Sunteți pe pagina 1din 21

NURSING IN OFTALMOLOGIE

NOTIUNI DE ANATOMIE
GLOBUL OCULAR - Este asezat in fosa orbitara si are forma relativ sferica. Axa antero-
posterioara a ochiului normal (emetrop) este de ≈ 24 mm.
Structura:
A) 3 tunici suprapuse care formeaza peretele globului:
a) tunica externa
b) tunica mijlocie
c) tunica interna
B) 3 medii transparente:
a) umoarea apoasa
b) cristalinul
c) corpul vitros
A. Tunicile
a) Tunica externa – este formata din :
1. Sclerotica (sclera) – invelis fibros, alb sidefiu, situat posterior. Sclera este
perforata de orificii prin care ies vene, artere si fibrele nervului optic = papila
nervului optic.
2.Corneea este transparenta, situata anterior. Corneea este scaldata de lacrimi ce
formaza o pelicula = filmul lacrimal. Asigura refractia luminii ce ajunge la
cristalin.
b) Tunica mijlocie = numita si uvee, este o membrana vasculara de culoare inchisa, intens
vascularizata. Este formata din 3 parti :
1. Coroida
2. Corpul ciliar
3. Iris
Intre coroida si corpul ciliar se afla ora serrata.
1. Coroida este o membrana pigmentara (brun negricioasa), vascularizata, ce
captuseste ½ posterioara a scleroticii si reprezinta camera obscura a ochiului.
Posterior coroida este perforata de nervul optic.
2. Corpul ciliar are forma triunghiulara, se intinde de la ora serrata pana la radacina
irisului. Cuprinde : procesele ciliare si muschiul ciliar.
3. Irisul este un disc cu un orificiu numit pupila. Fata anterioara a irisului priveste
spre cornee si are o anumita coloratie. Fata posterioara este de culoare neagra si
vine in contact cu cristalinul. Diafragmul irisului dozeaza cantitatea de lumina
care patrunde in ochi prin reflexul fotomotor pupilar (mioza, midriaza).
c) Tunica interna (nervoasa) este reprezentata de retina – este o membrana fotosensibila, de
culoare roz, fiind prelungirea nervului optic. Are 2 regiuni:
1.Retina vizuala- este fotoreceptoare si captuseste coroida pana la ora serrata. In partea
posterioara prezinta 2 formatiuni:
· Pata galbena (macula lutea). Aici se formeaza imaginile cele mai clare.
In centrul ei este o depresiune = fovea centralis.
· Papila optica = disc rotund prin care filetele nervului optic din retina se
continua cu fascicolul optic.
2. Retina oarba - se intinde de la ora serrata pana la orificiul pupilar. Nu este
fotoreceptoare. Are 2 componente : retina ciliara si retina iriana.
B. Mediile transparente - au rol de refractie a luminii, proiectand imaginea pe retina.
1. Umoarea apoasa = lichid incolor, transparent care umple camera anterioara si
posterioara a ochiului.
a) Camera anterioara – este delimitata anterior de cornee si posterior de iris si cristalin.
b) Camera posterioara – este delimitata anterior de iris si posterior de cristalin.
Camera anterioara este mult mai mare decat camera posterioara si comunica prin orificiul
pupilar.
2. Cristalinul = organul cel mai important al aparatului dioptric. Este o lentila
biconvexa, asezat intre iris si corpul vitros, sustinut de ligamentul suspensor = Zonula Zinn.
Are rol in acomodare.
3. Corpul vitros = substanta gelatinoasa ce ocupa spatiul dintre cristalin si peretele
globului ocular si mentine forma globului ocular.
ANEXELE OCHIULUI = anexe de protectie ale ochiului sunt :
- orbita
- pleoapele si glandele lacrimale
- conjunctiva
- muschii oculomotori
Orbita – cavitate osoasa cu 4 pereti cuprinzand : globul ocular, canalul optic, nervi, muschi.
Este in raport cu sinusurile fetei, cavitatea craniana, fosele nazale
Pleoapele - sunt lamele musculo-membranoase ce acopera si protejeaza partea anterioara a
globului ocular prin clipitul voluntar si reflex. Hidrateaza si repartizeaza filmul lacrimal.
Lacrimile - sunt secretate de glandele lacrimale. Principala glanda lacrimala se afla in partea
supero-externa a orbitei (foseta lacrimala). Lacrimile se varsa in sacul lacrimal si se
exteriorizeaza prin punctele lacrimale.
Conjunctiva membrana mucoasa, transparenta care acopera globul ocular si fata posterioara
a pleoapelor.
Anexe de miscare Sunt reprezentate de muschii globului ocular (4 drepti si 2 oblici).
Functia analizatorului vizual este perceptia luminozitatii, formei si culorii obiectelor din
lumea inconjuratoare.
Razele luminoase patrund prin corneea transparenta in globul ocular, sunt refractate de catre
mediile refringente ale ochiului si formeaza pe retina imaginea obiectului asezat in fata
ochiului.
Acomodarea este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere apropiat la unul
indepartat si invers. Se realizeaza gratie curburii cristalinului, elasticitatii si activitatii
muschiului ciliar.
Acomodarea la intensitatea luminii se realizeaza prin intermediul irisului. Pupila se
mareste (midriaza) sau se micsoreaza (mioza) sub actiunea muschilor sai in functie de
intensitatea razelor luminoase.
Spatiul cuprins cu vederea se numeste camp vizual. Fiecarui ochi ii corespunde un camp
vizual monocolor care se suprapune cu campul celuilalt ochi. Imaginile fuzioneaza pe
scoarta cerebrala intr-o imagine unica.

INVESTIGATII IN OFTALMOLOGIE
EXAMENUL ANATOMIC – se examineaza pleoapele, genele, conjunctiva, aparatul
lacrimal, orbita, la lumina zilei sau cu iluminare laterala. Corneea, camera anterioara, irisul,
pupila si cristalinul se examineaza in camera obscura.
ACUITATEA VIZUALA - se determina cu ajutorul optotipului. Optotipul este un panou
de sticla alb (ilumnat din spate) pe care sunt pictate cu negru cifre si litere, pe 8 randuri.
Primul rand este format dintr-o singura litera sau cifra, mare, care reprezinta vederea 1/10.
Bolnavul este asezat pe scaun la distanta de 5 m de optotip. Este rugat sa-si acopere cu podul
palmei fiecare ochi, pe rand. Asistenta arata cu aratatorul incepand cu randul 1 si roaga
bolnavul sa indice litera aratata. Continua pana la ultimul rand. Ochiul emetrop vede de la 5
m ultimul rand (randul 8 al optoptipului), deci VOD = vederea ochiului drept = 5/5 = 1 si
VOS = vederea ochiului stang = 5/5 = 1. Daca bolnavul nu vede primul rand asistenta ii va
arata degete de la distante din ce in ce mai mici rugandu-l sa spuna cate vede. Daca acesta nu
vede nici atat, asistenta misca mana in fata ochiului bolnavului.
VEDEREA PERIFERICA – se determina cu ajutorul perimetrului Förstek.
SIMTUL CROMATIC - determina capacitatea bolnavului de a distinge culorile. Se
testeaza cu cromatoscopul.
OFTALMOSCOPIA DIRECTA - se face cu ajutorul oftalmoscopului si examineaza fundul
de ochi. Bolnavul este asezat in pat, in decubit dorsal, si se instileaza pe rand, in fiecare ochi,
cate 2-3 picaturi de Midrium (produce midriaza). Va sta 15-20 min cu ochii inchisi, apoi va
fi condus de asistenta la investigatie (nu vede bine). Se examineaza retina, corpul vitros,
papila nervului optic si vasele retiniene.
OFTALMOSCOPIA INDIRECTA – este una dintre cele mai importante metode de
diagnostic. Se face cu ajutorul unui sistem optic si de iluminare purtat pe cap de oftalmolog
plus o lentila convergenta tinuta in mana.
EX. ADAPTOMETRIC - studiaza adaparea ochiului la intuneric - cu adaptometrul.
ELECTRORETINOGRAMA (ERG) inregistreaza potentialul bioelectric al retinei.
TONOMETRIA - se face cu ajutorul tonometrului si masoara tensiunea oculara.
KERATOMETRIA SI BIOMETRIA - masoara dioptria cristalinului.
BIOMICROSCOPIA - se face cu biomicroscopul. Se evidentiaza corpii straini, leziuni de
keratita si uveita sau se examineaza cristalinul in cataracta (dupa dilatatie cu Midrium). Se
face in camera obscura.
AUTOREFRACTOMETRIA-se face cu Autorefractometrul –calculeaza refractia oculara.
GONIOSCOPIA = calculeaza gradul de deschidere a unghiului irido-cornean - in glaucom.
TESTE SCHIRMER = masurarea cantitatii de lichid lacrimal.
OFTALMODINAMOMETRIA = determinarea presiunii oftalmice (oftalmodinamometru).
Valoare normala = 14 - 20 mmHg.
ANGIOGRAFIE RETINIANA- vascularizatia retinei (cu subst. de contrast fluoresceina).
R-GRAFIA ORBITEI –cu lentila Comberg.
ELECROOCULOGRAMA-inregistrarea grafica a diferentelor de potetial electric ocular.
ECHOGRAFIA, CT , RMN globului ocular.
EXAMENE DE LABORATOR - ex. secretie conjunctivala - ex bacteriologic si ABG.
- exudat faringian si nazal
- ex coproparazitologic.
- sange : uree,glicemie,HLG,VSH,fibrinogen,timpi de sangerare, CRP (proteina C reactiva).
ALTE EXAMENE :R-grafie SAF, R-grafie craniu, ex .ORL, ex. stomatologic.
EKG si Rgrafie pulmonara - inainte de operatie.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SCADEREA ACUITATII VIZUALE poate fi
· brusca :
- prin traumatisme recente oculo-orbitale (plagi, corpi straini intraoculari, arsuri).
- netraumatica (glaucom acut, nevrita nervului optic, intoxicatii cu alcool metilic).
· lenta si progresiva in cataracta, leziuni corneene, presbitie.
DURERE - de la jena oculara la arsura si durere atroce.
Reflexele pupilare sunt:
- reflexul fotomotor - este reflexul de reactie la lumina, cand pupila isi modifica diametrul la
modificarea intensitatii luminoase.
- reflexul de acomodare la distanta - consta in modificarea diametrului pupilar la privirea
unui obiect de aproape si de la distanta.
MIDRIAZA - dilatarea pupilei - dilatarea pupilei, se intalneste in stari fiziologice (intuneric,
privirea unui obiect de departe) sau patologice (administrarea de atropina, anestezice locale
de tipul cocainei).
MIOZA - micsorarea pupilei - contractia pupilei, apare in conditii fiziologice (privirea unui
obiect de aproape, cresterea intensitatii luminii) sau patologice (paralizia nervi cervicali,
intoxicatia cu opiacee, administrarea de pilocarpina).
Abolirea reflexelor pupilare poate arata o grava afectare neurologica.

FOTOFOBIE - intoleranta fata de lumina (bolnavul sta cu ochii stransi si cu spatele la


lumina). Apare in conjunctivite, corpi straini oculari sau meningita, tumori cerebrale.
DIPLOPIE = vedere dubla – in paralizia globului ocular, tumori cerebrale, strabism.
CECITATE = disparitia vederii - leziuni ale ochiului sau ale nervului optic. Cecitatea diurna
apare dupa prioade lungi de stat in intuneric, in avitaminoze sau boli infectioase.
PTOZA PALPEBRALA (peoape lasate sau cazute) - in paralizii, afectiuni neurologice,
tumori cerebrale, diabet, infectii.
EXOFTALMIA (ochi bulbucati) – in boala Basedow, infectii, glaucom, tumori oculare.
ECTROPION = pleoape intoarse pe dos – in obezitate, diabet, HTA, la varstnici.
XANTELASMA=formatiune galbui pe pleoape, la femei, peste 60 ani,cu
hipercolesterolemie.
OCHI CONGESTIONATI - in plans, consum de alcool, raceala, alergii.
OCHI GALBENI (icterici) – in afectiuni hepatice (hepatita, ciroza, cancer hepatic), cancer
pancreatic, anemie hemolitica.
PATA ROSIE OCULARA = hemoragie subconjunctivala - vase de sange sparte in urma
HTA, efort de tuse sau leziuni oculare.
ANISOCORIA = pupile de marimi diferite – in traumatisme sau afectiuni cerebrale (tumori,
meningita).
XANTOPSIA = culoarea lucuruilor tinde spre galben.
CROMATOPSIA = incapacitatea de a distinge corect culorile (in diabet).
NICTALOPIA = tulburarea vederii nocturne (semn al cataractei).
HETEROCROMIA = diferenta de culoare intre cei 2 ochi sau in acelasi iris.
EPIFORA (lacrimare exagerata) = deficit de vit B2. Apare in obstructia de duct lacrimal.
CHEMOZIS = edemul conjunctivei.
FOSFENE = vederea de fulgere sau raze luminoase.
FOTOPSII = vederea de stelute care plutesc.
DALTONISM = deficienţa de percepţie a culorilor = discromatopsie rosu-verde . Exista
probleme şi cu percepţia altor culori. Majoritatea persoanelor cu “cecitate cromatică” văd
culorile, dar le percep într-un mod diferit. Cazurile în care nu se poate distinge nici o culoare
sunt rare = Cecitatea cromatică absolută (discromatopsie totală).
HEMERALOPIA = cecitate crepusculară = reprezintă incapacitatea ochiului de a se
adapta la lumina obscură. Poate fi : congenitală sau dobândită (carențe vit. A, afecțiuni
oculare, anemii, leucemii, diabet zaharat.
PTOZA PALPEBRALA = reprezintă caderea pleoapei. Cauze : afectarea nervului
oculomotor, afectarea mușchilor globului ocular, miastenia gravis, traumatisme oculare,
congenitale.
STRABISMUL = reprezinta lipsa de paralelism a globilor oculari: privire inauntru –
convergent ; privire in afara – divergent. Strabismul poate fi paralitic (paralizia nervilor
cranieni) si neparalitic (congenital sau apare in primul an de viata).

XEROFTALMIA = se caracterizează prin uscarea corneei și a conjunctivei, fiind asociată de


obicei cu carența de vitamina A (prezentă mai ales la copiii din țările în curs de dezvoltare).
Alte cauze : artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic.
NISTAGMUSUL = se caracterizează prin mișcări involuntare, ritmice, ale globilor oculari,
pe direcție orizontală, verticală sau circulară. Afecțiunea poate fi congenitală (cataracta
congenitală, strabism, albinism, hidrocefalia, toxoplasmoza) sau dobândită (tumori cerebrale
si vestibulare, scleroza în plăci) .
SPALATURA OCULARA
Este folosita pentru indepartarea secretiilor, dezinfectia fundurilor de sac conjunctivale,
indepartarea corpilor straini.
Substante utilizate : oxicianura de mercur, ser fiziologic, apa distilata (la 37℃), Acid Boric
3% si apa bicarbonatata.
Tehnica:
- bolnavul este asezat pe scaun sau in decubit dorsal, cu o tavita renala de partea ochiului
respectiv. Dupa indepartarea pleoapelor se introduce solutia de spalatura in fundul de sac
conjunctival cu ajutorul seringii sau a unui flacon steril cu pipeta sterila. Excesul de lichid
se sterge cu un tampon steril.

APLICAREA TOPICA A UNGUENTELOR OFTALMICE


Se aplica in fundul de sac conjunctival, cu ajutorul unei baghete de sticla sterile, sau direct
din tubul de unguent oftalmic (fara a atinge).
Se folosesc : unguente cu antibiotice, cu cortizon, unguente midriatice sau miotice.
Tehnica:
- pacientul asezat pe scaun sau in decubit dorsal. Se indeparteaza pleoapa inferioara cu un
tampon steril. Se aplica unguentul cu bagheta de sticla sau direct din tub, in cantitate mica,
in fundul de sac conjunctival inferior, dupa care pacientul va inchide ochiul. Asistenta va
masa usor pleoapa superioara pe globul ocular (pentru repartizarea uniforma a unguentului).

INSTILATIILE OCULARE
(aplicarea topica a colirelor)
Colirele sunt preparate sterile cu actiune de scurta durata (30 min). Efectul este de
suprafata. Colirele pot fi : antiseptice, antibiotice, antivirale, antiinflamatorii nesteroidiene,
anestezice (xilina1%), cu corticoizi (Dexametazona), midriatice (Adrenalina, Midrium,
Atropina), miotice (Pilocarpina), antiglaucomatoase (Timolol, Azopt, Cosopt, Xalatan,
Travatan). Alte coliruri sunt : cicatrizante, anticataracta, umidifiante (lacrimi artificiale),
antialergice. Colirele midriatice nu se administreaza in glaucom.
Tehnica :
- bolnavul se afla asezat pe scaun sau in decubit dorsal , privind in sus.
- asistenta indeparteaza pleoapa inferioara si picura cu pipeta sterila 1-2 picaturi din
solutia terapeutica in fundul de sac conjunctival inferior spre unghiul extern.
- bolnavul tine ochii inchisi 1-2 min.

PANSAMENTUL OCULAR
Poate fi : monocular, binocular si compresiv. Se face postoperator (cataracta, glaucom,
dezlipire de retina, strabism) sau dupa traumatisme (eroziuni, arsuri, plagi).
Pansamentul poate fi uscat sau umed. Pansamentul umed consta in aplicarea unor comprese
imbibate in solutii antiseptice (rivanol) si acoperit apoi cu o foita de plastic ce mentine
umiditatea sa. Pansamentul se va efectua in conditii perfect sterile si nu va fi nici prea strans
nici prea lejer. Se va fixa cu benzi subtiri de leucoplast pe nas si tampla, ori se vor folosi
plasturi oculari.
INJECTIILE OCULARE
Injectiile oculare pot fi : subconjunctivale (anestezie cu xilina 1%), retrobulbare,
parabulbare, intracamerulare. Se pot introduce : antibiotice, cortizon, adrenalina.

MASURI DE PROFILAXIE
PROFILAXIE PRIMARA
1) EDUCATIA POPULATIEI
Ingrijirea ochiului se face astfel :
- spalarea cu apa curata, zilnc, mai frecvent daca se lucreaza in mediu cu praf;
- nu se duce mana murdara la ochi;
- nu se indeparteza corpii straini oculari de catre persoanele necalificate (daca sunt mici
se va face spalare cu apa din abundenta aruncata din mana spre ochi);
- folosirea obiectelor individuale pentru toaleta fetei;
- nu se vor freca ochii (se produc traumatisme ale conjunctivei si corneei);
- controlul prenatal al gravidei (prevenirea conjuctivitei gonococice a n.n.)
2) IGIENA VEDERII
- sursa de lumina trebuie sa vina din partea stanga in timpul scrisului, cititului, lucrului;
- distanta pentru scris-citit trebuie sa fie de 25-30 cm;
- lumina artificiala trebuie sa fie focalizata pe hartia de scris-citit;
- cand este soare puternic sau zapada stralucitoare sa se poarte ochelari fumurii;
- persoanele care executa activitate migaloasa, de finete, ce necesita concentrarea
vederii, vor face pauze din timp in timp, privind la distanta;
- persoanele care lucreaza la sudura vor purta ochelari de protectie;
- vizionarea spectacolelor de televiziune nu se face in camere intunecoase, iar
distanta pentru privit de 2-5 m, ecranul televizorului asezat la inaltimea ochiului;
- alimentatie completa cu respectarea necesarului zilnic de proteine, vitamina C, A, B.
- Examenul periodic al vederii pentru pacientii cu boli generale (diabet, HTA);
- indrumarea catre oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetata.

PROFILAXIE SECUNDARA
1) IN INFECTIILE OCULARE
- indrumarea pacientului catre medicul specialist pentru a trata corect infectiile oculare,
- educarea pacientului sa evite transmiterea infectiei la ochiul sanatos sau la alte persoane.
2) IN DEFICIENTELE DE VEDERE
Educarea pacientilor care poarta ochelari, sa-i poarte permanent sau numai pentru scris-citit
(dupa prescriptie). Pentru copii se va avea grija sa nu-si sparga ochelarii generand accidente
grave. Invatarea pacientilor sa-si curete ochelarii, stergandu-i cu material moale pentru a
preveni zgarierea lor. Dispensarizarea pacientilor cu defecte de vedere (control pentru a
stabili necesitatea schimbarii lentilelor). Indrumarea parintilor al caror copii prezinta
strabism sa se prezinte la medicul oftalmolog. Invatarea purtatorilor de lentile de contact sa
le foloseasca doar cand este necesar, sa le scoata in timpul noptii, sa nu le foloseasca in
mediu cu pulberi, praf.

PROFILAXIE TERTIARA
Educarea pacientilor cu afectiuni ale vederii sa nu desfasoare activitati care suprasolicita
vederea. Indrumarea pacientilor cu cataracta in vederea interventiei chirurgicale pentru
corectarea vederii. Reintegrarea sociala si profesionala a ambilopilor prin indrumare catre
profesii adecvate (maseur).

TULBURARI DE REFRACTIE OCULARA

REFRACTIA este puterea de refringenta totala a ochiului considerat ca un sistem optic in


dioptrii. Mediile transparente si refringente reprezinta un adevarat sistem dioptric format
din: cornee, umoarea apoasa, cristalin, umoarea vitroasa. Ochiul emetrop este ochiul nomal
dpdv al refractiei. Razele paralele, ce cad pe cornee venite de la infinit, se focalizeaza pe
retina intr-un punct.
OCHIUL HIPERMETROP

Imaginea unui punct situat la infinit se formeza in spatele retinei sub forma unui cerc de
difuziune. Vederea este neclara si la distanta si de aproape. Corectia se face cu o lentila
convexa exprimata in dioptrii pozitive.
Hipermetropia necorectata produce oboseala vizuala si cefalee frontala. Riscurile sunt :
strabism convergent la copii si glaucom cu unghi inchis la varstnici.

OCHIUL MIOP

Imaginea unui punct situat la infint se formeaza in fata retinei formand aici un cerc de
difuziune. Vederea este clara la aproape si neclara la distanta. Corectia se face cu o lentila
concava exprimata in dioptrii negative.
Miopia simpla debuteaza la varsta scolara si se stabilizeaza la 25 ani. Miopia forte
debuteaza mai precoce , este frecvent ereditara si creste progresiv toata viata. Este risc de
dezlipire de retina, strabism divergent la copii.

OCHIUL ASTIGMAT

Imaginea unui punct nu este punctiforma, ci da doua drepte perpendiculare care nu sunt
situate in acelasi plan. Stigmatisul este datorat unui defect de sfericitate a corneei .
Astigmatismul poate fi miopic, hipermetropic sau mixt. Vederea astigmatului este neclara la
orice distanta. Corectia se face cu lentile cilindrice.

OCHIUL PRESBIT

Presbitia este o scadere fiziologica a puterii de convergenta legata de imbatranire si al


carei debut se manifesta intre 40-50 ani.
Presbitia debuteaza printr-o dificultate crescanda la vederea de aproape. Corectia se
asigura prin lentile convexe. Concomitent apare si necesitatea purtarii unor lentile pentru
corectarea vederii la distanta.

CONJUNCTIVITA

DEFINITIE : Inflamatia mucoasei conjunctivale (mentine umiditatea globului ocular).


Poate fi produsa de : streptococ, stafilococ, Haemofilus Influenzae, gonococ.
CAUZE: mediu cu praf, rezistenta scazuta, igiena precara, apa infectata.
SEMNE : - hiperemie conjunctivala (ochi rosu),
- hiperlacrimatie,
- secretii alb-galbui ce se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului, in
special dupa somn. Aceasta poate deveni groasa, de culoare verzuie,
- prurit conjunctival si arsuri oculare,
- fotofobie, vedere incetosata,
- dureri oculare si senzatie de corp strain.
PROFILAXIE :
- igiena ochilor si protectie la praf;
- atentie la folosirea fardurilor si a lentilelor de contact;
- spalare pe maini;
- toaleta oculara cu comprese sterile de 2-3 ori pe zi;
- igiena lucrurilor personale (spalate, dezinfectate, nu se imprumuta);
- izolarea copiilor (din colectiv) care au conjunctivita.
INVESTIGATII - ex bacteriologic din secretie si ABG,
- exudat faringian, nazal, auricular.
INTERVENTII
- spalatura sacului conjunctival cu ser fiziologic;
- instilatii oculare cu colire (antiseptice, antibiotice), de 3-4 ori/zi – 5-7 zile;
- in caz de afectare a corneei se dau unguente cu steroizi.
- pe cale generala antibiotice.
- asigura repausul la pat al bolnavului in camera semiobscura.

BLEFARITA

Definitie : inflamarea pleoapelor.


Semne : congestia marginii ciliare a pleoapelor, arsura si prurit la nivelul pleoapei. Prezenta
crustelor la marginea pleoapei. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau
grase, pot cadea.
Cauza blefaritei este necunoscuta, dar este mai frecventa la persoanele care au matreata,
alergii sau eczeme. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau
dermatita seboreica. De obicei este prezent stafilococul.
De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata).

Tratament
 igiena pleoapelor :
 aplicarea de comprese calde (provoaca evacuarea secretiilor) cel putin 4 - 5
minute, de doua ori/zi
 spalarea mecanica a marginii libere a pleoapelor (indeparteaza crustele si curata
orificiile glandelor) cu apa calda cu sampon pentru bebelusi sau solutii speciale,
 masajul zilnic al pleoapelor (stimuleaza eliminarea de sebum) - 1 minut.
 unguente cu antibiotic,
 in complicatii antibiotice oral,
 disfunctia filmului lacrimal se trateaza prin lacrimi artificiale.
Complicatii :
- instabilitatea filmului lacrimal (ochi uscat),
- conjunctivita, keratita, salazion, pierderea genelor.

ORGELETUL
Definitie (ulciorul) - inflamarea supurativa a foliculior pilosi si a glandelor sebacee ale
cililor de pe marginea pleoapelor.
SEMNE- incepe cu o macula rosie care se transforma in papula dureroasa. Aceasta se
mareste avand superior un cap care contine un lichid alb-galbui. In 3 zile ajunge la
maturitate si abcedeaza. Ochiul lacrimeaza si pleoapa este dureroasa. Se vindeca intr-o
saptamana.
SALAZIONUL
Definitie : inflamatia glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor datorita obstructiei
glandelor lui MEIBOMIUS.
Se dezvolta lent, in 2-3 saptamani fara durere.
Poate fi urmarea unui orgelet intern care nu dreneaza.
SEMNE - nodul rosu, suplu, aflat in grosimea pleoapei, nedureros. Creste lent, profund in
pleoapa, fara durere. Poate persista cateva luni.
Inflamatia si tumefactia se pot extinde pana la nivelul sprancenelor si poate deranja vederea.
Dupa tratament poate ramane un nodul inchistat, alb, tare care se poate extrage chirurgical

INTERVENTII ( ORGELET SI SALAZION)


- spalarea ochiului cu apa si sapun fin de copii;
- spalaturi si toaleta oculara cu NaCl 9‰ , comprese calde cu NaCl 9‰ , 5-10min.
- instilatii oftalmice cu Tobrex in salazion.
- la orgelet in caz de suprainfectare se dau topic unguente cu antibiotice. NU se spala cu
ceai de musetel.
- se invata bolnavul masuri de profilaxie si educatie sanitara
- pregateste instrumentele si materialele si ajuta medicul pentru incizia si drenajul
orgeletului. Aplica pansamentul ocular.

UVEITA
DEFINITIE - Inflamatia tractului uveal care este format din iris (irita), corpul ciliar (ciclita)
sI coroida (coroidita). Uveita poate fi anterioara sau posterioara, acuta sau cronica,
granulomatoasa sau negranulomatoasa si difuza.
Infectia poate fi bacteriana (TBC, sifilis), virala (virus herpetic), fungica, parazitara
(toxoplasmoza), neoplazica sau imunologica (SIDA).
SEMNE - dureri oculare;
- lacrimare;
- fotofobie;
- incetosarea vederii;
- edem si congestie a marginii pleoapelor;
- congestie conjunctivala intensa;
- cruste fine, albe grisate sau mari albe grasoase, slaninoase.
INVESTIGATII :
- ex. biomicroscopic si cu oftalmoscopul, masurarea PIO, gonioscopia,
- ex. lab - sange: calcemie, teste ELISA (SIDA), electroforeza, factor reumatoid,
HLG, VDRL, VSH, ASLO, CRP (proteina C reactiva);
- teste cutanate (IDR) pentru bacilul Koch, toxoplasma, streptococ, stafilococ;
- biopsie si ex. anatomopatologic;
- CT, RMN, Electrooculograma, Electroretinograma, angiografie oculara.
- Rgrafie pulmonara, articulara, craniana, oculo-orbitala.
- Exminari interclinice : ORL, interne, reumatologie, stomatologie, diabet,
cardiologie, ginecologie, oncologie, etc.
INTERVENTII
- instilatii oculare cu corticoizi (Dexametazona), antiinflamatoare, midriatice (Atropina),
- pe cale generala antibiotice (ciclosporine), AINS (Diclofenac), corticosteroizi (Prednison),
imunosupresoare (Metotrexat).

IRIDOCICLITA
DEFINITIE - Inflamatie oculara ce afecteaza irisul si corpul ciliar. Este relativ frecventa .
Poate fi acuta sau cronica, atingand ambii ochi si recidivand frecvent.
SEMNE - durere oculara si perioculara surda sau moderata;
- scadere limitata a acuitatii vizuale;
- congestie oculara;
- fotofobie.
INTERVENTII - local colire antiinflamatoare si midriatice;
- injectii subconjunctivale cu antiinflamatoare;
- pe cale generala agenti antivirali (Aciclovir), corticoterapice (Prednison);
- controlul presIunii intraoculare (PIO).

KERATITE BACTERIENE
Keratita sau ulcerul corneean apare dupa traumatisme corneene sau datorita portului de
lentile de contact. Persoanele cu risc sunt : cei cu deficite metabolice, avitaminoze,
alcoolism, diabet, uz de steroizi topic.
SEMNE - dureri oculare,fotofobie;
- lacrimare;
- scaderea vederii;
- secretii conjunctivale purulente , abundente;
- edem palpebral si hiperemie palpebrala.
INVESTIGATII - ex bacteriologic din secretia conjunctivala si de pe lentila de contact +
ABG.
INTERVENTII
- administrare topica de midriatice (Atropina 1%), AINS (Diclofenac pic), antibiotice cu
spectru larg : Tobramicina, Gentamicina, Ciprofloxacina = picaturi ; Bacitracina = unguent.
- injectii subconjunctivale cu AB (antibiotice);
- lentile de contact terapeutice imersate in sol. AB
- pe cale generala AB (cefalosporine + aminoglicozide), AINS (Diclofenac).

DACRIOCISTITA
DEFINITIE - inflamatia sacului lacrimal datorita blocarii partiale sau totale a ductului naso-
lacrimal. Staza lacrimala favorizeaza infectia cu stafilococ, streptococ, pneumococ, fungi.
Pot exista dacrioliti care grabesc inflamatia.
SEMNE - durere acuta, pulsatila in regiunea sacului lacrimal,
- lacrimare abundenta si secretie purulenta la presiunea sacului lacrimal,
- febra, stare generala alterata.
- Daca se cronicizeaza apare tumefierea sacului lacrimal si secretie purulenta la
presiunea pe sac. Se poate ajunge la abcesul sacului lacrimal insotit de toate
semnele inflamatiei (calor, dolor, rubor, tumor), care fistulizeaza la piele.
- Apare adenopatie preauriculara si submandibulara.
INTERVENTII - comprese calde locale;
- pe cale generala AB, analgetice , antipiretice.
- Dupa stingerea procesului inflamator se face repermeabilizarea cailor lacrimale
prin sondaj lacrimal.

EPIFORA
EPIFORA =hiperlacrimarea. Epifora este datorata : hipersecretiei glandelor lacrimale sau
blocarii sistemului de drenaj lacrimal.
1) Hipersecretia glandelor lacrimale este datorata unor infectii bacteriene sau factori iritanti,
entropion, ectropion.
2) Blocarea sistemului de drenaj lacrimal poate fi congenitala (aplazie) sau datorita stenozei
sau obstructiei punctelor lacrimale sau canalului lacrimal.
SEMNE - lacrimare cronica;
- spalatura sacului lacrimal imposibil de efectuat;
- secretii purulente la presiune din punctele lacrimale;
- tumefierea si inflamatia sacului lacrimal pana la abcedarea lui .
INVESTIGATII - test de rupere a filmului lacrimal,
- test Schirmer,
- cultura si ABG din secretie,
- ecografia sacului lacrimal,
- Rgrafia cu substanta de contrast.
INTERVENTII - Lacrimi artificiale si antialergice,
- instilatii cu AB,
- dilatarea punctelor lacrimale cu sondaj si spalatura cailor lacrimale.

AMBLIOPIA
AMBLIOPIA = ochiul lenes . Vederea normala presupune utilizarea in egala masura a
ambilor ochi. In ambliopie un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din
creier sa se dezvolte corespunzator. Creierul neutralizeaza imaginile ochiului ambliop si
foloseste numai imaginile formate in ochiul sanatos.
Apare in jurul varstei de 6-7 ani. Daca este diagnosticata pana la 7 ani este reversibila. Apare
la copiii cu strabism, miopie, hipermetropie sau ptozis.
SEMNE - ochii nu se misca simultan in aceeasi directie si nu fixeaza acelasi punct .
- plans sau durere la acoperirea unui ochi.
INTERVENTII - Tratamentul se instituie cat mai precoce.
- corectarea ametropiilor ;
- obturarea ochiului sanatos cateva ore pe zi cateva luni ;
- corectarea chirurgicala a strabismului.
PROFILAXIE - Ex oftalmologic la toti copiii inainte de 5 ani.

DEZLIPIREA DE RETINA
Afectiune grava daca retina nu este suturata in 24-72 ore, si poate duce la cecitate.
Apare la miopi, dupa interventia chirurgicala in cataracta, sau este ereditara.
SEMNE - fosfena unica si stralucitoare;
- fotopsii;
PROFILAXIE - controlul oftalmologic anual in special la diabetici si hipertensivi;
- montorizarea glicemiei si TA.
CATARACTA
DEFINITIE - este o pelicula fina, opaca aparuta la nivelul cristalinui care blocheaza trecerea
fascicolului luminos catre retina cauzand tulburari de vedere.
Cataracta apare la persoane varstnice (cataracta senila), dupa traumatisme, boli metabolice
(diabet), avitaminoze (cataracta secundara) si la nou nascut (mama a avut in timpul sarcinii o
boala infectioasa - cataracta congenitala).
SEMNE - vedere intetosata, neclara,
- fotofobie,
- diplopie,
- schimbarea frecventa a dioptriilor,
- dificultate in activitatile zilnce.
Scaderea acuitatii vizuale poate fi lenta (cataracta senila) sau rapida (cataracta traumatica).
INVESTIGATII -ex lab. Sange: HLG, VSH, uree,glicemie, TGO si TGP,
- R grafie pulmonara, EKG si ex cardiologic.
INTERVENTII
- interventie chirurgicala pentru implant de cristalin,
- camera semiobscura, se invata pacientul mijloace de comunicare si atentionare non vizuala,
- supravegheza bolnavul postoperator,efectueaza pansamentele oculare,
- se educa bolnavul sa stea linistit in pat in decubit lateral sau dorsal 24 ore.
Tratamentul - topic - AB + Dexametazona ( Tobradex sau Maxidex) si vitamine (B, C).
- pe cale generala corticoizi ( Dexamezona), pansamente gastrice, AB per os.
- educa bolnavul sa se prezinte dupa externare la examene periodice si sa utilizeze corect
ochelarii.

GLAUCOMUL
DEFINITIE - afectiune ce produce atrofierea nervului optic si ingustarea campului vizual
ducand la orbire definitiva. Campul vizual este suprafata perceputa de ochi cand fixam
privirea drept inainte. Glaucomul se caracterizeaza prin cresterea tensiunii intraoculare si
scaderea acuitatii vizuale.
Factori de risc: PIO crescuta, HTA, diabet, istoric familial, miopie.
Glaucomul primitiv cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom (peste 90
% din cazurile de glaucom). De obicei survine odata cu inaintarea in varsta, cand sistemul de
drenaj al umorii apoase devine mai putin eficient, crescand astfel presiunea intraoculara.
Este asimptomatic, scaderea acuitatii vizuale este remarcata in fazele avansate ale bolii. Este
depistat cand o mare parte din fibrele nervului optic sunt distruse, cu pierderea ireversibila a
vederii.
Glaucomul primitiv cu unghi inchis este determinat de o predispozitie anatomica a
globului ocular, ce conduce la obstructia drenajului umorii apoase prin blocarea unghiului de
catre periferia irisului. Presiunea intraoculara creste foarte rapid si apar : inrosirea ochiului,
pupila semi-dilatata, vedere incetosata, durere oculara intensa, cefalee, halouri colorate in
jurul luminilor, lacrimare, fotofobie, stare de greata si voma.
Daca nu este tratat imediat, atacul de glaucom poate sa duca la orbire !
GLAUCOMUL ACUT: Se datoreaza cresterii bruste a presiunii intraoculare (PIO).
SEMNE: -durere oculara si perioculara vie cu iradiere temporala si occipitala si lacrimare
abundenta.
-congestie oculara;
-vedere intetosata cu halouri colorate;
-dureri de cap violente, hemicranie;
-greata si voma;
-Anxietate.
GLUCOMUL CRONIC: Este cel mai frecvent si mai grav. PIO creste lent, pierderea
campului vizual incepe de la extremitati.
SEMNE: - dureri periorbitale permanente;
- scaderea progresiva lenta a acuitatii vizuale( cecitate I 10-15 ani) .
INVESTIGATII: - oftalmoscopie directa si indirecta ;
- fund de ochi (FO);
- biomicroscopie;
- examinarea campului vizual ( la 6-12 luni);
- gonioscopia ( cu lentila Goldman cu trei oglinzi)
- CT, scaner laser, RMN;
- Ex lab sange HLG, TS-TC, VSH, timpi de coagulare , glicemie , profil lipidic
( colesterol total, LDL si HDL);
- Radiografie pulmonara si EKG;
- Ex boli interne si ex cardiologic.
INTERVENTII:
-In GLAUCOMUL ACUT:
- se asigura repaus la pat in camera semiobscura,
- medicatie :
pe cale generala: analgetice si antiemetice, agenti osmotici - Manitol 20 %, Ederen
local- b blocante - Timolol
- ITAC - inhibtori topici de anhidraza carbonica - Azopt , Trusopt
- prostaglandine - Xalatan, Travatan
- miotice - Pilocarpina-1 %
- masurarea PIO si monitorizarea fct vitale;
- tratament chirugical = iridectomie.
- regim alimentar hiposodat si aport redus de lichide;
- compensarea nevoilor afectate.
-In GLAUCOMUL CRONIC:
- tratament : Pilocarpina topic si Vit PP;
- regim alimentar desodat cu lichide putine, fara condimente, alcool, cafea;
- regim de viata ordonat, fara emotii, cu respectarea orelor de somn (cu capul ridicat pe
perne);
- purtare de ochelari fumurii ziua, evitarea schimbarilor bruste de temperatura.

RETINOPATIA DIABETICA
Este principala cauza de orbire. Profilactic se indica controlul diabeticior la 6 luni - 1 an.
Se evalueaza : acuitatea vizuala, FO, simtul cromatic, PIO, reflexul fomotor, oftalmoscopie
si angiofluorografia. Se practica laser terapie oculara.

TOXOPLASMOZA OCULARA
Este produsa de Toxoplasma Gondi = protozoar intracelular transmis de la pisici.
La pacientii cu imunitate scazuta apare retinocoroidita si poate lasa cicatrice maculara.
INVESTIGATII - test ELISA pt toxoplasmoza
Tratamentul se face cu antitoxoplasmatice (sulfadiazina, tetracicline) si corticoterapie.