Sunteți pe pagina 1din 47

ANALIZA COST-BENEFICIU

„Centru social pentru bătrâni”

Oraşul Zărneşti

1
Descrierea proiectului:
1. Titlul:
„ CENTRU SOCIAL PENTRU BATRÂNI”
Proiect pentru îngrijire, recuperare medicală şi integrare socială a persoanelor vârstnice cu
probleme de sănătate, lipsite de resurse materiale, financiare şi de suportul familiei lărgite.

2. Locul de desfăşurare :
Ţara: România
Regiunea: Centru
Judeţul : Braşov
Localitatea: Zărneşti

3. Suma totală a proiectului: 3.499.637,68 lei din care:


- Suma solicitată - 2.448.369,28 lei
- Contribuția solicitantului: - 492.502,72 lei
- TVA - 558.765,68 lei

4. Rezumat:
Pentru realizarea proiectului am pornit de la conştientizarea faptului că persoanele vârstnice
reprezintă grupuri vulnerabile, cu nevoi şi probleme specifice, pentru care sistemul de protecţie
socială din România deşi prevede măsuri care să asigure îngrijire, asistenţă medicală, integrare
psiho-socială, în scopul reducerii dificultăţilor şi problemelor cu care se confruntă şi eliminării
situaţiilor de risc, acestea nu se regăsesc la nivelul foarte multor localităţi.
Abordând subiectul problemei sociale a vârstnicilor la nivelul oricărei categorii sau clase
sociale, orice persoană poate concluziona că îngrijirea şi sprijinirea persoanelor vârstnice
reprezintă o necesitate şi o obligaţie morală, însă realitatea confirmă faptul că în cele mai multe
cazuri bătrânii trăiesc adevărate drame datorită excluderii lor din viaţa economică şi socială, la
care se adaugă scăderea veniturilor, diminuarea forţelor fizice, alterarea sănătăţii, lipsa
mijloacelor de informare cu privire la drepturile pe care le au, numărul foarte mic de servicii de
sănătate şi îngrijire şi nu în ultimul rând singurătatea.

2
Pentru identificarea problemelor sociale care însoţesc viaţa de zi cu zi a persoanelor în vârstă,
nu este nevoie decât de recunoașterea existenţei lor, întrucât bătrânii reprezintă din păcate
categoria socială cea mai numeroasă în mediul rural, multiplu dezavantajată atât prin scăderea
resurselor fizice sau prezenţa unui handicap cât şi prin scăderea resurselor financiare sau
imposibilitatea administrării lor.
Cei mai mulţi dintre bătrâni trăiesc sub pragul de sărăcie, duc o luptă zilnică cu neajunsurile şi
cu bolile care îi macină, iar o parte din ei îngroaşă rândurile instituţiilor de ocrotire care mai ales
în perioada anotimpului rece, nu fac faţă numărului mare de solicitări motivat de faptul că
unităţile specializate în asistenţa socială a persoanelor în vârstă din regiune este foarte mic iar
cele existente funcţionează la o capacitate redusă.
Datorită vulnerabilităţii lor şi a stării de dependenţă în care ajung, bătrânii au nevoie stringentă
de protecţia celorlalţi; cu precădere grupul familial urmat de vecini, comunitate şi nu în ultimă
instanţă de protecţia ansamblului social.
Făcând o analiză a problemelor enunţate şi regăsindu-le în rândul populaţiei din oraşul
Zărneşti, în urma consultării strategiilor locale în domeniul asistenţei sociale şi medicale a
persoanelor vârstnice au decis înființarea unui centru social pentru persoanele vârstnice,
având ca scop comun îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora.
Pentru îndeplinirea acestui scop, proiectul de faţă, urmărește să acopere nevoile unui număr
cât mai mare de beneficiari, dar în acelaşi timp să le ofere servicii de calitate, fără a se interveni
foarte mult în schimbarea modului de viaţă a acestora.

a) OBIECTIVELE PROIECTULUI:
Obiectivul general:
Înfiinţarea şi dotarea unui centru social pentru bătrâni din oraşul Zărneşti, cu o capacitate de
36 de locuri.
Obiective specifice:
- Asigurarea protecţiei sociale şi oferirea serviciilor socio-medicale, persoanelor vârstnice în
dificultate;
- Prevenirea şi reducerea instituţionalizării şi marginalizării sociale a persoanelor vârstnice;
- Întărirea capacităţii administraţiei publice locale de a crea, organiza şi implementa iniţiative în
domeniul serviciilor sociale.
Aşa cum am precizat, pentru stabilirea obiectivelor programului, s-au consultat strategiile locale
în domeniul asistenţei sociale şi medicale a persoanelor vârstnice, identificându-se puncte
comune asupra cărora autorităţile locale pot interveni:
- Existenţa unui număr de 30 de persoane în vârstă care necesită tratament de kinetoterapie şi
fizioterapie, cu acces dificil la astfel de servicii;

3
- Lipsa resurselor financiare şi a susţinătorilor persoanelor vârstnice;
- Lipsa serviciilor sociale comunitate care să ofere servicii de îngrijire la domiciliu.
Prin iniţierea şi dezvoltarea actualului proiect, autorităţile locale din oraşul Zărneşti şi-a propus
următoarele:
- Intensificarea activității S.P.A.S. în vederea identificării, evaluării şi acoperirii nevoilor
persoanelor vârstnice din oraşul Zărneşti;
- Înfiinţarea unei Unităţi de Asistenţă medico-socială care să furnizeze servicii de kineto şi
fizioterapie unui număr de peste 60 de vârstnici anual;
- Mediatizarea proiectului la nivel judeţean şi naţional, prin organizarea unor întâlniri la nivelul
autorităților locale, organizarea unor conferinţe de presă prin care să fie promovat acest proiect,
anunțuri in presa scrisă, editarea de pliante, schimburi de experiență cu personalul social din
localităţile în care sunt înfiinţate alte asemenea centre, din judeţul Braşov şi din ţară.

b) Grupul ţintă:
Beneficiari direcţi:
În cadrul proiectului de înfiinţare a centrului social pentru bătrâni, grupul ţintă este reprezentat
de un număr de 66 de persoane vârstnice din oraşul Zărneşti, personalul de specialitate şi
auxiliar care îşi va desfăşura activitatea în cadrul centrului însă după finalizarea şi
implementarea întregului proiect.
Beneficiari indirecţi:
- familiile beneficiarilor;
- comunitatea locală a oraşului Zărneşti;
- autoritatea locală din oraşul Zărneşti;
- D.G.A.S.P.C.;
c) Activităţile principale privind punerea în practică a proiectului de înfiinţare a centrului social
sunt structurate pe trei etape îmbinate astfel încât în momentul dării în folosinţă a clădirii, primii
beneficiari să poată accesa serviciile centrului.
Înfiinţarea Centrului social pentru bătrâni, are rolul să corespundă misiunii, scopului şi
obiectivelor unui astfel de serviciu, prin reabilitarea şi dotarea unei clădiri deja existente, cât şi
prin sprijin specializat şi asistenţă.
Căminul de bătrâni, de tip rezidenţial, va funcţiona în fosta baie orăşenească din oraşul
Zărneşti, clădirea (S+P+2E) şi terenul aferent aparţinând Primăriei Zărneşti, instituţie care a
hotărât să o pună la dispoziţie pentru acest proiect.
Acest centru social va asigura bătrânilor din oraşul Zărneşti servicii de asistenţă, iar cu ajutorul
unui personal calificat şi atent va fi oferită cazare în regim de pensiune completă, supraveghere
şi asistenţă permanentă.

4
A. Reabilitarea şi dotarea Centrului social pentru bătrâni:
- Organizarea procedurilor de achiziții pentru selectarea firmei care să elaboreze documentaţia
tehnico-economică, respectiv DALI;
- Elaborarea documentaţiei tehnico-economice, obţinerea avizelor necesare;
- Organizarea procedurilor de achiziţii pentru selectarea persoanei care va asigura asistenţa
tehnică, respectiv dirigenţia de şantier;
- Încheirerea contractului cu dirigintele de şantier;
- Organizarea licitaţiei pentru selectarea firmei de construcţii, care să execute lucrările de
reabilitare, adaptare şi compartimentare a spaţiilor;
- Execuţia lucrărilor de construcţii pentru reabilitarea clădirii şi amenajarea spaţiului verde din
jurul clădirii;
- Organizarea licitaţiilor pentru achiziţiile dotărilor necesare centrului social de zi;
- Dotarea clădirii cu mobilier şi alte materiale necesare pentru desfăşurarea activităţilor;
- Darea în folosinţă a clădirii.

B. Selecția beneficiarilor şi a personalului:


- Selecţia personalului şi semnarea contractelor de muncă;
- Evaluarea iniţială a beneficiarilor;
- Semnarea contractului cu beneficiarii;
- Redactarea organigramei, a statului de funcţii şi a fişelor de post;
- Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor:
- Acreditarea centrului, ca furnizor de servicii sociale.

C. Implicarea şi informarea comunităţii:


- Activități de informare şi distribuire a unor materiale informative şi pliante pentru
familii, instituţii şi membri ai comunității, în ceea ce priveşte misiunea şi derularea proiectului,
serviciile oferite;
- Informarea comunităţii locale privind viitoarele activităţi.

5. Obiective:
Înfiinţarea şi dotarea unui centru social pentru bătrâni de tip rezidențial, pentru persoanele
vârstnice din oraşul Zărneşti, cu o capacitate de 36 de locuri.
Asigurarea protecţiei sociale şi oferirea serviciilor socio-medicale, persoanelor vârstnice în
dificultate; prevenirea şi reducerea instituţionalizării şi marginalizării sociale a persoanelor
vârstnice;

5
Întărirea capacităţii administraţiei publice locale de a organiza şi implementa iniţiative în
domeniul serviciilor sociale.

6. Justificare:
6.1. Argumentarea necesităţii proiectului propus:
Proiectul se înscrie atât în priorităţile autorităţilor locale din oraşul Zărneşti, privind finanţarea
programelor care vizează îngrijirea şi combaterea excluziunii sociale a persoanelor vârstnice
cât şi în cele ale strategiilor locale în domeniul asistenţei sociale şi medicale a vârstnicilor.
Vârstnicii constituie un grup de persoane care necesită răspunsuri adaptate din partea
colectivităţii, inclusiv în domeniul sănătăţii, comunităţile locale trebuind să se asigure că
intervenţiile umanitare, lucrătorii sociali, personalul medical, familia, au în vedere grija faţă de
aceste persoane.
Având în vedere că bătrâneţea reprezintă un proces biologic normal, în care înaintarea în
vârstă este însoţită de instalarea unor posibile incapacităţi, este imperios necesar să înţelegem
valoarea pe care o reprezintă vârstnicii şi să desfiinţăm diferenţierea creată în mod artificial şi
nejustificat între categoriile de pensionari şi bătrâni. Mai mult, mijloacele de acţiune în domeniul
asistenţei sociale a persoanelor vârstnice trebuie îndreptate spre diminuarea numărului de
persoane „inapte social” prin masuri de prevenire a dependenţei totale precum şi de sprijinire a
familiei lărgite şi comunităţii din care face parte şi unde vârstnicul să-şi poată găsi protecţia şi
îngrijirea necesară.
În România, populaţia de 60 de ani şi peste, raportată în anul 1992, reprezintă 16,8 % din
totalul populaţiei de aproximativ 23 milioane, iar cea de 65 de ani şi peste reprezintă 11,1%. În
anul 2000 populaţia de peste 65 de ani ajungea la peste 3,2 milioane, cu 3,6% mai mult decât
în anul 1992. Referitor la dinamica în timp, fenomenul îmbătrânirii populaţiei a înregistrat o
evoluţie progresivă, atât în mediul urban, de la 7,4% în anul 1990 la 9,4% în 1999, cât şi în
mediul rural, încadrându-se între 14 -17%.
Din datele Direcţiei Judeţene de Statistică din judeţul Braşov, prognoza populaţiei pentru
perioada 2003-2025 este concepută pe baza datelor furnizate de către Institutul Naţional de
Statistică. Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi
structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia (internă şi externă).
Evoluţia fenomenelor demografice în România confirmă un proces lent, dar continuu, de
îmbătrânire demografică la nivelul tuturor judeţelor, proces determinat de creşterea numărului şi
a proporţiei populaţiei adulte şi vârstnice, concomitent cu scăderea numărului şi a proporţiei
populaţiei tinere sub 15 ani.
Menţinerea fertilităţii la un nivel scăzut, creşterea speranţei de viaţă la naştere, soldul negativ al
migraţiei externe au dus la scăderea populaţiei judeţului Braşov.

6
Cele trei variante ale prognozei la nivel naţional, regional şi judeţean pentru perioada 2003-
2025 arată tendinţa de evoluţie a efectivului populaţiei.
Populaţia grupei 0-14 ani este în continuă scădere, în principal din cauza menţinerii fertilităţii
sub nivelul de înlocuire a generaţiilor. Tendinţa de scădere a populaţiei aproape la jumătate în
perioada 1990-2005 va continua şi până în anul 2025, când ponderea populaţiei tinere din total
va fi de doar 12%, comparativ cu 22,7%, în anul 1990.
Grupa 15-64 de ani (populaţia aptă de muncă) a crescut în ultimii 15 ani cu 3,8%. Începând cu
anul 2005 se constată o scădere a acestui segment de populaţie, datorată scăderii natalităţii în
primii ani de după revoluţie şi trecerii populaţiei în următoarea grupă de vârstă (65 de ani şi
peste).
Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populaţiei adulte din total va înregistra, în
prima parte a orizontului de timp proiectat, o creştere uşoară (de la 72,6% în 2003 la 73,6% în
2018), după care va începe să scadă ajungând la 70,5% în 2020 şi la 69,6% în 2025.
Populaţia peste 65 de ani este singura al cărei ritm evolutiv este diferit. Aceasta va creşte până
în 2025 cu 42,1% faţă de anul 2003.
În perspectiva anului 2025, numărul persoanelor vârstnice îl va depăşi pe cel al tinerilor.
Problematica protecţiei sociale a persoanelor vârstnice este deosebit de complexă având în
vedere consecinţele procesului de îmbătrânire pe fondul transformărilor socio-economice a unei
societăţi în schimbare, care antrenează apariţia de noi situaţii de risc social.
Previziunile pentru anul 2015 arată o evoluţie a procesului de îmbătrânire de până la 14,6% ,
care se încadrează la un nivel mediu al ritmului de creştere ( în anul 1999- 13,1%, în anul 2015
– 14,6%). Piramida socială a României demonstrează existenţa unui procent însemnat al
populaţiei în vârstă din numărul total: în prezent aceasta reprezintă un procent de 18,3%, iar
pentru anul 2030 se preconizează o creştere de 22,3%.
Făcând o analiză a structurii pe grupe de vârstă din oraşul Zărneşti, s-a constatat faptul că un
procent de 38% din totalul populaţiei acestei comunităţi este reprezentat de persoane cu vârsta
peste 60 ani. Transpus în cifre se constată că din totalul de 25.387 locuitori ai acestui oraș, 346
de persoane, reprezintă grupul ţintă al acestui proiect.

Relevanţa proiectului în raport cu domeniile propuse:


Înfiinţarea şi dotarea unui centru social, pentru persoanele vârstnice, vine în întâmpinarea
rezolvării problemelor cu care se confruntă aceștia, îmbunătăţirii calităţii vieţii şi personalităţii
lor, prevenirii riscurilor la care sunt expuşi, diminuării stresului provocat de lipsa susţinătorilor,
singurătate, boli cronice acumulate în timp.

7
Darea în folosinţă a centrului social de tip rezidențial, de ale cărui servicii vor beneficia 36
persoane vârstnice din orașul Zărnești, reprezintă un nou element al sistemului de asistare
socială a grupurilor vulnerabile.
În oraşul Zărneşti, nu există un asemenea centru social, în acest caz nefiind vorba de a
completa o gamă de servicii deja existentă ci este vorba despre înfiinţarea unor servicii noi
pentru populaţia care constituie grupul ţinta al proiectului.
Bătrânii, ca şi persoanele cu handicap, copiii proveniţi din familii dezorganizate sau cu părinți
plecaţi la muncă în străinătate, alte categorii sociale defavorizate, reprezintă grupuri
vulnerabile, care se confruntă cu dificultăți în procesul de integrare socială.
Proiectul de fată este punctul de plecare în dezvoltarea de parteneriate între instituţiile
locale şi judeţene pe de o parte şi comunitatea locală pe de alta parte. Pentru realizarea
proiectului şi pentru autosusţinerea acestuia după încetarea finanţării autoritatea locala va
asigura resursele financiare necesare, din bugetul propriu.
În identificarea problemelor care fac obiectul prezentului proiect s-au implicat personalul din
cadrul S.P.A.S., reprezentanţii comunităţii locale.

7. Prezentarea problemei:
Prin concluziile formulate la finalul întâlnirilor organizate de autorităţile locale la care au fost
invitaţi să participe alături de membrii comunităţilor locale şi colaboratorii din zonă, specialişti
din cadrul D.G.A.S.P.C., A.J.O.F.M., D.M.P.S. au fost identificate câteva din problemele
percepute în zonă, asupra cărora se poate interveni prin activităţile programului social iniţiat,
folosind atât resursele locale cât şi accesarea fondurilor europene nerambursabile. Problemele
identificate se referă în special la:

Accesul dificil la serviciile de sănătate


Reprezintă o problemă reală cu care se confruntă cea mai mare parte a populaţiei vârstnice din
zonă. Între factorii care generează dificultăţi în ceea ce priveşte accesul la serviciile medicale,
se regăsesc:
- Sărăcia - lipsa de resurse financiare a acestei categorii de populaţie, care antrenează o serie
de efecte negative: accesul dificil din mediul rural la unităţile sanitare urbane, condiţii indecente
de locuit, alimentaţie deficitară, lipsa posibilităţilor şi condiţiilor necesare unei igiene
elementare , inclusiv calitatea apei potabile (o mare parte din fântânile din zonă poartă „bulina
roşie” semn că sunt infestate cu nitriţi şi nitraţi);
- Dezorganizarea socială - schimbările prin care trece sistemul sanitar şi problemele cu care se
confruntă acest domeniu, generează o stare de dezordine care are ca efect asupra populaţiei

8
abandonul grijii faţă de propria sănătate (în special sănătatea vârstnicilor), stiluri nesănătoase
de viaţă, deficit de educaţie sanitară.
- Deficit de acces la serviciile medicale, determinat de un complex de factori: costurile
economice directe sau colaterale (în special costul medicamentelor şi al tratamentelor de
recuperare), care nu pot fi susţinute de resursele financiare precare ale bătrânilor, deficitul de
mediatizare în aplicarea legislaţiei privind sistemul de asigurări de sănătate, ambiguităţile de
organizare ale sistemului de asistenţă medicală, cuplate cu resursele limitate generează
inegalităţi accentuate în acoperirea cu servicii medicale în special în mediul rural.
- Deficitul serviciilor de prevenţie şi tratament ambulatoriu; reforma sistemului de sănătate a
neglijat tocmai tratamentul în comunitate cu rol preventiv şi curativ.

Numărul foarte mare al persoanelor în vârstă dependente şi semidependente, constituie o


altă problemă care tinde să ia proporţii în oraşul Zărneşti, identificându-se un număr foarte
mare de bătrâni care necesită ajutor chiar şi pentru activităţile de bază: curăţenie, gătit, igienă
personală, cumpărături, vizite la medicul de familie, administrarea tratamentelor prescrise de
medic. O parte din factorii care generează cumulativ această problemă sunt:
- vârsta înaintată - procentul persoanelor în vârstă din mediul rural este foarte mare comparativ
cu urbanul;
- problemele de sănătate (în grila naţională de evaluare a persoanelor cu handicap sunt incluse
doar probleme de sănătate foarte grave pentru ca o persoană să beneficieze de asistent
personal);
- singurătatea, abandonul de către copii, lipsa întreţinătorilor, decesul soţului/soţiei.
Analizând toate aceste probleme, nivelul la care proiectul propus intenţionează a interveni
este cel de prevenţie, astfel încât să se producă îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor
vârstnice, menţinerea stării de sănătate şi evitarea riscului dependenţei totale şi/sau parţiale.

7.1. Identificarea cauzelor care au dus la apariţia problemei:


În dicţionarul Larousse regăsim definirea procesului îmbătrânirii ca fiind un ansamblu de
transformări care afectează ultima perioadă a vieţii şi care constituie un proces de declin,
semnele îmbătrânirii fiind:
- scăderea rezistenţei la efort fizic şi adaptare la condiţiile de mediu extern (rece, cald);
- mişcări greoaie, lipsite de supleţe şi forţă (scade masa musculară, creşte fragilitatea oaselor);
- scăderea treptată a acuităţii vizuale şi auditive;
- modificări hormonale;
- procesul de încărunţire;
- modificări în ceea ce priveşte durata şi calitatea somnului;

9
- scăderea facultăţilor mintale(îndeosebi memoria), restrângerea câmpului de interese,
diminuarea voinţei şi a impresionabilităţii;
- apariţia ideilor de persecuţie şi ipohondrie.
Aşadar, vorbind de bătrâneţe, vorbim pe de o parte de vârsta înţelepciunii dar pe de altă parte
şi de vârsta acumulării de boli, fapt care generează problematica îngrijirii, vizează diversitatea
şi particularităţile nevoilor şi exigenţelor persoanelor în vârstă şi prin urmare, natura şi volumul
tot mai mare de servicii de care aceste persoane au nevoie, servicii pe care din păcate bătrânii
de la sate nu le pot accesa atât datorită lipsei veniturilor care le anulează posibilitatea deplasării
pe distanţe lungi şi achiziţionarea unor bilete de tratament în marile centre de recuperare, cât
şi lipsei susţinătorilor care sa-i ajute în acest demers.
Putem vorbi astfel de apariţia fenomenului de marginalizare a populaţiei vârstnice
determinat de alterarea condiţiilor sociale şi economice, problemă cu care se confruntă
populaţia vârstnică. Clasa socială şi infrastructura economică determină accesul unei
persoane la resurse şi grupurile dominante din societate încearcă să susţină propriile lor
interese prin perpetuarea inechităţilor de clasă. Îmbătrânirea, din perspectivă socială ,
este acel ceva care se întâmplă actul social primit de la prieteni şi familie, o capacitate
de a participa în familie şi comunitate, fiind estimată şi evaluată de familie şi societate,
având acces la servicii şi transport şi având suficiente resurse economice pentru
satisfacerea nevoilor. Vârsta înaintată e marcată de schimbări în starea de sănătate şi în
relaţiile sociale, unele în bine, altele în rău. În ceea ce priveşte sănătatea, populaţia
vârstnică se confruntă mai mult cu dizabilităţile cronice, cu un procent crescut de
handicap sever şi cu dificultăţi crescute în satisfacerea propriilor nevoi de îngrijire
personală. Pensionarea, decesul partenerului de viaţă, a unui prieten apropiat, pot
apărea în legătură cu tranziţia în starea de sănătate. Aceasta creează o nevoie de
adaptare în stilul de viaţă şi în relaţiile sociale, care pot fi traumatice.
Importanţa suportului social pentru persoanele vârstnice are beneficii pentru sănătate,
fericire şi longevitate. Vârstnicii cu mai mult suport şi interacţiune, se pare că au mai
puţine nevoi de îngrijiri de sănătate, şi au mai puţină nevoie de spitalizare. Cei cu mai
puţin suport, care tind să fie izolaţi social, mult mai probabil că trăiesc stereotipul
indivizilor în contextul social. Acest context poate face o diferenţă uriaşă în ceea ce
priveşte îmbătrânirea, indiferent de capacitatea fizică sau mentală a indivizilor. Acest
context social include suport vârstnicului care defineşte îmbătrânirea ca momentul
declinului fizic, mental şi social, când oamenii se dezangajează şi se retrag din viaţa şi
din societate.

7.2. Efectele nerezolvării problemei asupra grupului ţintă, asupra comunităţii, asupra
societăţii.

10
Lăsând neobservată şi nerezolvată problema persoanelor vârstnice cu afecţiuni cronice
dobândite după o viaţă de muncă, care necesită permanent sau temporar tratament, îngrijire,
supraveghere, asistare şi care din motive de natură economică, fizică, socială, psihică, nu au
posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe
pentru integrare socială, noi societatea, comunitatea, toţi cei din jurul lor , contribuim în mod voit
la deteriorarea continuă atât a condiţiilor de viaţă cât şi la diminuarea duratei şi speranţei de
viaţă a bătrânilor. Nevoia de a asigura îngrijiri demne pentru această categorie socială este
absolut evidentă şi va fi mai pregnantă în viitorul apropiat, atunci când statisticienii estimează
că peste jumătate din populaţia ţării va fi reprezentată de vârstnici. Şi nu trebuie să omitem nici
faptul că printre acei vârstnici vom fi chiar noi, cei de care depinde astăzi alegerea de a face
sau nu ceva pentru bătrânii noştri. Nu un sistem de tip nursing home (azil) şi poate nici îngrijirea
personală la domiciliu (caregiver) sunt soluţiile ideale pentru integrarea socială şi îmbunătăţirea
vieţii bătrânilor însă apropierea serviciilor sociale de comunitatea din care fac parte şi
favorizarea accesării acestor servicii stă în puterea celor din jur şi elimină acea mentalitate de
nepăsare, neglijenţă, lipsă de milă faţă de persoanele în vârstă.

7.3. Teorii care explică problema socială identificată:


a)Teoria activităţii
Defineşte îmbătrânirea ca o problemă socială individuală. Este o teorie a îmbătrânirii bazată pe
ipoteza că vârstnicii activi sunt mult mai satisfăcuţi şi mai bine adaptaţi decât cei care nu sunt
activi; concepţia proprie a unei persoane vârstnice este validată prin participarea în roluri
caracteristice vârstei medii şi persoana vârstnică ar trebui deci să-şi înlocuiască rolul pierdut cu
unul nou pentru a-şi menţine locul în societate;
b)Teoria rolului
Îmbătrânirea este conceptualizată ca o problemă de adaptare când un individ întâmpina
dificultăți în acea perioadă a vieţii când apar schimbările de rol;
c)Teoria dezangajării
Este prima teorie complexă, explicită şi multidisciplinară în Gerontologia Socială (Achenbaum şi
Bengtson,1994). Este o teorie a îmbătrânirii bazată pe ipoteza în care persoanele vârstnice, din
cauza declinului inevitabil datorat vârstei, devin mai puţin active şi sunt mai preocupate de viaţa
lor interioară; dezangajarea este utilă deoarece ea sprijină un transfer obişnuit al puterii de la o
persoană vârstnică la una tânără.

d)Teoria continuităţii

11
Este o teorie bazată pe ipoteza că atributele centrale ale personalităţii devin mai pronunţate cu
vârsta. Oamenii îmbătrânesc cu succes dacă îşi mențin rolurile preferate sau tehnicile de
adaptare de-a lungul întregii vieţi. Indivizii tind să-şi menţină un model al comportamentului
conform vârstei lor; mai tind să-şi înlocuiască cu roluri similare pe cele pierdute şi să-şi menţină
aceleaşi căi de adaptare la mediu. Satisfacţia de viaţă este determinată de cât de consistente
sunt activităţile curente sau care este stilul de viaţă de-a lungul existenţei (Atchley,1972;
Neugarten, Havinghurst şi Tobin, 1968).
e)Teoria etichetării
Conform acestei teorii, oamenii își formează propriile teorii despre ei înşişi. Vârstnicii pot crede
că ei sunt neproductivi din cauză că restul lumii se uită la ei în acest mod. Se presupune că
persoanele vârstnice interacţionează unele cu altele mai mult decât o fac cu alţii în societate
deoarece au aceeași formaţie, probleme şi interese. Şi de aici derivă două consecinţe
semnificative pentru persoanele vârstnice: o identificare a lor înşişi ca vârstnici şi astfel o
distanţare socială şi culturală faţă de restul societăţii, orientată către tineri.
f)Teoria stratificării vârstei
Este o perspectivă teoretică bazată pe credinţa că structura socială a vârstei afectează roluri,
autoconcepte şi satisfacţia de viaţă.
g)Teoria schimbării sociale
Este o teorie bazată pe ipoteza că statusul personal este definit prin echilibrul dintre contribuţiile
persoanelor faţă de societate şi costurile de suport pentru ele. Retragerea şi izolarea socială nu
sunt rezultatul nevoilor sistemului şi nici o alegere individuală, ci un proces inegal de schimbare
între persoanele vârstnice şi alţi membri ai societăţii.
Schimbarea în structurile de oportunitate, roluri şi abilităţi însoţeşte îmbătrânirea, persoanele
vârstnice având în mod obişnuit puţine resurse, ceea ce face să scadă relaţiile lor sociale, şi în
concordanţă cu acestea, statusul lor social.

7.4. Posibile soluţii pentru rezolvarea problemei:


Dacă până nu demult preocuparea pentru interesele şi problemele persoanelor vârstnice
revenea cu precădere familiei (copiilor ) şi medicului, astăzi viziunea ecosistemică grupează o
echipă pluridisciplinară care trebuie să vină în întâmpinarea cererilor persoanelor de vârstnice,
în componenţa căreia alături de medic şi familie trebuie să se regăsească asistentul social,
asistentul comunitar, asistenții kinetoterapeuţi, ergoterapeuţi, consilierul, psihologul, specialişti
ale căror cunoştinţe să permită evaluarea şi definirea obiectivelor de îngrijire, de stabilire a
ajutorului necesar, după principiul unicităţii persoanei. În demersul lor, aceştia trebuie să ţină
seama atât de posibilităţile persoanei cât şi de cele ale anturajului, structurilor socio- sanitare
locale şi în special de voinţa persoanei. Având în vedere că atât îngrijirea vârstnicului, cât mai

12
ales calitatea îngrijirii sunt părţi integrante ale politicii de bunăstare şi de sănătate a oricărei
comunităţi, este necesar ca profesioniştii care se ocupă de această categorie de vârstă să
conştientizeze faptul că o foarte bună stăpânire a cunoştinţelor teoretice nu este suficientă şi
că acestea trebuie dublate de o formaţie caritabilă, umanistă, asociată cu sentimente de
respect, afecţiune, empatie.
Identificând problema vârstnicilor ca fiind o problemă socială atât la nivel naţional cât şi local,
rezolvarea acestei probleme vizează atât prevenirea prin reducerea efectelor negative generate
de procesul îmbătrânirii, cât şi intervenţia fără nici un fel de discriminare pentru toate cazurile.
În ceea ce priveşte modalitatea de acţiune a factorilor locali se impune:
- Dezvoltarea şi implementarea strategiei de mobilizare şi intervenţie prin extinderea
serviciilor de asistenţă socială, formarea de grupuri consultative locale, identificarea şi
monitorizarea tuturor familiilor unde există persoane vârstnice, sensibilizarea aleşilor locali
pentru alocarea de fonduri în vederea protecţiei acestei categorii sociale , mediatizarea
modelelor de bună practică în domeniu.
- Înfiinţarea şi dezvoltarea serviciilor medicale de recuperare şi/sau menţinere a stării de
sănătate, consiliere, integrare socială a persoanelor vârstnice, cât mai aproape de mediul
social în care trăiesc.
Prin înfiinţarea Centrului social pentru persoanele vârstnice în orașul Zărnești, se are în
vedere atât aducerea serviciilor sociale în comunitate cât şi acoperirea nevoilor de socializare,
facilitare a comunicării între membrii acestei categorii de vârstă, crearea unui cadru adecvat
pentru realizarea unor activităţi în cadrul cărora să-şi folosească în mod plăcut timpul liber
şi/sau să înveţe să-şi valorifice potenţialul şi să identifice resursele personale. O parte din
elementele care compun programul de activităţi preconizat a se implementa în cadrul centrului
de zi va fi extinsă şi către persoanele vârstnice dependente, care nu se pot deplasa, prin
continuarea proiectului şi aplicarea strategiei iniţiale, respectiv înfiinţarea serviciului de
îngrijitori la domiciliu.

7.5. Argumente pentru necesitatea intervenţiei:


„Fiecare persoană are dreptul să beneficieze de servicii de asigurări sociale(...) care, prin
utilizarea metodelor muncii sociale, vor contribui la bunăstarea şi dezvoltarea indivizilor şi a
grupurilor din comunitate şi la adaptarea lor la mediul social”.

 Articolul 14 al Cartei Sociale Europene (aprobată în 1961 şi revizuita în 1996)

Schimbările sociale din societatea românească după 1989 au afectat întreaga structură socială,
deteriorând în acelaşi timp şi situaţia persoanelor vârstnice, categorie socială multiplu
dezavantajată, atât din punct de vedere natural (biologic) prin scăderea ireversibilă a resurselor
fizice ,cât şi din punct de vedere al creării unui cadru de protecţie socială adecvată.

13
Cu toate că în ultima perioadă de timp au fost elaborate numeroase acte normative în ceea ce
priveşte protecţia socială a persoanelor vârstnice, situaţia socială a acestora rămâne în cele
mai multe cazuri aceiaşi, pe de o parte din cauza numărului foarte mic de instituţii publice sau
private care oferă astfel de servicii şi de distanţa mare către cele existente iar pe de altă parte
de lipsa mediatizării şi informării. Trebuie să fim convinşi că nu întotdeauna sunt necesari bani
foarte mulţi pentru realizarea unor fapte măreţe. Pentru societatea de astăzi este poate chiar
mai uşor să realizeze şi să pună în practică proiecte la care în trecut nici nu se putea visa. Este
bineînţeles necesară în primul rând voinţa de a face ceva şi apoi capacitatea de a aduce în
comunitate atât banii europeni prin care se pot finanţa astfel de proiecte cât şi mentalitatea şi
exemplele de bună practică a comunităţilor care au implementat astfel de iniţiative.
Înființarea acestui centru social în oraşul Zărneşti, poate influenţa atitudinea comunităţii locale
începând cu ideea de a accepta că există această problemă socială şi continuând cu
mobilizarea şi implicarea în oferirea serviciilor de suport.
Din perspectiva respectării drepturilor persoanelor vârstnice, proiectul de înfiinţare a Centrului
medico-social, prin activităţile care urmează să le deruleze urmăreşte respectarea:
- dreptului de a beneficia de servicii profesionale de asistenţă medicală şi socială de
proximitate;
- dreptului de a decide cu privire la problemele personale şi a modului de rezolvare a acestora;
- dreptului de a fi respectat şi a propriilor valori individuale;
- dreptului la informaţie;
- dreptului la libertate, fără discriminare pe bază de rasă, sex, religie, opinie sau orice altă
circumstanţă personală ori socială;
- dreptului la securitate;
- dreptului la desfăşurarea propriei identităţi;
- dreptului la respect, intimitate, demnitate;
- dreptului de a participa la luarea deciziilor în furnizarea serviciilor;
- dreptului de păstrare a confidenţialităţii;
- dreptului de asigurare a continuităţii serviciilor, atât timp cât se menţin condiţiile care au
generat situaţiile de risc şi /sau dificultate;
- dreptului de a participa la evaluarea serviciilor primite.

7.6. Tipuri de intervenţie recomandate pentru rezolvarea problemei


Plecând de la faptul că protecţia socială este definită şi promovată ca un ansamblu de acţiuni
întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor
evenimente considerate riscuri sociale, prin înfiinţarea centrului social, se are în vedere
acoperirea nevoilor persoanelor vârstnice prin servicii profesioniste, în cadrul comunităţii din
care fac parte şi fără a afecta viaţa de familie sau dezlipirea de propria casă. Astfel beneficiarii
vor putea accesa atât servicii medicale cum ar fi: kinetoterapie şi fizioterapie, monitorizarea

14
parametrilor fiziologici, efectuarea de imunizări, calmarea şi tratarea durerilor, masaj,
gimnastică medicală şi recuperatori, asistenţă în administrarea tratamentelor medicale cât şi
servicii sociale: activităţi de socializare (organizarea unor evenimente), comunicare, informare,
suport din partea asistentului social profesionist, gratuitatea serviciilor primite (în funcţie de
nivelul veniturilor).
Pentru stabilirea tipurilor de intervenţie adecvate rezolvării problemelor cu care se confruntă
persoanele vârstnice este necesar atât oferirea suportului focalizat, profesionalizat şi susţinut
de resurse pentru nevoi urgente cât şi a suportului necesar pentru refacerea şi dezvoltarea
capacităţilor de a face faţă unor situaţii dificile ( singurătate, izolare, boală).
Pentru a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă persoanele vârstnice, factorii de
decizie de la nivel naţional au elaborate o serie de măsuri şi politici sociale stipulate şi în Planul
naţional antisărăcie şi promovare a Incluziunii Sociale: reconstruirea unor forme de asistenţă
socială teritorială, respective înfiinţarea unor unităţi medico-sociale care să vină în întâmpinarea
problemelor cu care se confruntă persoanele aflate în situaţie de risc ( categorie socială din
care fac parte şi persoanele vârstnice) , înfiinţarea unor centre ( servicii) teritoriale de îngrijiri
preventive şi medico-sociale cu caracter de asistenţă publică.
Un alt act normativ dintre cele mai importante, în domeniul protecţiei sociale este reprezentat
de Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială (care la data intrării sale în
vigoare a abrogat Legea 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială). În
conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 47/2006, principiile care stau la baza funcţionării
sistemului de asistenţă socială sunt: universalitatea (potrivit căreia fiecare persoană are dreptul
la asistenţă socială în condiţiile legii); respectarea demnităţii umane (potrivit căreia fiecărei
persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii); solidaritatea socială
(conform căreia comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi pot asigura nevoile
sociale); subsidiaritatea (potrivit căreia, în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate
asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi,
complementar, statul).
De asemenea, Planul Internaţional de Acţiune de la Madrid privind Îmbătrânirea şi Declaraţia
Politică adoptate la Cea de-a Doua Reuniune Generală în Îmbătrânire în Aprilie 2002
marchează un punct de cotitură în modul în care lumea pune problema cheie a “construirii unei
societăţi pentru toate vârstele”. Planul de Acţiune de la Madrid oferă o agendă nouă curajoasă
pentru tratarea problemei îmbătrânirii în secolul XXI. Acesta se focalizează pe trei domenii
prioritare: persoanele vârstnice şi dezvoltarea; promovarea sănătății şi a bunăstării la vârstă
înaintată; şi asigurarea unui mediu permisiv şi sportiv. El reprezintă o resursă pentru politicieni,
sugerând căile prin care Guvernele, organizaţiile nonguvernamentale şi alţi actori reorientează
direcţiile în care societăţile percep, interacţionează şi poartă grijă pentru cetăţenii vârstnici.
Alte acte normative: Legea nr. 17 din 6 martie 2000 privind asistenţa socială a persoanelor
vârstnice, care prevede înfiinţarea de servicii comunitare pentru persoanele vârstnice, la

15
domiciliu, Legea nr. 19 din 27 martie 2000 privind sistemul naţional de pensii, Legea nr. 76 din
16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă prevede subvenţionarea cheltuielilor cu forţa de muncă, efectuate în cadrul unor
programe pentru dezvoltarea comunităţilor locale, inclusiv servicii sociale), Legea nr. 416/2001,
cu modificările şi completările ulterioare, privind asigurarea venitului minim garantat şi care
pentru persoanele vârstnice are mai multe componente sociale care pot fi valorificate
(asigurarea V.M.G., plata asigurării sociale de sănătate pentru vârstnicii care nu au pensii,
acordarea unor servicii de îngrijire la domiciliu prin folosirea orelor de muncă pe care trebuie să
le presteze tinerii apţi de muncă şi aflaţi în căutarea unui loc de muncă, beneficiari ai V.M.G.),
Legea nr. 16 din 6 martie 2000 privind înfiinţarea Consiliului Naţional al persoanelor vârstnice (a
creat cadrul favorabil elaborării unor obiective strategice până în anul 2018 în vederea asigurării
unei mai bune protecţii a persoanelor vârstnice).

8. Populaţia şi grupurile ţintă:


8.1. Lista grupului ţintă; numărul de beneficiari direcţi şi indirecţi
Grupul ţintă este reprezentat de 346 persoane vârstnice din oraşul Zărneşti, județul Brașov.
Beneficiari direcţi:
Beneficiarii direcţi ai acestui proiect sunt 36 de vârstnici, care vor locui în centru, un număr de
30 de vârstnici, care vor beneficia de serviciile de consiliere şi de recuperare oferite de acest
centru şi un număr de 14 persoane format din personalul de specialitate şi auxiliar care îşi va
desfăşura activitatea în cadrul centrului.
Beneficiari indirecţi:
- familiile beneficiarilor;
- comunitatea locala din oraşul Zărneşti;
- autoritatea locala din oraşul Zărneşti;
- D.G.A.S.P.C.;

8.2. Criteriile de selecţie a grupurilor ţintă:


Selecția se realizează, fie pe baza cererilor primite de la persoanele vârstnice sau
reprezentanţii legali ai acestora, fie ca urmare a sesizărilor primite din comunitate. De serviciile
medico-sociale ale centrului de zi beneficiază persoana vârstnică care se regăseşte în cel puţin
una din următoarele situaţii:
- a împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege;
- se confruntă cu probleme de sănătate care necesită recuperare, supraveghere medicală,
administrare tratament ambulatoriu;
- nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei/unor persoane ;

16
- nu are locuinţă în proprietate şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţii de locuit pe baza
resurselor proprii;
- nu realizează venituri sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii şi acoperirea
nevoilor;
- se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile socio-medicale datorită bolii ori stării fizice sau
psihice.
Situaţia socială şi nevoile persoanelor vârstnice se evaluează prin ancheta socială realizată la
domiciliul acestora, ţinând cont de voinţa beneficiarului şi cu participarea unei echipe de
profesionişti implicaţi în proiect: asistent social, medic, consilier.

8.3. Motivele care au stat la baza alegerii grupurilor ţintă:


Persoanele vârstnice reprezintă o categorie de populaţie vulnerabilă datorită limitărilor
fiziologice şi fragilităţii datorate fenomenului de îmbătrânire. În prezent vârstnicii sunt o
categorie socială cu complexe probleme specifice care se accentuează, în condiţiile lipsei
serviciilor specializate de asistenţă. În funcţie de situaţiile particulare de natură socio-
economică, medicală şi fiziologică este necesar ca acestea să beneficieze de măsuri şi acţiuni
specifice de protecţie socială, să aibă acces la resurse pentru asigurarea unei vieţi sigure şi
sănătoase, să beneficieze de îngrijire din partea familiei şi comunităţii, într-un mediu în care să
le fie respectate toate drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv dreptul de a opta la unele
servicii de care pot beneficia şi asupra calităţii propriei vieţi.
Pornind de la principiul solidarităţii sociale conform căruia întreaga comunitate trebuie să
participe la sprijinirea persoanelor vârstnice aflate în dificultate şi să-şi asume obligaţiile în
vederea respectării drepturilor acestor persoane, cu scopul prevenirii, limitării sau înlăturării
riscurilor de marginalizare sau excluziune socială, reprezentanţii celor patru localităţi implicate
în proiect, au decis să iniţieze şi să implementeze Programul social adresat persoanelor
vârstnice , din care face parte si prezentul proiect. Şi nu în ultimul rând şi poate chiar cea mai
importantă motivaţie de selecţie şi promovare a proiectului adresat persoanelor vârstnice este
faptul că aceştia îşi doresc implicarea în proiect, conştientizând faptul că au nevoie de ajutor
pentru a-şi putea îmbunătăţi calitatea vieţii.

8.4. Importanţa proiectului pentru grupurile ţintă


Implementarea proiectului şi realizarea tuturor activităţilor incluse în program vor avea ca
beneficii directe :
- Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi a familiilor acestora;
- Prevenire şi diminuarea agravării bolilor şi deficienţelor acumulate în timp de persoanele
vârstnice;

17
- Asistarea persoanelor aflate în dificultate socială, pentru a-şi conduce viaţa independent, în
acord cu propriile dorinţe;
- Prevenirea apariţiei barierelor sociale şi diminuarea consecinţelor situaţiei actuale;
- Evitarea sau eliminarea formelor negative de discriminare;
- Garantarea unei participări active la viaţa comunităţii a persoanelor aflate în dificultate socială;
-Diminuarea stresului provocat de consecinţele fenomenului de îmbătrânire (singurătate,
izolare, boală);
- Menţinerea şi dezvoltarea abilităţilor de relaţionare socială;

9. Descrierea detaliată a activităţilor


9.1. Pentru obiectivul: „Înfiinţarea şi dotarea unui centru social, pentru persoanele
vârstnice din oraşul Zărneşti, cu o capacitate de 36 de locuri”, activităţile sunt centrate
pe crearea cadrului organizatoric-funcţional, sub directa coordonare a managerului de
proiect şi vizează:
- Formarea echipei de implementare, o echipă de lucru pluridisciplinară;
- Organizarea procedurilor de achiziţii pentru selectarea firmei care să elaboreze documentaţia
tehnico-economică, respectiv DALI;
- Elaborarea documentaţiei tehnico-economice, obţinerea avizelor necesare;
- Organizarea procedurilor de achiziţii pentru selectarea persoanei care va asigura asistenţa
tehnică, respectiv dirigenţia de şantier;
- Încheierea contractului cu dirigintele de şantier;
- Organizarea licitaţiei pentru selectarea firmei de construcţii, care să execute lucrările de
reabilitare, adaptare şi compartimentare a spaţiilor;
- Execuţia lucrărilor de construcţii pentru reabilitarea clădirii şi a spaţiului verde;
- Organizarea licitaţiei pentru achiziţia dotărilor necesare centrului social;
- Dotarea clădirii cu mobilier, echipamente medicale de kinetoterapie şi fizioterapie;
şi alte materiale necesare pentru desfăşurarea activităţilor;
- Monitorizarea implementării proiectului;
- Desfăşurarea activităţii de informare şi promovare;
- Selecţia si angajarea personalului care va lucra în centru;
- Acreditarea centrului social de zi, ca furnizor de servicii sociale;
- Darea în folosinţă a clădirii.

9.2. Activităţi pentru realizarea obiectivului “Asigurarea protecţiei sociale şi oferirea


serviciilor socio-medicale, persoanelor vârstnice în dificultate; prevenirea şi reducerea
instituţionalizării şi marginalizării sociale a persoanelor vârstnice”.

18
Prin programul centrului social, se are în vedere acoperirea cât mai multor nevoi ale
persoanelor vârstnice, atât medicale: kinetoterapie, kinetoprofilaxie, kinetoterapie recuperatori
pre şi post operatorie, masaj, gimnastică, administrare tratament ambulatoriu, consiliere
medicală, psihologică, socială, educație sanitară, cât şi sociale, de petrecere a timpului liber în
mod plăcut şi util. Pentru realizarea acestora, echipa pluridisciplinară are în vedere
următoarele:
- Crearea cadrului organizatoric şi stabilirea criteriilor de selecţie a grupului ţintă astfel încât
nevoile identificate să fie comune şi conforme cu serviciile oferite de centru, excluzând orice
formă de discriminare; activitatea va fi realizată în colaborare cu serviciile publice de asistenţă
socială, medicii de familie, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, reprezentanţi ai
beneficiarilor de servicii sociale, ai Consiliului local şi ai comunităţii, persoane care vin în
permanenţă în contact cu ceea ce se petrece în cadrul comunităţii locale, cunosc foarte bine
situaţia socială, materială, financiară şi atributele morale ale membrilor comunităţii.
Responsabilitatea îndeplinirii acestei activități va reveni primarilor celor patru comune, care şi-
au exprimat dorinţa de a se implica în proiect.
Acestea vor consta în:
- Elaborarea unui program de funcţionare a Centrului şi a unei grile de program pentru
activitățile care se vor desfășura zilnic, activitate realizată în raport cu dorinţele, aşteptările şi
disponibilitatea beneficiarilor;
- Selecţionarea grupului ţintă pe baza informaţiilor culese, informarea beneficiarilor cu privire
la programul Centrului, serviciile oferite, formalităţile şi documentaţia necesară pentru
întocmirea dosarului de beneficiar;
- Introducerea informaţiilor în baza de date, care pentru început, până la dotarea Centrului va
fi creată cu ajutorul echipamentelor IT din cadrul primăriilor;
- Formarea dosarului social pentru fiecare beneficiar, care pentru început va cuprinde datele
despre acesta, copii după actele personale şi ale familiei, ancheta socială şi celelalte
documente întocmite de echipă, cererea de includere în proiect în calitate de beneficiar,
dosarul urmând a fi completat de specialişti pe parcursul derulării proiectului , constituind un
instrument de evaluare al acestuia;
- Recrutarea specialiştilor, a echipei de implementare a proiectului, stabilirea competenţelor,
atribuţiilor şi sarcinilor, precum şi a modului de comunicare, redactarea fişei postului pentru
personal.
Activitatea va fi realizată de managerul de proiect împreună cu S.P.A.S. şi un reprezentant al
D.G.A.S.P.C.
- Întocmirea şi înaintarea la D.M.P.S.Brasov a documentaţiei de acreditare ca furnizor de
servicii sociale conform H.G. 1024/2004 şi O.G.68/2004. Activitatea va fi realizată de asistentul
social, responsabil de îndeplinirea ei fiind managerul de proiect.

19
Principalele activităţi constau în:
- Elaborarea fişei de autoevaluare, a planului strategic, a cartei drepturilor beneficiarilor si a
Codului de etică.
- Obţinerea avizelor necesare funcţionării centrului (autorizaţia sanitară, autorizaţia sanitar-
veterinară, autorizaţia pentru protecţia muncii, autorizaţia de mediu, aviz PSI si alte autorizaţii
prevăzute de lege).

9.3. Activităţi pentru realizarea obiectivului: „Întărirea capacităţii administraţiei publice


locale de a crea parteneriate, organiza şi implementa iniţiative în domeniul serviciilor
sociale”.
Aceste activităţi vor fi realizate cu sprijinul societăţii locale de televiziune prin cablu, al presei
locale, însă vom fi prezenţi şi în cadrul adunărilor cetăţeneşti organizate în orașul Zărnești, şi în
localităţile învecinate, în cadrul cărora vom demara acţiuni de promovare şi informare în scopul
conştientizării opiniei publice privind necesitatea multiplicării proiectului în toate comunităţile
care se confruntă cu această problemă.
- Promovarea proiectului, a evoluţiei acestuia în presa locală şi postul TV local: 10 apariţii în
presa scrisă referitoare la proiect şi la diferite aspecte ale implementării acestuia, 2 emisiuni TV
şi trei spoturi publicitare - responsabil şeful centrului.
- Redactarea şi distribuirea unor pliante prin care vor fi promovate , aşa cum sunt văzute de
însăşi beneficiarii proiectului, activităţile şi serviciile oferite.
- Activităţi de evaluare a proiectului, cu elaborarea unor măsuri de perfecţionare a activităţilor
desfăşurate.
- Elaborarea unui program de măsuri pentru sustenabilitatea şi continuarea ulterioară a
proiectului, identificarea posibililor sponsori (instituţii, oameni de afaceri, organisme şi asociaţii)
şi susţinerea finalizării programului, respectiv crearea serviciului de îngrijitori la domiciliu
pentru persoanele vârstnice dependente sau care nu îşi pot asigura fără sprijin activităţile de
bază, cotidiene.
- Monitorizarea activităților, pe toată durata de implementare a proiectului, realizarea unor
întâlniri lunare ale echipei de proiect, analiza stadiului proiectului, a graficului de activităţi,
întocmirea raportărilor şi a cererilor de rambursare.
- Evaluarea şi raportarea finală a proiectului.

10. Durata de implementare a proiectului:


Durata de implementare a proiectului este de 16 luni.

20
11. Rezultatele anticipate; impactul estimat asupra grupurilor
ţintă.
- În oraşul Zărneşti va funcţiona un Centru social pentru persoanele vârstnice, dotat cu
aparatură, mobilier, echipamente, materiale necesare activităţilor desfăşurate;
- Personalul este deschis fată de nevoile beneficiarilor şi răspunde pozitiv solicitărilor acestora;
- 36 de persoane vârstnice îşi petrec timpul liber în mod plăcut, ca o alternativă la singurătate,
izolare, marginalizare boală;
- 66 persoane vârstnice pot beneficia de servicii sociale din partea unei echipe de profesionişti;
- Familiile lărgite, împreună cu membrii comunităţii locale, reprezentanţii instituţiilor locale
conştientizează existenţa problemei sociale a persoanelor vârstnice şi se implică în acordarea
serviciilor;
- Se vor distribui 500 de pliante care vor cuprinde date despre acest proiect, serviciile sociale
si activităţile organizate;
- Proiectul va fi promovat prin 10 apariţii în presa scrisă, două emisiuni TV şi trei spoturi
publicitare pe posturi naționale.

11.1. Modul în care proiectul va ameliora situaţia grupurilor ţintă.


Implementarea proiectului va avea un prim impact pozitiv asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii
persoanelor vârstnice şi implicit asupra familiilor lărgite şi a comunităţii în general. Prin
serviciile primite se va îmbunătăţi sănătatea beneficiarilor, va creşte speranţa de viaţă a
acestora şi se va diminua stresul provocat de singurătate, boală, izolare. Prin activităţile
organizate la iniţiativa şi cu sprijinul beneficiarilor se oferă posibilitatea îmbinării acţiunilor de
îngrijire a sănătăţii cu petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber, vârstnicii se vor regăsi pe ei
înșiși, vor fi mai motivaţi şi mai încrezători în forţele proprii, iar riscurile inerente la care sunt
expuşi, se vor diminua simţitor.
Impactul asupra comunităţii locale în general:
- conştientizarea existenţei problemei sociale a persoanelor vârstnice şi a necesităţii
intervenţiei;
- implicarea în derularea proiectului inclusiv prin participarea la adunările comunităţii în cadrul
cărora este mediatizat proiectul şi unde îşi pot spune părerea cu privire la succesul sau
insuccesul său;
- reducerea fenomenului marginalizării, izolării, stigmatizării.

11.2.Modul în care proiectul va spori abilităţile manageriale şi/sau tehnice ale grupurilor
ţintă şi ale partenerilor:

21
Implementarea proiectului şi promovarea lui va contribui la sporirea abilităţilor manageriale,
atât a beneficiarilor direcţi (persoanele vârstnice) cât şi a beneficiarilor indirecţi (familia lărgită,
comunitatea locală, instituţii).
Atingerea obiectivelor propuse în cadrul proiectului implică participarea tuturor categoriilor
amintite mai sus, implicarea activă în realizarea activităţilor propuse începând cu planificarea,
continuând cu organizarea, coordonarea, dirijarea şi în final evaluarea.
Astfel vor fi dobândite următoarele abilităţi manageriale:
- participarea în procesul de luare a deciziilor;
- dezvoltarea capacităţii de comunicare;
- dezvoltarea capacităţii de ascultare şi creativităţii;
- dezvoltarea sentimentului de încredere;
- capacitate de preluare şi diseminare a informaţiei;
- implicare în identificarea unor noi surse de finanţare;
- dobândirea unor abilităţi de eficacitate personală: autocunoaştere, iniţiativă, motivaţie,
învăţare, autocontrol, autocritică, gestiunea timpului, optimism, creativitate, integritate,
gestiunea stresului, gestiunea emoţiilor.
În ceea ce priveşte personalul implicat în proiect, principalele abilităţi manageriale pe care şi le
vor dezvolta sunt:
- dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă şi de comunicare;
- dezvoltarea capacităţilor de asumare a succeselor şi a riscurilor;
- dezvoltarea abilităţilor de administrare a resurselor;
- practica şedinţelor şi întâlnirilor eficiente , a instrumentelor şi tehnicilor folosite;
- strategii de rezolvare a problemelor;
- oferirea şi primirea feed-back-ului.
Împărtăşirea cunoştinţelor, experienţelor , ideilor cu ceilalţi specialiști, colegi şi voluntari implicaţi
în proiect dar şi cu membrii comunităţii locale, constituie una din cele mai bune experienţe în
realizarea perfecţionării reciproce şi contribuie în mod direct la dezvoltarea profesională a
tuturor persoanelor implicate în proiect , profesionalism care va fi valorificat atât pentru
continuarea proiectului după încetarea finanţării cât şi pentru dezvoltarea de noi proiecte.
Parcurgerea tuturor etapelor proiectului presupune şi o vastă documentare bibliografică fapt
care contribuie la dobândirea unui nivel ridicat de pregătire teoretică, aplicabilă în practica
profesională ulterioară. Şi nu în ultimul rând acest proiect este o deschidere către universul
dezvoltării de noi proiecte prin care să dezvoltăm parteneriate şi să atragem noi surse de
finanţare în vederea acoperirii tuturor nevoilor sociale.

12. Factori de risc în obţinerea rezultatelor:

22
Factorii de risc care pot să apară pe parcursul implementării proiectului şi să împiedice buna
desfăşurare a activităţilor şi atingerea obiectivelor propuse ar fi următorii:
- Un nivel de pregătire insuficient al personalului în cadrul centrului social. Există posibilitatea
de a nu identifica suficient personal calificat în domeniul oferirii acestui tip de servicii (Ex:
asistenți fizioterapie şi kinetoterapie).
- Un alt factor de risc care trebuie avut în vedere este şi motivaţia financiară a personalului, ştiut
fiind faptul că nivelul salariilor în acest sector de activitate este foarte scăzut iar bugetul într-un
an cu criză financiară nu poate fi unul foarte mare.
- În ceea ce priveşte selectarea grupului ţintă este posibil să ne confruntăm cu o serie de
dificultăţi, capacitatea centrului de zi fiind destul de redusă, comparativ cu numărul mare de
posibili beneficiari.
- Un factor de risc ar putea fi şi modul de abordare al problemei de către comunitatea locală;
dacă majoritatea oamenilor e gata să ofere ajutor la nevoie, nu puţini sunt cei care nu se pot
opri să-i judece sever pe cei aflaţi în nevoie, iar aceştia la rândul lor îşi pot pierde încrederea în
instituţii şi/sau persoane, lucru care ar descuraja dialogul şi comunicarea, factori foarte
importanţi în atingerea rezultatelor propuse.

13. Efectul de multiplicare:


Dezvoltarea şi mediatizarea acestui proiect va deschide posibilitatea extinderii rezultatelor lui şi
demararea unui proces prin care pe viitor şi alte comunităţi locale să poată derula programe
asemănătoare, ştiut fiind faptul că fenomenul îmbătrânirii populaţiei, cu toate efectele sale
negative, se regăseşte în toate localităţile, fie ele urbane sau rurale.
Principiul responsabilității sociale va deveni parte integrantă în misiunea tuturor comunităţilor,
de ajutorare a celor aflaţi în situaţii de risc, regăsindu-se în acţiunile comunităţilor, inclusiv de
înfiinţare a unor astfel de centre medico-sociale de zi în cadrul cărora bătrânii să poată găsi
soluţiile de rezolvare a problemelor lor cât mai aproape de casă fără a fi nevoiţi să se rupă de
rădăcinile lor.

Parteneriatele sociale, voluntariatul, alături de sponsorizări şi de ce nu identificarea unor noi


surse de finanţare interne sau externe se vor constitui în instrumente importante ale procesului
de restaurare a valorilor fundamentale ale existenţei umane.

14. Auto-susţinerea (durabilitatea proiectului)


14.1. Auto-susţinerea financiară

23
Având în vedere faptul că baza materială necesară desfăşurării activităţilor propuse va fi
asigurată prin obținerea finanțării proiectului, Consiliul local al oraşul Zărneşti şi-a exprimat
acordul de a suporta din bugetul local, costurile cu salarizarea personalului, consumabile,
costurile de operare şi reparații, după încetarea finanţării proiectului.
De asemenea avem în vedere şi iniţierea altor proiecte cu finanţare internă sau externă în
vederea diversificării activităţilor şi extinderii capacităţii centrului social pentru persoanele
vârstnice înfiinţat.
Organizarea de schimburi de experienţă între unităţile medico-sociale şi formare continuă a
personalului .

14.2. Auto-susţinerea instituţională


Fiind un proiect gândit şi adresat comunităţii locale primul sprijin pentru continuarea acestuia şi
după încetarea finanţării va veni chiar din cadrul comunităţii locale, a structurilor instituţionale
locale: Primăria şi Serviciul Public de Asistenţă Socială, acestea având ca obiectiv comun
grija pentru persoanele vârstnice şi acordarea unor servicii sociale de calitate cu scopul de a
preveni riscurile la care sunt expuse.
Nu neglijăm însă nici echipa de specialişti a D.G.A.S.P.C. cu care sperăm că vom colabora.

14.3. Auto-susţinerea la nivelul politicilor


Prin realizarea activităţilor de informare şi promovare a proiectului, atât la nivelul comunităţii
locale cât şi în localităţile învecinate vom aduce în atenţia opiniei publice şi a instituţiilor,
problema socială a persoanelor vârstnice al căror număr este în creştere şi pentru care politicile
sociale elaborate până în prezent nu acoperă diversitatea problemelor cu care se confruntă
această categorie socială.
Această iniţiativă poate fi preluată şi de alte comunităţi, instituţii, organizaţii ca un model de
bună practică, care să vină în sprijinul rezolvării problemelor sociale cu care se confruntă
persoanele vârstnice.

15. Resurse umane necesare


Pentru realizarea activităţilor propuse a se realiza şi îndeplinirea obiectivelor proiectului este
necesară formarea unei echipe pluridisciplinare de 14 persoane (asistent social, medic,
psiholog, asistenţi fizioterapeuţi si kinetoterapeuţi, personal auxiliar ).

Echipa propusă pentru punerea în practică a proiectului

24
Pentru atingerea obiectivelor proiectului, ne-am propus următoarea grilă de personal:

Nr.
Funcţia Responsabilităţi
Crt.

Şef centru,coordonator proiect, monitorizare şi evaluare


1 1 Asistent social
internă

2 1 medic Consultaţii şi recomandări medicale

Se ocupă şi răspunde de elaborarea şi implementarea


3 1 Psiholog programului activităţilor de consiliere psihologică, de
socializare şi petrecere a timpului liber

2 Asistenţi fizio şi Se ocupă şi răspund de implementarea programului de


4
kinetoterapie recuperare medicală

2 Asistenţi medicină Supravegherea stării de sănătate, efectuarea unor


5
generală tratamente medicale ambulatorii

6 1 Contabil Se ocupă şi răspunde de activitatea financiară a centrului

7 1 Bucătar Se ocupă de prepararea zilnică a hranei


8 1 Ajutor bucătar Se ocupă de prepararea zilnică a hranei

9 2 Îngrijitoare Întreţinerea curăţeniei şi igienizarea zilnică a centrului

10 1 Muncitor administrativ Se ocupă de întreținere si reparaţii

11 1 Paznic Supravegherea pe timpul nopţii

16. Evaluarea proiectului


16.1. Metodele folosite pentru evaluarea impactului asupra grupului ţintă
Pentru evaluare vom apela la metodele sociologice, atât calitative cât şi cantitative, la care vom
adăuga tehnici de natură psihologică: şedinţe psihoterapeutice, interviul, chestionarul,
observaţia.

25
Evaluarea cantitativă va fi realizată prin compararea rezultatelor preconizate cu cele realizate
şi încadrarea în costurile planificate privind resursele umane şi financiare.
Şedinţele psihoterapeutice vor fi realizate de psiholog, care va decide cu privire la tema aleasă,
ora şi forma de desfăşurare a acestor şedinţe.
Fiind o tehnică care oferă informaţii cu valoare de fapte necesară constituirii materialului
supus analizei calitative, vom apela la observaţia directă a vârstnicilor în mediul familial şi în
mediul social , prin utilizarea unui ghid de observaţie.
Pe tot parcursul desfăşurării proiectului vom solicita pentru evaluare internă a grupului ţintă,
completarea unor chestionare simple; vor răspunde la întrebări simple cu privire la modul în
care resimt efectele participării în cadrul proiectului.
Ca şi procedură de evaluare vom folosi monitorizarea stării de sănătate, în colaborare cu
medicii de familie. Vom urmări dacă din punct de vedere medical, activităţile desfăşurate în
cadrul proiectului au condus la îmbunătăţirea stării de sănătate şi repercusiunile în calitatea
vieţii.
Comunitatea locală va constitui de asemenea un instrument de evaluare a proiectului.
Legat de procedurile de evaluare externă, proiectul va beneficia de monitorizare în evaluare, în
primul rând de la instituţii ale statului: administraţia publică locală, D.G.A.S.P.C., care prin
studiile şi evaluările realizate pe parcursul derulării proiectului, vor reflecta gradul de succes de
care s-a bucurat proiectul.
Ca procedeu extern de evaluare vom utiliza şi modul în care acest proiect este reflectat în
presă şi impactul pe care îl are atât asupra grupului ţintă cât şi a comunităţii locale, dacă acesta
a constituit o motivaţie pozitivă pentru a fi preluat ca exemplu de bună practică.

16.2. Indicatorii cantitativi şi cei calitativi stabiliţi pentru fiecare obiectiv în parte:

Obiectiv Indicatori
Cantitativi Calitativi

26
1. Înfiinţarea şi dotarea - existenţa unui centru social în - clădirea şi spaţiul verde sunt
unui centru social în oraşul Zărneşti, pentru amenajate şi dotate corespunzător;
oraşul Zărneşti, persoanele vârstnice; - aparatura, mobilierul şi celelalte
deservirea unui număr de - existenţa bazei materiale materiale sunt achiziţionate la un
66 de persoane vârstnice pentru desfăşurarea activităţii în preţ competitiv şi corespund din
din acest oraș. bune condiţii; punct de vedere calitativ;
- numărul de personal selectat. - personalul corespunde din punct
de vedere al cerinţelor postului şi
abilităţilor.

2. Asigurarea protecţiei - numărul persoanelor vârstnice - îmbunătăţirea stării de sănătate a


sociale, oferirea serviciilor care vor beneficia de asistenţă persoanele vârstnice;
socio-medicale , medicală şi sprijin social; - diversitatea serviciilor de
persoanelor vârstnice în - frecvenţa întâlnirilor pentru recuperare;
dificultate; prevenirea şi activităţi de socializare;
reducerea - implicarea familiei lărgite în
instituţionalizării şi - numărul vârstnicilor care vor derularea activităţilor;
marginalizării sociale a beneficia de recuperare - implicarea beneficiarilor în
persoanelor vârstnice; medicală; procesul de furnizare al serviciilor;
- frecvenţa şedinţelor de - disponibilitatea echipei de a lucra
consiliere; cu persoanele vârstnice;
- numărul persoanelor care vor - creşterea calităţii vieţii.
beneficia de consiliere.

27
3. Asigurarea unui - numărul persoanelor vârstnice - diversitatea activităţilor
cadru plăcut şi adecvat care îşi vor petrece timpul liber desfăşurate şi calitatea acestora;
vârstei, pentru petrecerea într-un cadru plăcut şi specific - calitatea serviciilor oferite;
timpului liber . vârstei;
- implicarea beneficiarilor în
- numărul şi diversitatea derularea activităţilor;
activităţilor organizate;
-implicarea voluntarilor în
- numărul invitaţilor care activităţile desfăşurate;
participă la activităţi;
- gradul de implicare a familiei
- numărul voluntarilor care lărgite
lucrează în proiect.

16.3. Metodele folosite pentru măsurarea gradului de atingere a obiectivelor propuse .


Pentru măsurarea gradului de atingere a obiectivelor propuse vom utiliza următoarele metode:
observaţia, chestionarul, interviul.
Sursele de informare care urmează a fi consultate în procesul de evaluare sunt membrii
comunităţii locale, personalul implicat în proiect, reprezentanţii autorităţilor locale.
Prin utilizarea observaţiei, ne-am propus să surprindem la faţa locului modul în care au fost
organizate şi desfăşurate activităţile propuse şi impactul pe care acestea l-au avut asupra
grupului ţintă şi al comunităţii. Metoda observaţiei va fi aplicată atât în Centrul social pentru
persoane vârstnice, cât şi în comunitate şi familie.
Pentru obţinerea informaţiilor de profunzime legate de modul în care s-au implicat în proiect atât
personalul şi voluntarii cât şi beneficiarii, familiile acestora şi reprezentanţii instituţiilor locale
(asistent social S.P.A.S., medic de familie, asistent comunitar), vom folosi interviul aplicat
reprezentanţilor autorităţii locale.
Metoda chestionarului va fi aplicată atât beneficiarilor cât şi unui eşantion reprezentativ al
comunităţii locale.

17. Analiza SWOT


Puncte tari:
- existenţa strategiilor de dezvoltare locală în oraşul Zărneşti.
- includerea rezolvării problemelor sociale ale persoanelor vârstnice pe lista priorităţilor
strategiilor de dezvoltare locală;
- existenţa unei clădiri spaţioase care poate fi renovată;
- existenţa cadrului legal necesar derulării proiectului;
- participarea administraţiei publice cu resurse financiare;

28
- participarea comunităţii locale cu resurse umane şi materiale;
- experienţa specialiştilor.

Puncte slabe:
- lipsa experienţei comunităţilor locale în elaborarea de programe similare;
- insuficienta dezvoltare a serviciilor sociale locale;
- numărul redus al personalului calificat în domeniul recuperării medicale.

Oportunităţi:
- disponibilitatea comunităţilor locale de a participa în proiect;
- dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice;
- unicitatea şi noutatea serviciilor de acest tip, în zonă;
- existenţa unui număr mare de potenţiali beneficiari;
- deficitul de acces la servicii medicale specializate;
- lipsa serviciilor comunitare de asistenţă la domiciliu, pentru persoanele vârstnice.

Ameninţări:
- numărul redus de personal calificat în domeniu;
- sistem de informaţii nespecializat.

18. Analiza opţiunilor


Analiza financiară are rolul de a furniza informaţii cu privire la fluxurile de intrări şi ieşiri,
structura veniturilor şi cheltuielilor necesare implementării proiectului dar şi de-a lungul
perioadei previzionate, în vederea determinării durabilităţii financiare. Modelul teoretic utilizat
cuantifică diferenţa dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata sa de
funcţionare, ajustând această diferenţă cu un factor de actualizare, operaţiune necesară pentru
a aduce o valoare viitoare în prezent. Acest model nu ia în considerare amortizarea şi
provizioanele.
Analiza financiară îşi propune să surprindă impactul global al proiectului prin estimarea
reducerilor înregistrate la nivelul diferitelor capitole de costuri si a plusului de venituri. Pentru
aceasta, se vor lua în calcul două scenarii de evoluţie: scenariul “fără proiect” și scenariu “cu
proiect”.

a) Varianta zero (variantă fără investiţie)

29
Acest scenariu presupune ca proiectul nu se implementează. Analiza este construită pe baza
costurilor actuale de operare, în concordanţă cu situaţia reală a obiectului de investiţii. Din
punct de vedere al analizei economice, soluţia “fără proiect” nu generează costuri de investiţii ci
doar de întreţinere. Apar în schimb costuri ale externalitatilor, cum ar fi: imposibilitatea utilizării
centrului şi a dotărilor aferente, creşterea costurilor exploatării. Din cele prezentate anterior,
rezultă o majorare a efectelor negative deja existente si bineînţeles că ar fi mai multe
dezavantaje decât beneficii, iar valoarea ratei interne a rentabilităţii economice va fi mai mică
sau chiar negativă.
Calcularea costurilor de operare şi a veniturilor de exploatare în varianta “fără proiect” nu poate
fi realizată datorită faptului că proiectul de investiţie propus presupune crearea unei
infrastructuri noi. In momentul de fată în oraşul Zărneşti există mai mulţi bătrâni care au nevoie
de sprijin, iar prin crearea centrului social aceştia (care sunt in număr de 346, aşa cum rezultă
din analiza socială efectuată la nivelul oraşul Zărneşti) ar putea beneficia de o masă caldă, de
spaţiu de cazare, fiind îngrijiţi cu mare grijă de personalul de aici şi încurajaţi să participe la
activităţi social-culturale.
Alternativa ”Zero” sau ”nici o acţiune” este prezentată ca element de referinţă faţă de care se
compară cealaltă alternativă pentru diferite elemente ale proiectului „Centrul social pentru
bătrâni – oraşul Zărneşti.
Astfel, pentru asigurarea de servicii sociale optime, urmează să intervină în continuare serviciile
de asistenţă socială din judeţul Braşov, deoarece în oraşul Zărneşti, nu mai există un asemenea
centru social, în acest caz nefiind vorba de a completa o gamă de servicii deja existentă. De
asemenea, pentru situaţii complexe, există un plan de măsuri la nivelul Primăriei Zărneşti, în
care sunt implicaţi factorii de decizie şi personalul de specialitate sanitar şi de administraţie.
În egală măsură există o bună conlucrare cu instituţiile religioase.
Principalele forme de potenţial impact negativ asociate adoptării alternativei Zero sunt
următoarele:
- riscul neglijării bătrânilor şi nepermiterea accesului la servicii sociale adecvate rămâne la
fel de ridicat deoarece serviciile sociale acordate familiei de către primărie, în conformitate
cu legislaţia în vigoare şi cu practica de până în prezent, se caracterizează printr-o
intervenţie bazată pe depăşirea situaţiei de criza în momentul când „ruptura s-a produs
deja” (de exemplu atunci când deja este nevoie de instituirea măsurii de internare într-un
cămin de bătrâni sau când bătrânul este neglijat în sânul familiei şi nu primeşte asistenţă
medicală de specialitate).
- continuă să crească riscul de neglijentă şi lipsa accesului la servicii medicale şi sociale
adecvate ca urmare a lipsei resurselor materiale ale familiilor/bătrânilor cu venituri foarte
mici

30
- continuă să se accentueze sentimentul de marginalizare a bătrânilor – în special a
seniorilor proveniţi din diferite grupuri defavorizate – ca şi a vulnerabilităţii acestora în faţa
unor „binevoitori” care îşi însuşesc bunurile bătrânilor şi apoi îi abandonează pe stradă.
Prin urmare, deşi această variantă implică, din punct de vedere economic, costuri minime,
costurile sociale – ţinând de amploarea crescută a abandonului şi marginalizării bătrânilor, riscul
crescut de neglijenţă şi toate dezavantajele induse determinate de imposibilitatea acestor
seniori de a avea acces la servicii sociale şi medicale (mai ales în condiţiile actualei crize
economice care accentuează nivelul de sărăcie a numeroase familii, în special în mediul rural)
sunt foarte mari şi pot avea un puternic impact pe termen lung.

b) Varianta cu proiect (variantă cu investiţie maximă)


Varianta recomandată – varianta cu investiţie maximă – presupune reabilitarea unui centru
social pentru bătrâni. În vederea atingerii obiectivelor stabilite în Prioritatea VI „Creşterea
ocupării forţei de muncă, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale” din iniţiativa mai
complexă de investiţii denumită „Agenda Locală 21” care are ca obiectiv general mobilizarea
resurselor necesare, responsabilizarea factorilor relevanţi şi asigurarea unui parteneriat eficient
în vederea valorizării bătrânului în societate şi a promovării, protecţiei şi respectării drepturilor
seniorilor, diversificarea serviciilor pentru persoanele cu handicap, persoanele vârstnice, şi a
altor categorii defavorizate, unul dintre cele mai importante domenii de intervenţie este
diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de administra ţia
publică locală, instituţii şi ONG-uri.
Una dintre propunerile serviciului de specialitate din cadrul Primăriei Zărneşti, susţinută de o
parte dintre consilierii locali, vizează amenajarea unui Centru social pentru bătrâni pe
amplasamentul descris anterior. Clădirea – ale cărei caracteristici şi costuri au fost descrise la
capitolele anterioare va găzdui 36 de bătrâni. Bătrânii vor fi îndrumaţi de asistenţii sociali
angajaţi şi vor fi antrenaţi în diferite activităţi.

19. Analiza financiară


Scopul analizei este acela de a identifica şi cuantifica cheltuielile necesare pentru
implementarea proiectului, dar şi a cheltuielilor si veniturilor generate de proiect în faza
operaţională. Modelul teoretic aplicat cuantifica diferenţa dintre veniturile si cheltuielile
generate de proiect pe durata sa de funcţionare, ajustând această diferenţă cu un factor de
actualizare, operaţiune necesară pentru a aduce o valoare viitoare în prezent, la un numitor
comun.
Investiţia care se va crea va fi utilizată ca un serviciu social, astfel analiza financiară va fi
efectuată pentru un număr de 20 de ani.

31
Implementarea proiectului este estimată să înceapă în anul 2011 şi va avea o durată de
implementare de 16 luni.
Premisele analizei financiare sunt următoarele:
- Rata de actualizare utilizata în analiza financiara a proiectului este de 5%;
- Proiecţii financiare pe 20 ani – 2 ani de execuţie + 18 ani de operare;
- Nu este un proiect generator de venituri;
- Atât în perioada de execuţie cât şi în cea de operare cheltuielile se decontează în luna
următoare efectuării lor (cu excepţia cheltuielilor din contribuţia proprie a solicitantului,
în faza de proiectare şi execuţie, care se decontează imediat);
- Finanţarea ulterioară se realizează din fonduri publice, fluxul anual de numerar fiind
egal cu zero.
Fiind o investiţie din fonduri publice nerambursabile care nu produce profit în perioada de
operare.
Fiind o investiţie cu VNA negativă rata internă de rentabilitate este de asemenea negativă.
Raportul cost/beneficiu din punct de vedere strict financiar este unitar, proiectul nu este
generator de venit iar intrările şi ieşirile de numerar sunt egale.
Sustenabilitatea financiară a proiectului este demonstrată de valoarea fluxului cumulat de
numerar, care in cazul nostru este negativ pentru toata perioada.
Rata internă de rentabilitate reală este stabilită la 5%, considerată a fi egală cu costul de
oportunitate al capitalului prezent.
Principalele costuri se refera la: cheltuielile cu personalul, cheltuielile aferente activităţii de
exploatare, aferente întreţinerii şi igienizării (acestea se referă la zugrăveli, vopsitorii şi alte
lucrări necesare păstrării clădirii în stare de funcţionare, ce se vor efectua periodic).
Sursele de finanţare au în vedere costul lucrărilor de întreţinere, pentru care Consiliul Local al
oraşului Zărneşti va aloca sume anuale corespunzătoare.
In calculul sustenabilităţii proiectului nu s-a luat în considerare valoarea reziduală a investiţiei,
deoarece investiţia nu va fi lichidată la sfârşitul ultimului an de previziune, deci nu există o
intrare reală de bani.
Costuri de exploatare:

- cheltuieli cu asigurarea hranei = 240.000 lei/an

- cheltuieli cu utilităţile = 90.000 lei/an

- cheltuieli cu personalul = 180.000 lei/an

- cheltuieli cu servicii diverse = 5.000 lei/an

- cheltuieli de înteţinere = 2.000 lei/an si 10.000 lei/an din 5 in 5 ani.

32
- cheltuieli de promovare = 1.000 lei/an

Total = 518.000 lei/an in primii 5 ani


Se estimează un cost de 18 lei/zi/beneficiar, pentru asigurarea a trei mese şi două gustări în
fiecare zi.
Având în vedere că din totalul de 14 persoane, majoritatea viitorilor angajaţi vor avea salarii
minime, se estimează un cost mediu salarial de: 1.071 lei/persoană/lună.
Pentru utilităţi se estimează un cost mediu de 7.500 lei/lună.
Pentru reparaţiile curente se estimează o suma de 2.000 lei/an, urmând ca din anul 6, aceasta
sumă să se majoreze, ajungând la 10.000 lei/an, din 5 in 5 ani.
Consiliul local al oraşului Zărneşti, se angajează să prevadă anual, în bugetul sau, sumele
necesare desfășurării în bune condiţii a activităţii în centrul social pentru bătrâni.

20. Analiza economică


Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie pozitivă netă
pentru societate.
Având în vedere că din analiza strict financiară reiese că proiectul nu e rentabil – VNA şi RIR
negative, raport cost/beneficiu unitar şi ţinând cont de faptul că este vorba de o investiţie
publică în scop social – accesul bătrânilor defavorizaţi la serviciile sociale – vor fi trecute în
revistă beneficiile sociale şi impactul proiectului asupra grupurilor ţintă, entităţilor implicate în
implementare şi comunităţii locale în general.
Astfel, situaţia grupului ţintă se va îmbunătăţi pe termen lung în primul rând datorită stimulării
iniţiativei şi a implicării sociale. Gradul de implicare al fiecărei persoane din grupul ţintă în
familie şi societate se va îmbunătăţi substanţial ca urmare a metodelor de responsabilizare a lor
şi de creştere a încrederii în sine.
Implicarea grupului ţintă – respectiv cei 36 bătrâni care vor beneficia de serviciile Centrului
social pentru bătrâni – va produce următoarele efecte:
Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi a familiilor acestora;
Prevenire şi diminuarea agravării bolilor şi deficienţelor acumulate în timp de
persoanele vârstnice;
Asistarea persoanelor aflate în dificultate socială, pentru a-şi conduce viaţa
independent, în acord cu propriile dorinţe;
Prevenirea apariţiei barierelor sociale şi diminuarea consecinţelor situaţiei actuale;
Evitarea sau eliminarea formelor negative de discriminare;
Garantarea unei participări active la viaţa comunităţii a persoanelor aflate în dificultate
socială;

33
Diminuarea stresului provocat de consecinţele fenomenului de îmbătrânire
(singurătate, izolare, boală);
Menţinerea şi dezvoltarea abilităţilor de relaţionare socială;
Reducerea factorilor de risc pentru bătrâni vulnerabili – ca urmare a activităţilor
recreative şi de socializare desfăşurate în Centrul social, a programelor personalizate de
intervenţie, a programelor şi procedurilor medicale şi a activităţilor de consiliere;
Îmbunătăţirea stării generale fizice şi psihice a bătrânilor – ca urmare a activităţilor
desfăşurate în Centrul social.
Implementarea proiectului va avea un prim impact pozitiv asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii
persoanelor vârstnice şi implicit asupra familiilor lărgite şi a comunităţii în general. Prin serviciile
primite se va îmbunătăţi sănătatea beneficiarilor, va creşte speranţa de viaţă a acestora şi se
va diminua stresul provocat de singurătate, boală, izolare. Prin activităţile organizate la iniţiativa
şi cu sprijinul beneficiarilor se oferă posibilitatea îmbinării acţiunilor de îngrijire a sănătăţii cu
petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber, vârstnicii vor fi mai motivaţi şi mai încrezători în
forţele proprii, iar riscurile inerente la care sunt expuşi se vor diminua simţitor.
Impactul asupra comunităţii locale în general:
- conştientizarea existenţei problemei sociale a persoanelor vârstnice şi a necesităţii
intervenţiei;
- implicarea în derularea proiectului inclusiv prin participarea la adunările comunităţii în cadrul
cărora este mediatizat proiectul şi unde îşi pot spune părerea cu privire la succesul sau
insuccesul său;
- reducerea fenomenului marginalizării, izolării, stigmatizării.
Implementarea proiectului şi promovarea lui va contribui la sporirea abilităţilor manageriale,
atât a beneficiarilor direcţi (persoanele vârstnice) cât şi a beneficiarilor indirecţi (familia lărgită,
comunitatea locală, instituţii).
Atingerea obiectivelor propuse în cadrul proiectului implică participarea tuturor categoriilor
amintite mai sus, implicarea activă în realizarea activităţilor propuse începând cu planificarea,
continuând cu organizarea, coordonarea, dirijarea şi în final evaluarea.
Pentru Consiliul Local al oraşului Zărneşti şi pentru toate celelalte entităţi implicate – unităţi
medicale, Consiliul comunitar consultativ, alte structuri publice şi private active în domeniul
social – lucrul împreună într-un proiect de asemenea amploare şi importanţă va permite
obţinerea următoarele abilităţi manageriale:
- participarea în procesul de luare a deciziilor;
- dezvoltarea capacităţii de comunicare;
- dezvoltarea capacităţii de ascultare şi creativităţii;
- dezvoltarea sentimentului de încredere;
- capacitate de preluare şi diseminare a informaţiei;
- implicare în identificarea unor noi surse de finanţare;

34
- dobândirea unor abilităţi de eficacitate personală: autocunoaştere, iniţiativă, motivaţie,
învăţare, autocontrol, autocritică, gestiunea timpului, optimism, creativitate, integritate,
gestiunea stresului, gestiunea emoţiilor.
În ceea ce priveşte personalul implicat în proiect, principalele abilităţi manageriale pe care şi le
vor dezvolta sunt:
- dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă şi de comunicare;
- dezvoltarea capacităţilor de asumare a succeselor şi a riscurilor;
- dezvoltarea abilităţilor de administrare a resurselor;
- practica şedinţelor şi întâlnirilor eficiente , a instrumentelor şi tehnicilor folosite;
- strategii de rezolvare a problemelor;
- oferirea şi primirea feed-back-ului.
Împărtăşirea cunoştinţelor, experienţelor, ideilor cu ceilalţi specialişti, colegi implicaţi în proiect
dar şi cu membrii comunităţii locale, constituie una din cele mai bune experienţe în realizarea
perfecţionării reciproce şi contribuie în mod direct la dezvoltarea profesională a tuturor
persoanelor implicate în proiect, profesionalism care va fi valorificat atât pentru continuarea
proiectului după încetarea finanţării cât şi pentru dezvoltarea de noi proiecte .
Parcurgerea tuturor etapelor proiectului presupune şi o vastă documentare bibliografică fapt
care contribuie la dobândirea unui nivel ridicat de pregătire teoretică, aplicabilă în practica
profesională ulterioară. Şi nu în ultimul rând acest proiect este o deschidere către universul
dezvoltării de noi proiecte prin care să dezvoltăm parteneriate şi să atragem noi surse de
finanţare în vederea acoperirii tuturor nevoilor sociale.
Un alt rezultat important este creşterea nivelului de pregătire a persoanelor din oraşul Zărneşti
– viitorii angajaţi ai noului serviciu creat – prin dobândirea cunoştinţelor şi experienţei necesare
pentru a lucra cu bătrânii beneficiari ai serviciilor sociale.
Nu în ultimul rând, în urma proiectului, întreaga comunitate va fi mai bine pregătită pentru
abordarea problematicii accesului bătrânilor la servicii sociale şi medicale şi identificarea de
soluţii la nivelul comunităţii – va cunoaşte mai bine problemele cu care se confruntă
comunitatea în ceea ce priveşte îngrijirea seniorilor, va putea interveni cât mai de timpuriu în
susţinerea familiilor şi a bătrânilor aflaţi în situaţie dificilă, neglijaţi şi bolnavi, va putea contribui
la întocmirea corectă a planurilor de servicii pentru bătrânii care necesită îngrijire etc.
Din punct de vedere structural, pe termen scurt, derularea proiectului (ţinând cont de grupurile
ţintă alese şi de activităţile destinate acestora) nu va aduce modificări la nivelul legislaţiei
naţionale, dar se vor produce modificări majore în ceea ce priveşte codurile de conduită şi
metodele de lucru ale grupurilor ţintă şi altor entităţi publice şi private care îşi desfăşoară
activitatea în domeniul serviciilor sociale şi a îngrijirii bătrânilor.

35
Pe termen lung, multiplicat ca exemplul de bună practică, proiectul va putea determina
îmbunătăţiri ale metodelor şi codurilor de conduită la nivelul întregului domeniu al serviciilor
sociale.
Indicatori socio-economici:
- Valoarea Actualizată Netă economică (VANE);
- Rata Internă de Rentabilitate Economică (RIRE);
- Raportul beneficiu/cost ( B/C).

Indicatori economici:
- Costul de investiţie pe persoană deservită;
- Costul de investiție pe loc de muncă creat direct;
- Costul de investiție pe loc de muncă creat direct sau indirect.
Costuri si beneficii indirecte:
Pentru a estima impactul social rezultat din implementarea proiectului, fluxurile de numerar sunt
estimate pe baza preţurilor sociale. Acestea sunt preţuri de piaţă convertite la preţuri care
reprezintă valoarea economică reală şi costul mărfurilor.
Costuri indirecte in faza de implementare:
Nu există costuri sociale asociate terenului, deoarece clădirea în care va funcţiona Centrul
social pentru bătrâni, există şi aparţine domeniului public.
Costul construcţiei este împărțit în următoarele categorii:
- Forţa de muncă specializată = 74.000 lei
- Forţa de muncă calificată = 152.000 lei
- Forţa de muncă necalificată = 250.000 lei
- Materiale si echipamente = 2.005.872 lei
- Costuri de transport = 330.000 lei
- Profit = 129.000 lei
- TVA = 558.766 lei
Total = 3.499.638 lei
Factori de corecție:
- Forţa de muncă specializată 0,8
- Forţa de muncă calificată 0,8
- Forţa de muncă necalificată 0,7
- Materiale si echipamente 0,8

36
- Costuri de transport 1,20
- Profit 0,84
- TVA 0,50
Aplicând factorii de corecţie la valorile investiției, rezulta costurile sociale ale proiectului:
- Forţa de muncă specializată = 59.200 lei
- Forţa de muncă calificată = 121.600 lei
- Forţa de muncă necalificată = 175.000 lei
- Materiale si echipamente = 1.604.698 lei
- Costuri de transport = 396.000 lei
- Profit = 108.360 lei
- TVA = 279.383 lei
Total = 2.744.241 lei
Se observă că pentru implementarea acestui proiect, costul social este mai mic decât cel
financiar cu 755.397 lei.
Costuri indirecte în faza de exploatare:
Acest proiect, nu este generator de venituri, ceea ce implică o alocaţie bugetară din partea UAT
Zărneşti, pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare si asigurarea serviciilor în centrul social
pentru bătrâni. Aceste costuri sunt asimilate unor costuri sociale, astfel încât, în analiza socio-
economică, cheltuielile de exploatare sunt costuri sociale.
Beneficii indirecte în stadiul de implementare:
Beneficiile indirecte vor proveni din forţa de muncă, asigurările sociale, materiale locale, taxe,
cote legale şi vor echilibra diferenţa dintre costul social şi financiar, fiind distribuite în perioada
de implementare astfel:
2018 151.079 lei
2019 604.318 lei
Beneficiile sociale din forţa de muncă angajată direct, au fost calculate ținând cont de
cheltuielile de personal estimate şi de faptul că din cheltuielile totale cu forţa de muncă, 50%
reprezintă diferite contribuții şi impozitul pe venit, rezultând beneficii sociale de 90.000 lei.
Taxe si cote legale derivate din cheltuielile de exploatare, reprezintă 20% din cheltuielile de
exploatare cu excepţia cheltuielilor de personal, rezultând suma de 69.000 lei.
Sume din bugetul local pentru persoanele din căminul de bătrâni, conform HG 23/2018
referitoare la standardele de cost: 594.000 lei.

37
Rezultatele analizei economice:
VANE = 5.86202
RIRE = 24.342397
Raportul cost/beneficiu =1.72570
Indici financiari calculaţi in primul an de exploatare;

- Cost de investiţie pe persoană deservită: 53.025 lei

- Cost de investiţie pe loc de muncă creat: 249.974 lei

- Cost e exploatare anual pe persoană deservită: 14.583 lei

21. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate evidenţiază influenţa factorilor de risc, identificaţi cu posibilitatea de


nerealizare a factorilor pozitivi care conduc la apariţia rentabilităţii financiare şi economice a
proiectului.
Analiza de senzitivitate urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra
modificării diferiţilor indicatori ai proiectului.
Analiza de senzitivitate constă în determinarea intervalului de evoluţie a indicatorilor de
profitabilitate, consideraţi pentru diferite scenarii de evoluţie ai factorilor cheie, în scopul testării
solidităţii rentabilităţii proiectului şi pentru a-i ierarhiza din punct de vedere al gradului de risc.
Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii critici ai
modelului, ale căror variaţii, în sens pozitiv sau în sens negativ, comparativ cu valorile folosite
pentru cazul optimal, conduc la cele mai semnificative variaţii asupra principalilor indicatori ai
rentabilității.
Având în vedere că proiectul de faţă este o investiţie din fonduri publice, cu caracter social, care
nu aduce profit şi care, în condiţii normale (fără amânări sau întârzieri în transferurile către
bugetul local) are un flux de numerar egal cu zero la sfârşitul fiecărui an, intrările şi ieşirile de
numerar fiind egale, singurul parametru care poate fi influenţat este costul de operare.
Scenariul de bază ia în considerare o rată a inflaţiei de 7% începând cu anul 2019, o creştere
medie anuală de 9% a costurilor cu materialele consumabile, energia electrică, apa şi
alimentele şi o creştere cu 15% a salariilor, tot în anul 2019.
Analiza senzitivităţii, aplicată acelor parametri consideraţi a fi cei mai critici – rata inflaţiei (o
variaţie cu 2% faţă de valoarea scenariului de bază), dinamica preţurilor (o variaţie cu 1% faţă
de valoarea scenariului de bază) şi dinamica salariilor (o variaţie cu +1% respectiv -3% faţă de
valoarea scenariului de bază) a produs rezultatele prezentate în tabelul de mai jos asupra
costurilor de operare:

38
Parametrul Variaţia parametrului Variaţia costurilor de operare (%)
5% -1%
Rata inflaţiei
9% 1%
8% -0,5%
Dinamica preţurilor
10% 0,5%
16% - 7%
Dinamica salariilor
12% - 8%

Considerând datele prezentate în tabel, prin efectuarea unei analize de senzitivitate ajungem la
concluzia că investiţia are o rentabilitate bună, nefiind afectată de variaţiile individuale
semnificative ale variabilelor cheie ale modelului. Prin urmare proiectul are o rentabilitate
economică sub rata de actualizare considerată (5%), determinate într-o măsură semnificativă
de variaţia crescătoare semnificativă a celei mai importante categorii de costuri.

22. Analiza de risc


În vederea prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de studii geologice, geofizice, hidrologice,
hidrogeologice, studii referitoare la clima zonala. Au fost analizate şi estimate riscurile de natură
financiara, de administrare şi de implementare.
Analiza de risc porneşte de la premisele iniţiale luate în considerare la elaborarea proiectului –
respectiv rezultatele se pot obţine, iar activităţile se pot implementa dacă:
populaţia răspunde la obiectivele proiectului, se respectă legislaţia şi normele în
vigoare;
sunt asigurate în termen resursele financiare, umane şi materiale;
datele utilizate în elaborarea documentaţiilor tehnice sunt reale;
există un climat socio – economic favorabil, există confort şi condiţiile optime de
muncă;
personalul implicat are experienţă suficientă în implementarea unor proiecte similare
şi competenţele tehnice necesare, condiţiile tehnice şi de mediu sunt aceleaşi pe tot
orizontul de timp;
se menţin parteneriatele iniţiale şi procedurile de achiziţie;
canalele mass-media sunt bine alese, mijloacele publicitare amplasate
corespunzător.
Prima etapă a analizei de risc constă în evaluarea riscurilor – care se va realiza ţinând cont
de următoarele elemente:
Condiţii: cauzele probabile ale riscului;
Consecinţe: scenariul în caz de materializare a riscului;

39
Probabilitatea de apariţie a riscului (în procente);
Gravitatea impactului în caz de apariţie a riscului (în procente);
Expunere la risc: produsul dintre probabilitate şi impact;
Planificarea răspunsului : documentarea despre risc (cum se doreşte atenuarea
efectelor riscului identificat);
Planul de contingenţă: paşii ce trebuie efectuaţi în cazul în care riscul se
materializează;
Declanşator : specificarea evenimentului care subliniază necesitatea declanşării
planului de contingenţă;
Responsabil: menţionarea persoanei responsabile cu monitorizarea şi controlul
riscului de pe poziţia respectivă.
Evaluarea riscurilor se va realiza în următoarele etape:
Identificarea Riscurilor;
Analiza Riscurilor;
Ierarhizarea Riscurilor – lista riscurilor prioritizate după suma procentelor date de
probabilitatea de apariţie şi importanţa pentru proiect – reieşind următoarea clasificare:

Coeficient de Impact Probabilit


Grad Punctaj
Risc / Sursă de risc importanţă în potenţial ate de
prioritate total
proiect negativ apariţie
Creşterea preţurilor
1 la materii prime şi 70% 90% 60% 220
energie
Întârzierea
rambursării sumelor
2 80% 70% 50% 210
cheltuite, de către
finanţator
Retragerea
sprijinului politic la
3 80% 90% 10% 180
nivel local şi
judeţean
Fluctuaţii de curs
4 15% 80% 80% 175
valutar
Modificări în
5 legislaţia achiziţiilor 60% 60% 30% 150
publice
6 Absenţa forţei de 50% 80% 10% 140
muncă calificate în

40
construcţii pe plan
local
Rapoarte financiare
7 incorecte sau 60% 50% 10% 120
incomplete
Condiţii
8 meteorologice 30% 20% 20% 70
nefavorabile

Un rol esenţial în eliminarea riscurilor îl are şi sistemul de monitorizare. Esenţa acestuia constă
în compararea permanentă a situaţiei de fapt cu planul existent: evoluţie fizică, cheltuieli
financiare, evoluţia calitativă (şi anume dacă obiectivele proiectului sunt congruente cu activele
create). O abatere indicată de sistemul de monitorizare conduce la un set de decizii a
managerilor de proiect cu privire la posibilitatea implementării unor măsuri de remediere.
Sistemul de monitorizare trebuie să fie sprijinit de sistemul de control în situaţia în care s-au
constatat abateri. Comunicarea dintre aceste două sisteme se realizează prin intermediul
sistemului informaţional care ajuta la circularea informaţiilor strict necesare, precum: măsurarea
evoluției fizice si financiare, controlul calitativi, urmărirea evoluţiei fondurilor, compararea
abaterilor dintre plan şi realitate, împiedicarea evoluţiilor nedorite prin luarea unor decizii la timp
etc.
Controlul Riscului – se realizează prin dezvoltarea Planului de Management al Riscului
(planul de răspuns la risc); care implică definirea paşilor de urmărire a oportunităţilor şi de
răspuns la ameninţări. Răspunsul la ameninţări poate fi de tipul:
Evitare: eliminarea unei ameninţări specifice, de cele mai multe ori prin eliminarea
cauzei;
Atenuare: reducerea valorii aşteptate a evenimentului cu potenţial de risc prin
reducerea probabilităţii de apariţie sau a dimensiunii impactului sau a amândurora;
Acceptare: acceptarea consecinţelor – se va alege acceptarea activă prin dezvoltarea
unui plan de contingenţă ce va trebui executat în cazul în care riscul se produce.

23. Sursele de finanţare a investiţiei

Sursa de finanțare Lei Euro


Finanţare nerambursabilă UE 2.448.369,28 587.900,23
Contribuţia beneficiarului 492.502,72 118.259,31

41
TVA 558.765,68 134.170,31
Total 3.499.637,68 840.329,85

24. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei


1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie
În faza de execuţie nu se vor crea locuri de muncă directe, în sensul că locurile de muncă nou
create nu aparţin solicitantului.
2. număr de locuri de muncă create în faza de operare: 14
Centrul social pentru bătrâni din oraşul Zărneşti va funcţiona ca serviciu social distinct,
subordonat Consiliului Local Zărneşti – având următoarea structură de personal previzionată:
- 1 asistent social - şef centru;
- 1 medic;
- 1 psiholog part time;
- 2 asistenți Kinetoterapie şi Fizioterapie;
- 2 asistenți medicină generală;
- 1 contabil;
- 1 bucătar;
- 1 ajutor bucătar;
- 2 îngrijitoare;
- 1 muncitor administrativ;
- 1 paznic.

25. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei


a. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)
Toate valorile sunt calculate la cursul Inforeuro aferent lunii Mai 2018: 1 € = 4,6615 lei
Valoare totală investiţie fără TVA: 2.940.872 lei = 630.881 Euro – din care:
C+M: 2.152.410 lei = 461.741 Euro

Valoare totală investiţie cu TVA: 3.499.638 lei = 750.753 Euro – din care:
C+M: 2.563.000 lei = 549.823 Euro

42
b. durată de realizare (luni) 16 luni
c. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice)
Capacităţi fizice:
- o construcţie reabilitata cu următoarele caracteristici: regim de înălţime: S+P+2E;
- branşamente la reţelele de utilităţi;
- bazin;
- spaţii verzi amenajate pe o suprafaţă de 300 mp.
Capacitatea clădirii: 36 de locuri
d. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia,
după caz.
Investiţia are ca obiectiv general dezvoltarea unei reţele de servicii sociale comunitare oferite la
nivelul comunităţii locale de către administraţia publică a oraşului Zărneşti în vederea
îmbunătăţirii calităţii infrastructurii pentru serviciile sociale, pentru asigurarea unui acces egal al
cetăţenilor la astfel de servicii.
Legat de acest obiectiv general şi de obiectivele specifice (descrise la capitolul V), în primul an
de funcţionare se aşteaptă următoarele rezultate măsurabile:
- În oraşul Zărneşti va funcţiona un Centru social pentru persoanele vârstnice, dotat cu
aparatură, mobilier, echipamente, materiale necesare activităţilor desfăşurate;
- Personalul este deschis fată de nevoile beneficiarilor şi răspunde pozitiv solicitărilor acestora;
- 36 de persoane vârstnice îşi petrec timpul liber în mod plăcut, ca o alternativă la singurătate,
izolare, marginalizare boală;
- 66 persoane vârstnice pot beneficia de servicii sociale din partea unei echipe de profesionişti;
- Familiile lărgite, împreună cu membrii comunităţii locale, reprezentanţii instituţiilor locale
conştientizează existenţa problemei sociale a persoanelor vârstnice şi se implică în acordarea
serviciilor;
- Se vor distribui 500 de pliante care vor cuprinde date despre acest proiect, serviciile sociale si
activităţile organizate ;
- Proiectul va fi promovat prin 10 apariţii în presa scrisă, două emisiuni TV şi trei spoturi
publicitare pe posturi naţionale.
În concluzie, prin înfiinţarea şi funcţionarea acestui Centru social pentru bătrâni, de tip
rezidenţial, de tip rezidenţial, Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Zărneşti îşi propune
să dovedească faptul că bătrâneţea poate fi frumoasă, iar vârstnicii pot continua să se bucure
de viaţă dacă îi tratăm cu respect, dacă îi ajutăm să se simtă integraţi în societate, activi şi
preţuiţi.

43
Tabel 1
Evoluția costurilor de exploatare
Cheltuieli
Cheltuieli cu sociale în
Nr.
Anul investiția de exploatare Total
Crt.
bază (alocații
bugetare)
1 2018 585,290 585,290
2 2019 1,977,260 1,977,260
3 2020 518,000 518,000
4 2021 520,000 520,000
5 2022 522,000 522,000
6 2023 524,000 524,000
7 2024 526,000 526,000
8 2025 536,000 536,000
9 2026 538,000 538,000
10 2027 540,000 540,000
11 2028 542,000 542,000
12 2029 544,000 544,000
13 2030 546,000 546,000
14 2031 556,000 556,000
15 2032 558,000 558,000
16 2033 560,000 560,000
17 2034 562,000 562,000
18 2035 564,000 564,000
19 2036 566,000 566,000
20 2037 576,000 576,000
Total 2,562,550 9,798,000 12,360,550

Tabel 2
Evoluția beneficiilor generate de proiect
Anul TOTAL 5%

44
Taxe, cote
Locuri de derivate Total
Nr. În muncă din venituri HG
Crt implementare create cheltuielile din 23/2018
direct de exploatare
exploatare
1 2018 151,079 151,079 151,079 151,079
2 2019 604,318 604,318 306,000 910,318 1,216,318
3 2020 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 815,000
4 2021 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 850,000
5 2022 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 900,000
6 2023 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 950,000
7 2024 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 990,000
8 2025 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,035,000
9 2026 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,090,000
10 2027 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,150,000
11 2028 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,200,000
12 2029 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,260,000
13 2030 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,320,000
14 2031 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,390,000
15 2032 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,500,000
16 2033 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,550,000
17 2034 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,605,000
18 2035 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,700,000
19 2036 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,770,000
20 2037 90,000 69,000 159,000 612,000 771,000 1,900,000
Total 755,397 1,620,000 1,242,000 3,617,397 11,322,000 14,939,397 24,342,397

Tabel 3
Determinarea valorii nete actualizate economic
Costurile Veniturile Flux
Nr.
Anul Coeficient
Crt. Total Actualizat Total Actualizat Net Actualizat

1 2018 0.952 585,290 557,196 151,079 143,827 -434,211 -413,369


2 2019 0.907 1,977,260 1,793,375 1,216,318 1,103,200 -760,942 -690,174
3 2020 0.864 518,000 447,552 815,000 704,160 297,000 256,608

45
4 2021 0.823 520,000 427,960 850,000 699,550 330,000 271,590
5 2022 0.784 522,000 409,248 900,000 705,600 378,000 296,352
6 2023 0.746 524,000 390,904 950,000 708,700 426,000 317,796
7 2024 0.711 526,000 373,986 990,000 703,890 464,000 329,904
8 2025 0.677 536,000 362,872 1,035,000 700,695 499,000 337,823
9 2026 0.645 538,000 347,010 1,090,000 703,050 552,000 356,040
10 2027 0.614 540,000 331,560 1,150,000 706,100 610,000 374,540
11 2028 0.585 542,000 317,070 1,200,000 702,000 658,000 384,930
12 2029 0.557 544,000 303,008 1,260,000 701,820 716,000 398,812
13 2030 0.530 546,000 289,380 1,320,000 699,600 774,000 410,220
14 2031 0.505 556,000 280,780 1,390,000 701,950 834,000 421,170
15 2032 0.481 558,000 268,398 1,500,000 721,500 942,000 453,102
16 2033 0.458 560,000 256,480 1,550,000 709,900 990,000 453,420
17 2034 0.436 562,000 245,032 1,605,000 699,780 1,043,000 454,748
18 2035 0.416 564,000 234,624 1,700,000 707,200 1,136,000 472,576
19 2036 0.396 566,000 224,136 1,770,000 700,920 1,204,000 476,784
20 2037 0.377 576,000 217,152 1,900,000 716,300 1,324,000 499,148
Total 12,360,550 8,077,723 24,342,397 13,939,743 11,981,847 5,862,020

VANE la 5% 5.86202

B/C 1.72570

Tabel 4
Determinarea ratei interne de rentabilitate
Costurile Veniturile Flux
Nr. Crt. Anul Coeficient
Total Actualizat Total Actualizat Net Actualizat

1 2018 0.788 585,290 461,209 151,079 119,050 -434,211 -342,158


2 2019 0.621 1,977,260 1,227,878 1,216,318 755,333 -760,942 -472,545
3 2020 0.489 518,000 253,302 815,000 398,535 297,000 145,233
4 2021 0.385 520,000 200,200 850,000 327,250 330,000 127,050
5 2022 0.303 522,000 158,166 900,000 272,700 378,000 114,534
6 2023 0.239 524,000 125,236 950,000 227,050 426,000 101,814
7 2024 0.188 526,000 98,888 990,000 186,120 464,000 87,232
8 2025 0.148 536,000 79,328 1,035,000 153,180 499,000 73,852
9 2026 0.117 538,000 62,946 1,090,000 127,530 552,000 64,584

46
10 2027 0.092 540,000 49,680 1,150,000 105,800 610,000 56,120
11 2028 0.072 542,000 39,024 1,200,000 86,400 658,000 47,376
12 2029 0.057 544,000 31,008 1,260,000 71,820 716,000 40,812
13 2030 0.045 546,000 24,570 1,320,000 59,400 774,000 34,830
14 2031 0.035 556,000 19,460 1,390,000 48,650 834,000 29,190
15 2032 0.028 558,000 15,624 1,500,000 42,000 942,000 26,376
16 2033 0.022 560,000 12,320 1,550,000 34,100 990,000 21,780
17 2034 0.017 562,000 9,554 1,605,000 27,285 1,043,000 17,731
18 2035 0.014 564,000 7,896 1,700,000 23,800 1,136,000 15,904
19 2036 0.011 566,000 6,226 1,770,000 19,470 1,204,000 13,244
20 2037 0.008 576,000 4,608 1,900,000 15,200 1,324,000 10,592
Total 12,360,550 2,887,123 24,342,397 3,100,674 11,981,847 213,551

RIRE 24.342397

47