Varianta 1.

1. Caracteristici C- Carpatii de Curbura, H-Podisul Sucevei

Podişul Sucevei situat în nord-estul României primeşte cca 115 kcal/cm2/an, este supus frecvent
circulaţiei maselor de aer din nord şi nord-est (umede şi răcoroase în sezonul cald şi foarte reci în
cel de iarnă) şi este alcătuit din culoare de vale şi depresiuni la 250-300 m încadrate de culmi cu
înălţimi de 350-600 m. Are temperaturi medii caracteristice moderate (anuală 8-90, în ianuarie –
4, -50, în iulie 170, 180), precipitaţii de 500-600 mm anual (frecvente în aprilie-iunie), ierni
geroase cu multă zăpadă, viscole, polei, veri umede şi răcoroase, frecvente inversiuni termice în
depresiuni şi în culoarele largi ale văilor etc.

Carpatii de Curbura Etaj climatic: montan(800-1800m, 800-1200mm, 0-6 C) si etajul climatic al

depresiunilor intramontane si al culoarelor de vale cu frecvente inversiuni de temperatura, ce determina si
inversiuni ale etajelor de vegetatie. Influente climatice: de ariditate in est si oceanice in vest. Vanturi:
crivat, brize montane si foehn. Clima predominanta in Carpatii Curburii este cea montana. Aceasta se
caracterizeaza prin temperaturi ce scad cu altitudinea, precipitatii relativ bogate si frecvente inversiuni
termice in depresiuni.

2. Rauri
10.Dambovita
9. Cerna
8.Lotru
12. Crisul Alb
11. Moldova
7. Jijia

3. Zone si etaje de vegetatie A- Podisul Dobrogei de Sud, C- Carpatii de Curbura.

C- Etaje de vegetatie: paduri de fag 500-1200m, paduri de conifere 1200-1800 m, subalpin 1800-2000 m

A-Stepa, silvostepa si etajul stejarului in nord

4.Soluri specific carpatilor –

Etajarea condiţiilor de climă şi vegetaţie impusă de desfăşurarea reliefului de la 500-600 m în depresiunile

mari la 2500 m pe crestele munţilor s-a răsfrânt şi în formarea şi evoluţia solurilor. Există mai multe tipuri
de sol care se încadrează în clasele cambisoluri (brune eu-mezobazice, brune acide etc.) şi spodosoluri
(brune feriiluviale, podzoluri, brune alpine etc.) ce au o dezvoltare sub formă de areale concentrice care se
dispun etajat de la baza munţilor către crestele alpine. La acestea se adaugă mai multe tipuri şi subtipuri ce
au caracter azonal fiind determinate de anumite condiţii locale de rocă, umiditate etc. Între acestea se impun
andosolurile pe rocile vulcanice (în masivele din Carpaţii Orientali şi sudul Munţilor Apuseni), rendzinele
pe calcare (Munţii Aninei, Munţii Pădurea Craiului, Munţii Bihor etc.), loviştile şi solurile turboase în
depresiunile cu exces de apă, solurile aluviale din luncile marilor râuri etc.

Carpaţii Orientali - sunt specifice solurile din seria podzolirii humico-feriiluviale (districambosolurile,
prepodzolurile şi podzolurile) şi a celei argiloiluviale (preluvosolurile, şi luvosolurile inclusive albice).
Solurile de pajişti alpine (humosiosolurile) au o răspândire insulară (în munţii Rodnei şi Călimani).Acestora
li se adaugă soluri litomorfe (rendzine, eutricambosoluri rodice şi andosoluri), soluri hidromorfe şi soluri
slab dezvoltate (litosoluri, regosoluri, erodosoluri, aluviosoluri).

Carpaţii Meridionali - uniformitatea litologică relativ mare (dominanţa rocilor metemorfice) se reflectă în
învelişul de sol, care suferă modificări altitudinale în general regulate, luvisolurile, districambosolurile şi
spodisolurile apar desfăşurate ca etaje, în general continui. Decât la marginea lanţului muntos învelişul de
sol este mai variat, apărând rendzine şi eutricambosoluri rodice (în partea sud-vestică). Datorită înălţimi
mari a acestor munţi, humosiosolurile ocupă areale mai reprezentative comparativ cu Carpaţii Orientali.

Carpaţii Occidentali - comparativ cu Orientalii şi cu Meridionalii, Carpaţii Occidentali au o altitudine mai

redusă.Dar diversitatea petrografică a dus la apariţia unui înveliş mozaicat de sol.

5.lacuri si geneza

Podisul Dobrogei de Sud – Techirghiol, Liman fluvio-maritim. format în cursul inferior al unor râuri mici la
vărsarea acestora în mare prin bararea lor prin cordoane de nisip. În sudul Dobrogei există laguna Siutghiol;
iniţial au fost lagune şi lacurile de la Neptun şi mlaştina de la Mangalia nord.

Podisul Mehedinti – lacuri carstice. (Ponoare, Zăton, Bala etc.). Sunt concentrate în luncile râurilor având
geneză naturală dar mai ales antropică; unele lacuri sunt şi în microdepresiuni pe platourile interfluviale; au
dimensiuni variate.

C. Baragan - Lacurile din crovuri şi găvane. Au rezultat prin tasare în loess şi au apă cu conţinut de săruri
variat. Mai mari sunt – Plopu, Ianca, Lutul Alb, Lacul Sărat de la sud de Brăila, Batogu

Variant 6

1. Caract. Climatice

B-Apuseni, - topoclimatul masivelor din M. Apuseni (moderat termic, precipitaţii bogate

influenţate de circulaţia vestică);prec800-1400 mm. Clima acestui spatiu montan este
influentata de pozitie (fiind situata pe traiectoria circulatiei vestice), altitudinile modeste si
fragmentarea reliefului. Altitudinile induc, pentru o mare parte a zonei montane, un climat de
dealuri, climatul montan reducandu-se ca areal doar la zona centrala.
Muntii Apuseni se remarca prin cantitatea mai mare de precipitatii fata de regiuni cu altitudini
similare datorita expunerii vestice: in Bihor-Vladeasa-Muntele Mare cad peste 1.200mm/anual
(in Vladeasa chiar peste 1.300mm, fiind unul dintre arealele cele mai ploioase din tara).
Depresiunile-golf din partea de vest au fenomene de inversiuni termice, iar in partea de sud-est
se formeaza vanturi de tip foen. Pe ansamblul lor, Muntii Apuseni au un climat cu influente
oceanice.

G- Campia Baragan - Climatul este specific stepei, cu veri fierbinti si uscate si ierni
geroase, influentate de bataia crivatului.Precipitatiile, principalul indicator al gradului de
ariditate, scad sub 450 mm medie anuala, vara inregistrandu-se frecvent perioade de seceta.
Subinfluenta anticiclonului siberian de iarna cad zapezi bogate pe care crivatul le spulbera si le
troieneste. Temperaturile medii sunt ridicate, intreaga regiune fiind incadrata intre izotermele de
10 si 11C. Vara apar zile toride, candtemperaturile depasesc 30C. Influenta climatica estica este
generalizata.

2. Rauri
11 – Bega
9-Arges
8-Somesul Mare
10-Moldova
7-Jijia
12-Jiu

3. Zone si etaje de vegetatie

H-Grupa Centrala - zona padurilor cu etajele fagului, amestec fag-conifere, conifere. zona
alpina cu etajele subalpin si alpin

F-Podisul Barlad - Din punct de vedere biopedogeografic, Podişul Bârladului este un teritoriu în
care se interferează zonele de pădure, de silvostepă şi de stepă, care se succed astfel de la NV la
SE.Zona forestieră este reprezentată de etajele fagului (pe culmile de peste 400 m) şi stejarului
(la sub 400 m). Silvostepa se întâlneşte în lungul culoarului Prutului, în nordul Podişului
Covurlui, Depresiunea Elanului, o parte din Dealurile Fălciului şi pătrunde adânc spre nord în
lungul Bârladului şi al afluenţilor acestuia până la nord de Vaslui. Vegetaţia de stepă, păstrată pe
areale mici de pajişti şi fâneţe se întâlneşte doar în extremitatea de sud (Podișul Covurlui).

4. Soluri D.C.aTr. - solurile cele mai raspândite sunt cernoziomurile levigate bogate în
humus și cu fertilitate ridicată (în Câmpia Transilvaniei), solurile argiloiluviale, soluri
brune și brune-acide (cambisoluri).
 5. Lacuri si geneza
C. Baragan - Lacurile din crovuri şi găvane. Au rezultat prin tasare în loess şi au apă cu
conţinut de săruri variat. Mai mari sunt – Plopu, Ianca, Lutul Alb, Lacul Sărat de la sud
de Brăila, Batogu
Parang – lacuri glaciare - Gâlcescu, Taul fără fund, Slăvei, Roşiile - se găsesc în munţi
unde în pleistocen au existat gheţari.După topirea lor în excavaţiile din circurile şi de pe
văile glaciare prin acumularea apei au rezultat lacuri cu dimensiuni mici, numite şi iezere,
tăuri.

Grupa Centrala – lac vulcanic – sf Ana. - din craterul principal din M. Ciomatu.Lacul se alimentează
numai din precipitaţii.De acumulare – Izv. Muntelui

Variant 8

1. Caract. Climatice

D-Podisul Barlad - Podişul Bârladului are un climat temperat de dealuri, puternic influenţat de
masele de aer continentale din estul Europei. Temperatura medie anuală variază între 80 şi 9,80C.
Cele mai coborâte valori termice din timpul iernii se înregistrează în lungul văilor
Bârladului şi afluenţilor săi din jumătatea de nord a bazinului (Crasna, Vaslui, Racova ş.a.).
Caracterul continental al climatului este bine pus în evidenţă şi de cantitatea de
precipitaţii, care variază în medie între 450 şi 600 mm anual, în funcţie de altitudine.

E- Podisul Getic - Clima este temperat continentală specifică regiunilor de podiş joase şi de câmpie din
sudul ţării. Etaj climatic: de dealuri inalte cu temp. medii anuale 6-8C si precipitatii 600-800mm, etaj
climatic de dealuri joase cu temperaturi de 8-9C si precipitatii 600-700mm

Influente climatice: submediteraneene in V

Temperatura medie anuala: 6-10˚ C
Precipitatii: 400-800mm
Vanturi : austral

2. Rauri
11 – Crisul Repede
8-Arges
10-Jiu
7-Suceava
9-Trotus
12-Bratul Sulina
 3. Zone si etaje de vegetatie

A - Grupa Bucegi si Fagaras – vegetatia etajata dupa altitudine, are, in baza, etajul fagului, apoi
amestec de fag si conifer, etajul coniferelor (1200-1800m) si la mari inaltimi zona alpina.

Etajul padurilor de foioase – etajul stejarului; etajul fagului (<1200m)

Etajul padurilor de conifer – molidul (1200-1800m) +brad, pin, zada, tisa; 1000-1200m : paduri
de amestec (foioase+conifere)

Etajul subalpin – 1800-2000m (pajisti + tufisuri de ienupar, jneapan, afin, merisor, salcie pitica,
bujor de munte, floare de colt)

Etajul alpin (>2000m) : stepa rece (paius, firuta, vulturica, iarba vantului)

B-Campia Baragan :Domeniul stepei si silvostepei cu graminee si arbori termofili.trei mari formatiuni:
stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul,
colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si
stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii,
plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.

4. Soluri specific subcarpatilor

Cernisoluri - prezenţa lor e favorizată de condiţiile litologice locale: feoziomuri marnice (pe
marne), rendzine (pe calcare – Dl. Istriţei).

Luvisoluri (suprafeţe întinse) – preluvosoluri (în general pe versanţi), luvosoluri (tipice,

albice) şi planosoluri (pe suprafeţe plane, slab ondulate, cvasiorizontale).

Cambisolurile – eutricambosoluri (pe versanţi, uneori în asociere cu preluvosoluri),

districambosoluri (spre contactul cu muntele).

Soluri hidromorfe (hidrisoluri) influenţate de condiţii locale de umiditate stagnantă

(stagnosoluri) sau freatică / în depresiuni (gleiosoluri).

Soluri halomorfe (salsodisoluri) în arealele cu roci salifere.

Protisoluri - regosoluri (pe versanţii povârniţi); aluviosoluri (în luncile râurilor)

Antrisoluri - erodosoluri (pe versanţi puternic afectaţi de procese de şiroire şi spălare,

torenţialitate, ca urmare a intervenţiei antropice).
 5. Lacuri si geneza
C. Baragan - Lacurile din crovuri şi găvane. Au rezultat prin tasare în loess şi au apă cu
conţinut de săruri variat. Mai mari sunt – Plopu, Ianca, Lutul Alb, Lacul Sărat de la sud
de Brăila, Batogu
Fagaras si Bucegi – lacuri glaciare - se găsesc în munţi unde în pleistocen au existat
gheţari.După topirea lor în excavaţiile din circurile şi de pe văile glaciare prin acumularea
apei au rezultat lacuri cu dimensiuni mici, numite şi iezere, tăuri. Fagaras - Bâlea cu 4,6
ha, Capra, Urlea, Podragu Mare cu –15,5 m; Doamnele etc. Bucegi – Lacul Tiganesti
Bucegi – antropice – L.Bolboci, Scropoasa.au rezultat frecvent în două situaţii. Mai întâi
în spatele unor baraje din beton sau arocomente apa fiind folosită pentru obţinerea de
energie electrică sau la alimentarea unor unităţi economice.

Variant 5
1. Caract. Climatice

A-Campia dintre Olt si Arges (Boianului) - Câmpia Boianul se încadrează într-un climat
temperat continental, specific zonei sudice a ţării, în care este situată. Acesta este caracterizat
prin valori ridicate ale bilanţului radiativ şi caloric, amplitudini mari ale temperaturii aerului,
cantitãţi relativ reduse de precipitaţii, cu ploi torenţiale în anotimpul de varã şi perioade de secetă
în tot timpul anului etc.
Prin poziţia sa în partea centrală a Câmpiei Române, regiunea se gãseşte la interferenţa maselor
de aer uscat continental, dinspre est şi nord - est, cu cele de origine tropicalã dinspre sud şi sud -
vest (de asemenea continentalizate prin trecerea peste Balcani şi Alpii Dinarici) şi cu masele de
aer oceanic care, în deplasarea lor spre est, ajung deasupra teritoriului bazinului încã suficient de
umede.
E – Podisul Dobrogei - Clima acestui podiş este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori
de temperatură cuprinse între 10 şi 9 °C (mai crescute spre deltă) şi de precipitaţii de cca 500
mm/an.Sectorul predominat de influenţă climatică este continental (de ariditate) cu frecvenţa
crivăţului, iarna. Înspre litoral se fac resimţite influenţe pontice afectate de brizele marine.

2. Rauri
1- Motru
2-Bega
4-Suceava
5-Trotus
6-Tarnava Mare
3. Zone si etaje de vegetatie
A- Campia Boianului – silvostepa, paduri de stejar

G- Grupa Nordica - vegetatia naturala din Grupa Nordica este cuprinsa in zona
forestiera, fiind reprezentata de paduri de foioase : stejar, gorun, carpen, ulm, etajul
fagului pana la 1200 m, iar intre 1200 si 1800 m etajul coniferelor : pin, brad, molid,
zada. La altitudini de peste 1800 m in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului se
intalneste zona alpina cu etajul alpin reprezentat de pajisti alpine, cu flori viu colorate
( stepa rece) si etajul subalpin cu tufisuri de jneapan, ienupar, afin, merisor si alti
arbusti pitici. In lungul vailor, datorita umezelii persistente apare vegetatia azonala
specifica de lunca, compusa din stuf, papura, rogoz, cu palcuri de plopi, salcii,arini.

4. Soluri Campia de Vest

Predomină molisolurile (cernoziom cambic, cernoziom tipic, cernoziom argiloiluvial

– specifice silvostepei) şi argiluvisolurile (brun argiloiluvial, brun luvic, luvisol albib
– specifice pădurilor);
Soluri intrazonale: hidrisoluri, salsodisoluri, vertisoluri, psamosoluri, aluvisoluri.

5. Lacuri
Parang – lacuri glaciare - Gâlcescu, Taul fără fund, Slăvei, Roşiile - se găsesc în
munţi unde în pleistocen au existat gheţari.După topirea lor în excavaţiile din circurile
şi de pe văile glaciare prin acumularea apei au rezultat lacuri cu dimensiuni mici,
numite şi iezere, tăuri.

Podisul Dobrogei - În sudul Dobrogei există laguna Siutghiol; iniţial au fost lagune şi
lacurile de la Neptun şi mlaştina de la Mangalia nord.Lagunele sunt lacuri mari
rezultate din închiderea unor golfuri prin cordoane litorale. Cel mai mare complex
lagunar este format din lacurile Razim, Goloviţa, Sinoe Smeica închise de cordoanele
Chituc-Periteasca; există deschideri înguste în cordoane numite „portiţe” prin care se
realizează legături între lac şi mare.Limanele fluvio-maritime formate în cursul
inferior al unor râuri mici la vărsarea acestora în mare prin bararea lor prin cordoane
de nisip (Techirghiol, Taşaul, Tatlageac, Mangalia, Nuntaşi etc.). Cele mai multe au
apă sărată sau salmastră şi nămol sapropelic ceea ce a favorizat realizarea de
amenajări balneare.
 Variant 3
1. Caract. Climatice

A-Grupa Nordica -Grupa Nordica se inscrie in conditiile generale ale climatului de

munte, cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6°C, cu temperatura medie a iernii cuprinsa
intre-6 si -11°C, cu temperatura medie a verii intre 6-16°C, cu vanturi puternice si precipitatii
medii anuale bogate cuprinse intre 800 si 1200 mm/an. In cadrul acestui climat se separa
net climatul alpin, la peste 2000 m altitudine in Muntii Rodnei, cu temperaturi medii anuale intre
-1,-2°C, temperatura medie a iernii de -11°C, temperatura medie a verii de circa 6°C si
precipitatii de peste 1200mm/an, iar in depresiunile intramontane sunt specifice inversiunile de
temperatura iarna. Influentele climatice preponderente din aceasta grupa sunt cele scandinavo-
baltice, mai reci, cu geruri frecvente si mai umede, iar in partea de vest se resimt influentele
oceanice.

E – Campia Banatului. Se află sub influenţa circulaţiei vestice şi submediteraneene.

Regimul termic:Temperatura medie anuală: 10,70C;
Precipitaţiile medii anuale: 600 mm; scad de la est la vest
Vânturile: Permanante: Vânturile de Vest (se manifestă mai mult în altitudine, aducând influenţe
de tip oceanic) şi Austrul (bate din SV, este secetos vara);Locale: Coşava (are caracter de foehn);
Anotimpurile:Ierni scurte şi mai blânde, cu temperaturi ce trec frecvent de 00C;Verile sunt
călduroase şi lungi, cu ploi cu caracter torenţial;

2. Rauri
1-Jiu
2-Lotru
3-Arges
4-Crisul Alb
5-Trotus
6-Ialomita

3. Zone si etaje de vegetatie

C-Podisul Getic – are suprafete acoperite de paduri de stejar caracteristice etajului climatic. In
partea nordica paduri de fag.

G- Bucegi si Fagaras - Grupa Bucegi si Fagaras – vegetatia etajata dupa altitudine, are, in baza,
etajul fagului, apoi amestec de fag si conifer, etajul coniferelor (1200-1800m) si la mari inaltimi
zona alpina.

Etajul padurilor de foioase – etajul stejarului; etajul fagului (<1200m)

Etajul padurilor de conifer – molidul (1200-1800m) +brad, pin, zada, tisa; 1000-1200m : paduri
de amestec (foioase+conifere)

Etajul subalpin – 1800-2000m (pajisti + tufisuri de ienupar, jneapan, afin, merisor, salcie pitica,
bujor de munte, floare de colt)

Etajul alpin (>2000m) : pajisti alpine (stepa rece) (paius, firuta, vulturica, iarba vantului)

4. Solurile Podisului Dobrogei

Molisolurile (Cernisoluri). Sunt reprezentate de diferite cernoziomuri şi soluri bălane.

Solurile bălane (kastanoziomuri) se află pe latura de vest, în Depresiunea Nalbant şi în jurul
complexului lagunar Razelm – Sinoe, spre Taşaul;
Cernoziomurile in jumătatea de est.
Cernoziomurile cambice (cernoziomuri şi faeziomuri) sunt larg dezvoltate la peste 150 m
altitudine, în condiţii de silvostepă.
Tot molisoluri (cernisoluri) sunt şi rendzinele, în Podişul Casimcei şi Dobrogea de Nord (Podişul
Babadag).
Solurile brune argiloiluviale (preluvosoluri).în Munţii Măcin, Podişul Niculiţel, Podişul
Babadag.

5. Lacuri si geneza

Fagaras si Bucegi -lacuri glaciare - se găsesc în munţi unde în pleistocen au existat gheţari.
După topirea lor în excavaţiile din circurile şi de pe văile glaciare prin acumularea apei au
rezultat lacuri cu dimensiuni mici, numite şi iezere, tăuri. Fagaras - Bâlea cu 4,6 ha, Capra,
Urlea, Podragu Mare cu –15,5 m; Doamnele etc. Bucegi – Lacul Tiganesti

Bucegi – antropice – L.Bolboci, Scropoasa.au rezultat frecvent în două situaţii. Mai întâi în
spatele unor baraje din beton sau arocomente apa fiind folosită pentru obţinerea de energie
electrică sau la alimentarea unor unităţi economice.

Subcarpatii Moldovei – antropice - Racova, Garleni.

Grupa Nordica – lacuri glaciare - Lala Mare, Lala Mică, Buhăescu in Rodnei ;-cu apă sărată:
Coştiui şi Ocna Şugatag, în Depresiunea Maramureşului;-periglaciare: Tăul Morărenilor şi Tăul
Chendroaiei din Munţii Gutâi;

Variant 4

1. Caract. Climatice

F – Subcarpatii de Curbura - are caracter temperat – continental;

Regimul termic:Temperaturi medii anuale: 7 – 80C lângă munte şi 10 – 110C lângă câmpie;
Precipitaţiile:600 mm/an (la exterior) şi 750 mm/an (la contactul cu muntele);
Prezenţa fenomenului de föehn determină uscăciune şi secete în sezonul cald, ierni mai scurte şi
mai blânde;

G – Delta Dunarii - Clima este de stepa temperat – continentala influentata de vecinatatea Marii
Negre si de suprafetele intinse de apa. Conditiile climaterice sunt deosebite, cu mici variatii de
temperatura, cu ierni blande sarace in zapada si veri fara canicula.

Temperatura medie anuala in Delta Dunarii estede peste 10 °C.

Precipitatiile sunt putine, fiind regiunea cu cele mai putine precipitatii din tara (300-450 mm/an).

2. Rauri
7-Crisul Negru
8-Motru
9-Jijia
10-Ialomita
11-Somes
12-Olt

3. Etaje vegetatie

A – Grupa Centrala - zona padurilor cu etajele fagului (>1100m), amestec fag-

conifere, conifere(1100-1800m); zona alpina cu etajele subalpin (>1800m) si alpin(>2000m).

C – Campia Olteniei – silvostepa : ierburi anuale si perene, graminee, rogozuri leguminoase,

pelinuri, Lucerne, palcuri de stejar.

4. Soluri Carpatii Occidentali

 SOLURILE cele mai răspândite sunt solurile argiloiluviale, soluri brune şi brune-acide
(cambisoluri).

5. Lacuri si geneza
Grupa Centrala – lac vulcanic – sf Ana. - din craterul principal din M. Ciomatu.Lacul se alimentează
numai din precipitaţii. ; de acumulare- Izvorul Muntelui.

Subcarpatii de Curbura :Lacuri de acumulare: Pucioasa pe Ialomiţa (pentru a satisface necesităţile

economice ale oraşului Târgovişte).

Poiana Rusca – de acumulare : lacul Cincis

Variant 7

1. Caract. Climatice

A – Campia Jijiei - Variaţia altitudinii şi diferenţa de latitudine determină o uşoară variaţie de la

nord la sud a majorităţii parametrilor climatici.
Temperatura medie anuală variază între 9,60C şi 80C.
Dacă în nord, vest şi sud precipitaţiile oscilează între 500 şi 550 mm, în părţile de NE şi
central – estică ale câmpiei, sub 500 mm.
O expresie clară a nuanţelor continentale excesive ale climatului o constituie ploile
torenţiale din sezonul cald, care alternează adesea cu perioade de secetă.

H – Parang si Retezat –

Parang - Etaj climatic: Etaj climatic: alpin > 2000 m (Temperatura medie anuala: -2-0˚ C,precipitatii: >1200
mm);montan 800-1800m(Temperatura medie anuala:6-0˚ C, precipitatii:800-1200 mm) si etajul climatic al
depresiunilor intramontane si al culoarelor de vale cu frecvente inversiuni de temperatura, ce determina si
inversiuni ale etajelor de vegetatie.Influente climatice: oceanice. Vanturi: brize montane

Retezat –etaje climatice – alpin si montan. Tma 0-6C, ppma : 700-1000mm, vanturi : brizele montane

2. Rauri
1-Mures
2-Jiu
3-Arges
4-Tarnava Mare
5-Crisul Alb
6-Trotus
 3. Etaje de vegetatie

B – Grupa Nordica - - vegetatia naturala din Grupa Nordica este cuprinsa in zona forestiera, fiind
reprezentata de paduri de foioase : stejar, gorun, carpen, ulm, etajul fagului pana la 1200 m, iar
intre 1200 si 1800 m etajul coniferelor : pin, brad, molid, zada. La altitudini de peste 1800 m in
Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului se intalneste zona alpina cu etajul alpin reprezentat de
pajisti alpine, cu flori viu colorate ( stepa rece) si etajul subalpin cu tufisuri de jneapan, ienupar,
afin, merisor si alti arbusti pitici. In lungul vailor, datorita umezelii persistente apare vegetatia
azonala specifica de lunca, compusa din stuf, papura, rogoz, cu palcuri de plopi, salcii,arini.

E – Campia Baragan - Domeniul stepei si silvostepei cu graminee si arbori termofili. trei mari formatiuni:
stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul,
colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si
stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii,
plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.

4. Soluri Podisul Moldovei

Zona molisolurilor (cernisolurilor) Se desfăşoară precumpănitor în sudul podişului şi

în Câmpia Moldovei.
Tot molisoluri sunt rendzinele (pe calcare în Podişul Central Moldovenesc) şi
pseudorendzinele (faeziomuri - pe marne).
Solurile cernoziomoide (faeziomuri) sunt întâlnite doar în câteva areale din
Podişul Fălticeni şi în şeile largi (Lozna, Bucecea, Ruginoasa, Strunga) de pe dealurile
din stânga Siretului.
Zona solurilor argiloiluviale (luvisoluri) are în alcătuire soluri brune
argiloiluviale (preluvosoluri) şi soluri brune luvice (luvosoluri), la care, izolat, se mai
adaugă luvisoluri albice (luvosoluri).
Solurile brune luvice (luvosoluri) sunt pe areale mai mari pe dealurile de la contactul
podişului cu muntele şi Subcarpaţii, apoi pe podişurile din interior.
Solurile brune argiloiluviale (preluvosoluri), cu largă desfăşurare în Podişul
Sucevei, Podişul Central Moldovenesc.

5. Lacuri si geneza
Grupa Nordica – lacuri glaciare - Lala Mare, Lala Mică, Buhăescu in Rodnei ;-cu apă sărată: Coştiui
şi Ocna Şugatag, în Depresiunea Maramureşului;-periglaciare: Tăul Morărenilor şi Tăul Chendroaiei
din Munţii Gutâi;

C. Baragan - Lacurile din crovuri şi găvane. Au rezultat prin tasare în loess şi au apă cu conţinut de săruri
variat. Mai mari sunt – Plopu, Ianca, Lutul Alb, Lacul Sărat de la sud de Brăila, Batogu
Parang – lacuri glaciare - Gâlcescu, Taul fără fund, Slăvei, Roşiile - se găsesc în munţi unde în
pleistocen au existat gheţari.După topirea lor în excavaţiile din circurile şi de pe văile glaciare
prin acumularea apei au rezultat lacuri cu dimensiuni mici, numite şi iezere, tăuri.

Retezat – lacuri glaciare : Zanoaga, Bucura, Pietrele, Galeşul, Ana, Lia,Viorica, Florica, Tăul
Agăţat, Buta

Variant 2

1. Caract. Climatice

E – Campia Jijiei - Campia Jijiei - Variaţia altitudinii şi diferenţa de latitudine determină o

uşoară variaţie de la nord la sud a majorităţii parametrilor climatici.
Temperatura medie anuală variază între 9,60C şi 80C.
Dacă în nord, vest şi sud precipitaţiile oscilează între 500 şi 550 mm, în părţile de NE şi
central – estică ale câmpiei, sub 500 mm.
O expresie clară a nuanţelor continentale excesive ale climatului o constituie ploile
torenţiale din sezonul cald, care alternează adesea cu perioade de secetă.

F-Grupa Centrala –Clima este temperat continental montana, etajata pe altitudini.temperatura

medie anuală: sub 8°; temperatura medie a verii: sub 18° sau temperatura medie a iernii: sub -5°;
- precipitaţii: 700-1000 mm şi chiar peste 1000 mm/an; Vanturi reci si umede, cu aer rece,
zapada ger, brize de vale si de culme

2. Rauri
7-Buzau
8-Timis
9-Somesul Mic
10-Dambovita
11-Prut
12-Olt

3. Etaje de vegetatie

A – Parang - Vegetatia si flora prezinta in muntii Parang o etajare in functie de zonele climatice.

Zona padurilor de foioase (500-1400 m alt., pe versantii sudici si 500-1200 m alt. pe versantii
nordici) are in componenta sa predominant stejarul si carpenul , in partea inferioara a etajului, si
fagul, frasinul de munte si mesteacanul.
Zona molidului, restransa pe versantii sudici (1200-1800 m alt.) si mult mai extinsa pe cei
nordici (1000-1750 m alt.).In vaile mai adapostite esteraspandit si bradul.
Zona golului de munte (1750-2159 m alt.) este ocupata de pajisti subalpine si alpine, iar deseori,
mai ales pe flancurile nordice. In aceasta zona predomina plantele erbacee: teposica, parusca ,
iarba mieilor. tufarisurilede, smirdar (Rh, afin, merisor.

C – Campia de vest (Crisurilor si Somesurilor)

Crisurilor - Vegetaţia este reprezentată de

- silvostepă:prezentă în câmpiile joase, ocupând o suprafaţă mare spre sud, pe Crişul Alb
– Teuz şi o fâşie îngustă în nord, lângă graniţă (Borş);
este alcătuită din pâlcuri de păduri (stejar pedunculat, frasin, ulm, plop, salcie şi un strat
arbustiv: sânger, păducel, cruşin, lemn câinesc, măceş, soc negru) şi pajişti
- păduri de stejar: sunt situate în câmpiile înalte şi sunt alcătuite predominant din cer şi
gârniţă, la care se adaugă frasin, carpen, arţar tătăresc, ulm, tei si un strat arbustiv
(păducel, lemn câinesc, măceş) plus un strat ierbaceu;

Somesurilor - Zona de silvostepă: apar pajişti stepice (ţepoşcă, păiuş roşu, iarba albastră)
şi pâlcuri de păduri (stejar pedunculat, carpen, ulm);
- Vegetaţia de luncă: pajişti higrofile, plop, salcie, grupate sub formă de zăvoaie sau
plantaţii de tip perdea de protecţie;
- Vegetaţie arenicolă(salcam, pin): pe nisipurile din Câmpia Carei – Valea lui Mihai;
fixarea dunelor de nisip
-Vegetaţia higrofilă şi hidrofilă: pipirig, rogoz, papură, stuf lângă mal, nuferi şi irişi în
interior.

4. Soluri Campia Romana

Pe cea mai mare parte din suprafaţa câmpiei se află molisoluri (cernisoluri), apoi argiluvisoluri
(luvisoluri) şi numai pe areale mici soluri ce aparţin altor clase.

Molisolurile (cernisoluri) sunt reprezentate prin mai multe tipuri ce au o dezvoltare mai largă în est
şi sud, în zonele de stepă şi silvostepă.

În stepă (Câmpia Brăilei, Bărăgan, Câmpia Galaţi) apar cernoziomurile propriu-zise.

Cernoziomurile cambice (cernoziomuri și faeoziomuri) în arealul silvostepei.Ocupă suprafeţe întinse
în vestul Bărăganului, Câmpia Mostiştei, pe terasele medii şi înalte ale Dunării, în Câmpia
Râmnicului etc.

Cernoziomurile argiloiluviale (faeoziomuri) s-au dezvoltat la contactul silvostepei cu zona de

pădure, Au o desfăşurare mai mare la vest de Argeş, apărând ca o bandă continuă spre Burnas şi
centrul Câmpiei Olteniei. În funcţie de condiţiile locale, pot căpăta caracteristici diferite – gleice,
salinizate etc.

Solurile cenuşii (faeoziom, subtip greic) apar în câmpia de glacis a Râmnicului ca o prelungire
sudică a fâşiei cu largă dezvoltare din Podişul Bârladului şi Culoarul Siretului.

Argiluvisolurile (luvisoluri) sunt soluri formate sub pădurile de cvercinee. Există mai multe tipuri cu
desfăşurare diferită.

Solurile brun roşcate (preluvosol, subtip rodic) au cea mai largă dezvoltare, întinzându-se ca o bandă
continuă începând din câmpia din jurul Bucureştiului până la Drobeta Tr. Severin.

Solurile brun – roşcate luvice (luvosol, subtip rodic) apar pe areale mai restrânse şi în asociere cu
cele brun – roşcate.Sunt legate de terenurile cu pantă foarte mică sau microdepresiuni acoperite cu
pădure.

Solurile brune – luvice (luvosol) au o răspândire mai mare în Câmpia Găvanu – Burdea şi între Olteţ
şi Olt.

Luvisolurile albice (luvosol) apar doar în câteva petece în câmpiile Găvanu – Burdea şi Târgovişte,
în asociere cu celelalte soluri argiloiluviale.

În Câmpia Piteşti şi local şi în celelalte câmpii piemontane înalte, pe suprafeţe slab înclinate, pe
depozite bogate în elemente bazice s-au dezvoltat soluri brune eu-mezobazice (eutricambosoluri),
care fac parte din clasa cambisoluri..

Vertisolurile (pelisoluri) au o desfăşurare largă pe câmpiile înalte dintre Olt şi Neajlov.

Solurile hidromorfe (hidrisoluri) sunt legate de câmpiile de subsidenţă Titu – Potlogi, Sărata ca şi de
sectoarele joase, plane din Câmpia Târgoviştei, din luncile unor râuri mari; sunt lăcovişti (gleiosol)
şi soluri gleice (gleiosol) care au grosime mică, fiind o rezultantă a proceselor de gleizare.

Solurile halomorfe (salsodisoluri) se găsesc concentrate în nord – estul Câmpiei Române, unde
excesivitatea climatului a condus spre desfăşurarea unor procese de salinizare. Areale mai mari
 ocupă în Câmpia Săratei, în lungul Călmăţuiului, în unele microdepresiuni din Câmpia Brăilei, în
lunca Siretului, în lungul pâraielor ce se varsă în limanele de pe stânga Râmnicului Sărat, în lunca
Neajlovului şi Câlniştei, în lunca Bârladului etc. Sunt soloneţuri şi solonceacuri.

Psamosolurile sunt soluri neevoluate axate pe acumulările bogate de nisip de pe terasele Dunării şi
de pe stânga Jiului din Câmpia Olteniei, apoi pe cele de pe dreapta Călmăţuiului de Buzău, Ialomiţei,
pe stânga Bârladului.

Solurile aluviale (aluviosoluri) au o desfăşurare mare în luncile Dunării şi ale tuturor afluenţilor
importanţi (Jiu, Olt, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Buzău, Siret etc.).

5. Lacuri si geneza lor

Parang – lacuri glaciare - Gâlcescu, Taul fără fund, Slăvei, Roşiile - se găsesc în munţi unde în
pleistocen au existat gheţari.După topirea lor în excavaţiile din circurile şi de pe văile glaciare
prin acumularea apei au rezultat lacuri cu dimensiuni mici, numite şi iezere, tăuri.

Subcarpatii de Curbura :Lacuri de acumulare: Pucioasa pe Ialomiţa (pentru a satisface necesităţile

economice ale oraşului Târgovişte).

Grupa Centrala – lac vulcanic – sf Ana. - din craterul principal din M. Ciomatu.Lacul se alimentează numai
din precipitaţii.De acumulare – Izv. Muntelui