INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

ROMÂNIA

Şomajul BIM
(conform criteriilor Biroului
Internaţional al Muncii)
cu periodicitate
lunară

BUCUREŞTI
- 2011 -

1
 Metodologia privind
Şomajul BIM cu periodicitate lunară

Cuprins

Pag.
1. Cadrul general 3
1.1 Obiectivele metodologiei statistice 3
1.2 Cadrul legal 3
1.3 Concepte şi definiţii de bază 3

2. Descrierea metodei de estimare 4

2.1 Sfera de cuprindere (populaţia statistică de referinţă) 4
2.2 Principalele variabile studiate 5
2.3 Clasificări şi nomenclatoare utilizate 5
2.4 Metode şi algoritm(i) de calcul a principalilor indicatori 6

3. Eşantionul cercetării statistice 8

3.1 Baza de sondaj 8
3.2 Planul de sondaj 8
3.3 Metode de evaluare a calităţii rezultatelor 9

4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor 10

4.1 Metoda de înregistrare 10
4.2 Perioada de referinţă şi de înregistrare 10
4.3. Periodicitatea datelor 11
4.4. Disponibilitatea datelor 11
4.5 Personalul implicat în construirea seriilor lunare estimate 11
4.6 Prelucrarea datelor 11
4.7 Sistemul IT 12

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice 13

5.1 Principalii indicatori rezultaţi 13
5.2 Forme de prezentare a rezultatelor 14

6. Limitări 14

2
 Metodologia privind
Şomajul BIM cu periodicitate lunară

1. Cadrul general

1.1 Obiectivele metodologiei statistice

Dezvoltarea metodologiei de derivare a şomajului lunar direct din rezultatele cercetării statistice
trimestriale asupra forţei de muncă (AMIGO) prin modelare econometrică răspunde cerinţei de
asigurare a informaţiilor pe termen scurt pentru elaborarea politicilor privind ocuparea, în vederea
îndeplinirii obiectivelor strategiei Europa 2020. Seriile de date lunare estimate conform acestei
metodologii permit evaluarea tendinţelor pe termen scurt a şomajului măsurat conform criteriilor
Biroului Internaţional al Muncii (BIM) în condiţii de comparabilitate cu statisticile europene.

1.2 Cadrul legal

Metoda de estimare a şomajului BIM lunar a fost dezvoltată astfel încât să răspundă cerinţelor
formulate de Eurostat “de derivare direct din rezultatele cercetării statistice trimestriale asupra forţei de
muncă, fără utilizarea niciunei alte variabile auxiliare provenită din altă sursă de date”, precum şi in
conformitate cu:
- Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie 1998 privind organizarea unei anchete
prin sondaj asupra forţei de muncă din Comunitate, cu modificările ulterioare;
- Regulamentul (CE) nr. 1897/2000 de implementare a Regulamentului Consiliului şi Parlamentului
European nr.577/1998 cu privire la organizarea unei anchete statistice selective asupra forţei de
muncă în Comunitatea Europeană, privind definiţia operatională a şomajului
- Regulamentul (CE) nr. 377/2008 al Comisiei din 25 aprilie 2008 de punere în aplicare a
regulamentului (CE) nr. 577/98 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forţei de
muncă din Comunitate, în ceea ce priveşte codificarea utilizată pentru transmiterea datelor
începând cu anul 2009 şi utilizarea unui subeşantion pentru culegerea datelor referitoare la
variabilele structurale şi definirea trimestrelor de referinţă.
Sursa de date pentru seriile estimate ale şomajului lunar o reprezintă ancheta forţei de muncă în
gospodării (AMIGO) care, în România, se realizează în conformitate cu Programul Statistic Naţional
Anual, aprobat de Guvernul României prin Hotărâre de Guvern.

1.3 Concepte şi definiţii de bază

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de
muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în cursul perioadei de referinţă, incluzând
populaţia ocupată şi şomerii.
Încadrarea populaţiei pe categorii, după participarea la activitatea economică, se face conform
principiului priorităţii ocupării faţă de şomaj şi a şomajului faţă de inactivitate.
Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate
economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră1) în perioada de referinţă (o
săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.
Începând din anul 2011, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi care lucrează în
agricultură sunt consideraţi "persoane ocupate" doar dacă sunt proprietarii producţiei agricole (nu
neapărat şi ai pământului) obţinute şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

1)
1
Cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură - anterior anului 2011

3
 a) producţia agricolă este destinată, fie şi măcar în parte, vânzării sau schimbului în natură
(troc);
b) producţia agricolă este destinată exclusiv consumului propriu dacă aceasta reprezintă o
parte substanţială2 a consumului total al gospodăriei.
Sunt excluse din populaţia ocupată persoanele care:
- desfăşoară activităţi agricole minore3, în scop de recreere, hobby sau pentru a obţine, suplimentar,
produse alimentare fără ca acestea să constituie o parte importantă a consumului total al
gospodăriei;
- desfăşoară activităţi agricole (cu o durată de peste 10 ore/săpămână), producţia agricolă fiind
destinată exclusiv consumului propriu dar aceasta nereprezentând o parte substanţială a
consumului total al gospodăriei.
În afara persoanelor care au un loc de muncă şi au lucrat în cursul săptămânii de referinţă, indiferent
de statutul profesional, se consideră persoane ocupate şi cele care fac parte din următoarele categorii:
- persoanele care în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă oarecare, plătită sau
aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire şcolară obligatorie, erau la
pensie sau beneficiau de pensie, erau înscrise la Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă (ANOFM), primind sau nu indemnizaţie de şomaj;
- ucenicii şi stagiarii remuneraţi, care lucrează cu program de lucru complet sau parţial;
- membrii forţelor armate.
Şomerii în sens BIM sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care în cursul perioadei de referinţă
îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni (inclusiv săptămâna de
referinţă) diferite metode active pentru a-l găsi: contactarea agenţiei (naţionale sau judeţene)
pentru ocuparea forţei de muncă sau a unei agenţii particulare de plasare în vederea găsirii
unui loc de muncă, contactarea directă a patronilor sau a factorilor responsabili cu angajarea,
susţinerea unor teste, interviuri, examinări, demersuri pentru a începe o activitate pe cont
propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, studierea anunţurilor din mica
publicitate, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate, altă metodă în afara celor menţionate;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în care
s-a desfăşurat interviul), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
De asemenea, în rândul şomerilor BIM, sunt incluse şi:
- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari),
dar care au declarat că au căutat un loc de muncă prin metode active şi sunt disponibile să
înceapă lucrul.
Rata şomajului în sens BIM reprezintă ponderea şomerilor BIM în populaţia activă.

2. Descrierea metodei de estimare

2.1 Sfera de cuprindere (populaţia statistică de referinţă)

Ancheta se desfăşoară pe întreg cuprinsul ţării.
Doar gospodăriile individuale din locuinţele permanente sunt intervievate. Unităţile de locuit în comun
(cămine de bătrâni, de handicapaţi, cămine muncitoreşti, sanatorii etc.) şi persoanele care locuiesc
permanent în astfel de unităţi nu sunt cuprinse în anchetă. De asemenea nu sunt cuprinse în anchetă
locuinţele sezoniere.

2
Cel puţin 50% din consumul total al gospodăriei
3
a căror durată în săptămâna de referinţă nu depăşeşte 10 ore

4
Fac obiectul anchetei persoanele rezidente - temporar sau permanent - în România, membre ale
gospodăriilor din locuinţele selectate.

2.2 Principalele variabile studiate

Estimarea seriilor lunare se realizează pornind de la datele primare furnizate de ancheta forţei de muncă
în gospodării (AMIGO), unde datele sunt colectate prin metoda interviului faţă în faţă, pe suport hârtie
(metoda PAPI4).
Informaţiile sunt colectate pe chestionare identice pe întreaga perioadă a anului. Colectarea datelor se
face utilizând două chestionare statistice şi anume:
- CL - chestionarul locuinţei;
- CI - chestionarul individual.
Primul chestionar (CL) este completat, de regulă, pe baza răspunsurilor persoanei de referinţă (de obicei
capul gospodăriei) şi se compune din:
- o parte referitoare la informaţiile asupra clădirii şi locuinţei: destinaţia, situaţia locuinţei
(anchetată anterior, nouă la anchetă, trebuie exclusă din anchetă: distrusă, şi-a schimbat
destinaţia, a dispărut prin fuziune etc.), tipul locuinţei (permanentă, sezonieră), numărul
gospodăriilor din locuinţă;
- o parte referitoare la fiecare gospodărie care ocupă locuinţa, adresată tuturor membrilor
gospodăriei, indiferent de vârstă şi care colectează date demografice şi privind nivelul
educaţional, forma şi domeniul de instruire urmată în ultimele patru săptămâni, informaţii
privind relaţia cu capul gospodăriei, mobilitatea comparativ cu situaţia la ancheta precedentă
şi prezenţa în gospodărie.
Chestionarul individual (CI) se adresează tuturor membrilor gospodăriei în vârstă de 15 ani şi peste şi se
compune din:
- întrebări generale adresate tuturor membrilor gospodăriei în vârstă de 15 ani şi peste
(15 ani s-a adoptat ca vârstă limită pentru definirea populaţiei active) care permite ghidarea
interviului către secţiunile următoare ale chestionarului, în funcţie de activitatea economică a
respondentului;
- întrebări adresate persoanelor care au lucrat în cursul perioadei de referinţă cu privire la
statutul profesional, locul de muncă, ocupaţia, activitatea principală şi secundară, orele
lucrate, dorinţa de a avea un alt loc de muncă, munca la domiciliu, munca atipică (lucrul în
schimburi seara, noaptea, sâmbătă, duminică), etc.;
- întrebări adresate persoanelor care nu au lucrat (în şomaj sau inactive) privind statutul
profesional, ocupaţia, activitatea economică şi locul de muncă pe care le-au avut înainte de
încetarea lucrului, dorinţa de a munci, etc.;
- întrebări adresate persoanelor care caută de lucru (şomere sau ocupate aflate în căutarea
unui alt loc de muncă), metodele utilizate pentru a găsi de lucru, disponibilitatea pentru a
începe lucrul etc.;
- întrebări referitoare la statutul principal în ultimele 3 luni şi în aceeaşi perioadă din anul
precedent;
- întrebări referitoare la forma de instruire urmată.

2.3 Clasificări şi nomenclatoare utilizate

Grupele de vârstă utilizate pe plan european şi pentru producerea seriilor lunare estimate sunt:
- 15 – 24 ani, tineri;

4
PAPI – paper and pencil

5
 - 25 – 74 ani, adulţi.
2.4 Metode şi algoritm(i) de calcul a principalilor indicatori
Această secţiune descrie modelele econometrice de estimare şi prognoză a datelor pe baza cărora se
calculează ratele şomajului BIM cu periodicitate lunară.
Prognoza se realizează pentru următorii indicatori, pentru total, masculin şi feminin:
1. Populaţia ocupată (15-74)
2. Populaţia ocupată (15-24)
3. Populaţia ocupată (25-74)
4. Numărul şomerilor (15-74)
5. Numărul şomerilor (15-24)
6. Numărul şomerilor (25-74)
7. Rata şomajului (15-74)
8. Rata şomajului (15-24)
9. Rata şomajului (25-74)

Descrierea modelului de prognoză

Etapele prognozării
Pasul 0. Extinderea lunară a datelor provenite din ancheta forţei de muncă în gospodării, aplicând o
schemă de calibrare redusă, prin utilizarea ca variabile de calibrare: populaţia pe sexe şi patru grupe
de vârstă (sub 15 ani, 15-24 ani, 25-64 ani, 65 ani şi peste), mediul de rezidenţă, regiunile de
dezvoltare şi numărul total de gospodării.
Se obţin: seriile lunare iniţiale de estimaţii.

Pasul 1. Pe baza datelor primare furnizate de ancheta asupra forţei de muncă, s-au calculat estimatorii 5
Ŷt , utilizând o variantă a metodei Holt care nivelează exponenţial o serie de date cu tendinţă lineară de
forma:
1.1. y  L b te
t t t t

unde:
Lt şi bt sunt estimările seriei de timp la momentul t, obţinute prin netezire exponenţială pentru nivel,
respectiv pentru trendul liniar.
Lt şi bt se modifică conform unor relaţii de recurenţă:

1.2. L t   y t  1    ( L t  2  b t  2 )

1.3. b t   L t  L t  2   1   b t 2

Unde:
α, 0 < α < 1 -coeficientul de ajustare pentru nivel
β, 0 < β < 1 - coeficientul de ajustare pentru trendul liniar.
Prima ecuaţie corectează nivelul Lt cu trendul din perioada precedentă bt-2, prin adăugarea acestuia la
ultima valoare calculată, Lt-2. Aceasta ajută la eliminarea întârzierilor şi apropie Lt de baza reală a valorii
curente. Cea de a doua ecuaţie actualizează trendul, prin diferenţa dintre ultimele două valori calculate.
 
Constantele de netezire  ,   0,1 sunt determinate din condiţia minimizării erorilor de previziune. De
regulă aceste constante se determină din condiţia minimizării mediei pătratelor erorilor de previziune:

1.4.
1 T 1
T t 0

 Yt 1  Yˆt 1  2

1 T 1 2
 et 1  min
T t 0

5
Seria notată cu hm

6
eroarea de previziune prin metoda Holt fiind:

1.5. et 1  Yt 1  Yˆt 1

Metoda Holt ajustată necesită estimări iniţiale pentru L1,2 şi b1. De regulă în practică, pentru iniţializarea
nivelului seriei şi a tendinţei se consideră: L1=y1 şi b1=0. Considerăm şi L2=y2.

Iniţializare:
1.6. bt  0   Lt  Lt  2   1  0  bt 2  bt 2

Prin recurenţă:
1.7. bt  bt 2  bt 3  ...  b1  0
(din condiţia de iniţializare a algoritmului).
Atunci:

1.8. Lt  y t  1    Lt 2

Rezultatul îl constituie: seriile lunare de estimaţii prognozate.

Pasul 2. pentru evaluarea rezultatelor acestei metode, estimaţiile obţinute au fost comparate cu seriile de
'
referinţă (benchmark). Fie Yt predicţia seriei de timp realizată pe baza modelului:

1.9. Y ' t  Ŷt  2  1    Ythmb

1

Ythmb reprezintă seria de referinţă, calculată după formula:

Unde

1.10. Ythmb  Ŷt  YQb / ŶQ

Unde:
YQb
- reprezintă media trimestrială a seriei de referinţă, iar
ŶQ
- reprezintă media trimestrială a seriei estimate prin metoda Holt.

'
Rezultatul algoritmului devine acum de tip Yt  m pentru a prognoza valorile viitoare ale seriei y la
momentul t+h, h>0 pe baza datelor brute până la momentul t: Astfel, prognoza la momentul h de timp se
calculează conform modelului:

1.11. Y ' t  h  Ŷt  h 2  1    Ythmb

 h 1

Conforma acestui algoritm, prognoza pentru perioada imediat următoare (h=1) este:

1.12. Y ' t 1  Ŷt 1  1    Ythmb

Se obţin: seriile lunare de estimaţii finale în formă brută (neajustată sezonier).

Pasul 3. Pe lângă seriile lunare (număr de şomeri şi rata şomajului) ajustate din punct de vedere al
nivelului şi al tendinţei (serii brute), se calculează şi seriile în formă ajustată sezonier (eliminându-se astfel
efectul variaţiei sezoniere), precum şi trend-ul (care reprezintă seria ajustată atât pentru efectul variaţiilor
sezoniere cât şi al celor accidentale).
Pentru ajustarea sezonieră s-a folosit pachetul de programe DEMETRA (metoda TRAMO/SEATS), care

7
realizează şi estimarea efectului calendarului (Paştele ortodox, an bisect şi alte sărbători naţionale)
precum şi identificarea şi corectarea valorilor extreme (schimbări ocazionale de nivel, tranzitorii sau
permanente).
Estimarea componentelor neobservate: trend-ciclu, sezonalitate şi componenta neregulată se realizează
de către programul SEATS pe baza modelelor ARIMA.
Seriile ajustate sezonier s-au obţinut prin eliminarea componentei sezoniere din seria originală. Trend-ul
s-a obţinut prin eliminarea componentei neregulate din seria ajustată sezonier. Rezultatul final: seriile
lunare de estimaţii finale în formă brută, ajustată sezonier şi trend.

3. Eşantionul cercetării statistice (Construirea eşantionului);

3.1 Baza de sondaj

În lipsa unor registre adecvate (registru de locuinţe, registru al populaţiei etc), Ancheta forţei de muncă în
gospodării se bazează pe utilizarea unui eşantion master, ceea ce impune aplicarea unor planuri de
sondaj multistadiale.
Eşantionului Multifuncţional de Zone Teritoriale (eşantionul “master” EMZOT 2002) este constituit din 780
centre de cercetare (unităţi primare de eşantionare), repartizate în toate judeţele şi sectoarele Municipiului
Bucureşti. EMZOT2002 a fost realizat pe baza datelor de la Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din
martie 2002 şi se actualizează periodic.
Cele 780 centre de cercetare incluse în EMZOT (asimilate unităţilor primare) sunt repartizate, în toate
judeţele ţării şi sectoarele Municipiului Bucureşti, după cum urmează:
- 427 UP în mediul urban;
- 353 UP în mediul rural.
EMZOT este un eşantion stratificat. Criteriile de stratificare au fost judeţul şi mediul de rezidenţă,
obţinându-se 88 de straturi. Pentru extragerea unităţilor perimare, în interiorul fiecărui strat s-a utilizat
metoda de extragere echilibrată, folosind macro SAS Cube.
O unitate primară de eşantionare conţine aproximativ 2000 de locuinţe.

3.2 Planul de sondaj

Planul de sondaj folosit pentru ancheta AMIGO este un plan de sondaj în două trepte:
- construirea, în prima treaptă, a Eşantionului Multifuncţional de Zone Teritoriale (eşantionul
“master” EMZOT’ 2002)
- în a doua treaptă, au fost selectate sistematic, din EMZOT, 9360 ‘clusters’ (grup de trei
locuinţe), eşantionul final aferent unui trimestru constând în 28080 locuinţe. Toate gospodăriile
dintr-o locuinţă sunt incluse.
Eşantionul este reprezentativ la nivelul ţării şi pe regiuni. Reprezentativitatea se referă atât la structura
gospodăriilor, cât şi la distribuţia populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă. Diferenţele de structură,
care apar datorită situaţiei din teren la momentul realizării anchetei, sunt anulate prin aplicarea unor
procedee de ajustare în funcţie de rata de non-răspuns pe medii de rezidenţă şi în funcţie de
distribuţia populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă, distribuţii obţinute din surse exhaustive de
cercetare demografică.
Eşantionul este construit pe baza unui procedeu de înnoire parţială a eşantionului trimestrial (“schema
rotaţională 2-2-2”), care are ca principiu de bază următoarea tehnică: o locuinţă este cercetată două
trimestre consecutive, este scoasă temporar din cercetare următoarele două trimestre, este
reintrodusă în cercetare următoarele două trimestre, apoi este scoasă definitiv din cercetare. Aşadar, o
locuinţă este gestionată 6 trimestre, fiind intervievată de 4 ori. Conform schemei aplicate, în fiecare
trimestru se păstrează în eşantion 50% din locuinţele trimestrului anterior, 25% din locuinţele cercetate
cu două trimestre în urmă, iar restul de 25% sunt locuinţe absolut noi. Astfel se păstrează şi o
acoperire de 50% a eşantioanelor de la un trimestru al unui an la acelaşi trimestru al anului precedent.

Mărimea şi alocarea eşantionului

Volumul eşantionului este de 28080 locuinţe/trimestru (112320 locuinţe pe an).

8
Conform metodologiei adoptate pentru anchetele în gospodării realizate de către INS-România, o
locuinţă poate conţine una sau mai multe (cazuri rare, totuşi) gospodării. Toate gospodăriile aparţinând
locuinţelor selectate, precum şi toate persoanele de 15 ani şi peste, aparţinând gospodăriilor din
locuinţele selectate, sunt anchetate.
În aceste condiţii, volumul eşantionului de gospodării, ca şi volumul eşantionului de persoane, sunt
variabile aleatoare, depinzând de eşantionul de locuinţe selectat în treapta a doua.

Unitatea de eşantionare
Unitatea primară de eşantionare, corespunzătoare primei trepte de eşantionare (selecţia eşantionului
master), a fost un grup de secţii de recensământ.
Unitatea secundară de eşantionare, corespunzătoare celei de a doua trepte de eşantionare (selecţia
eşantionului anchetei), a fost locuinţa.

Fracţia de sondaj
Fracţia de sondaj globală, calculată ca procent al locuinţelor incluse în eşantionul anchetei în total
locuinţe, este de aproximativ 1,55%.

Extinderea rezultatelor
Extinderea rezultatelor obţinute din anchetǎ, la nivelul întregii ţǎri, se realizează pe baza ponderilor
atribuite persoanelor din gospodǎriile care fac parte din eşantion şi au rǎspuns la interviu.
Pentru determinarea acestor coeficienţi se parcurg următoarele etape:
 calculul ponderilor de bază:
- ponderea de bază atribuită unei locuinţe reprezintă inversul probabilităţii generale de
includere a locuinţei în eşantionul anchetei;
- toate gospodăriile dintr-o locuinţă “împrumută” ponderea de bază a locuinţei respective;
 tratarea non-răspunsurilor totale:
- se realizează cu ajutorul metodei grupelor de răspuns omogen, utilizând ca variabile
explicative judeţul şi mediul de rezidenţă;
- în această etapă, ponderile de bază ale gospodăriilor repondente sunt ajustate cu inversul
ratei de răspuns;
 redresarea eşantionului şi calculul ponderilor finale:
- redresarea este realizată în scopul de a îmbunătăţi calitatea estimaţiilor printr-o ajustare
finală a ponderilor în etapa precedentă:
- metoda de redresare folosită este cunoscută sub numele de calibrare. Calibrarea se
realizează la nivel de regiune de dezvoltare utilizând ca variabile populaţia pe sexe şi
grupe de vârstă, mediul de rezidenţă şi numărul total de gospodării. Utilizarea acestei
metode conduce la creşterea gradului de precizie al estimaţiilor.
Pentru seriile estimate ale ratei şomajului lunar în sens BIM, procedura de extindere a datelor aplicată
este similară cu cea utilizată pentru ancheta AMIGO. Singurele deosebiri constau în:
- procedurile se aplică pentru un sub-eşantion lunar (şi nu trimestrial; adică, eşantional iniţial al
anchetei AMGO se împarte în trei sub-eşantioane corespunzătoare fiecărei luni a trimestrului);
- se aplică o schemă de calibrare redusă, utilizând ca variabile populaţia pe sexe şi patru grupe
de vârstă (sub 15 ani, 15-24 ani, 25-64 ani, 65 ani şi peste), mediul de rezidenţă, regiunile de
dezvoltare şi numărul total de gospodării.

3.3 Metode de evaluare a calităţii rezultatelor

Calitatea datelor este urmărită în toate etapele derulării anchetei.
În etapa de introducere a datelor aplicaţia informatică conţine un număr de condiţii de control logic şi
corelaţii pentru depistarea erorilor de raportare şi anume:
- condiţii de control logic - la nivelul fiecarui chestionar;
- condiţii de integritate a datelor;
- statistici referitoare la non-răspuns, pe cauze.
Ratele de răspuns mari (aproximativ 95%) asigura robusteţea rezultatelor.

9
În scopul evaluării calităţii rezultatelor anchetei AMIGO şi gradului de armonizare la nivel european,
specialiştii din INS întocmesc, în fiecare an, un raport de calitate conform standardelor europene. Cel mai
recent raport de calitate disponibil este cel realizat pentru ancheta desfăşurată în anul 2009.
Prin indicatorii specifici de apreciere a calităţii rezultatelor anchetei AMIGO, raportul de calitate atestă
deplina armonizare cu statisticile europene, organizarea eficientă a activităţilor anchetei, gradul ridicat de
fiabilitate al rezultatelor obţinute:
 rata totală de non-răspuns la anchetă a fost în anul 2009 de 5,45% (iar cea de refuz de 1,24%);
 consistenţa rezultatelor este demonstrată de valorile mici ale coeficienţilor de variaţie (cv). pentru anul
2009, coeficienţii de variaţie calculaţi pentru principalele variabile au fost:

- pentru numărul de persoane ocupate 0,95%

- pentru numărul de persoane ocupate cu program de lucru parţial 3,23%

- pentru numărul de şomeri 2,64%

- pentru rata şomajului BIM 3,27%

- pentru durata medie efectivă a săptămânii de lucru 0,28%.

Pentru seriile estimate ale ratei şomajului lunar în sens BIM calitatea se evaluează prin următoarele
dimensiuni:
– analiza evoluţiei estimaţiilor de la o lună la cealaltă şi de la un trimestru la la altul şi faţă de
aceleaşi perioade ale anilor precedenţi, pe sexe şi cele două grupe de vârstă (sub 25 ani,
25 ani şi peste);
– analiza evoluţiei estimaţilor lunare comparativ cu evoluţia trimestrială a şomajului BIM
obţinut din Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO);
– analiza microdatelor pentru asigurarea acurateţei datelor şi disponibilităţii lor în vederea
încadrării în termenele stabilite de Eurostat;
– asigurarea comparabilităţii definiţiilor şi conceptelor utilizate cu cele stabilite la nivel UE.

4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor

4.1 Metoda de înregistrare

Datele sunt colectate prin metoda interviului faţă-în-faţă, pe suport hârtie şi creion (PAPI). Înregistrarea
informaţiilor în chestionarele anchetei se realizeză prin intervievarea persoanelor în vârstă de 15 ani şi
peste, la domiciliul gospodăriilor din locuinţele cercetate.

4.2 Perioada de referinţă şi de înregistrare

Pentru ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO), interviurile sunt repartizate uniform de-a lungul
celor 13 săptămâni ale trimestrului, realizându-se o cercetare continuă.
Perioada de referinţă (pentru marea majoritate a întrebărilor) este o săptămâna prestabilită, de luni
până duminică inclusiv; „săptămâna de referinţă” este de regulă cea precedentă înregistrării.
Pentru anumite întrebările referitoare la căutarea unui loc de muncă perioada de referintă o constituie
ultimile patru săptămâni (inclusiv săptămâna de referinţă), iar pentru disponibilitatea de a lucra,
următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în care s-a desfăşurat interviul).

Pentru seriile estimate conform prezentei metodologii: perioada de referinţă este luna calendaristică,
iar perioada de disponibilitate pentru diseminare a seriei prognozate este 25 zile după luna de
referinţă.

4.3. Periodicitatea datelor

10
Ancheta ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) se realizează cu periodicitate trimestrială, iar
rezultatele se prezintă trimestrial şi anual conform regulamentelor europene.
Seriile estimate privind şomajul BIM lunar se construiesc cu periodicitate lunară, în formă brută
(neajustată) şi în formă ajustată sezonier. După finalizarea datelor de trimestru din ancheta AMIGO,
seriile lunare sunt revizuite prin procedeul benchmark.

4.4. Disponibilitatea datelor

Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) furnizează date trimestriale, disponibile la 84 de zile
(prin comunicat de presă) după încheierea trimestrului de referinţă (120 zile pentru rezultatele
detaliate).
Seriile estimate (prognozate) privind şomajul BIM lunar se transmit la Eurostat la L+25 zile şi se
diseminează prin comunicate de presă (al INS şi al Eurostat) la L+30 zile (unde L reprezintă luna de
referinţă). Revizuirile seriilor estimate (prognozate) se vor realiza trimestrial după finalizarea datelor de
trimestru din ancheta AMIGO, prin procedeul benchmark (de exemplu: în luna mai pentru estimaţiile
lunilor ianuarie, februarie şi martie, iar datele pentru luna aprilie se diseminează ca valori prognozate).
Anual, reestimarea modelului utilizat pentru ajustarea sezonieră poate impune revizuirea seriei
aferente întregului an pentru forma ajustată sezonier.

4.5 Personalul implicat în construirea seriilor lunare estimate

La nivel central (INS), compartimentul responsabil cu organizarea şi realizarea anchetei forţei de
muncă în gospodării (AMIGO) şi cu dezvoltarea şi aplicarea metodei de estimare a seriilor lunare ale
somajului în sens BIM este biroul statisticii ocupării, din cadrul direcţiei statisticii pieţei muncii, direcţia
generală de statistică socială şi demografie.
Activităţile de extragere a eşantionului, extindere şi redresare a rezultatelor (pentru ancheta
trimestrială şi pentru seriile lunare estimate ale şomajului) se realizează de către specialiştii din
serviciul baze de sondaj şi indicatori sociali din cadrul direcţiei statisticii condiţiilor de viaţă, direcţia
generală de statistică socială şi demografie.
Activităţile de elaborare a soluţiilor informatice pentru ancheta trimestrială se realizează de către
specialiştii din direcţia de proiectare şi întreţinere a aplicaţiilor informatice statistice din cadrul direcţiei
generale de IT şi infrastructură statistică.
La nivel local (direcţiile judeţene/regionale de statistică 6) sunt implicaţi în procesul de culegere,
validare şi transmitere a datelor experţi din compartimentul de statistică socială, al căror număr
depinde de mărimea judeţului. Reţeau de operatori de interviu este formată din 780 persoane.

4.6 Prelucrarea datelor

Pentru pentru ancheta trimestrială care constituie sursa datelor pentru estimarea seriilor lunare ale
şomajului în sens BIM, fluxul de prelucrare a datelor este următorul:

 înregistrarea datelor în chestionare la domiciliul gospodăriilor respondente;

 la nivel local (direcţiile regionale/judeţene de statistică):

- primirea şi verificarea materialelor anchetei;
- codificarea câmpurilor din chestionare care necesită o astfel de operaţiune
(activitatea economică, ocupaţiai, ţara şi judeţului) ;
- verificarea prin sondaj modului de completare a chestionarelor;
- introducerea datelor din chestionare;
- rularea procedurilor de control logic si editarea listei de erori;
- verificarea şi corectarea erorilor;
- efectuarea corecţiilor în fişierul de date ;
6
Conform Lg.226/2010 cu privire la organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică

11
 - controlul final de integritate;
- validarea datelor finale şi confirmarea listei de erori (atenţionări) acceptate cu
explicaţiile corespunzătoare;
- teletransmisia fişierelor şi a listei de erori;

 la nivel central (INS):

- prelucrarea datelor lunare;
- reverificarea şi (eventual) corectarea datelor lunare;
- prelucrarea datelor trimestriale cumulate;
- redresarea şi extinderea rezultatelor;
- prelucrarea datelor trimestriale extinse;
- analiza şi validarea rezultatelor trimestriale;
- elaborarea tabelelor cu date trimestriale extinse;
- verificarea şi validarea tabelelor cu date extinse;
- pregătirea datelor pentru diseminarea rezultatelor anchetei (prin comunicate de
presă trimestriale şi anuale, publicaţii - trimestriale şi anuale, fisier standard
transmis la Eurostat, baza de date TEMPO, alte publicaţii de sinteză ale INS:
Anuarul Statistic al României, România în cifre, Statistica teritorială, etc.).
Pentru estimarea seriilor lunare ale şomajului în sens BIM:
 Recepţionarea lunară a microdatelor din ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO);
 Validarea condiţiilor de integritate şi corecţie a datelor lunare;
 Extinderea datelor lunare şi analiza lor;
 aplicarea algoritmului de estimare (descris la punctul 2.4);
 aplicarea metodelor de ajustare sezonieră;
 compararea cu perioadele anterioare;
 elaborarea şi difuzarea comunicatului de presă;
 transpunerea datelor în formatul standard cerut de Eurostat;
 transmiterea seriilor de date la Eurostat prin produsul standard eDAMIS, care asigură
protecţia datelor;
 încărcarea seriilor de date în baza de date TEMPO (on-line) a INS.

4.7 Sistemul IT
Pentru ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO), soluţia informatică este realizată în Visual
FoxPro şi este divizată pe două componente:
- soluţia informatică la nivel local;
- soluţia informatică la nivel central.
Soluţia informatică la nivel local permite încărcarea datelor din chestionare pe P.C.-uri şi validarea
acestora la nivel de judeţ.
Soluţia informatică la nivel central cuprinde pe lângă varianta pentru judeţe şi următoarele programe
informatice pentru:
- pregătirea bazelor de date judeţene în vederea agregării, agregarea bazelor de date;
- corecţii automate;
- listarea variantelor de răspuns “altul/alta”;
- redresare şi extindere;
- editarea tabelelor cu rezultate.
Pentru proiectarea soluţiei informatie la nivel local au fost elaborate trei categorii de condiţii logice:
- condiţii de control logic - la nivelul fiecarui chestionar;
- condiţii de integritate a datelor.
Condiţiile de control logic la nivel de chestionar au ca scop: urmărirea şi verificarea
drumurilor/fluxurilor logice din chestionare; respectarea corelaţiilor între răspunsurile la diferite
întrebări, codificarea corectă a numitor variabile, eliminarea unor răspunsuri aberante sau ilogice.
Prin condiţiile de verificare a integrităţii se urmăreşte corelarea şi verificarea datelor de identificare ale
gospodăriei din momentul selectării cu cele completate în timpul interviului şi a datelor de identificare
aferente membrilor gospodăriilor selectate între tipurile de chestionare utilizate.

12
Pentru estimarea seriilor lunare ale şomajului în sens BIM: algoritmul de calcul se realizează în Excel.
Ajustarea sezonieră se realizează utilizând pachetul de programe DEMETRA (metoda
TRAMO/SEATS), care este un soft specializat pentru astfel de ajustări.

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice

5.1 Principalii indicatori rezultaţi

Principalii indicatori rezultaţi sunt:
 numărul şomerilor în sens BIM – total şi pe sexe şi grupe de vârstă, respectiv:
o total număr şomeri de 15-74 ani
o total număr şomeri bărbaţi de 15-74 ani
o total număr şomeri femei de 15-74 ani
o total număr şomeri de 15-24 ani
o total număr şomeri bărbaţi de 15-24 ani
o total număr şomeri femei de 15-24 ani
o total număr şomeri de 25-74 ani
o total număr şomeri bărbaţi de 25-74 ani
o total număr şomeri femei de 25-74 ani
 rata şomajului în sens BIM – total şi pe sexe şi grupe de vârstă, respectiv:
o total număr şomeri de 15-74 ani
o total număr şomeri bărbaţi de 15-74 ani
o total număr şomeri femei de 15-74 ani
o total număr şomeri de 15-24 ani
o total număr şomeri bărbaţi de 15-24 ani
o total număr şomeri femei de 15-24 ani
o total număr şomeri de 25-74 ani
o total număr şomeri bărbaţi de 25-74 ani
o total număr şomeri femei de 25-74 ani

Valorile prognozate ale indicatorilor sunt derivate din datele furnizate de cercetarea statistică asupra
forţei de muncă în gospodării, pe baza unor coeficienţi de netezire, care corectează nivelul şi tendinţa
seriei în formă brută (neajustată). Coeficienţii de netezire sunt determinaţi din condiţia minimizării erorilor
de previziune. Pe lângă seria ratelor lunare ale şomajului în formă ajustată din punct de vedere al nivelului şi al tendinţei
(serie brută), se calculează şi seria în formă ajustată sezonier (eliminându-se astfel efectul variaţiei sezoniere), precum şi
trendul (serie din care au fost eliminate atât variaţiile sezoniere cât şi cele accidentale).

Seriile lunare sunt construite şi diseminate în 3 forme:

 brută (neajustată),
 ajustată sezonier,
 trend

Din cauza numărului redus de cazuri de observare, gradul de fiabilitate al estimaţiilor pentru indicatorii
corespunzători categoriei tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) este extrem de scăzut, seriile obţinute
prezentând un grad mare de volatilitate. Prin urmare, indicatorii corespunzători categoriei “tineri” nu
vor fi diseminate.
5.2 Forme de prezentare a rezultatelor

13
Seriile lunare ale şomajului în sens BIM sunt prezentate şi transmise la Eurostat într-un format
standard, fiind încărcate în baza de date - New Cronos - şi diseminate prin comunicat de presă şi pe
web site-ul oficial.
Lunar, seriile de date privind şomajului în sens BIM sunt diseminate prin comunicat de presă al INS,
prin baza de date TEMPO (on-line) a INS şi publicaţia Buletinul Statistic Lunar .

6. Limitări
Modelele econometrice oferă formulări şi ipoteze asupra variabilelor supuse prognozei, reflectând
orientarea comportamentului fenomenului studiat.
Limitele cauzate de modelul de prognoză sunt următoarele:
 existenţa erorilor de previziune, determinate ca diferenţă intre valorile estimate şi valorile reale
ale seriei brute; modelul impune minimizarea acestor erori prin condiţia ca media pătratelor
erorilor de previziune să fie minimă.
 deviaţiile între valorile previzionate şi valorile seriei de referinţă (benchmark), cauzate de
dependenţa acestora de trendul din perioada precedent, dar şi de factorii care pot acţiona
imprevizibil asupra mediului economic. Aceste deviaţii sunt mai mari în cazul seriilor de date
privind şomajul în rândul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani, diferenţele fiind amplificate de
volatilitatea seriei pentru acest segment de populaţie.

14