, starea materială, lipsa de

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 11


coerenţă a standardelor cu care vine copilul în contact.
8. Întărirea negativă = falsa educaţie de îndreptare a comportamente-lor negative VIII
1. Definirea corectă şi accesibilă a conceptului de întărire negativă exemple concrete;
2. Cauze ale comportamentului părinţilor care recurg des la întărirea negativă: nerăbdarea, perfecţionismul, Informare
lipsa de empatie cu propriul copil, severitatea dictatorială, nepriceperea şi dezinteresul de a trata cauzele şi Analiză
concentrarea asupra înlăturării efectelor; Dezbatere
3. Moment de sinceritate pentru părinţi: destăinuiri a unor stereotipii atitudinale prin care exagerează interactivă
criticându-şi copilul ca personalitate şi nu abaterea punctuală; între părinţi
4. Explicarea efectului întăririi negative asupra copilului care începe să se simtă inutil, incapabil şi ca o povară
pentru părinţi;
5. Material suport: „Tehnici de decelerare a comportam. negative”
9. Regulile de viaţă NU SE NEGOCIAZĂ! IX
1. Definirea conceptului de regulă de viaţă – precizarea universalităţii regulilor general-importante de viaţă şi
a regulilor „locale”, care derivă din acestea;
2. Explicarea importanţei unicităţii regulilor majore de viaţă pentru toţi oamenii unei societăţi şi a pericolului Informare
apariţiei discriminării prin negocierea regulilor; Masă rotundă
3. Exerciţiu de descoperire a regulilor de viaţă pe domenii sociale: în familie, la şcoală, în locuri publice; Dezbatere
4. Dezbatere şi discuţii interactive între părinţi: De ce nu este indicată negocierea regulilor de viaţă cu copiii? Analiză
5. Analiza cazurilor în care anumite reguli „par” a fi negociate cu copiii – înţelegeri şi adaptare a sarcinilor,
dar nu negociere!
5. Material instructiv-educativ pentru părinţi: „Regulile de aur ale convieţuirii Omului cu ceilalţi oameni, cu el
însuşi şi cu restul lumii”
10. Bunele maniere – calea spre starea de bine cu sine şi cu cei din jur – se învaţă din primii ani ai vieţii! X
1. Conceptul de maniere, în general, şi de bune maniere, în special; Masă rotundă
2. Enumerarea şi clasificarea bunelor maniere importante pentru o convieţuire socială sănătoasă psihic şi fizic: Dezbatere
arta dialogului, limbajul civilizat, respectarea bunurilor publice şi ale celorlalţi, punctualitatea, respectarea Discuţii
libertăţii de opinie, sprijinul acordat celor cu nevoi speciale; interactive
3. Informare reciprocă între părinţi despre cazuri concrete de situaţii nedorite survenite ca urmare a lipsei de părinţi-
bune maniere între copii/adulţi; părinţi
4. Material suport pentru părinţi „Lista bunelor maniere în familie”
11. Cuvintele simple care blochează, sperie sau rănesc XI
1. Joc de expresii „Ce-i spun copilului dacă plânge pentru lucruri pe care eu le simt fără importanţă?”-

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 12


cuv.folosite în expresiile părinţilor. Informare
2. Lovitura lui „trebuie” – explicarea efectului pe care îl are cuvântul trebuie, folosit în adresări care par Discuţii
normale: ordin, neînţelegere, ultimatum – exemple şi analiză; interactive
3. Secretul înlocuirii lui „De ce…?” cu „Din ce cauză…?” (acceptarea cauzei/explicaţiei), cu „Ce s-a părinţi-
întâmplat…?” (disponibilitate pentru înţelegerea motivaţiei) – exemple şi comparare; părinţi
4. Evitarea folosirii etichetării copilului folosind timpul prezent, cu conotaţie generală asupra personalităţii
copilului: NU „Eşti un dezordonat!”, ci „Ai fost dezordonat!”; NU „Eşti neatent!”, ci „Ai fost neatent
când…!” dezbatere pe exemple concrete;
5. Material supotr: „Cum să comunic cu copilul meu?”
12. Independenţa şi formarea responsabilităţii prin independenţă la şcolarii mici XII
1. Prezentarea aspectelor în care părinţii oferă copiilor independenţă asupra deciziilor lor – extragerea
motivelor pentru care fac acest lucru; Prezentare
2. Provocarea părinţilor la analiza propriilor convingeri asupra a ceea ce ar putea permite şi ar fi categoric Informare
împotrivă în comportamentul independent al copiilor lor; Dezbatere
3. Prezentarea imp. formării sentimentului de independenţă la copii în paralel cu asumarea responsabilităţii
independenţei actelor acestora;
4. Dezbatere asupra atitudinilor extreme ale părinţilor: de neacordare a independenţei fie din neîncredere, fie
supra-protecţie, precum şi cea de acordare a unei independenţe totale şi nesupravegheate fie din neimplicare,
fie din permisivitate exagerată;
13. Dascăli şi părinţi faţă în faţă cu copilul de astăzi XIII
1. Prezentarea generală a conduitelor refractare ale copiilor, cele care deseori sunt interpretate superficial de
către adulţi, ascunzând adevărata faţă/suferinţă/problemă a copilului;
2. Tăcerea copilului – prezentare, recunoaştere a manifestărilor de către părinţi, interpretare şi atitudine
educativă corectă;
3. Simularea – situaţii tipice de manifestare, urmări ale „păcălirii adulţilor”, conduite stabile urmate repetării
acesteia de către copil; Informare
4. Disimularea – manifestare preţioasă de a descoperi şi vindeca fricile, fobiile, frustrările copilului în faze Dezbatere
care permit sprijinirea emoţională a acestuia; Masă rotundă
5. Reacţia adversă – descoperirea greşelilor de educaţie şi atitudine care au dezvoltat respingerea adultului,
modalităţi graduale de înlăturare;
6. Gestul violent fizic – cauze: modelele adulţilor, nedreptăţirea copilului în mod repetat, preaplinul de
„faimă” sau de vinovăţie;

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 13


7. Material suport: „Dascăli şi părinţi faţă în faţă cu copilul de astăzi”
14. Recompensa şi pedeapsa în mediul şcolar: XIV
1. Moment de sinceritate părinţi – învăţător despre ce cred cei dintâi despre îndreptăţirea şi eficienţa
modalităţilor de recompensare şi pedepsire a copiilor în cadrul şcolar;
2. Dezbatere asupra cutumelor care îndreptăţesc severitatea autorităţii şcolare (cu urmări disciplinatorii Informare
imediate şi de moment) şi promovarea sprijinului gradat potrivit construcţiei psihice şi emoţionale particulare Dezbatere
a fiecărui copil (anevoios ca timp şi rezultate imediate, dar benefic pe termen lung, terapeutic); Analiză
3. Prezentarea specializată a efectelor recompenselor meritate şi a alegerii tipului de pedeapsă eficientă şi
stimulatorie pentru îndreptarea problemei;
4. Realizarea de „trasee” particularizate de aplicare a pedepselor şi recompenselor potrivite fiecărui copil prin
consultarea părinţilor;
5. Material suport: „Recompensa şi pedeapsa în mediul şcolar”
15. Din nou despre locul şi rolul familiei în procesul de educare a copiilor: XV
1. Informare despre importanţa familiei în conturarea tipului de şcolar: de succes, cu grad optim de
adaptabilitate, cu stimă de sine ridicată, predispus la afirmare pe diferite paliere educative etc;
2. Informare şi discuţie despre familie şi educarea caracterului şcolarului mic – accentuarea realităţii că tipul
de caracter persistă în mare parte pe tot parcursul vieţii, unele aspecte fiind ireversibile;
3. Informare despre raportul părinte-copil (istorie şi actualitate) şi discuţii interactive între părinţi pe această Informare
temă. Masă rotundă
4.Material suport: „Locul şi rolul familiei în procesul de educare a copiilor”

16. Bilanţ la final de clasa a II - a: evoluţia copilului meu ca şcolar, evoluţia mea ca părinte XVI
Bilanţ asupra evoluţiei copiilor după al treilea an de şcoală:
1. Analiza achiziţiilor cognitive, sociale, comportamentale ale copiilor, comparativ cu momentul începerii Analiza
şcolarităţii; Prezentarea
2. Prezentarea programelor de studiu pentru vacanţa de vară în vederea consolidării/recuperării unor Chestionare
conţinuturi: lecturi, cărţi de jocuri didactice, CD-uri educaţionale, emisiuni TV indicate; pentru părinţi
3. Chestionar reluat pentru părinţi „ Ce aşteptări am de la copilul meu?” „Ce aşteptări cred că are copilul
meu de la mine?”
NOTĂ: În cadrul fiecărei activităţi de consiliere se va acorda un spaţiu de timp pentru analiza situaţiei şcolare a elevilor din săptămâna precedentă, precum şi pentru prezentarea conţinuturilor ce vor fi abordate în
săptămâna imediat următoare.

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 14


Școala Gimnazială Nr. 30 Timișoara
Str. Aștrilor Nr. 13; Tel./fax: 0256/462302
E-mail: scoala30tm@yahoo.com

Planificarea calendaristică integrată


Clasa I F. An școlar 2018-2019

Semestrul I
Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
CLR 1.1. Prima zi de școală- activități de cunoaștere a copiilor 21 I - III
1.3.  În drum spre școală. Salutul. Cum ne prezentăm.
2.1. Elemente grafice
 Să ne cunoaștem. Cine sunt eu? Propoziția (salutul,
3.1.
prezentarea, oferirea de informații despre colegii de
3.4. clasă, despre propria identitate și despre viața de școlar)
4.1.  În clasă. Dialogul. Vorbirea pe rând, ascultarea
interlocutorului, păstrarea ideii. Oferirea de informații
despre colegii de clasă
 Cine sunt colegii mei din clasa I? Propoziția formată din
I. Actualizarea două cuvinte (dialogul, oferirea de informatii despre
colegii de clasă; vorbirea pe rând; ascultarea
cunoștințelor
interlocutorului; păstrarea ideii)
din clasa  Familia mea. Propoziția formată din 3 cuvinte (oferirea
pregătitoare de informatii despre familie, prieteni, formularea unei
idei, a unei păreri, descrierea unei persoane)
 Cuvântul format din două- trei silabe (oferirea de
informații despre mediul social și natural)
 Drumul spre școală. Cum circulăm? Cuvântul format
dintr-o singură silabă. Silaba. Sunetul
 Cartea, prietena mea (numerotarea paginilor, direcții de
orientare în pagină)
 Comoara cu povești. Repovestirea unor întâmplări auzite.

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 15


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
Descrierea unui personaj. Identificarea sutetelor unui
cuvânt
 Evaluare inițială
MEM 1.1. 2.1. 2.2.  Recapitulare din clasa pregătitoare 12 I - III
3.1. 4.1.  Figuri geometrice. Orientare spaţială şi localizări în
spaţiu Mulţimi. Corespondenţă. Anotimpuri
 Numerele naturale de la 0 la 10
 Numerele naturale de la 0 la 10. Plante şi animale: părţi
I. Actualizarea componente
cunoștințelor  Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0
din clasa – 10. Pământul, soarele, luna
 Numere naturale de la 10 la 31. Forme şi transfer de
pregătitoare
energie
 Numere naturale de la 0 la 100 formarea, citirea şi
scrierea numerelor de la 31 la 100
 Compararea şi ordonarea numerelor naturale
 Numere pare şi impare. Rotunjirea numerelor. Vecini.
Corpul omenesc
 Corpul omenesc: scheletul şi organe majore
 Evaluare inițială
AVAP 1.1, 1.2, Colectare de materiale de lucru 6 I - III
1.3 2.1, 2.2, Prezentarea materialelor de lucru
2.3 Autoportret cu materiale din natură
Struguri- colaj
Evaluare inițială- testarea abilitățiilor elevilor
MM 1.3 Imnul României 6 I - III
2.1 Cântece din repertoriul clasei pregătitoare
Rutine cu vers si cânt pentru încălzirea mușchilor mici ai
mâinii și pregătirea pentru scris
Audiție muzicală “Rapsodia Română”- G. Enescu

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 16


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
Evaluare inițială- testarea vocii elevilor
DP 1.1 Autocunoaşterea şi atitudinea pozitivă faţă de sine şi faţă de 3 I - III
2.1 ceilalţi. Cine sunt eu?
2.2 Caracteristici personale simple, puncte tari si limite
observabile in activitatile scolare si de tip liber
CLR 1.2.  Sunetul şi literele a/A. Casa noastră (oferire de informaţii 28 IV - VII
1.3. despre locuinţă sau adresă; citirea/scrierea literelor mici şi
2.1. mari de tipar/de mână
2.2.  Sunetul şi literele m/ M. Familia mea (silaba; cuvinte
3.1. mono- şi plurisilabice; ortografierea cuvintelor
3.4.  Sunetul şi literele u/ U. Scrierea pe liniatură tip I.
4.1. Scrierea cu majusculă
 Sunetul şi literele n/N. Propoziția. Punctul.
II. În familie
 Sunetul şi literele i/I. Propoziția. Semnul întrebării
 Comunicare orală:
Acte de vorbire: a se prezenta
Oferirea unor informaţii despre identitatea proprie
Descrierea unui obiect
 Citire/lectură:
Literele a, m,u, i, n mici şi mari de tipar și de mână
Citirea silabelor/cuvintelor mono și plurisilabice
 Scriere/redactare:
Literele a, m, u, i, n mici şi mari de mână
Scrierea caligrafică pe liniatură tip I
Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor
Dictarea, copierea, transcrierea literelor, silabelor şi a
cuvintelor
 Elemente de construcţie a comunicării:
Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înţeles
Sunetele a, m, u, i, n

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 17


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
Silaba. Cuvântul
Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate
 Recapitulare.
 Evaluare
Activități de recuperare/ dezvoltare
MEM 1.1  Adunarea şi scăderea numerelor în concentrul 0–10. 15 IV - VII 5
1.2 Probleme care se rezolvă printr-o operaţie Octombrie
1.3 2.1. 3.1.  Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0–
3.2. 4.1. 10. Proprietăţile adunării
 Alcătuirea unei plante. Adunarea în concentrul 0–100.
Adunarea numerelor naturale formate numai din zeci
 Rolul structurilor de bază la plante. Probleme care se
rezolvă printr-o singură operaţie
 Adunarea numerelor naturale formate numai din zeci cu
un număr format din unităţi.Condiţii de viaţă ale unei
plante
 Adunarea unui număr natural format din zeci şi unităţi cu
II. În familie un număr format din unităţi
 Adunarea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi.
Importanţa plantelor în viaţa omului
 Probleme care se rezolvă prin două operaţii de adunare
 Recapitulare
 Evaluare
Activități de recuperare/ dezvoltare
AVAP 2.1 “Struguri”- pata și forma 8 IV - VII
2.2 "Ghirlande de frunze"- amprentarea, pata si forma;
2.3 “Mere rumene”- pata și forma
2.4 “Prietenii mei”- punctul, linia și forma
“Copacul înțelept”- activitate integrată (Ziua Educației)
"Bufnița înțeleaptă"- forma, linia și pata

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 18


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
Expoziția lucrărilor
Evaluare
MM Cântarea vocală: 8 IV - VII
♪„Noi acum suntem şcolari”, de Al Ivăşcanu;
1.3 ♪„Ora-i de plecat la școală”;
1.5 ♪„Bună dimineața”- Lollipops;
1.6 ♪„Am cunoscut un orășel” (folcl.)
2.1 ♪„Tara Liliput”;
Audiţia interioară
♪,,Anotimpurile”- Antonio Vivaldi
Recapitulare/ Evaluare
DP 1.2 Mă cunosc în fiecare zi! 3 IV - VII 5
1.1 Eu, așa cum arăt Octombrie
2.3 Eu, așa cum sunt
Asemănări și deosebiri- joc didactic
CLR III. Muncim, 1.2.  Sunetul şi literele e/E; Diftongul ea. 28 VIII - XI
învățăm, ne 1.3.  Linia de dialog, citirea/scrierea literelor mici şi mari de
jucăm 2.1. tipar/de mână
2.2.  Sunetul şi literele r/R.
3.1.  Sunetul şi literele o/O. Scrierea pe liniatură tip I.
3.4. Scrierea cu majusculă
4.1.  Sunetul şi literele c/C . Cuvinte cu formă identică și
înțeles diferit
 Sunetul şi literele ă/Ă Diftongul uă
 Sunetul și literele l/L. A formula o rugăminte
 Comunicare orală:
 Citire/lectură:
 Literele e, r, o, c, ă, l mici şi mari de tipar și de mână
 Citirea cuvintelor mono și plurisilabice
 Scriere/redactare:

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 19


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
 Literele e, r, o, c, ă, l, mici şi mari de mână
 Copierea, transcrierea literelor, silabelor şi a cuvintelor
III. Muncim,  Scrierea după dictare
 Elemente de construcţie a comunicării:
învățăm, ne
 Sunetele e, r, o, c, ă, l
jucăm  Despărțirea cuvintelor în silabe
 Recapitulare.
 Evaluare
 Activități de recuperare/ dezvoltare
MEM 1.1, 1.2  Scăderea numerelor naturale formate numai din zeci. 15 VIII - XI 30
1.3 2.1. 3.1. Proba adunării şi a scăderii Noiembrie
3.2. 4.1.  Scăderea unui număr natural format din unităţi dintr-un
număr format din zeci şi unităţi
 Animale, părţi componente ale corpului. Citirea şi
înregistrarea datelor în tabele
 Scăderea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi
 Organe majore la animale: localizare şi roluri. Scăderea
numerelor naturale în concentrul 0–100
 probleme care se rezolvă prin două operaţii diferite
 Recapitulare
 Evaluare
*Consolidare/ aprofundare/ recuperare
AVAP 1.1, 1.2,  “Soare de aur”- pata si forma 8 VIII - XI
1.3 2.1, 2.2,  “Frunze arămii”- pata si forma
2.3  “Floarea - soarelui”- pata si forma
 “Dovleacul”- linia, pata, forma, volumul
 "Ghinde vesele"- colaj (krokotak.com)
 "Ariciul"- easypeasyandfun.com
 "Sărbătoarea recoltei"- twinkl.com
 Pictură pe sticlă- atelier creativ

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 20


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
MM 1.3, 1.5 ♪” A,a,a, acum e toamna, da!”; 8 VIII - XI
1.6, 2.1 ♪„Bate vântul frunzele”, Dimitre Cuclin;
III. Muncim, ♪„Ecoul” de V. Popescu;
Audiţia interioară
învățăm, ne
♪‘Sonata lunii” L. Van Beethoven
jucăm Recapitulare
Evaluare
DP 1.2 Viață sănătoasă 3 VIII - XI 30
1.1 Obiecte de igienă. Reguli de igienă Noiembrie
2.3 Secretele sănătății. Mănânc sănătos
CLR IV. Povești la 1.1.  Sunetul şi grupurile de litere ce, Ce. 21 XII - XIV
gura sobei 1.2.  Textul. Titlul textului. Alineatele. Organizarea textului
1.3. scris
1.4.  Sunetul şi literele t, T. Diftongul ,,ia” (textul, titlul
2.1. textului, scrierea caligrafică pa liniatura de tip I-plasarea
2.3. titlului, folosirea alineatelor;
3.1.  Sunetul şi literele s, S. Scrisoarea (povestirea unor
3.2. întâmplări trăite; cuvinte cu sens opus; diftongul ,,oa”)
3.3.  Comunicare orală:
3.4.  Citire/lectură:
4.1.  Literele t, s, grupul ce mici şi mari de tipar și de mână
4.2.  Citirea propozițiilor/enunțurilor
 Scriere/redactare:
 Literele t, s, grupul ce mici şi mari de mână
 Scrierea cu majusculă la începutul propoziției
 Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii
 Punctuația: Punctul
 Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor și a
propozițiilor. Dictări. Transcriere textelor scurte.
 Elemente de construcţie a comunicării:

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 21


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
 Sunetele t, s, grupul ce
 Propoziția/enunțul
 Recapitulare
 Evaluare
Activități de recuperare/ dezvoltare
MEM 1.1. 1.4  Adunarea numerelor naturale formate din unităţi. 12 XII - XIV
1.5 1.6 3.1  Scăderea unui număr format din unităţi dintr-un număr
3.2. 4.1. 4.2. format din zeci şi unităţi, cu trecere peste ordin.
5.1.  Adunări şi scăderi în concentrul 0–20, cu trecere peste
ordin. Transformări ale apei.
 Recapitulare
IV.Povești la
 Evaluare
gura sobei
*Pot mai mult!
AVAP 1.1, 1.2, ,,Câinele și pisica”- punctul, linia, pata si forma 6 XII - XIV
1.3 2.1, 2.2, ,,Șarpele”- punctul, linia, forma, volumul
2.3 ,,În ogradă”- punctul, linia, pata și forma
,,Românașii”- punctul, linia forma
"Cocardă tricoloră"- colaj
Pictură pe linguri de lemn- atelier de creație
Recapitulare
Evaluare
MM 1.3 Sunete lungi şi scurte 6 XII - XIV
1.5 ♪“ Vulpea si gasca”, muzica din folclorul copiilor;
1.6 Marcarea structurilor ritmice în cântec
2.1 ♪‘Iepuras coconas ‘’, muzica din folclorul copiilor;
♪“Un motan cat un pisoi” ,muzica din folclorul copiilor ;
♪“Iepurașul”, muzica si text G. Lupescu ;
Audiţia interioară
♪‘La Traviata- Brindisi” Pavarotti
DP Tapiserie cu emoții: XII - XIV

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 22


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
Bucuria se măsoară cu inima
2.1 Tristețea, un balon de săpun 3
1.1 Despre frica, fără frică
Furia poate fi controlată!
CLR 1.1.  Sunetul şi literele p/P . Diftongul ,,ie”. Biletul. Cuvinte 19 XV - XVII 24
1.2. cu înțeles asemănător Ianuarie
1.3.  Sunetul şi literele v/V. Invitația
1.4.  Sunetul şi grupul de litere ci/Ci
V. Despre
2.1.  Comunicare orală:
prietenie 2.3.  Citire/lectură:
3.1.  Literele p, v, ci mici şi mari de tipar și de mână
3.2.  Citirea propozițiilor/enunțurilor
3.3.  Scriere/redactare:
4.1.  Literele p, v, ci mici şi mari de mână
4.2.  Punctuația: Semnul întrebării
 Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor și
a propozițiilor. Dictări, transcrierea unor texte scurte.
 Elemente de construcţie a comunicării:
 Sunetele p, v, ci
 Propoziția/enunțul
 Recapitulare semestrială
 Evaluare semestrială
MEM V.Despre 1.1. 1.4  Adunarea unui număr format din zeci şi unităţi, cu un 11 XV - XVII 24
1.5 1.6 3.1 număr format din unităţi Ianuarie
prietenie
3.2. 4.1.  Adunarea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi.
4.2. 5.1. Soarele – sursă de lumină şi căldură
 Adunarea numerelor naturale a căror sumă este 100.
Soarele şi pământul
 Recapitulare semestrială
 Evaluare semestrială

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 23


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
 Pot mai mult!
 *Pregătirea pentru concursuri
*Recuperare/ Consolidare/ Aprofundare/ Dezvoltare
AVAP “Balonul cu aer”- pata, forma, volumul XV - XVII 24
“Barca”- punctul, linia, volumul Ianuarie
1.1, 1.2, “Cu covorul magic”- punctul, forma și volumul 5
1.3 2.1, 2.2, “Cu trenul”- punctul, forma și volumul
2.3 “Cu avionul”- punctul, forma și volumul
“Racheta spațială”- punctul, forma și volumul
Recapitulare semestrială
V.Despre Evaluare semestrială
MM 1.3 1.5 Cântare cu acompaniament 6 XV - XVII
prietenie
1.6 2.1 ♪„Iarna veselă sau tristă”- V. Popescu;
♪„Sunt o zână a zăpezii”- Rogvaiv;
♪„Am plecat să colindăm”- colind;
Audiţia interioară
♪‘Cântec de leagăn”- Schubert
Recapitulare semestrială
Evaluare semestrială
DP 2.1 Culorile prieteniei: 3 XV - XVII
1.1 Cercul prieteniei
Prieteni buni- eu și prietenii mei
Atelierul de prieteni
SEMESTRUL AL II-LEA
CLR 1.2.  Recapitulare 21 I - III
1.3.  Sunetul şi literele d/D. Transcrierea unui text
2.1.  Sunetul şi literele ș/Ș. Copierea unui text
 Sunetul şi literele î/Î, â/Â. Cuvintele care se scriu cu î/â
3.1.
 Sunetul şi literele b/B. Despărțirea în silabe
3.3.  Comunicare orală:

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 24


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
4.1.  Citire/lectură:
 Literele d, ș, î, â, b mici şi mari de tipar și de mână
 Citirea propozițiilor/enunțurilor
 Scriere/redactare:
 Literele d, ș, î, â, b mici şi mari de mână
 Punctuația: Semnul întrebării
 Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor și a
propozițiilor. Dictări
 Elemente de construcţie a comunicării:
 Sunetele d, ș, î, â, b
VI. Patria mea  Propoziția/enunțul
 Recapitulare
 Rvaluare
 Proiect ,, Patria mea”
MEM 1.2  Scăderea unui număr format din unităţi dintr-un număr 12 I - III
1.3 1.4 1.5 format din zeci, cu trecere peste ordin
1.6 2.1. 3.1.  Scăderea unui număr format din unităţi dintr-un număr
3.2. 4.1. 4.2. format din zeci şi unităţi. Forme şi surse de energie
5.1, 1.1  Scăderea numerelor formate din zeci şi unităţi
 Forme şi surse de energie
 Probleme care se rezolvă prin două operaţii .
 Recapitulare
 Evaluare sumativă
Pot mai mult!
*Consolidare/ Aprofundare/ Dezvoltare
*Pregătire suplimentară
AVAP 1.1, 1.2, “Fluturașul mărțișor”- punctul, forma și volumul 6 I - III
1.3 2.1, 2.2, “Felicitare de 8 Martie”- linia și forma
2.3 “Colier pentru mama”- nodul, forma și volumul
MM 1.3 1.5 Elemente de limbaj muzical sunete din natură şi din 6 I - III

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 25


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
1.6 2.1 mediul înconjurător -
♪„Rațuștele mele” muzica din folclorul copiilor;
♪ „Oac, oac”, muzica din folclorul copiilor;
Elemente de limbaj muzical- sunete vocale şi instru-
menale
♪„Ceata lui Pițigoi”, muzica N. Ionescu;
♪„Puișorul cafeniu”, muzica J.. Lupu;
♪ ,,Mama, doar mama”, muzica C. Chiriac
*Scurt program artistic și expoziție dedicate mămicilor
Audiţia interioară
♪,,Primăvara”, muzica A. Vivaldi
Recunoaşterea auditivă a structurilor ritmice din cântece
♪“Poveștile mamei »- V. Popescu ;
♪« Aceasta-i mama mea »- V. Popescu ;
DP V.Despre 2.2 Culorile prieteniei: 3 I - III
prietenie 2.3 Cercul prieteniei
Prieteni buni
Eu și prietenii mei
Altfel de prieteni
CLR 1.1.  Sunetul şi literele j/J. Jurnalul clasei 21 IV - VI
1.3.  Sunetul şi literele h/ H. Oferirea unei informații despre
VII.Magia 2.1. mediul social
2.2.  Sunetul şi literele g/ G. Oferirea unei informații despre
primăverii
2.3. mediul nostru apropiat
3.2.  Sunetul şi grupul de litere ge/Ge
3.3.  Sunetul şi literele ț/Ț.
3.4.  Sunetul şi literele z/ Z.Diftongul ,,ua”
4.1.  Sunetul şi grupul de litere gi/Gi
4.2.  Comunicare orală:
 Citire/lectură:

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 26


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
 Literele j, g, h, ț, z, mici şi mari de tipar și de mână
 Grupurile de litere ge, Ge, gi, Gi
VII.Magia  Citirea textelor scurte
 Scriere/redactare:
primăverii
 Literele d, b, g, h, mici şi mari de mână
 Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de
litere ge, Ge, gi, Gi
 Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor, a
propozițiilor și a textelor(de maxim 30 de cuvinte).
Dictări
 Scrierea funcțională: biletul
 Elemente de construcţie a comunicării:
 Sunetele j, g, h, ț, z, ge, gi
 Cuvinte cu sens opus
 Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate
 Recapitulare.
 Evaluare
Activități de recuperare/ dezvoltare
MEM 1.1. 1.2.  Orientare spaţială şi localizări în spaţiu 12 IV - VI
1.3. 1.4.  Forme plane.Corpuri 3d: cub, cuboid, cilindru, sferă.
1.5. 1.6. Căderea liberă a corpurilor
3.1. 5.1. 6.2.  Recapitulare
 Evaluare
 Pot mai mult!
*Consolidare/ Aprofundare/ Dezvoltare
*Pregătire suplimentară
AVAP 1.1, 1.2, “Acvariul”- linia, forma, volumul 6 IV – VI
1.3 2.1, 2.2, “Caracatița”- pata, forma, volumul
2.3 “Meduza”- pata, forma și volumul
“Instrumente muzicale”- forma și volumul

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 27


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
MM 1.3 1.5 Jucării muzicale 6 IV - VI
1.6 2.1 ♪„ Toboșarul , melodie germana;
♪„ Drag mi-e jocul romanesc”,muzica din folclorul
copiilor;
♪„Nu mi-e frică de Bau- Bau”, M. Oprea;
VII.Magia Audiţia interioară
primăverii ♪,,Relaxation piano music”- Chopin
DP 2.3 În pas cu timpul: 3 IV - VI
2.2 Activitățile zilei
1.1 Timp cu familia mea
Când, unde, cum?
Când și cât timp?
CLR 1.2.  Sunetul şi literele f/F. Dialoguri despre personaje din 21 VII – IX
1.3. povești
1.4.  Sunetul şi literele che. Repovestirea unor întâmplări auzite
2.1.  Sunetul şi grupul de litere chi/Chi. Oferirea unor
2.2. informații despre filme pentru copii
2.4.  Sunetele ,,cs” și ,,gz” și literele x/X. Scrierea imaginativă
VIII. Eroi de 3.2.  Sunetul şi grupul de litere ghi/Ghi
poveste 3.3.  Comunicare orală:
4.2.  Citire/lectură:
4.3.  Literele f, x, mici şi mari de tipar și de mână
 Grupurile de litere che, chi, ghe, ghi
 Citirea textelor scurte
 Scriere/redactare:
 Literele f, x, mici şi mari de mână
 Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere
che, chi, ghe, ghi
 Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor, a
propozițiilor și a textelor(de maxim 30 de cuvinte).

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 28


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
Dictări.
 Scrierea funcțională: invitația, felicitarea
 Elemente de construcţie a comunicării:
 Sunetele f, x, che, chi, ghe, ghi
 Recapitulare
 Evaluare
Activități de recuperare/ dezvoltare
MEM 1.1. 1.2.  Măsurarea lungimii. Centimetrul 12 VII – IX
1.3. 1.4 1.5  Măsurarea capacităţii. Unităţi nonstandard. Producerea şi
1.6 5.1. 6.2 propagarea sunetelor
4.1  Recapitulare
 Evaluare
*Pot mai mult!
AVAP 1.1, 1.2, “Brățara prieteniei”- forma și volumul 6 VII – IX
1.3 2.1, 2.2, “Curcubeul”- pata și forma
2.3 “Animale fantastice”- forme neregulate și regulate
VIII. Eroi de Sărbătoarea verii- pata și forma
MM poveste 1.3 1.5 Improvizaţia spontană colectivă 6 VII – IX
1.6 2.1 ♪“Înfloresc grădinile”, muzica T. Popovici ;
♪« Sus, sus, tot mai sus » (folclorul copiilor) ;
♪« Căldărușă plină » (folclorul copiilor) ;
Recapitulare şi sistematizare – ritmul
“Alunelu”, muzica din folclorul copiilor
Sunete înalte şi sunete joase
♪“Șade rata pe butoi”, muzica A. Pascanu ;
♪« Duetul vesel », de V. Popescu ;
DP 3.1 Vreau să învăț! 3 VII – IX
2.2 De ce învăț? Cum învăț?
2.3 Mă antrenez, deci învăț! Îmi place să învăț!
CLR 1.1.  Sunetul şi literele k/K. Dialoguri în situații concrete 28 XI - XIV

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 29


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
1.3.  Literele q/Q, w/W, z/Z. Scrisoarea. Plasarea
1.4. dateiașezarea în pagină
2.1.  Alfabetul
2.2.  Lectură: Un cal înaripat după Petru Demetru Popescu
2.4.  Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu
3.1.  Va-can-ță! după Mircea Sântimbreanu
3.2.  Comunicare orală:
3.3.  Oferirea unor informaţii despre activități ale copiilor
4.1.  Citire/lectură:
IX. Vine vara! 4.2.  Literele k, q, w, y mici şi mari de tipar și de mână
4.3.  Alfabetul limbii române
 Citirea textelor scurte
 Autorul
 Scriere/redactare:
 Literele k, q, w, y mici şi mari de mână
 Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de
litere ghe, Ghe, ghi, Ghi
 Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor, a
propozițiilor și a textelor (de maxim 30 de cuvinte).
Dictări
 Scrierea funcțională: scrisoarea
 Elemente de construcţie a comunicării:
 Sunetele j, k, x, q, w, y, ghe, ghi
 Articularea vocalelor și a consoanelor
 Recapitulare.
 Evaluare
 Activități de recuperare/ dezvoltare
MEM 1.1. 1.2.  Măsurarea timpului. Ora, ziua, săptămâna, luna, anul 16 XI - XIV
1.3. 1.4 1.5  Măsurarea timpului. Anotimpurile. Colectarea, citirea şi
1.6 5.1. 6.2 înregistrarea datelor măsurarea valorii.

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 30


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
4.1  Banii. Leul- monede și bancnote
 Schimburi echivalente valoric în concentrul 0- 100
 Recapitulare finală
 Evaluare finală(1)
 Evaluare sumativă
 Pot mai mult!
 *Consolidare/ recuperare/ aprofundare
AVAP 1.1, 1.2,  Ziua Europei- stegulețe 8 XI - XIV
1.3 2.1, 2.2,  "Flori pentru mama"
2.3  "Invitație la spectacol"
IX. Vine vara  "Macheta"
 "Lansare de rachete"
 Recapitulare
 Evaluare
MM 1.3 1.5 "Oda bucuriei"- L v Beethoven 8 XI - XIV
1.6 2.1 Sunete care se aud tare-încet:
♪“Pupaza din tei”, melodie populara;
Procedee armonico-polifonice:
grupe alternative solist-cor
♪Greierasul’, muzica G. Teodosiu;
Mişcare pe muzică (liberă/ritmică):
♪Dansul pinguinului ;
♪ Brașoveanca
Acompaniamentul ritmic cu jucării muzicale:
♪‘Povestea unui ciobanas’, muzica D.D.Stancu
Recapitulare
Evaluare
DP 3.1 Sunt cetățean european! 4 XI- XVI
2.2 Drepturile copiilor (europeni)
2.3 Îndatoririle copiilor

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 31


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
Proiect- Ziua Europei
CLR Recapitulare 1.1.,1.2.  Abecedarul, de Victor Tulbure 14 XV- XVI 5 Iunie
finală 1.3 1.4.  Alfabetul
2.1 2.2  Recapitulare
 Evaluare
2.3 2.4  În lumea poveştilor
3.1 3.2  Cea dintâi vacanţă mare, de Emilia Căldăraru
4.1 4.3  Recapitulare finală
4.2 3.4  Evaluare finală
*Consolidare/ Aprofundare/ Dezvoltare
*Pregătire suplimentară
MEM Recapitulare Recapitulare finală 12 XV- XVI
finală Figuri și corpuri geometrice. Date.Corpul omenesc
Numerele naturale de la 0 la 100. Corpul omenesc
Adunarea și scăderea în concentrul 0-100. Plante și animale.
Probleme
Transformări ale apei. Surse de energie
Instrumente și unităti de măsură. Forme de energie. Forțe și
mișcare. Unde și vibrații
Recapitulare finală
Evaluare finală
Ce știu?
*Consolidare/ Aprofundare/ Dezvoltare
*Pregătire suplimentară
AVAP Recapitulare 1.1, 1.2,  Elemente de limbaj plastic- punct, linie 6 XV- XVI 5 Iunie
finală 1.3 2.1, 2.2,  Tehnici de lucru:origami
2.3  Modelaj
 Tehnica colajului - folosind materiale şi tehnici diverse
 Compoziții
 Evaluare finală

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 32


Disciplina Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observații
învăţare ore
MM Recapitulare 1.3 1.5  Pregătirea “Serbării Abecedarului” 6 XV- XVI 5 Iunie
finală 1.6 2.1  Evaluare finală

DP Recapitulare 3.1 Zbor printre meserii 3 XV- XVI


finală 2.2 Oameni și meserii
2.3 Importanța meseriilor
Meserii în familia mea
Evaluare finală

Prof. înv. primar: Diana- Elisa Cloșanu 33