134. Ce se intelege prin tratament instituit precoce si sustinut in boala parodontala?

-
Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat
-
Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce, in fazele de inceput ale bolii cand sansele de reusita sunt >
-
Intr`o gingivita cronica de cauza microbiana, locala -> vindecare completa dupa indepartarea factorilor locali
-
Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive, proprii leziunilor specifice procesului de
imbolnavire
o Trat sustinut are scopul de a promova si intretine evolutie de la ameliorare spre vindecare
o Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul trebuie sustinut si completat prin
suprimarea microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de biostimulare

135. Ce se intelege prin tratament complex si intensiv in boala parodontala?

-
Tratament complex = trat realizat prin proceduri multiple:
o De ordin medicamentos
o De restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor
o De echilibrare a ocluziei
 Trat complex este cu atat mai diversificat cu cat boala prezinta un grad mai avansat in
evolutie
-
Tratamentul trebuie sa fie intensiv => trat odata inceput, diferitele proceduri terapeutice trebuie sa se
succeada la intervale de timp necesare, in general apropiate
o Se evita pauzele care pot genera accentuarea tulburarilor

136. Care sunt caracteristicile unui tratament adecvat in boala parodontala ?

-
Precoce
-
Sustinut
-
Complex
-
Diversificat
-
Intensiv
-
Individualizat

137. Directiile principale de tratament in boala parodontala.

-
In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament :
o Tratamentul complicatiilor acute ale PMC
o Tratament antimicrobian
o Tratament chirurgical
o Tratament de echilibrare ocluzala
o Tratament de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal

138. Etapele principale de tratament in boala parodontala.

1. Trat. complicatiilor acute ale PMC
2. Igienizarea efectuata de medic:
 Debridarea gingivala (indepartarea PB, a biofilmului oral si a produsilor acestora)
 Detartraj supragingival
 Detartraj subgingival profesional
 Suprimarea unor procese inflamatorii intretinute de resturi radiculare
3. Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal (periaj) si secundar (mijloace
auxiliare de igienizare)
4. Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
5. Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si PMCS
6. Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin trat. antimicrobian prechirurgical

1
 7. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat pungile parodontale sau hiperplaziile
gingivale
8. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale
9. Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii
10. Slefuiri ocluzale
11. Restaurare protetica
12. Imobilizarea dintilor parodontotici
13. Tratament de bioreactivare
14. Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor obtinute prin
tratament

139. Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana.

-
Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
 Debridarea gingivala (indepartarea PB, a biofilmului oral si a produsilor acestora)
 Detartraj supragingival
 Detartraj subgingival profesional
 Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare

140. Tratamentul initial in boala parodontala.

-
Faza initiala – tratamenul initial prin:
o Tratamentul complicatiilor acute ale PMC
o Igienizarea efectuata de medic
o Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
o Instruirea pacientilor privind igiena bucala

141. Tratamentul secundar in boala parodontala.

-
Faza secundara = trat. de corectare morfo-functionala:
o Prin proceduri chirurgicale
o Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale
o Restaurari odontale si protetice
o Tratament ortodontic
o Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor printr-o reevaluare a statusului parodontal
la 1-3 luni de la tratamentul initial

142. Profilaxia primara in boala parodontala.

-
cuprinde totalitatea masurilor de igienizare a CB
o Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale

143. Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala.

-
Proflaxia secundara
o Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
 Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate
-
Profilaxia tertiara
o Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii parodontale

144. Igienizarea facuta de catre medic in gingivite si parodontite.

o Debridare gingivala
o Detartraj supra si subgingival
2
 o Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
o Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin chiuretaj radicular
o Aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie

145. Debridarea gingivala.

-
Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod. a:
o PB + produsilor de metabolism al acesteia
o detritusul organic moale
o urmele de tartru inclavate in cementul radicular
-
debridarea gingivala imbina proceduri de :
 detartraj supra si subgingival
 chiuretaj redicular si al epiteliului sucular
 indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri instrum. si de irigatie subgingivala
-
debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la
jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie

146. Obiectivele periajului gingivo-dentar.

-
Periajul gingivo-dentar are urmatoarele obiective:
o Indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele
gingivale adiacente
o Stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei
o Cresterea tonusului functional
o Se realizeaza cu perii de dd obisnuite, actionate manual sau cu perii de dd electrice

147. Criteriile alegerii periei de dinti.

-
Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile periilor din care sunt confectionate:
o Natura, provenienta
o Numar
o Lungime
o Diametru
o Aranjament
o Consistenta: tari, moi
o Flexibilitate: rigide, suple

148. Avantajele periilor cu peri naturali.

-
Suplete
-
O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale
-
Nu produc traumatisme gingivale
-
Se incarca bine si retin pasta de dd

149. Dezavantajele periilor cu peri naturali.

-
Degradare mecanica intr-un timp relativ scurt, prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuri organice
-
O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea

150. Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre.

-
Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse in strat gros
-
Periile aspre favorizeaza:
o Retractia gingivala
o Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale
3
 o Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutute ale smaltului supraadiacent

151. Frecventa periajului gingivo-dentar.

-
Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu
-
Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul functionas, keratinizarea
normala, circulatia si vascularizatia gingivala
-
Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice => igienizarea buna
-
Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv – favorizeaza traumatismul si retractia gingiei

152. Metoda BASS a periajului santului gingival.

-
Urmareste indepartarea PB de pe MGL, pe o adancime de 0.5-1 mm
-
Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit
-
Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd
-
Capatul filamentelor spre santul gingival
-
Usoara presiune in axul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului gingival
-
Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) – 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde
-
In cursul periajului gingia se albeste uneori => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari
-
Avantaje:
o Insusirea cu usurinta de catre pacient
o Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile interdentare)
o Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale

153. Metoda STILLMAN (modificata).

-
Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare
-
Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe dinte cat si pe gingie
-
Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre MGL si
suprafata dintelui pana la niv ocluzal
-
Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii:
o Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
o Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei

154. Metoda CHARTERS de periaj interdentar.

-
Se fol perii de consistenta medie spre tare
-
Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar
-
Varful filamentelor spre suprafata ocluzala
-
Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura gingivala spre
cea ocluzala
-
Metoda indicata pentru:
o Masaj gingival
o Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie sau operatii cu lambou

155. Metoda periajului prin rotire.

-
Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a fundului de sac
-
Gura intredeschisa
-
Rotire in jurul axului pana depaseste marginea incizala

156. Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar.

-
Principiul aceste metode pleaca de la constatarea ca in mod normal alimentele sunt deflectate de pe
suprafetele ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical
-
Se considera ca periajul trebuie efectuat in aceeasi directie “fiziologica”
4
 -
Se fol perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre coroara spre radacina, cu presiune
blanda

157. Metoda FONES.

-
Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie – miscari circulare cu diametru mare
-
Dupa- deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L

158. Periajul electric: indicatii, avantaje.

-
Indicatii:
o Copii mici
o Persoane purtatoare de aparate ortodontice
o Persoane handicapate fizic
o Persoane cu abilitate manuala redusa
o Persoane lenese
o Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson
-
Avantaje:
o Indepartare eficienta a placii
o Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare

159. Folosirea firului de matase in spatiile interdentare.

-
Tipuri: groase/subtiri, cu sau fara suprafata cerata
-
Reguli de intrebuintare:
o Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau mijlociu al fiecarei maini
o Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm
o Introducere interdentara – firul intins, presiune controlata pentru a nu leza papila
o Deplasare de 5-6 ori in sus si in jos
o Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar
o Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda

160. Substantele active continute in pastele de dinti.

o Azotat de potasiu – antihiperestezic
o Formaldehida si fluoruri – antihiperestezice, remineraliz., protectie fata de carii
o Saruri anorganice (sulfat de Na, K) – stimularea secretiei salivare, imbunatatirea autocuratirii,
diminuarea sangerarii

161. Clorhexidina: calitati si indicatii.

-
Calitati:
o In c% 0,1 ug/ml – actiune bacteriostatica, 100 ug/ml – actiune bactericida
o Antiseptic de electie impotriva placii microbiene
o Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare
o Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => reduce formarea placii
o Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore
o Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid O2
-
Indicatii:
o Prevenirea depuneii placii
o Prezenta placii microbiene
o Gingivite acute
o Abcese parodontale marginale
o Gingivite cronice si parodontite marginale cronice

5
162. Clorhexidina: mod de prezentare si de utilizare.
-
Mod de prezentare:
o Produs tipizat pt uz stomatologic – solutie 0,12% de gluconat de clorhexidina in apa + alcool 11,6%,
glicerina, deisostearat de sorbitol, zaharina, arome
o Solutii pt clatirea gurii – 0.05% clorhexidina
o Geluri -0.2 %
o Lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor
o Membrane de geloza consistenta in care se incorporeaza clorhexidina cu eliberare lenta
o Cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata
-
Mod de utilizare
o Se recom clatirea gurii sau aplicari de gel de 2 ori/zi dimineata si seara timp de cca 30 de secunde
dupa periaj
o Irigatie supragingivala – o data pe zi cu 400 ml clorhexidina sol 0,02%
o Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20% clorhexidina

163. Clorhexidina: efecte secundare.

-
Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
o Depunerea crescuta de tartru supragingival
o Coloratii galben-maronii ale dintiilor, obturatiilor fiz si ale fetei D a limbii
o Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
o Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei
o Reactii alergice
o Tulburari digestive
o Tumefactii parotidiene
o La soareci: reactii oncogene

164. Sanguinarina si Triclosanul ca antiseptice in gingivite si parodontite.

-
Sanguinarina
o Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis
o Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte secundare mai < decat clorhexidina
o Inhiba microorg din santul gingival si pungile parodontale
o Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor
o Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de 0.03%
-
Triclosanul
o Este un eter hidroxifenil
o Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni parodontali
o Inhiba prostaglandinele
o Utilizat sub forma de apa de gura 0.1% si paste de dd, geluri

165. Fluorurile: efectul antiplaca, mecanisme, continut.

-
Mecanisme:
o Reducerea glicolizei
o Inactivarea unor enzime microbiene
o Modificarea permeabilitatii de membrana
o Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii, sintetizat de celule microbiene
o Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
o Diminuarea energiei de suprafata a smaltului => impiedica depunerea placii
-
Se folosesc:

6
 o Fluorura de sodiu
o Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie 1,65%

166. Instrumentarul pentru detartraj.

-
Examinare:
o Sonde de parodontometrie
o Sonde exploratorii
-
Detartraj si chiuretaj radicular:
o Seceri
o Sapaligi
o Pile (razuse)
o Chiurete
-
Instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj
o Palnii de cauciuc rozetate sau nu
o Perii rotative
o Benzi abrazive si de lustruit
-
Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:
 Parte activa – fol pt indepartarea depozitelor de tartru
 Partea pasiva – de legatura cu manerul
 Manerul – suprafata striata

167. Secerile pentru detartraj.

-
fol in special pt detartrajul supragingival, dar pot patrunde si in santul gingival + pungi mici
-
Sunt de 2 tipuri:
o Anterioare – cu partea activa in acelasi plan cu manerul,cu o singura curbura – pentru dd frontali
o Posterioare – in contra< , cu 2 curburi – acces interdentar la PM si M
-
Indicatii si mod de utilizare:
o Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a blocurilor de tartru supragingival
o Indepartarea tartrului situat in santul gingival este posibila cu secerile numai daca gingia permite
insinuarea lor

168. Daltile de detartraj.

-
partea activa in continuarea axului manerului si a partii pasive
-
Partea activa usor curbata si terminata cu o margine ascutita, bizotata la 45 gr
-
Marginea formeaza cu laturile partii active 2 < bine exprimate
-
Indicatii si mod de utilizare:
o Sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival din zonele interdentare, proximale ale dd
frontali
o Partea activa este plasata dinspre V spre O in pozitie orizontala
o Printr`o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafetele aproximale ale dd frontali
169. Sapaliga de detartraj
-
Este un instrument cu partea activa in < de 99-100 o fata de partea pasiva
-
Partea activa prezinta o margine ascutita rectiline din unirea supraf. faciale cu supraf. subiacenta, oblica la un
< de 45o
-
La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subiacenta se formeaza muchii active, bine exprim
-
Domeniu de aplicare:
o La niv dd anteriori, frontali cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si scurta
o La niv dd laterali, cant partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga
-
Indicatii si mod de utilizare:

7
 o Este indicata pentru indepartarea tartrului supragingival si sub MGL (numai daca gingia este suficient
de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului)
o Este indicata pe fetele V si O ale dd si pe fetele Proximale ale dd care marginesc o edentatie
o Pozitia intrumentului este verticala in axul dintelui, sau cat mai aproape de verticala
o Dislocarea tartrului se face prin miscari de smulgere, spre marginea incizala sau ocluzala

170. Pilele sau razusele.

-
Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele, inclinate fata de baza la un < de 90-105 0
-
Ca o serie de 4-5 sapaligi
-
Baza instrumentului este rotunda sau ovala
-
Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde este utilizat instrumentul (frontali/lat)
-
Indicatii si mod de utilizare:
o Pilele sunt indicate pentru:
 Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala, numai cand aceasta
este suficient de laxa pt a permite insinuarea instrumentului
 Indepartarea blocurilor mari de tartru supragingival prin fracturarea si fragmentarea
acestora => usureaza dislocarea totala ulterioara cu chiurete
 Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement
 Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unei obturatii de colet
o Instrum e plasat in axul lung
 deplasari prin apasare verticale
-
exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor parod

171. Chiuretele parodontale.

-
Sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival, chiuretajul radacinii si al tesutului de
granulatie din pungile parodontale
-
Dimensiunile reduse si forma adecvata a chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale,
spatiile interdentare si interradiculare
-
Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafetelor radiculare
-
Datorita finetei partii active, a elasticitatii acesteia se percep usor curburile, obstacolele si rugozitatile
-
Partea activa
o Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele (partea activa in oglinda)
o Partea activa are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa in forma de lingura
o Muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu suprafetele laterale
o In sectiune are forma semicirculara
-
Partea pasiva
o Prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor radacinii
o Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al partii pasive (vecin partii active) sa fie
tinut paralel cu axul vertical al dintelui
-
Exista 2 tipuri principale de chiurete:
 UNIVERSALE
 SPECIALE
o Chiuretele UNIVERSALE
 Se caracterizeaza prin faptul ca suprafata faciala este situata la un < de 90 gr fata de axul
longitudinal al partii pasive
 Sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau din santul singival la persoanele sanatoase,
fara pungi, retractii sau furcatii descoperite
 Sunt folosite si in pungile parodontale adevarate, cu actiune pe peretele moale cat si pe
peretele dur dentar (radicular) al pungii

8
  Cele mai frecvent folosite chiurete universale sunt:
 BARNHART 1/2 si 5/6
 COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L, LANGER, GOLDMAN-FOX
o Chiuretele SPECIALE
 Sunt reprezentate in special de chiuretele GRACEY
 Caracteristici GRACEY
 Suprafata faciala se situeaza la un < de 70 o fata de axu lung la primei parti pasive
 Desi poseda 2 margini taioase, numai cea situata spre radacina este eficient activa,
cealalta (dinspre peretele moale este inactiva si nu poate leza peretele gingival)
 Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare, fiind codificate special in acest
scop
 Partea activa a chiuretei GRACEY, in special in 1/3 terminala, se adapteaza cel mai
bine pe suprafetele curbe ale radacinii
 Prima portiune a partii pasive trebuie sa fie paralela cu axul dintelui
 Chiuretele GRACEY standard sunt grupate intr`un set de 7 instrumente
 1/2, 3/4 -> incisivi + canini
 5/6 -> incisivi + canini + PM
 7/8 si 9/10 -> fetele V si O ale dd laterali
 11/12 -> fetele M ale dd laterali
 13/14 -> fetele D ale dd laterali
o Pt dd laterali exista chiurete combinate 11/14 care actioneaza pe fetele
M&D
 Chiuretele GRACEY “profilactice”
 Sunt in numar de 4 (1/2, 3/4, 5/6, 7/8) si au partea activa la fel k cele standard, dar
au portiunea pasiva mai scurta si mai rigida
 Folosite in special pt detartraj supragingival
 Au numarul de cod precedat de “P”
 Chiuretele GRACEY “peste cinci” sau “dupa cinci”
 Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
 Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat cele standard
 Se pot utiliza in pungi mai adanci de 5 mm
 Chiuretele GRACEY “mini cinci”
 Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
 Au partea activa mai scurta cu 50% decat cele standard
o Acces mai facil in zonele de incongruenta dento-aveolara
 Partea pasiva la fel ca cele “peste cinci”
 Chiuretele EXTRARIGIDE
 4 perechi 5/6, 7/8, 9/10, 11/12
 Partile activa si pasiva mai rigide si sunt inscriptionate “extrarigide”
 Indicatii:
o Indepartarea tartrului foarte aderent
o Dezavantaj : indepartare excesiva prin chiuretaj a cementului radicular
 INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:
1. Detartrajul santului gingival
2. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
3. Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte
instrumente
4. Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin indepartarea
cementului necrotic

9
 5. Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
 MOD DE ACTIUNE – GRACEY
 Marginea activa a suprafetei faciale cu < de 110 o disloca tartrul, iar marginea opusa
nu actioneaza asupra tesutului moale datorita angulatiei stranse (70 o )
 Prin intoarcerea instrumentului cu 180 o, operatiunea se produce in sens invers ->
chiuretarea tesutului de granulatie si protejarea suprafetei radiculare = CHIURETAJ IN
CAMP INCHIS
 TEHNICA DE UTILIZARE a chiuretelor GRACEY
1. Se alege chiureta potrivita pentru grupa de dinti tratata
2. Se ia punct de sprijin dintele care urmeaza a fi detartrat sau pe dd vecini
3. Capatul activ se introd subgingival, cu suprafata faciala paralela cu radacina
a. La baza pungii parodontale, dedesuptul depozitului de tartru, suprafata
faciala se roteste pana cand face cu suprafata radacinii un unghi mai mic de
90o , dar nu mai mic de 45 = UNGHIUL DE ATAC
b. Pentru dislocarea tartrului se fac miscari active de tractiune spre ocluzal si
incizal, dar si de presiune laterala controlata, mentinand permanent
contactul cu dintele
4. Miscarile laterale de tractiune se combina cu deplasari orizontale si oblice
a. Deplasarile verticale sunt folosite la dd frontali si suprafetele aproximale ale
dd laterali
b. Deplasari oblice pe fetele V,O dd laterali
5. Pentru chiuretajul tesutului de granulatie, partea activa se plaseaza invers (se
intoarce cu 180 gr)

172. Chiuretajul radicular.

-
procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in cement, ramase dupa detartraj si a cementului
infiltrat microbian necrotic, pentru a obtine o suprafata neteda
-
Tehnica:
o Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana la portiunea ce mai decliva
o Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina
o Se aplica o presiune laterala controlata
o Se fac tractiuni spre incizal repetate, pana se obtine o suprafata neteda
o Se fac si miscari oblice si orizontale
o Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta, presiunea trebuie redusa
o Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire completa a radacinii

173. Curatirea si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj.

-
Curatirea finala si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se realizeaza prin mai multe modalitati:
o Cupe de cauciuc – simple sau cu lamele fine in interior
 Cupele sunt umplute cu pasta de lustruit
o Periute montate, din plastic, in forma de palnie sau roata
 Se incarca cu pasta de lustruit
o Suprafetele aproximale se lustruiesc cu:
 Discuri fine
 Pene interdentare de lemn de balsa sau portocal
 Benzi late de matase cerata

174. Componentele aparatelor cu ultrasunete.

-
Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
10
 o Aparate bazate pe efectul piezoelectric
o Aparate magnetostrictive
-
Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale
1. Generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa
2. Piesa de mana si partea terminala activa
3. Sistemul de racire cu apa
4. Dispozitivul de pornire/oprire

175. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete.

1. Tartru supragingival
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
3. Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm
4. GSUN – pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru si pentru a nu accentua durerile
5. La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate – dat traumatismului
gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice
6. In nfazele incipiente de imbolnavire
7. In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru
subgingival

176. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete.

-
Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
-
Pacientii cu reflexe de voma exagerate
-
Hiperestezie dentinara accentuata
-
Copii mici
-
Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac
-
Anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se poate colabora cu pacientul

177. Tehnica detartrajului cu ultrasunete.

A. Pregatirea pacientului
a. Pozitia in fotoliu aproape de verticala pt a preveni refluarea excesului de lichin in faringe
b. Protectia pacientului cu un sort pe piept
B. Pregatirea instrumentarului
a. Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active
i. Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a aparatului
b. Controlul jetului de apa
c. Controlul puterii generatorului de vibratii
d. Aplicarea aspiratorului de saliva
C. Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete
a. Detartraj vertical
 Se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu partea activa la un < de 45 gr fata de
suprafata de smalt
 Pt fiecare suprafata dentara 6-10 deplasari verticale in dublu sens
b. Detartraj orizontal si in diagonala
 Completeaza detartrajul vertical
 Partea activa in forma de spatula se inlocuieste cu varianta terminala in unghi ascutit
 Cu aceasta se patrunde in spatiile interdentare
 Varinta terminala rotunjita – pt suprafetele dentare O ale I sup si inf
c. Detartraj fin
 Se face cu instrumentul de tip secera – care indeparteaza punctele de tartru restant de pe
suprafetele supragingivale si tartrul din santul gingival

11
 d. Detartraj ultrafin
 Se face cu instrumentul de tip sonda, cu care se indeparteaza depozitele punctiforme din
gropitele si santurile coronare
 Se disloca si tartul din pungile parodontale mici de 3-4 mm

178. Avantajele detartrajului cu ultrasunete.

-
Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic
-
Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale
-
Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare
-
Bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie
dentinara

179. Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete.

-
Vibratiile puternice, aplicate timp indelungat pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocari ale
cementului
-
Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului jonctional si a ligg supraalveolare
-
Dureri hiperestezice greu de suportat
-
Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea metalica poate disloca obturatiile metalice sau
nemetalice
-
Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr-un nor fin care poate antrena in microclimatul cabinetului,
particule mici de detritus organic cu microbi patogeni
-
Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician
-
In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea activa a
intrumentului scade uneori pana la fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana sau
inghitit

180. Detartrajul sonic.

-
Exista instrumente de detartraj asemanatoare cu cele actionate de ultrasunete, dar care sunt antrenate de un
jet puternic de aer, fiind amplasate in locul piesei de turbina
-
Avantaje:
o Pret de cost mai mic
o Volum redus
o Aplicare si indepartare usoara
o Consum redus de energie, este antrenat de jetul de aer
o Vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti
o Nu necesita racire cu apa
-
Dezavantaje: are o singura treapta de putere, eficienta mai redusa.

181. Atitudinea fata de obturatiile aproximale si de colet in exces in profilaxia inflamatiilor gingivale.
-
Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite, bine ascutite, dar cel mai usor cu sondele
parodontale de explorare, flexibile car sunt deplasate dinspre obturatie spre dinte
-
In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este, in cele mai multe cazuri, indepartarea si refacerea
corecta
-
Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic, nu exista carii secundare si spatiul interdentar este
liber, sau obturatia e la distanta de gingie
-
Excesul se indeparteaza cu freze diamantate, benzi si discuri abrazive + lustruire cu benzi de lustruit

182. Particularitati ale tratamentului cariilor in gingivite si parodontite.

12
 -
Tratam parodontopatiilor marginale cronice in faza initiala de combatere a infectiei microbiene si a inflamatiei
gingivale, trebuie sa cuprinda tratam tuturor cariilor existente si indepartarea tartrului si placii dentare
bacteriene
-
Sunt vizate in special cariile de colet sau cele aproximale, care favorizeaza retentia => initiaza si intretin
inflamatia gingivala
-
Nu trebuie neglijate nici cariile ocluzale, care netratate determina dureri la masticatie => lipsa de autocuratire
-
In unele situatii se poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, obturatia provizorie a cariilor si
finalizarea obturatiei dupa tratamentul parodontal
-
Particularitati:
o Inainte de a pregati o cavitate aproximala sau de colet trebuie tratata inflamatia papilei si a maginii
gingivle adicente procesului carios
o Daca gingia este hipertrofiata printr-o iritatie recenta, marirea ei de vol se reduce prin tamponament
sau mesare cu o substanta astringenta

183. Atitudinea fata de hiperplazia papilei gingivale sau a marginii gingivale libere in dreptul unor procese
carioase.
-
Atunci cand s-a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea gingivala libera burjoneaza deasupra sau
in interiorul procesului carios, este necesara desfiintarea polipului gingival prin:
o Cauterizare chimica cu acid tricloracetic
o Electrocauterizare
o Gingivectomie
-
Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta polipul – numai in cazul unei hipertrofii
reduse

184. Atitudinea terapeutica fata de inflamatia papilei interdentare vecina unei carii aproximale.
-
O conditie indispensabina ptr refacerea inflamatiei papilei este mai intai exereza in totalitate a dentinei
alterate si obturatia provizorie
-
Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inlamatiei gingivale din
vecinatate
-
Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzatori prin:
o Indepartarea tartrului si a placii
o Administrarea topica a unor substante cu actiune antimicrobiana
-
Papile hiperplazice -> excizie sau cauterizare

185. Tamponamentul; badijonajul.

-
Tamponamentul
o Se realizeaza prin atingeri usoare sau medii, controlate, cu bulete de vata sau tampoane din tifon
 Asigura contactul substantei medicam cu gingia si patrunderea in epiteliu
 Stimuleaza circulatia si vascularizarea
 Tamponamentul usor cu solutii colorante este indicat pt evidentierea PB
-
Badijonajul
o Se face prin stergerea unei suprafete de mucoasa gingivala si bucala si se realizeaza cu bulete de vata
cu diam de 3-5 mm, sterile
 Buleta mentinuta cu o pensa dentara este antrenata de 8-10 ori intro miscare de rotatie la
baza papilei, urmata de o deplasare lineara la vf. ei. Intre papile, la niv. MGL => miscare de-a
lungul ei, inainte si inapoi (5-6 ori)

186. Mesa gingivala in tratamentul gingivitelor.

-
Se obtine din vata sterila sau fibre de acetat de vinil cu diam de 0,5-1 mm si lungimea de 1-2 cm
13
 -
Se umecteaza in solutii antiseptice sau AB si se introduce in santul gingival cu vf. bont al unei sonde vechi
sectionate sau cu ajutorul unei spatule
-
Timp de mentinere 5-10 min. – pt sol cu clorura Zn 20%, ½ ora – antiseptice blande (Protargol 1%) sau
extracte de plante (Romazulan, TIciverol)

187. Irigatiile subgingivale.

-
Irigatiile subgingivale cu solutie de clorhexidina 0,2% in tratamentul antimicrobian al gingivitelor si PMC
-
Rezultate bune si prin irigatii subgingivale cu solutie de fluorura stanoasa 1,65% - act antibacteriana

188. Instilatiile in pungile parodontale.

-
PMCP cu exsudat purulent
Pregatirea seringii:
-
Recipientul cu pasta TM se introduce in corpul seringii speciale de tip Uniject. Se fixeaza acul de instilatie la un
dispozitiv conic prevazut cu o fanta laterala. Se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati
de pasta care se indeparteaza.
Pregatirea pacientului:
-
Continutul pungii este exprimat si exsudatul se indeparteaza prin clatire cu apa. Se fac spalaturi ale pungii cu
solutii antiseptice (cloramina 3%, apa oxigenata). Dintele/zona cu pungi se izoleaza.
Aplicarea pastei TM:
-
Acul seringii e introdus bland pana in portiunea cea mai decliva a pungii. Se actioneaza pistonul seringii pana
cand reflueaza la gura pungii
-
Se mentine instilatia 10-15 min sub izolare
-
Instilatiile se fac la 1-2 zile, 2-4 sedinte

189. Aplicarea pastei cu antibiotice in santul gingival si pungile parodontale.

-
in santul gingival: introducerea pastei TM cu o spatula
-
in pungi parodontale: seringa Uniject. Acul seringii e introdus bland pana in portiunea cea mai decliva a
pungii. Se actioneaza pistonul seringii pana cand reflueaza la gura pungii. Se mentine instilatia 10-15 min sub
izolare. Instilatiile se fac la 1-2 zile, 2-4 sedinte.

190. Infiltratiile submucozale cu solutii de biostimulare.

-
Substantele de biostimulare se infiltreaza sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare, superficial si in functie
de cantitate in 1-4 puncte:
o In fosa canina maxilara
o In dreptul radacinilor PM la mandibula
-
O forma particulara = MEZOTERAPIA = multiple microinjectari in jurul suturilor (plagilor chirurgicale), cu
Voltaren, intr-o singura sedinta.

191. Antiseptice de tipul acidului citric in tratamentul bolii parodontale.

-
Acidul citric in solutie apoasa cu un pH=0,5- 2,5 a fost utilizat pentru conditionarea chimica a suprafetei
radiculare in tratam chirurgical al PMC
o Scop: regenerare conjunctiva + reacolare gingivala
-
Rolul principal : decontaminarea bacteriana a suprafetelor radiculare

192. Antiseptice de tipul acidului cromic in tratamentul bolii parodontale.

-
Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte – 5-6 sec urmate de spalaturi cu ser fiziologic/apa distilata
-
Indicatii:
o Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei
o Fistule apico-gingivale

14
 o Ulceratii gingivale de cauza microbiana
-
Nu se fac aplicatii cu adic cromic pe ulceratiile herpetice

193. Antiseptice de tipul acidului salicilic in tratamentul bolii parodontale.

-
proprietati keratolitice si keratoplastice
-
In c% de 1% asociat unui extract vegetal astringent este indicat in tratam medicamentos al gingivitelor si
parodontitelor marginale cronice (Pyralvex)

194. Antiseptice de tipul peroxidului de hidrogen: indicatii.

-
Peroxid de hidrogen -3% = sub forma de apa oxigenata – actiune antispetica, hemostatica si de indepartare a
detritusurilor
o Indicatii:
 Gingivite acute si subacute
 Pungi parodontale pentru indepartarea exudatului inflamator
 Abcese parodontale marginale incizate
 Gingivostomatita ulcero-necrotica
 Plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala
 Plagi chirurgicale inainte suturii sau aplicarii de cimenturi chirurgicale
 Plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de fibrina si detritusuri
-
Peroxid de hidrogen -30% - solutie de perhidrol
o Indicatii :
 Actiune antimicrobiana (in special asupra germenilor anaerobi)
 Efect cauterizant bine suportat de gingia hiperplazica -> hiperplaziile de sarcina
 Albirea dintilor

195. Proprietatile clorurii de zinc.

-
Gingivite cronice, forme initiale PMCS
-
Actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasoconstrictor
-
In solutie concentrata 30 % - efect de cauterizare chimica asupra zonelor de microulceratii ale peretelui moale
al santului gingival
-
Actiune cicatrizanta

196. Indicatiile utilizarii antisepticului protargol.

o Protargol = solutie 1% proteinat de Ag
-
Gingivite acute si subacute
-
Gingivite si PMC dupa detartraj
-
Santul gingival si pungile parodontale cu exudat inflamator (irigatii, mese)
-
Tratametul abcesului parodontal marginal
-
GSUN, gingivostomatite acute si subacute (tamponament, badijonaj)

197. Indicatiile antisepticului azotat (nitrat) de Ag

-
Are actiune bacteriostatica in c% slaba
-
30% - efect cauterizant + bactericid
-
Indicatii:
o Aftele bucale, gingivale sau cu alta localizare
o Portiuni mici, burjonate de tesut de granulatie restant sau aparut la nivelul marginii incizale in special
dupa gingivectomii

198. Indicatiile si modul de utilizare al antisepticului Fenosept.

15
 o Gingivite subacute si acute – solutie apoasa 2% (rol bacteriostatic, antifungic, antiviral)
o GSUN – solutie 2% diluata la 0,01-0,05% (clatire sau spalaturi bucale)

199. Actiunea si indicatiile antisepticelor de tip coloranti in boala parodontala.

-
Colorantii au actiue antienzimatica si de distrugere a acizilor nucleici
o Violetul de gentiana – leziuni herpetice infectate, infectii si ulceratii ale mucoasei bucale,
gingivostomatite micotice
o Albastru de metilen 2% este un colorant al PB
 Are actiune antiseptica redusa
o Rivanol – bun antiseptic in GSUN
 Se utilizeaza sub forma de spalaturi bucale largi
o Rosul de Congo – gingivite, parodontite marginale, GSUN, afte bucale, herpes
 efect hemostatic si antimicrobian, inhibitor al unor enzime proteolitice, stimulator al
proliferarii epiteliale, cicatrizant

200. Tetraciclina: calitati si indicatii.

-
Calitati:
o Actiune antimicrobiana – modificari de transfer la niv. membranei celulei bacteriene + inhibarea
sintezei proteice. Bacteriostatica pe: bacterii G+ (Actinomyces viscosus, A. israelli, A. naeslundii),
streptococ (S. mutans, S. salivarius)
GLICILCICLINE – act. pe Aggregibacter Actinomycetemcomitans, Eikenella Corrodens.
o Actiune antiinflamatorie – reduce efectul chemotactic al colagenului distrus pt. PMN din lichidul +
peretele santului gingival
o Actiune antiproteolitica si antioxidanta
o Actiune anticolagenolitica
o Actiune reparatorie si regenerativa
o Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare
o Inhiba resorbtia osului alveolar
-
Indicatii
o administrata in doza de 0,5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 luni
o se concentreaza in lichidul santului gingival, fiind utila in parodontita juvenila sau in forme agresive
generalizate la orice varsta
o in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local (pasta TM)/pe cale generala

201. Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale.

-
Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol
-
Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe (Porphyromonas, Prevotella)
-
Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene (Eubacterium, spirochete)
-
Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival, la scurt timp dupa
administrarea pe cale generala
-
Se administreaza sub forma de:
o Comprimate 0,250 g Posologie: 500-700 mg/zi (10-15 zile)
o Unguent 3%
o Gel 3%, 25%

202. Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale.

Inhibarea sintezei peretelui celular Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, Cefalosporine
Inhibarea permeabilitatii Nistatina, Polimixina
membranei citoplasmatice

16
 Inhibarea sintezei proteice Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomicina,
Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina, Lindomicina,
Clindamicina, Cloramfenicol
Inhibarea sintezei acizilor nucleici Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina

203. Particularitati ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generala in bolile parodontiului
marginal.
-
Indicatiile principale:
o In afectiuni acute: gingivita acuta, gingivo-stomatite acute (mai ales cand se asocieaza cu febra)
o In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale
o In parodontitele agresive
o In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina, metronidazol si tetraciclina
o In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei inflamatorii specifice
o In parodontite cu caracter recidivant
o Inainte si/sau dupa manopere sangerande
-
Contraindicatii:
o Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii < 6 ani (tulb de eruptie, mineraliz, coloratie)
-
Tulburari secundare:
o Aparitia de candidoze
o Alergii subcutanate
o Tulburari gastrointestinale
o Tulburari hepatice
o Uneori fenomene de fotosensibilitate
o Greata, voma, diaree

204. Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generala la bolnavi parodontopati.

-
AB folosite mai frecv in trat parodontitelor sunt:
o TETRACICLINELE – indicate in infectiile in care predomina Actinobacilus actinomicetemcomitans
 Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
o METRONIDAZOLUL – util in parodontite diagnosticate ca refractare sau rebele la tratam convetional
 Ind si in infectii cu Porphyromonas gingivalis si Prevotella Intermedia
o CLINDAMICINA – activa pe diverse specii de anaerobi g (-)
o FLUOROCHINOLONELE – active pe stafilococi
 La fel ca si tetracic si metronidaz patrund in santul gingival unde pot avea concentratie mai
mare decat in serul sanguin
o AZITROMICINA – activa pe multi patogeni parodontali
-
Modalitatea de administrare in timp a AB pe cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa:
o Greutatea corpului
o Timpul de metabolizare
o Rata de eliminare din organism, durata efectica a activitatii antimicrobiene
-
Amoxicilina (cu sau fara ac. Clavulanic) – 2 ori/zi
-
Metronidazol 2-3 ori/zi
-
Clindamicina – 2 ori/zi
-
Tetracicline – 1-2 ori/zi
-
Azitromicina – 1 data /zi

205. Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale.

-
Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic)
o Indicatii: stomatita micotica NN, stomatita micotica + candidoza esofagiana la sugari, copiii si adulti,
stomatita de proteza
17
 o Mod de adm – suspensie – flacon de pulbere + 20 ml apa distilata : adulti 1.000.000 UI/zi
-
Stamicin = drajeuri cu 500.000 UI nistatina
o Activ pe Candida albicans( se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore, 12-14 dj. in total)
-
Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis
o Comprimate (cont 10 mg natamicina)
o Suspensie – flacon de 20 ml, 25 mg natamicina/ml
o Indicatii: stomatite micotice, stomatita de proteza + candida: 4-6 ori/zi – 7-10 zile (cp. pentru supt)

206. Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale.

-
La sugari si copii 100.000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie)
-
La adulti 1.000.000 – 1.500.000 UI/ zi fractionata in 4 prize
-
Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de ore

207. Medicatia cortizonica: mod de actiune.

-
Hidrocortizonul si glucocorticoizii – reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica, chimica sau biologica)
-
In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele, migrarea PMN, fagocitosa
o Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia, scad sinteza prostaglandinelor
-
In fazele tardive ale inflamatiei
o Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteice, fibroblastilor, osteoblastilor si limfocitelor
-
Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in combaterea
unor manifestari alergice

208. Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala.

o Hidrocortizonu acetat
o Prednison – admin. pe cale orala, ineficace in aplicatii locale
o Prednisolon
o Triamcinolon
o Dexametazona
o Nystalocal (nistatina, CHX, dexametazona)

209. Antihistaminice folosite in tratamentul bolii parodontale.

-
In trat local al unei infectii bacteriene sau fungice orale se pot folosii antihistaminice :
o De tip Romergan, sol orala 0,1%
o Maleat de dimetilen (Fenistil) – folosit cu AB si corticosteriozi pt. actiune antialergica si anestezica de
suprafata

210. Antivirotice folosite in tratamentul bolii parodontale.

-
Principalale substante cu actiune ativirala au un efect slab asupra formelor acute, severe de infetie herpetica
si redus/absent in leziunile stabilizate sau in infectii latente
-
Dintre substantele antivirotice se cunosc:
o Amantadina (Viregyt, Amantadine)
o Vidarabina (Virabadine –> HSV)
o Aciclovir – 3- 4 ori/zi timp de 7 zile (Acyclovir, Zovirax -> HSV, VVZ)
o Rodilemid (imunomodulator)

211. Propolisul: efecte terapeutice in boala parodontala.

o Antibacterian
o Antimicotic
o Antiinflamator
o Vasoconstrictor
18
 o Decongestiv
o Anestezic de suprafata
o Cicatrizant
o Trofic tisular

212. Produsi naturali folositi in tratamentul bolii parodontale.

o Propolisul
o Extract de flori de musetel (Romazulan)
o Ticiverol (cimbrisor, frunze de menta, flori de musetel, mataciune)
o Extract de flori de galbenele
o Extract de salvie
o Extract de radacina de tataneasa
o Extractum rathanlae
o Extractum rhey

213. Extracte vegetale folosite in tratamentul bolii parodontale.

o Extract de flori de musetel (Romazulan)
o Ticiverol (cimbrisor, frunze de menta, flori de musetel, mataciune)
o Extract de flori de galbenele
o Extract de salvie
o Extract de radacina de tataneasa
o Extractum rathanlae
o Extractum rhey

214. Tratamentul cu produse imunobiologice: mod de actiune.

Vaccin stafilococic , Cantastim, Imudon, Polidin.
o Cresterea rezistentei antiinfectioase
o Cresterea puterii fagocitare a PMN
o Cresterea valorii complementului seric
o Cresterea clearance-ului bacterian al macrofagului
o Cresterea IgG si IgA
o Stimularea formarii de AC specifici fata de germenii din care este compus preparatul

215. Vaccinarea in boala parodontala.

-
profilaxia prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica inca probleme -> dificultatea de a prpara un vaccin
eficient (in etiologia bolii sunt incriminate mai multe microorganisme)
-
nu s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele imunologice intre LT sau LB si gradul de distructie
tisulara in parodontopatii. Studiile au aratat ca pers. cu deficiente in fagocitoza, ca in neutropenie, prezinta
forme de parodontopatii cu leziuni distructive mai pronuntate
-
Examenul microscopic al tesutului parodontal lezat arata existenta in zona epit. jonct. a numeroase neutrofile
cu bacterii fagocitate => rolul neutrofilelor in apararea antibacteriana in parodontopatii
-
In Romania: incercari de obtinere a unor preparate cu rol imunizant in BP
Aggregatibacter Actinomycetemcomitans – in parodontita juvenila
Porphyromonas gingivalis – parodontita rapid progresiva
-
s-a incercat in urma cu multi ani prepararea unui vaccin corpuscular din Porphyromonas gingivalis omorat
prin tratare cu formol. La maimute – descresterea cantitatii de bacterii negru pigmentate din speciile
Bacteriodes in leziunile gingivale induse prin ligatura. Imunizare la soareci – scaderea pierderilor osoase in
leziunile parodontale. Nu s-au facut experimente pe voluntari umani

19
216. Utilizarea laserului in parodontologie.
-
Efecte biologice:
o Stimularea sintezei de ADN
o Activarea fagocitozei
o Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica
o Cresterea activitatii fibroblastilor
o Favorizarea schimburilor ionice
o Stimularea locala a dinamicii vasculare
o Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale
-
Domenii de utilizare
o Actiune antimicrobiana: laser Er:YAG
laser CO2 – decontaminare la niv. radacinii si a osului alveolar
laser dioda – trat. periimplantitelor
o Detartraj si chuiretaj radicular cu laser (Er:YAG)
o Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (Nd:YAG): biopsii, debridarea santului ggv., evictie ggv. in
vederea amprentarii, papilectomie, incizia abcesului parod. marg., decapusonari, frenotomie,
frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie, indepartarea tesutului de granulatie

217. Extractia dintilor parodontotici nerecuperabili.

-
Este indicata in cazul dd cu mobilitate excesiva, in plan orizontal si in sens axial
-
Decizia de extractie este data de lipsa unui suport osos alveolar, capabil sa sustina dintele in cursul unui act
minim de masticatie
-
Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunzatoare, cel mai bine prin infiltratie
-
Chiuretajul tesutului de granulatie restant – dificil in absenta anesteziei (prezinta risc de alveolita uscata)
-
Dd. parodontotici prezinta friabilitate radiculara – in lipsa unei anestezii, recuperarea unui RR fracturat este
chinuitoare pt. pacient

218. Premolarizarea si amputarea radiculara la dinti parodontotici.

-
Premolarizarea este indicata in cazul unor pungi parodontale cu exudat purulent, persistent, dupa ce
tratamentul medicamentos si chirurgical de suprimare a pungii a esuat.
o Se realizeaza in special la M inf
 Dupa devitalizare si obturare cotecta a radacinii sanatoase, coroana dentara este sectionata
in sens V-O, iar radacina cu punga parodontala este extrasa
-
Amputarea radiculara – se realizeaza dupa devitalizarea si obturarea radacinilor sanatoase
o Consta in sectionarea radacinii cu punga parodontala rebela la tratament, la niv jonctiunii corono-
radiculare, urmata de extractie
o Se mai realizeaza si in afectarea gingivo-osoasa de gr 4 a bi,trifurcatiilor
o Amputatia este indicata mai frecvent la radacina palatinala a M sup

219. Obiectivele tratamentului chirurgical in gingivite si parodontite marginale.

-
Tratamentul chirurgical in parodontapatiile marginale are 3 obiective principale:
1. Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al acestora
2. Indepartarea gingiei hiperplazice care nu poate fi redusa prin mijloace conservatoare
3. Modelarea tesuturilor moi gingivo-periostale prin proceduri de plastie si a celor dure: osul alveolar
cu restaurarea aditionala

220. Utilizarea de substante chimice cu actiune caustica.

-
Subst chimice ACIDE: sulfuri, acid cromic, acid tricloracetic, acid tanic, acid sulfo-salicilic
-
Subst chimice BAZICE: hidroxid de K, ca atare sau in amestec cu argila/caolin; NaOCl neutraliz. cu ac. citric

20
 -
Dezavantaje:
o Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes sanatoase: necroza osului alv., a tesuturilor
moi gingivo-parodontale si necroza pulpara)
o Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi ai pungilor parodontale =
gingivectomie chimica, dar fara control asupra ariei de distructie

221. Electrocauterizarea gingivo-parodontala: mod de actiune.

-
Se realizeaza prin curenti electrici de inalta frecventa (3 tipuri: partial redresat, total redresat si filtrat)
-
Mod de actiune :
o Cauterizare pr-zisa
o Sectionarea tisulara
o Electrocoagulare
o Fulguratii
o Electrodisecatie

222. Avantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale.

-
Aria de cauterizare asupra pungilor parodontale, a peretilor si continutului lor poate fi controlata de medic in
anumite limite
-
Intensitatea curentului electric poate fi dozata in functie de vol de tesut cauterizat
-
Prevenirea sangerarii in camp uscat
-
Reducerea hemoragiei prin electrogoalgulare
-
Se autosterilizeaza
-
Asigura o cauterizare uniforma, in suprafata

223. Dezavantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale.

-
Riscul de interferente cu activitatea stimulatorilor cardiaci
-
Produce un miros neplacut si uneori tulburari gustative temporare
-
Riscul necrozelor de combustie asupra tes moi invecinate si a osului alveolar

224. Pregatiri preoperatorii in chirurgia parodontala.

1. Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in care prezinta abateri semnificative
de la valorile normale (hemoleucograma, Hb glicozilata, Ca seric, TG, INR)
2. Aprecierea gradului de imbolnavire prin examene clinice si paraclinice (indici, teste)
3. Efectuarea tratamentului antimicrobian
4. Pregatirea psihica a pacientilor pt o buna cooperare

225. Indicatiile tratamentului chirurgical gingivo-parodontal.

-
sunt legate de bolile parodontale sau situatiile disfunctionale care au produs:
o Pungi false nereductibile prin tratam antimicrobian
o Pungi parodontale adevarate
o Hiperplazii gingivale
o Defecte mucogingivale

226. Contraindicatiile locale ale tratamentului chirurgical parodontal.

-
Principala CI locala este legata de starea igienei bucale
-
Unele suferinte acute (GSUN) nu permit efectuarea interventiei chirurgicale de suprimare a continutului
pungilor decat dupa o perioada de tratament medicamentos antimicrobian

227. Contraindicatiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal.

-
Leucemii acute
21
 -
Infarct miocardic < 6 saptamani
-
Hemofilia
-
Starile casectice din TBC, tumori maligne
-
Starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala
-
Psihozele majore

228. Contraindicatiile generale relative ale tratamentului chirurgical parodontal.

-
Diabetul
-
Boala ADDISON
-
Boli cardiovasculare: HTA, insuficienta coronariana, purtatori de implante vasculare
-
Epilepsia
-
PARKINSON

229. Instrumentar si materiale folosite in chirurgia parodontala.

1. Instrumentar de consultatie si explorare
o Sonde parodontale si explorartorii, pensa CRANE-KAPLAN (masurarea + marcarea adancimii pungii)
2. Instrumentar de pregatire a campului operator si de anestezie
3. Instrumentar de incizie si sectionare
o Bisturie cu lama de unica folosinta (cel mai utilizat=nr. 15, dar si 11, 12 b)
o Bisturie de gingivectomie de tip GOLDMAN-FOX (incizii V si aproximale)
o Bisuriu ORBAN angulat (incizii in plan orizontal)
o Instrumentul KIRKLAND (incizia marginala + aproximala si pt indepartarea gingiei incizate)
4. Instrumentar de decolare a lambourilor si evidentiere a osului alveolar
o Decolatoare mucozale si periostale
5. Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie, chiuretaj radicular si pentru modelarea osului
alveolar
o Instrum de detartraj subgingival
o Chiurete chirurgicale cu margini ascutite, rotunde sau ovale, de tip cupa/inelare
o Chiurete GRACEY
o Razuse sau pile
o Pense ciupitoare de os
o Daltite de os
o Freze de os LINDEMAN
6. Instrumentar de sutura
o Ace, de preferinta atraumatice
o Pense mentinatoare de ac
7. Instrumentar ajutator
o Spatule, departatoare, pense, discuri, freze, clesti de extractii, seringi de spalatura, clesti pt campuri,
canule de aspiratie
8. Materiale:
 Campuri chirurgicale
 Comprese de tifon
 Rulouri de vata
 Bulete de vata
 Anestezice
 Lichide antiseptice de spalatura, ser fiziologic
 Fire de sutura
 Cimenturi chirurgicale

230. Microchirurgia parodontalala.

22
 -
Microchirurgia parodontala sub microscop prezinta avantaje importante legate de indeplinirea a 3 obiective:
o Iluminarea mai buna a campului operator – se pot obs. mai bine depozitele de tartru subggv +
tesutul de graniulatie, se poate constata acuratetea indepartarii acestora
o Marirea imaginii campului operator – Incizii mai precise, repozitionare mai buna a tesuturilor, suturi
cu ace de dimensiuni <
o Cresterea preciziei campului operator – trauma tisulara <, vindecare mai buna
-
Instrumentar : bisturiu cu margine in semiluna, bisturiu in forma de lingura, ace de sutura, micropense
! 6-7 suturi fata de 4-5 in chirurgia uzuala

231. Principalii timpi in interventiile chirurgicale ale parodontiului marginal.

1) Pregatirea campului operator
2) Anestezie
3) Accesul in zona de operat prin:
a. Acces direct
b. Incizie
c. Sectionare
d. Decolare
4) Indepartarea gingiei excizate (in gingivectomii), contraincizii (in gingivoplastii)
5) Indepartarea continutului pungilor parodontale prin:
a. Chiuretajul pungii
b. Chiuretajul radacinii
c. Chiuretajul osos
6) Tratamentul antimicrobian prin spalaturi cu sol antiseptice sau ser fiziologic
7) Protectia plagii prin:
a. Mese supragingivale
b. Sutura
c. Cimenturi chirurgicale

232. Metode si tehnici de chirurgie parodontala: enumerare.

-
Chiuretaj gingival si subgingival
-
Gingivectomia
-
Gingivectomia gingivo-plastica
-
Operatiile cu lambou
-
Chirurgia osoasa alveolara. Grefele osoase si terapia de aditie. Ostectomii, osteoplastii
-
Chirurgia mucogingivala

233. Indicatiile chiuretajului gingival.

1) Gingivite cronice cu microulceratii, pe peretele moale al santului gingival si sangerari la cele mai mici
atingeri
2) Gingivite cronice, si mai ales, in parodontite marginale cronice superficiale, cu pungi false, care nu
cedeaza la tratament antimicrobian

234. Contraindicatiile chiuretajului gingival.

1) Gingivite alergice
2) Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos

235. Tehnica chiuretajului gingival.

-
Instrumentarul principar – chiurete fine de tip GRACEY
-
Acestea se introduc cu blandete in santul gingival sau punga falsa, iar cu mana opusa se executa o presiune
moderata pe marginea gingivala si pe gingia fixa

23
 -
Tractiuni ale chiuretei cu blandete, evitandu-se dilacerarea gingiei inflamate
-
Santul gingival se spala cu ser fiziologic sau cu gluconat CHX 0,12%
-
Gingia se aplica pe dinte cu presiune moderata si poate fi protejata cu mese iodoformate afanate (aplicate
interdd. peste papile) sau ciment chirurgical de protectie
-
Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj si se completeaza prin chiuretaj radicular al eventualelor
zone de cement dezgolit
-
poate fi realizat si cu US/electrocauterizare
! aplicare clorura Zn 30%: in santuri ggv. mici, cu pereti friabili si risc dilacerare> sau in zone microulcerate greu
accesibile instrumentarului.

236. Indicatiile chiuretajului subgingival.

1) Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime
2) Pungi parodontale foarte adanci
3) Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin
accesibile prin crearea unui microlambou papilar
4) Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului parodontal
marginal
5) Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari
6) Fistule apico-gingivale
7) Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale
8) Recidive, dupa alte interventii chirurgicale

237. Instrumentar folosit in chiuretajul subgingival.

-
Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate
-
In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare

238. Contraindicatiile chiuretajului subgingival.

1) La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca interventie singulara
2) La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj

239. Chiuretajul subgingival in camp inchis.

-
Fara decolari gingivale
-
Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este deplasata prin tractionare pentru
accesul instrumentului la pungile parodontale
-
Metoda cu eficienta redusa, fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa
-
Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile

240. Chiuretajul subgingival in camp deschis = cu microlambouri papilare.

-
incizia intrasulculara cu bisturiul (nr. 15) a papilelor interdentare pana la dinte si osul alveolar
-
Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv subadiacent inflamat si necrozat
-
Rezulta astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la pungile parodontale
-
In pungile parodontale se efectueaza
o Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii
o Chiuretajul radacini pana la senzatia de alunecare usoara
o Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala, ramolit pana in os sanatos
-papile hiperplazice de staza (culoare rosu-mov), excluse functional => inzicie la baza papilelor, dinspre V si O, cu
bisturiul/forfecuta de plastie. Se indeparteaza papila in intregime cu tesuturile bolnave subiacente

241. Protectia plagii dupa chiuretajul subgingival.

24
 o Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se protejeaza cu mese interdentare
iodoformate, aplicate afanat, fara presiune
 Mesele se scot la 24 h
o Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar
 Sutura se indeparteaza la 5-7 zile
o In cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical de protectie
 Se mentine 3 zile
 Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pt 3-4 zile

242. Indicatiile gingivectomiei.

1) Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenta ferma care nu poate fi chiuretat
corespunzator
2) Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare
3) Abcese parodontale marginale recidivante
4) Pungi parodontale de andancime medie, cu perete extern subtire, slab vascularizat, dilacerabil,
friabil si franjurat prin chiuretaj subgingival
5) Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte interventii chirurgicale
6) Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si hormonala
7) Alungirea coroanei dentare

243. Instrumentar folosit in gingivectomie.

-
Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN – pt marcarea portiunilor cele mai declive
-
Bisturiu cu lama nr. 15 – pt incizie
-
Bisturiu KIRKLAND – in zonele aprozimele – incizia secundara sau schitarea inciziei primare
-
Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie – incizie secundara
-
Instrumentul KIRKLAND – excizia gingiei
-
Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular
-
Forfecute de plastie sau clesti de tesut – modelarea fina a conturului gingiei

244. Contraindicatiile gingivectomiei.

-
Gingivite alergice
-
Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian
-
Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza (in absenta tratamentului bolii sistemice)
-
Unele gingivite de cauza hormonala (g de sarcina)
-
Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri)
-
Pungi parodontale adanci care depasesc linia muco-gingivala
-
Contraindicatii ale alungii coranelor clinice prin gingivectomie
o Igiena bucala defectuoasa
o Dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica
o Implicarea furcatiilor la molari si PM
245. Tehnica gingivectomiei
1) Marcarea portiunilor celor mai decliva ale pungilor se face cu o sonda parodontala gradata sau cu pensa
CRANE-KAPLAN (br neted se introduce in punga – pensare -> punct hemoragic = incizie 1-2 mm sub)
2) Incizia cu bisturiu cu lama nr 15 – bisturiu la 45gr fata de pl orizontal
a. Incizie 1-2 mm spre apical de punctele hemoragice
b. Lama bisturiului se mentine in contact cu supr dintelui = linia de incizie primara
c. In zonele aproximale – incizia secundara – bisturiul KIRKLAND
d. Incizia secundara independent de cea primara cu bisturiul GOLDMAN-FOX/forfecuta de plastie
3) Excizia gingiei cu instrumentul KIRKLAND sau pense anatomice
4) Detartraj minutios al radacinilor expuse

25
 5) Chiuretajul radacinii
6) Indepartarea tesuturilor de granulatie
7) Modelarea fina a conturului gingiei cu forfecute de plastie sau clesti de tesut
8) Toaleta plagii – ser fiziologic sau clorhexidina 0.12%
9) Protectia plagii cu cimenturi chirurgicale

246. Protectia plagii dupa gingivectomie.

-
Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale
-
Cim cu eugenol pot da reactii alergice
-
NU fibre azbest (produc tumori maligne), NU acid tanic (efecte nocive asupra ficatului) => ultiliz. Abandonata

247. Cimenturi chirurgicale.

-
Ciment fara eugenol-cel mai utilizat
o Sistem pasta+pasta: se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele lubrifiate cu vaselina. Se
intareste in 10-15 minute.
o Pasta care se intareste in mediul umed
-
Alte cimenturi chirurgicale:
o Ciment chirurgical cu oxid de Zn, caolin, etilen glicol, alcool (Peridres)
o Cianoacrilati – sub forma lichida – se intaresc in 5-10 secunde
o Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina
-
Cimenturile se mentin in medie o saptamana
-
Dupa primele 3 zile – toaleta plagii – se aplica din nou ciment (3-4 zile)
-
Mentinerea cim in zona frontala este favorizata de aplicarea unei benzi adezive de staniol
-
La niv dd laterali se pot folosi chei de acrilat sau cu fir de matase innodat vestibular de care va adera cimentul

248. 223. Vindecarea plagii dupa gingivectomie.

-
Imediat dupa interventie, in tesuturi are loc o reactie inflamatorie cu caracter acut = vasodilatatie + infiltrat
leucocitar in corion
-
La suprafata plagii se constituie un cheag fibros care prezinta, la 2 zile dupa gingivectomie, 3 straturi:
o Superficial = necrotic
o Intermediar = bogat in leucocite
o Profund = fibrinos
-
Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu o rata de 0,5 mm/zi in timp ce stratul necrozat este
eliminat treptat
-
La 14 zile de la gingivectomie, intreaga suprafata a plagii este acoperita de epiteliu
-
Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabeste vindecarea plagii

249. 224. Indicatiile gingivectomiei gingivoplastice.

De ordin special:
o Sechele gingivale ramase dupa GSUN
o Fibromatoza gingivala cu ingrosarea excesiva a marginii gingivale
o Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei efectuate de necesitate in zonele
vizibile, frontale
Indicatii comune: cu cele ale gingivectomiei simple ( - abcese ggv., - la dd. cu coroana excesiv scurtata prin
abraziune).

250. Contraindicatiile gingivectomiei gingivoplastice.

o Gingie subtire, friabila, slab vascularizata, care nu se preteaza la modelare plastica
o Involutii gingivale precoce, limitate la un dinte sau un grup de dd, din cauza gradului inalt de recidiva

26
251. Tehnica gingivectomiei gingivoplastice.
o Bisturiu cu lama nr. 15 sau 11 – incizie combinata
 Intrasulcular – la nivelul MGL
 Extrasulcular – pe versantul extern al MGL ingrosate si la baza papilelor
o Incizie in bizou intern la 45 g fata de planul orizontal
o Interdentar, incizia se completeaza cu bisturiu GOLDMAN-FOX/forfecute de plastie
o Se indeparteaza piesa gingivala nerecuperabila, ingrosata, fibroasa
o Mucoasa gingivala restanta se decoleaza cu grija de periost/mucoperiost
o Repozitionare: dupa decolarea mucoperiostala, se practica niste contraincizii orizontale sau curbate
=> lambou care poate fi repozitionat cat mai aproape de coletul dd.
o Chiuretaj, netezire, inlaturarea zonelor osteitice, ramolite
o Sutura lamboului la coletul dd.
o Sutura mucoasei alv. a fundului de sac la periostul subiacent
o Protejare cu mese iodoformate
o Firele se scot la 7-8 zile
o Vindecare dupa 7-10 zile cu redarea unui aspect fizionomic corespunzator

252. Clasificarea operatiilor cu lambou.

-
In raport cu osul alveolar subadiacent, lamboul poate fi:
o Reflectat in intregime
o Partial reflectat
-
In functie de straturile din care este format lamboul poate fi:
o Mucozal
o Mucoperiostal
-
In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei, el poate fi repozitionat
o Apical
o Lateral
o Coronar
-
In raport cu gradul de extindere al lamboului
o Lambou extins: pe un grup de dd, pe o arcada
o Lambou limitat: in L, pe 1-3 dd

253. Avantajele operatiilor cu lambou.

-
Acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare
-
Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala
-
Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia
-
Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale

254. Dezavantajele operatiilor cu lambou.

-
Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroze (prin incizii necorespunzatoare cu
afectarea irigarii lamboului)
-
Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului subadiacent

255. Indicatiile operatiilor cu lambou.

1) Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse dincolo de jonct mucoggv
2) Resorbtie osoasa verticala, neuniforma
3) Pungi parodontale osoase
4) Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la pluriradiculari
5) Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali
6) Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia de aditie
27
 7) Interventii de regenerare tisulara ghidata
8) In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari
9) Recidive dupa chiuretaj subgingival

256. Contraindicatiile operatiilor cu lambou.

1) Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului, pe toate suprafetele, mobilitate gr III
2) Atrofie osoasa orizontala, fera semne de inflamatie si pungi parodontale
3) Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa subtire, intinsa, slab vascularizata

257. Instrumentarul folosit in operatiile cu lambou.

-
Instrumentar complex, adecvat reflectarii lambourilor, indepartarii tesuturilor patologice, si protectiei plagii
prin sutura

258. Tehnica operatiilor cu lambou = operatia cu lambou reflectat total.

1) Incizie orizontala – in bizou intern – pana la marginea crestei alveolare la 0.5-1.5 mm de MGL
2) 2 incizii verticale pe versantul V la distanta de un dinte, de o parte si alta a zonei bolnave
3) Decolarea lamboului cu decolatoare periostale fine, din aproape in aproape pentru a nu perfora
mucoperiostul
4) Hemostaza – dupa decolarea lamboului – prin tamponament
5) Indepartarea marginii gingivale rezultate in urma inciziei orizontale (microgingivectomie) se face cu
instrumente de detartraj (gheara, chiurete, pense
6) Indepartarea tartrului subgingival restant
7) Indepartarea tesutului de granulatie cu chiurete chirurgicale
8) Chiuretajul radacinilor cu chiurete GRACEY, razuse subgingivale
9) Indepartarea cu precizie minutioasa, in totalitate a resturilor de tesut de granulatie epitelial si
conjunctiv cu chiurete GRACEY
10) Controlul osului alveolar restant
11) Hemostaza
12) Spalarea plagii cu ser fiziologic, clorhexidina 0.12%
13) Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului pungii si a restaurarii peretilor
alveolari distrusi prin resorbtie osoasa
14) Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau neresorbabile in cadrul procedurii de
regenerare tisulara gradata
15) Protectia plagii prin sutura

259. Incizia in operatiile cu lambou.

-
Incizia orizontala
o In bizou intern
o Pana la marginea crestei alveolare la 0,5-1,5 mm de marginea gingivala libera
o Se efectueaza cu bisturi cu lama intersanjabila nr 11,12,15 sau 15c
-
Incizia verticala
o Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii verticale
o Pe versantul vestibular al osului alveolar la distanta de un dinte, de o parte si de alta a zonei bolnave

260. Sutura in operatiile cu lambou.

-
Rolurile suturii
o Reduce sangerarea postoperatorie
o Mentine tesuturile in pozitie nedeplasabila
28
 o Reduce durerile postoperatorii
o Asigura contentia si retinerea materialului implantat in pungile parodontale
o Favorizeaza vindecarea
-
Reguli de sutura: -aplicarea firului de sutura in portiunile cele mai keratinizate ale lambourilor
-utiliz. unui nr. suficient de fire
-realizarea unei suturi prin atingerea marginala a planurilor suturate. Cand nu e posibil,
sutura de “pozitie” este totusi utila si poate fi completata de cimenturi radiculare
-tensiune controlata a firelor
Sutura se realizeaza cu ace curbe/drepte, cel mai bine atraumatice.
Fire de sutura din produse sintetice resorbabile, firul de matase, par de cal, catgut.
-
Sutura poate fi:
o Intrerupta : in puncte separate, procedeul cel mai frecvent folosit
o In lasou – pt a mentine un lambou unic repozitionat coronar, pe o singura fata a dintilor sau lateral
o Continua – similara celei in lasou (mentinerea in pozitie coronara a unui lambou mai > pe acelasi
versant dd.)
o De plapumar – cand firul de sutura nu urmeaza un traseu continuu peste marginile lambourilor,
iesind la suprafata inainte de acestea. Poate fi orizontala/verticala. Utilizata in zone aprox., deasupra
unor implanturi granulare

261. Operatia cu lambou partial reflectat.

-
Avantaje
o Dilacerari tisulare reduse
o Dislocari de os minime
o Traumatism alveolar redus
o Reacolare gingivala buna
o Retractie gingivala si hiperestezie postoperatorie mai reduse
o Aspect fizionomic mai bun
-
Dezavantaje:
o Tehnica operatorie foarte precisa, mai dificila
o Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este mai dificil
o Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia initiala
-
Indicatii:
o Pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm
-
Tehnica:
1) Prima incizie pe versantul V la cca 0,5 mm de creasta MGL si la 1,5-2 mm de aceasta pe versantul O
(incizie usor oblica in bizou intern)
2) A 2-a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea osului alveolar
3) A 3-a incizie este orizontala, efectuata cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau ORBAN si se excizeaza tesutul
epitelial si conjunctiv situat pe creasta alveolara, intre cele 2 suprafete incizate initial
4) In continuare se procedeaza k si in cazul operatiei cu lambou refletat total : detartraj, chiuretaj
radicular, chiuretajul tesutului de granulatie si indepartarea zonelor de os ramolit.
5) Hemostaza
6) Spalaturi cu ser fiziologic sau gluconat CHX 0,12%
7) Control minutios al indepartarii tesuturilor patologice
8) Sutura intrerupta + aplicare de ciment chirurgical

262. Operatia cu lambou mucozal.

-
Consta in decloarea numai a mucoasei sau a mucoasei si submucoasei de periostul subadiancet
-
Interventia se practica pt:

29
 o Desfiintarea bridelor si insertiilor msculare inalte care tractioneaza marginile gingivale si predispun la
retractie gingivala (in general C si Pm mandibulari)
o Adancirea fundului de sac vestibular, printr`un lambou mucozal repozitionat apical

263. Operatia cu lambou repozitionat apical.

-
Operatia rezulta din reducerea volumului osului alveolar in genereal si urmareste in particular desfiintarea
pungilor parodontale palatinale:
o Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la dinte sub fundul pungii si excizarea
peretilor si continutului pungii pana la dd.
o A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa palatinala
o Se chiureteaza tesuturile patologice si se modeleaza marginile osului alveolar
o Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr`o pozitie mai apicala fata de cea initiala

264. Operatia cu lambou deplasat coronar.

-
Urmareste acoperirea partiala sau totala a suprafetelor radiculare unde s-au produs retractii gingivale cu
pungi parodontale
-
In mod particular metoda se adreseaza defectelor furcatiilor cls. II la mandibula, dar si retractiilor ggv mai
frecvent in zona frontala mandibulara fara pungi parodontale
-
Interventia se bazeaza pe calitatea celulelor osteoprogenitoare ale periostului
-
Interventia se realizeaza cu lambou partial reflectat, conditionarea suprafetelor radiculare cu adic citric, EDTA
sau tetracilina si practicarea unei contraincizii orizontale a mucoasei alveolare din fundul de sac vestibular
pentru a usura alunecarea spre coronar a lamboului

265. Chirurgia osoasa alveolara.

- Interventii de rezectie si modelare osoasa – ostectomii si osteoplastii se realizeaza in
o Pungi parodontale osoase, acolo unde osul alveolar este intarit de o prelugire din corpul oaselor
maxilare
o Resorbtii osoase verticale unde se atenueaza neregularitatile conturului osos alveolar
o Restaurarea coroanei clinice a dd prin gingivectomie si remodelare a marginii osului alveolar
o Exostoze ale marginii si versantilor osului alveolar
- Interventii de restaurare a osului alveolar
o 2 directii de tratament:
 Fara utilizarea unui material aditional:
-indepartarea tesutului de granulatie din pungile parodontale
-indepartarea epiteliului jonctional restant prin:
Agenti chimici: NaOCl, antiformina, formol
Agenti fizici: US, freze si pietre abrazive
Chirurgie parodontala
 Prin tratament de aditie

266. Grefele osoase.

- Reprezinta o forma importanta a terapiei de aditie care urmareste:
o Reducerea adancimii pungilor parodontale
o Realizarea unei jonctiuni gingivo-dentare inalte
o Micsoarea gradului de resorbtie osoasa
o Inaltarea nivelului de os alveolar restant
- Clasificare:
o Grefe de origine umana

30
  Grefe osoase autogene sau autologe umane
 Din CB: particule de os cortical + sange, fragmente de perete alveolar dupa extractii,
os medular recoltat din zona tuberozitatii
 Din afara CB: fragmente de os iliac
 Grefe osoase alogene sau omologe umane
 os iliac
 Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de la animale (bovine)
o Materiale sintetice inlocuitoare de os
 Materiale sintetice aloplastice
 Hidroxiapatite neporoase
 Hidroxiapatite poroase
 Beta tricalciu fosfat
 Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: PMMA, PHEMA
 Sticle bioactive: saruri de Na, Ca, dioxid de Si
 Alte materiale utilizate in terapia de aditie
 Sulfatul de Ca
 Fragmente de sclera, dura mater, cartilaj, cement, dentina
 Colagen
 Pulbere de coral, carbonat de calciu coralier

267. Materiale de aditie in chirurgia parodontala.

- Interpore200 (hidroxiapatita poroasa, similara osului uman, neresorbabila – din scheletul coralilor marini)
- Synthograf (beta tricalciu fosfat resorbabil)
- Frialit (pentacalciu-hidroxid-trifosfat neresorbabil)
- Allotropat 50
- Permagraf (hidroxiapatita neresorbabila). Se mai pot folosi: Periograf, Calcitite, Osprovit, Algipore
- Biovitroceramica

268. Regenerarea tisulara ghidata: definitie, principii generale.

- Definitie: blocarea proliferarii tesutului epitelial in interiorul defectelor osoase parodontale si de stimulare a
restructurarii conjunctive desmozomale
o Este o modalitate terapeutica realizata prin tehnici chirurgicale care folosesc in principal bariere
mecanice, unele cu valoare biologica, si care conduc la regenerarea gingivo-parodontala

269. Rolul membranelor in chirurgia parodontala.

- Membranele au rol de bariera intre epiteliu si tesutul conjunctiv desmozomal
- Sunt de 2 feluri:
o Resorbabile
o Neresorbabile
- Se utilizeaza in :
o Tratamentul defectelor furcatiilor de cl II si III
o Resorbtie osoasa limitata (1-2 pereti)
o Incongruente dento-alveolare cu inghesuire
o Resorbtii osoase orizontale

270. Tipuri de membrane in chirurgia parodontala.

- Membrane neresorbabile
o Membrane din politetrafluoretilena expandata (e-PTFE Gore-Tex)
o Cauciuc de diga
- Membrane resorbabile

31
 o De colagen
o Acid polilactic
o Acid poliglicolic
o Dura mater liofilizata
o Poligliactin (vycril)
o Amestec copolimeri din acid polilactic si tributilcitrat (Guidor)
o Grefe autogene de periost

271. Operatia cu lambou deplasat lateral.

- Este indicata pentru acoperirea unei zone de retractie gingivala pe dd izolati
- Tehnica:
o Se incizeaza marginea gingivala care limiteaza zona de retractie si se excizeaza portiunea subtire
dinspre aceasta zona
o Se decoleaza un lambou lateral mucosal sau mucoperiostal, suficient de lat pentru a acoperi in
intregime zona de retractie
o Se deplaseaza lateral lamboul periculat si se sutureaza la gingia adiacenta si mucoasa alveolara
o Se protejeaza plaga cu ciment chirurgical

272. Biovitroceramica in chirurgia parodontala.

- Wollastonit-apatita (PAW-1)
- Forme de prezentare: granule, fragmente de aspect cuneiform, placute, lame, matrice spongioasa, membrana
resorbabila
- Este superioara hidroxiapatitei, datorita ionilor F care conduc la formarea de fluor-hidroxiapatita
- Interactiune fizica: fibrele de colagen patrund printre porozitatile ei
- Interactiune chimica: la niv. implantului sunt eliberati ioni Ca, P, Na -> determina ionii Si din granule sa capteze
ioni OH => retele bogate in gel silicic. Plasma din vecinatate isi schimba pH-ul si intervin sistemele tampon
care formeaza cristale de hidroxiapatita. Cuplarea lor cu colagenul fav. osteogeneza.
! In conditii de inflamatie, biovitroceramica nu functioneaza, deci este important sa avem in vedere trat.
antimicrobian.

273. Chirurgia mucogingivala.

- Se realizeaza prin proceduri comune cu tratamentul chirurgical de desfiintare a pungilor parodontale sau ca
interventii de sine statatoare
o Grefele gingivale libere: sunt folosite pentru cresterea zonei de gingie fixa, redusa de obicei, prin
bride cu insertie inalta (frecvent in zona C, Pm inferiori)
o Operatia cu lambou deplasat apical – dublu scop: desfiintarea pungilor si cresterea zonei de gingie
fixa, dar fara adancirea fundurilor de sac vestibulare
o Operatia cu lambou deplasat coronar: urmareste acoperirea supraferei radiculare cu retractie
gingivala
o Operatia cu lambou deplasat lateral
o Frenotomii, frenectomii, frenoplastii = interventii auxiliare

274. Definiti osteointegrarea implantelor.

Legatura dintre suprafata osului si a implantului, fara interpunerea unui strat de tesut moale.

275. Definiti biointegrarea implantelor.

Reprezinta modul de fixare a hidroxiapatitelor in raport cu osul si difera de implantul metalic prin crearea unei
legaturi directe, biochimice.

32
276. Contraindicatii ale aplicarii implantelor.
- Igiena bucala defectuoasa
- Fumat excesiv
- Diabet decompensat
- Alcoolism
- Iradierea in scop terapeutic a oaselor maxilare

277. Reguli de aplicare a implantelor.

- Reducerea traumei termice la frezarea osului maxilar (combustia osoasa)
- Respectarea unei perioade de vindecare initiala de 3-6 luni care sa permita procesul de osteointegrare
- Asigurarea unei bune stabilitati initiale a implantului, care sa nu permita microdeplasari > 100 um

278. Periimplantite, definitie, etiologie, tratament.

Infectii localizate in santul periimplant, produse de patogeni parodontali (Porphyromonas gingivalis, Prevotella
intermedia, Fusobacterium nucleatum) sau streptococi.
Tratament: -proceduri conservatoare, medicamentoase
-tehnici chirurgicale – cu rezultate bune
-unii clinicieni considera ca un implant mobilizat trebuie indepartat

279. Ingrijirile postoperatorii in chirurgia gingivo-parodontala.

o Indicatii de tratament antialgic (la nevoie) si antiinflamator
o Igiena zonei operate si a intregii CB
o Reluarea progresiva a masticatiei
o Controlul plagii la 24 de ore
o Controlul final al plagii suturate sau protejate
o Controale periodice

280. Particularitati ale microprotezelor la bolnavii parodontotici.

- Coroana de invelis acrilica
o Este deosebit de iritanta pentru parodontiul marginal prin:
 Adaptare necorespunzatoare
 Modificari volumetrice in timp (contractii ale acrilatului)
 Porozitatea acrilatului => retentie de placa si resturi alimentare
o Aceste considerente fac din coroana de acrilat o modalitate improprie pt bolnavii parodontopati
o Are indicatii restranse si trebuie inlocuita cel mai bine cu coroane metalo-ceramice
- Coroanele de invelis metalice
o Sunt folosite ca elemente solitare in distructii coronare intinse sau ca elemente de agregare in punti
stabilizatoare
o Datorita mobilitatii dd cuprinsi in punti – se poate favoriza descimentarea coroanelor
o Cea mai indicata este cea supragingivala la 2 mm
o Coroana de invelis din 2 bucati nu este recomandata ca elem de agregare in punti
o In ceea ce priveste coroanele turnate – de preferat coroana fara grosime dirijata

281. Particularitati ale restaurarii protetice fixe la bolnavii parodontopati.

- Dd stalpi trebuie sa fie alesi (ca numari si topografie) incat solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice
- Corpul de punte:
o Relieful oculzal sa nu fie exagerat de cuspidat
o Corpul de punte trebuie sa fie mai ingust:

33
  La maxilar – reducerea latimii dinspre vestibular
 La mandibula – reducerea latimii dinspre lingual
o Raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare

282. Particularitati ale restaurarii protetice mobile la bolnavii parodontopati.

o Decoletare in zona gingivala
o Paralelizarea prealabila a dd prin slefuiri si coroane de invelis corespunzatoare

283. Tratamentul ortodontic la bolnavii padorontopati.

- Urmareste:
o Reducerea riscului de retentie a placii bacteriene ( ex: incongruenta dento-alveolara)
o Reducerea diastemei patologice rezultata din migrari ale dd parodontotici
o Tratamentul ocluziei deschise ( potential patogen asupra parodontiului marginal)
o Deplasari ortodontice cu imobilizare concomitenta a acestora (placa HAWLEY)
- Criterii:
o F ortodontice controlate, continue, in absenta inflamatiei ggvo-parodontale
o Igiena bucala = conditia principala de reusita a trat. ortodontic
- Conditiile alegerii dintilor parodontotici pt realizarea intruziei chirurgical-ortodontice:
o Indice placa < sau = 15%
o Adancime pungi 6-8 mm
o Resorbtie osoasa pe un versant (de preferinta mezial, mai ales la ICS)
o Migrarea unui ICS spre V cu cca. 1-2 mm fata de IC vecin
Chirurgical: lambou total reflectat, indepartarea tesutului patologic, grefe libere de mucoasa, sutura in pct.
separate (10 zile).
Ortodontic: aparate fixe care induc F controlata (10-15 g). Imobilizare cu aparat-sina Mamlock/sine de material
compozit pt. mentinerea rezultatelor.

284. Principii de imobilizare.

1) Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr-un bloc unitar capabil sa se opuna F paraaxiale, oblice si
transversale rezultate din masticatie (imobilizarea este cu atat mai eficace cu cat “poligonul de imobilizare”
este mai mare)
2) Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dd, incluzand si dd cu mobilitate
normala, ferm implantati, din vecinatatea zonei afectate
3)Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = cat mai aproape de ocluzal/incizal. La dd. parodontotici,
pct. Hypomochlion are tendinta de a cobori spre apical in urma resorbtiei osoase
4)Principiul biologic :
-intretinere a sist. imobilizare prin autocuratire/igiena artificiala
-sa respecte pulpa dentara (sa nu ii afecteze vitalitatea)
-sa nu genereze traume ocluzale
-sa fie integrat biologic intr-un timp scurt
-restabilirea functionalitatii ADM
-materiale curente, cost scazut

285. Angrenarea multidirectionala a dintilor imobilizati.

- Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr-un bloc unitar capabil sa se opuna F paraaxiale, oblice si
transversale rezultate din masticatie.
o I suporta mai bine F care actioneaza in plan frontal, sens M-D, dar sunt deplasati de fortele din planul
sagital, in sens V-O
o Pm+M suporta F in plan sagital, sens M-D, dar sunt deplasati de F care actioneaza in plan frontal,
sens V-O

34
 o C sunt deplasati de F transversale cu o directie oblica la 45 o fata de planul sagital sau frontal
- Imobilizare cu atat mai eficace cu cat “poligonul de imobilizare” e mai mare

286. Principiul biologic in imobilizarea dintilor parodontotici.

a) Sistemul de imobilizare sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala
 Imobiliz sa nu ofere zone de retentie
 Sistemul de imobiliz in zone cu buna autocuratire – trebuie evitata plasarea in pct de contact
 Prin imobilizare trebuie respectata ambrazura gingivala, chiar daca spatiul este liber prin
retractia papilei
b) Realizarea sistemului trebuie sa respecte organul pulpar
c) Sa nu genereze traume ocluzale
d) Sa restabileasca integral functionalitatea ADM
e) Realizarea de mijloace cat mai simple, dar eficiente
f) Imobilizarea trebuie sa se integreze biologic intr-un timp scurt in CB

287. Imobilizarea prin sisteme fixe sau mobile.

- Sistemele mobile
o avantaje: sunt mai agreate de pacient,se pot scoate in caz de necesitate, pot oferi perioade de
odihna parodontala, se igienizeaza usor, se pot corecta usor eventualele defecte aparute in timpul
purtarii, se pot combina cu o proteza mobila, buna intretinere igienica, nu e nevoie de prepararea
dd., pret cost scazut.
o dezavantaje: exercita asupra parod. de sustinere microtraumatisme repetate, solicitari nefiziologice
la inserare si dezinserare -> cresterea mobilitatii dentare cu 15% fata de cazurile neimobilizate.
- Sistemele fixe
o avantaje: ancoraj rigid si continuu, neutralizarea fortelor paraaxiale nocive, repartizarea echilibrata a
solicitarilor la nivelul tuturor dd. imobilizati, integritate biologica superioara (preferata de bolnavi)
o dezavantaje: cu sacrificiu de substanta dentara,necesita eforturi clinice si de lab., pret de cost ridicat

288. Atitudinea fata de pulpa dentara in imobilizarea dintilor parodontotici.

- Evaluam: starea organului pulpar, grd. de imbolnavire parod. a dd., sistemul de imobilizare preconizat.
- Extirparea pulpara inainte imobilizarii dd. parodontotici este indicata in urm. cazuri:
o pulpa dentara cu reactivitate scazuta,cu rasp. slabe la testele de vitalitate
o procese carioase mari,obturatii vechi voluminoase din mat. cu potential toxic pt pulpa dentara
o pungi parod. f. profunde,pana in zona parod. apical
o dd. cu volum coronar mic (IC inf., ILS)
o dd. cu traumatisme accidentale / chirurgicale (luxatii, subluxatii, fracturi)
o modificari discrete de culoare,chiar dc. raspund la testele de vitalitate
o cand se observa o ameliorare a imbolnavirii parod., a mobilitatii dent. dupa extirpari ca tratam. al
cariilor complicate la alti dd.

289. Clasificarea sistemelor de imobilizare.

1) Perioada de timp in care se mentine imobilizarea
a. Imobilizare temporara
b. Imobilizare permanenta(de durata, definitiva)
2) Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare extracoronara
b. Imobilizare intracoronara sau intraradiculara
c. Imobilizare pericoronara
3) Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
35
 a. Imobilizare prin sisteme fixe
b. Imobilizare prin sisteme mobilizabile
c. Imobilizare prin sisteme demontabile
4) In cazul unei brese de edentatie, imobilizarea poate indeplini sau nu functia de inlocuira a unor dd lipsa
si din acest punct de vedere se cunosc:
a. Sisteme de imobilizare cu functie protetica
b. Sisteme de imobilizare fara functie protetica
5) In functie de starea pulpei dentare
a. Imobilizare efectuata pe dd vitali
b. Imobilizare efectuata pe dd devitali
6) In functie de modalitatea de realizare
a. Realizate in cabinet
b. Realizate cu ajutorul laboratorului
7) In functie de extinderea sistemului de imobilizare
a. Imobilizari bidentare si pluridentare
b. Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd)
c. Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade)
8) In functie de suportul imobilizarii
a. Dento-dentara
b. Dento-maxilara

290. Imobilizarea temporara.

- solidarizarea dd mobili, parodontotici, prin sisteme cu caracter tranzitor
- scop: restabilirea functionala si grabirea vindecarii parodontale
- Imobiliz temp se realizeaza prin sisteme simple si economice
- Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare : 1,5-2 luni, in unele cazuri pana la 6 luni. Pt. atela din
material compozit, perioade si mai lungi.
- Imobilizarea temp poate fi:
o Continua – cand sistemul se mentine in tot cursul duratei de imobilizare
o Discontinua – cand perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare (gutiere de
despovarare)
o Provizorie – caracter temporar de scurta durata – asigura stabilitatea dd asupra carora se fac interv
scurte (detartraj, slefuiri) sau pe dd cu mobilitate mare pt. a temporiza extractia
o Semipermanenta – caracter temporar de lunga durata

291. Ligaturile nemetalice de imobilizare.

- Nemetalice: fir de matase, mase plastice
- Usor de realizat, fizionomice
- Pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
- Pot fi aplicate numai pe dd frontali
- Rezistenta mica, se rup usor si favorizeaza retentiile alimentare (impiedica o igiena buna)

292. Ligaturile metalice de imobilizare.

- din otel inoxidabil pentru imobilizarea temporara (1,5 -6 luni)
- Dd frontali mandibulari – beneficiaza cel mai bine de ligaturile in sarma (pe frontalii superiori sunt inestetice si
pot determina blocaje ocluzale)
- Dd laterali – improprii datorita formei coroanei
- Sunt realizate in principal in 3 variante:
o Ligatura in “8” (sau hipocratica)
o Ligatura in “scara”
o Ligatura “cojocareasca”
36
293. Imobilizarea prin ligatura de sarma “in 8”.
- Instrumentar:
o sarma de vipla de Φ=0,25 mm
o 2 pense hemostatice
o foarfece de sarma
o lampa de spirt (pt. decalirea sarmei)
- Se fol. 10-14 cm. de sarma pt. dd frontali
- Un capat al sarmei se trece interdentar (intre C si PM), cervical de pct. de contact si incizal de cingulum
- in mod alternativ pe fata V a unui dinte si pe fata O a dintelui vecin de la C la C
- Capatul celalalt al sarmei, fix, se tine in tensiune cu o pensa hemostatica
- Ajuns la sfarsitul traseului,primul capat al sarmei se tine in tensiune cu o pensa,iar capatul fix este angajat in
acelasi mod,dar in sens invers,acoperind fetele opuse celor pe care se afla deja sarma.
- Cand cele 2 capete au ajuns la nivelul aceluiasi C se rasucesc impreuna,la extremitatea fetei V
- “nodul” se plaseaza in ambrazura gingivala, sub pct. de contact, pt. evitarea lezarii partilor moi
- Activarea ligaturii se face prin realizarea unor bucle de strangere pe fata V a dintelui, cu varful unei sonde.

294. Imobilizarea prin ligatura de sarma “in scara”.

- Cele 2 capete ale sarmei sunt impletite la extremitatea grupului frontal dupa ce au trecut continuu si succesiv
pe fetele O si V ale dd., intre cingulum si incizal.
- Se sectioneaza fragmente de sarma de 2-3 cm, se indoaie in “ac de par”, se introduc interdentar (anse
interdentare) cuprinzand intre cele 2 brate firele de sarma principale.
- Se rasucesc capetele libere ale anselor si se introduc interdentar cat mai departe de papila interdentara, dupa
ce au fost sectionate la o distanta de 2-3 mm de firul principal V

295. Ligatura “cojocareasca”.

- Se realizeaza prin aplicarea primului capat continuu si succesiv pe fata O a grupului frontal, de la C la C
- Al doilea capat va evolua astfel: D de ultimul C, pe fata V si M a sa, dupa care va inconjura firul O si va iesi V
prin acelasi spatiu interdentar dintre C si IL
- In continuare va evolua la fel pt. fiecare dinte pe care il va inconjura succesiv pe cele 3 fete libere (D,V,M)
- De fiecare data capatul sarmei il va incojura pe cel situat O.

296. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice.

- Dd. frontali:
o se creaza santuri retentive (freza con invers) in ⅓ medie a fetei O.Cu / fara devitalizare,in functie de
volumul coronar.
o In santul astfel creat se aplica obt. de baza (dc. dintele e vital) si o sarma de Cr-Ni ( Φ=0,8-1 mm) pe toata
lungimea santului,rotunda / semirotunda (cu partea plana in contact cu peretele santului).
o Armatura metalica se acopera cu materiale compozite, fizionomice.
- Dd. laterali:
o se prefera devitalizarea de la inceput (se dezvolta forte masticatorii mari, e nevoie ca materialul compozit
sa suporte solicitarile).
o Solidarizarea unuia/mai multor dd. laterali mobili, dar obligatoriu flancati de dd. ferm implantati.
 Ex.: la niv. M1 se realizeaza o cavitate MOD, la niv. M 2 si PM1 se realizeaza o cavitate OM respectiv
OD.
 Se obtureaza cavitatile verticale, in cele orizontale se aplica o sarma semirotunda cu partea plana
pe peretele pulpar,dupa care se obtureaza cavitatile orizontale continuu,fara separarea dd. si cu
respectarea morfologie ocluzale.
37
 297. Imobilizarea cu materiale compozite.
1) Sina/atela de imobilizare din mat. compozite auto/fotopolimerizabile:
- imobilizarea temp. de lunga durata (6-12 luni) la niv. dd. frontali inf., in special pe fata L
- Etape:
o Izolare
o demineralizare acida pe fetele L si proximale ale dd. (20 sec.)
o spalare
o refacerea izolarii + uscarea suprafetelor dd.
o aplicarea mat. compozit care va forma o atela-sina de 4 mm latime si 2-3 mm grosime pe fata L, cu
prelungiri proximale putin vizibile pe fata V
2) Sina din mat. compozit, armata cu plasa de plastic sau sarma. Sistemul anterior splint grid + posterior
splint grid

298. Atele acrilice duble, vestibulo-orale de imobilizare.

- Sunt reunite prin punti acrilice plasate in nisele mastic. si intarite la acest niv. cu sarma de vipla.
- Se realiz. cel mai bine pe model/in cabinet cu acrilat auto, sub forma unei gutiere ext. pana la nivelul ecuatorului
anatomic
- Din aceasta gutiera se decupeaza portiunea ocluzala => atela de contentie.
Avantaje: realiz. rapida, rigida.
Dezavantaje: in zona frontala sup. produce blocaje, chiar in oc. psalidodonta, dar mai ales in oc. adanci; produce mici
traumatisme la inserare/dezinserare; fav. retentia alim. si inflam. gingivale.

299. Imobilizari cu anse de sarma in “U” intracoronar si intraradicular.

- se realizeaza bi- si pluridentar, dupa devitalizarea dd.
- in special pt. solidarizarea ILS mobil de C vecin ferm implantat sau chiar de intregul grup frontal.
Etape:
-dezobturarea canalelor pe 2/3 din lungime;
-trasarea cu freza con-invers a unui sant intre orificiile de trepanare (IL-C);
-sectionarea unui fragment de sarma de 2.5-3 cm (Φ=0,9 mm). Extremitatile se subtiaza cu o piatra rotunda;
-introducem fragmentul, pana la refuz, in interiorul canalului primului dd. si indoim capatul in unghi drept;
-masuram cu ajutorul unei pense distanta dintre orif. de trepanare la dd. vecini si blocam deschiderea pensei cu
Stents;
-transpunem dist. la niv. fragmentului de sarma in forma de “L” si realizam a 2-a indoitura => forma de “U”;
-la fel si pt. Celelalte anse (in total 5 pt. grupul frontal).

300. Imobilizarea permanenta prin mijloace protetice clasice.

- Mijloace fixe, cu ajutorul laboratorului:
o cor. acrilice reunite intre ele;
o cor. metalice totale/partiale reunite;
o cor. semifizionomice/de substitutie reunite;
o punti stabilizatoare.

301. Aparatul-sina de imobilizare MAMLOCK.

- Utilizat pt. frontalii devitali;
- Consta in incrustatii orale,in suprafata, prevazute fiecare cu un pivot radicular si solidarizate intr-un corp comun.
- Se pot prelungi si in zonele laterale, in special la niv. PM prin inlay, cor. partiale, totale.

38
- Calitati: rezistenta, durabilitate, rigiditate, risc redus de decimentare, aspect fizionomic, integrare biologica
rapida, confort si siguranta functionala.
- Realizat cel mai bine din aliaje nobile (Au platinat 10%).

302. Mecanisme de actiune in bioterapia de reactivare.

- Bioterapia de reactivare se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti mecanici, fizici , chimici sau proceduri
balneoterapeutice
- Folosirea extractelor tisulare de origine animala sau vegetala se bazeaza pe existenta in citoplasma cell tinere a
unor activatori biologici asemanatori hormonilor
- Mecanisme de actiune:
o Modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si prin aport
de acid hialuronic activeaza eliminarea metabolitilor intermediari
o Stimuleaza inmultirea cell heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare
o Stiumuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic, restabilirea potentialului de membrana,
activeaza procesele anabolice (constructive) si reducerea celor catabolice (distructive)
o Stimuleaza mecanismele imune, responsabile de activarea formarii de AC si de citokine

303. Indicatiile bioterapiei de reactivare.

o Parodontite agresive (juvenila, rapid progresiva) numai dupa tratament antimicrobian si eventual
chirurgical care au produs o ameliorare
o Parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament medicamentos
o Parodontita marginala cronica profunda – dupa tratament pentru amelioare si vindecare
o Parodontita distrofica (mixta)
o Parodontopatii involutive

304. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala.

- Extracte de muguri dent. (fetus de vitel)
- Extract de placenta, extract total de ochi
- extract de corp vitros din camera post. a ochiului
- extract de lama dentara fetala+placenta+vitamine+procaina (=Ney Pulpin)
- extract de namol sapropelic

305. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala.

- Extract de germeni de porumb – produs Insadol
- Extract de Aloe

306. Bioterapia de reactivare prin produse de origine sintetica.

- Novocaina sau procaina – cea mai utilizata
o Administrarea se face dupa testarea intradermica

307. Vitaminoterapia in gingivite si parodontite.

- Vitamina A
o Mentine troficitatea epiteliala
o Dj. sau cps. moi 10.000 UI, 1-2 dj. / zi sau sub forma uleioasa sau hidrosolubila (vit. A palmitat)
- Vitamina B1
o Normalizeaza metabolismul glucidic
o Actiune antinevritica, trofica asupra formatiunilor de conducere nervoasa
o 2 cpr. 0,100 g/zi, asociate cu vit. B6 0,250 g 1 dj./zi (14-21 zile)
- Vitamina C
39
 o Rol in formarea colagenului, cementului intercelular al endoteliului vascular
o Cpr. 0,250 g, 2-4 ori/zi sau fiole 0,500 g IM, o fiola/zi (10 zile)
- Vitamina E
o 1-2 cps. 0,100 g/zi (10-15 zile)
- Coenzima Q = ubiquinona – reducerea retractiei ggv.
- Paradenyl – produs tipizat (vit. B1, C, D, saruri Ca, Mg, Mn, Zn) – 1-2 dj. de 3 ori/zi (30 de zile)

308. Masajul gingival.

- Se efectueaza manual sau cu un dispozitiv adaptat la unit-ul dentar
- Miscari circulare cu pulpa degetului pe gingie sau prin tractiuni dinspe apical spre coronar cu 2 degete aplicate pe
versantele V si O. Masajul se face cca 5-10 min. zilnic (1 luna)
- CI in zonele inflamate, abcese parodontale marginale

309. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice.

o Ape minerale sulfuroase (Govora, Calimanesti)
o Ape termale (Simleul Silvanei)
- Actioneaza mecanic, termic si chimic (in special actiunea antiinflamatoare, keratolitica si keratoplastica a ionului
SO4-)

310. Tratamentul gingivitei cronice simple.

- Este produsa intotdeauna de PB si influentata, dar nu cauzata de bolile generale
o Depistarea factorilor locali cauzali (PB) si favorizanti (tartru, obt in exces, coroane neadaptate)
o Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si control prin colorarea placii dupa periaj
o Instruirea pacientului ptr folosirea mijloacelor secundare de igiena
o Debridare gingivala
o Detartraj completat de lustruirea suprafetelor dentare cu paste si benzi fin abrazive. Poate fi precedat de
tratament cu AB, pentru reducerea riscului de infectie
o Chiuretaj mecanic al peretelui moale al santului ggv (pt. reducerea microulceratiilor)
o Aplicarea dupa debridare ggv. si detartraj a unor subst antimicrobiene (antiseptice, astringente,
oxidante) prin badijonaj, mesaj
o Tratamentul bolilor generale asociate

311. Tratamentul gingivitei cronice hiperplazice de cauza microbiana.

- Acelasi ca in gingivita cronica simpla si urmareste reducerea componentei hipertrofice prin:
o Gingivectomie
o Gingivectomie gingivo-plastica
o Operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase

312. Tratamentul gingivitei pubertare.

- Indepartarea si prevenirea acumularii PB
- Debridare gingivala
- Indepartarea tartrului supra si subgingival
- Tratament antimicrobian
- Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale

313. Tratamentul gingivitei de sarcina

- Indepartarea PB si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii
- Educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta
- Leziunile ggv se trateza de regula conservativ (medicamentos si antimicrobian – aplicatii locale de Perhidrol)

40
- Hiperplaziile – se trat chirurgical numai daca interfereaza ocluzia/aspect nefizionomic major. Hiperplaziile
mici+mijlocii sunt mentinute sub trat. medicamentos si se excizeaza la 4-6 luni dupa nastere

314. Principii de tratament si precautii in timpul sarcinii in gingivite si parodontite.

- Trebuie evitate:
o Rx
o Orice medicatie care traverseaza bariera placenta si poate avea efect toxic, teratogen sau de deprimare a
respiratiei fetale
o Sedintele lungi, obositoare in pozitie sezanda (presiune asupra VCI)
o Tratamenteile in trimestrul III (sindrom hipotensiv)
o Tratamentele chirurgicale trebuie amanate pe cat posibil dupa nastere
- Se recomanda:
o Sedinte scurte cu schimbarea pozitiei sezand in clinostatism usor oblic
o Efectuarea trat. in trimestrul II
o Trat. bland, usor de suportat, fara efecte agravante asupra sarcinii

315. Tratamenul hiperplaziilor leucemice.

- Tratamentul chirurgical nu poate fi efectuat decat cu avizul medicului hematolog, in urma unui tratament de
specialitate corespunzator

316. Tratamenul hiperplaziilor medicamentoase.

- In formele cu ulceratii/suprainfectari – tratam antimicrobian pana la disparitia fen acute
- Trat. chirurgical cu avizul medicului internist: gingivectomie cu bisturiu obisnuit sau electric
- Recidivele sunt frecvente
- Trat. local: spalaturi cu sol antiseptice (cloramina, H2O2, CHX, extracte vegetale cu actiune antibacteriana –
Pyralvex, Romazulan, Ticiverol, solutii colutorii complexe cu AB)
- Trat. chirurgical: gingivectomie si chiuretaj al tesutului de granulatie, cauterizarea microburjoanelor ggv
persistente in primele zile

317. Tratamenul gingivitelor descuamative.

- Tratament local:
o Igiena locala cu perii moi, netraumatizante
o Atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1/2 in apa calduta (2-3 ori/zi)
o Aplicatii locale cu colutorii complexe cu AB si corticosteroizi
o Aplicatii locale de produse tipizate cu triamcinolon, fluocinolon (3 ori/zi)
- Tratament general
o Prednison la inceput 30-40 mg/zi si se reduce treptat
o In pemfigus: Metotrexat
o In sclerodermie: imunosupresoare

318. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice.

- Spalaturi bucale largi, efectuate des (din ½ in ½ de ora) in primele ore de la prezentarea bolnavului cu cloramina
3%0, KMnO4 1/5 000-1/10 000
- Depozitele infectate de fibrina se indeparteaza prin stergere cu tampoane/comprese imbibate in H2O2
- Se disloca numai blocurile de tartru mari (de preferinta detartraj US)
- Se aplica local colutorii cu AB, corticosteroizi, antihistaminice, AB, anestezice de contact

41
319. Tratamentul gingivostomatitei herpetice.
- Spalaturi bucale antiseptice: cloramina 3%0, KMnO4 1/5 000-1/10 000, ceai de musetel, solutie Romazulan
- Stergerea cu tampoane imbinate in H2O2 a ulceratiilor bucale
- Atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1%
- Aplicatii pe mucoasa a sol NIVCRISOL-D (propolis, tetraborat Na) – tamponament de 4-6 ori/zi (5-7 zile)
- Unguente cu AB: tetraciclina, Negamicin B
- Medicatie antivirala: Acyclovir, Zovirax – local, sub forma de crema (la 3-4 ore, 7 zile)/ general
- Vaccin antiherpetic
- Rodilemid injectabil (o fiola/zi IM, 6-10 zile, repetate dupa o luna)
- Herpes catamenial: hiposulfit Na (1-2 g/zi, in timpul meselor, timp de cateva sapt.)
- Vitaminoterapie: C, B1, B2, E
- NU SE FAC aplicatii locale cu Orthochrome

320. Tratamentul gingivostomatitei afoase recidivante.

- Spalaturi cu solutii slab antiseptice
- Clatirea gurii cu Romazulan, Ticiverol
- Atingeri stricte a aftelor cu nitrat de Ag 30%, solutie Orthochrome, acid tricloracetic 5-10%
- Badijonarea mucoasei bucale cu sol de albastru de metilen, violet de gentiana
- Paste sau geluri cu corticoizi
- Pulverizatii cu spray Codecam
- Aplicatii de colutorii cu AB
- NU SE FAC infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
- AB pe cale orala – in alterari ale starii generale
- Corticoterapie: Prednison 10-20 mg/zi (6-7 zile)
- Vitaminoterapie: C, B1, B6, B12
- Antialergice
- Tranchilizante (diazepam)

321. Tratamentul gingivostomatitelor micotice.

- In formele acute:
o Spalaturi bucale cu solutie apoase de bicarbonat de sodiu 10%
o Atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana !% zilnic (7 zile)
o Nistatin (suspensie) sau Stamicin (drajeuri)
- In formele cronice:
o Amfotericina B – AB puternic, dar toxic

322. Tratamentul parodontitelor marginale pubertala si juvenila.

- Parodontita prepubertala
o Tratament antimicrobian
o Tratamentul bolii generale
- Parodontita juvenila:
o Debridare gingivala, detartraj
o Tratament antimicrobian – Augmentin, Metronidazol, Tetraciclina
o Chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputatie radiculara, extractia dd nerecuperabili
o Examinari periodice

323. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale.

- Debridare gingivala, detartraj
- Tratament antimicrobian si antiinflamator ca in gingivita simpla

42
- Tratament chirurgical: chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false, papilectomie –
in cazul papilelor de staza, gingivectomie – in forme hiperplazice asociate
- Bioterapie de reactivare.

324. Tratamentul parodontiei agresive, rapid progresiva.

- Debridare gingivala, detartraj
- Tratament antimicrobian local si pe cale generala – in forme profunde, rebele: Amoxicilina sau Augmentin (1-2
cpr./zi, 7-10 zile), Metronidazol (2-3 cpr./zi, 10 zile) sau la unii bolnavi Tetraciclina (0,500 g/zi, 1-6 luni)
- Tratament chirurgical
- Tratament de reechilibrare ocluzala
- Bioterapie de reactivare

325. Tratamentul parodontitei distrofice (PMC mixta).

- Reducerea componentei inflamatorii bacteriene
- Reducerea chirurgicala a pungilor
- Reechilibrare ocluzala
- Reducerea componentei distrofice printr-o bioterapie de reactivare

326. Tratamentul retractiilor gingivale.

- retractii produse prin distructia/atrofia osului alveolar +/- pungi parod: grefa de tes. conjunctiv; lambou
mucogingival deplasat spre coronar/lateral; regenerare tisulara ghidata.
- retractii constitutionale, de cauza mecanica, prin trauma ocluzala sau dupa interventii chirugicale: tehnici de
periaj vertical (dinspre gingie spre incizal/ocluzal); perii moi/medii; limitarea nr. periaje/zi, se mentine cel de
seara (obligatoriu) iar celelalte se inlocuiesc cu mijloace secundare de igiena; limitarea timpului de periaj la 3-5
min. pt. ambele arcade; evitarea apelor de gura astringente; fol. produselor de bioreactivare tisulara; proceduri
balneofizioterapeutice, lumina polarizata, laser.

327. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal marginal.

- Incizie la nivelul bombarii maxile sau usor decliv de aceasta
- Indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
- Instilatii cu pasta TM, sau o mesa afanata, imbimata in Protargol
- Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari, voluminoase sau localizate palatinal

328. Tratamentul hiperesteziei dentinare.

- Indepartarea completa, zilnic, a PB
- Atingeri cu glicerina calda
- Aplicatii de cristale de clorura Zn sub izolare, mentinute 2-3 min.
- Atingeri strict pe suprafetele hiperestezice cu solutie KOH 20-30% sub izolare
- Impregnari cu ferocianura de potasiu, solutie apoasa 20%, urmate de solutie clorura Zn 30%
- Aplicarii de solutie clorura de Ca
- Aplicatii de formalina
- Floururi: NaF cu caolin si glicerina in parti egale (Nafestezina) – aplicatii locale
NaF in paste destinate aplicarii locale (nu prin periaj)
Silicofluoruri de Na
- Paste de dd cu actiune desensibilizanta (clorura de strontiu, nitrat de K, citrat de Na, monofluorfosfat, formalina,
formalina +monofenolfosfat, NaF, SnF2)
- Aplicatii locale Ca(OH)2 – efect dupa perioade lungi de la trat.
- Corticosterioizi in aplicatii locale
- Fulguratii cu aparatul de diametrie

43
- IN EXTREMIS, prepararea unor cavitati de colet sau devitalizarea dd., cand durerile hiperestezice nu cedeaza si
sunt insotite de hiperemie pulpara sau pulpita acuta

329. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal.

- Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
- Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari
- Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari

330. Tratamentul afectarii gingivo-osoase la nivelul furcatiilor.

- Gradul 1:
o Debridare gingivala, detartraj
o Chiuretaj subgingival
o Gingivectomie
- Gradul 2:
o Chiuretaj subgingival
o Operatii cu lambou si terapie de aditie
o Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie
- Gradul 3 si 4:
o Chiuretaj subgingival in scop paliativ
o Operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie – rezultate incerte
o Premolarizare
o Amputatie radiculara
o Extractie

331. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cardivasculari.

- Sedinte scurte de tratament
- Antibioprofilaxie cu cel putin 1-2 zile inainte de programare (prevenirea endocarditei bacteriene)
- Premedicatie cu anxiolitice (Diazepam)
- Evitarea extractiilor multiple, traumatice, prelungite prin manopere sangerande mai ales la cei cu medicatie
anticoagulanta. Este necesara cunoasterea valorilor INR!
- CI tratamentele chirurgicale dificile timp de 3 luni de la infarctul miocardic
- CI ultrasunete la cei cu stimulatoare
- Efectuarea tratamentelor complexe in conditii de spitalizare

332. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu leucemie.

- Abtinerea de la efectuarea oricarei manopere sangerande (cu exceptia fracturilor de maxilar si a hemoragiilor de
parti moi care se pot complica cu edem glotic obstructiv – urgenta medicala)
- Se recomanda in zonele ulcero-necrotice
o Spalaturi repetate la intervale scurte (1-2 ore) cu cloramina 3% 0, H2O2, CHX 0,12%
o Tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina + aplicare locala Romazulan, Ticiverol
o Aplicatii locale de trombina acoperite cu pansament de tifon si ciment chirurgical
o Aplicatii locale de colutorii complexe cu AB
o In abcese parodontale -> AB pe cale generala, iar local manevre blande de evacuare a exudatului pe
calea naturala de deschidere a pungii. Daca nu e posibil => microincizii, spalaturi H2O2, antiseptice
blande (Protargol), antibiotice (pasta TM), aplicatii de trombina, pansament usor compresiv timp de 20
min.
o Se va evita periajul gingivodentar – poate produce sangerari. Igiena bucala se face prin clatiri cu solutii
antiseptice tipizate de CHX.
- Dupa disparitia fenomenelor acute: detartraj US, colutorii cu AB si aplicatii de pasta TM

44
333. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu diabet.
- Administrarea DOXICICLINEI in parodontitele bolnavilor diabetici – rezultate remarcabile
- In cazul manoperelor simple (debridare, detartraj, papilectomie) nu sunt necesare masuri deosebite de precautie
- Tratamentele de rutina se fac cel mai bine dimineata
- In cazul tratam chirurigicale – glucoza i.v. – pt a evita instalarea unei hipoglicemii de stress
- Controlul glicemiei la 2-3 ore dupa interventie
- Hipoglicemia este situatia cea mai periculoasa deoarece se pot produce leziuni cerebrale ireversibile
- Atitudinea de urgenta:
o Asezarea pacientului in pozitie de clinostatism (culcat)
o Daca este constient se adm 1-4 lingurite de zahar
o Daca si-a pierdut cunostinta – i.v. 20 ml solutie glucoza 20-50% sau IM 1 mg glucagon
o Se cheama de urgenta servicul de salvare

45