Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Expertizarea si consolidarea
seismica a constructiilor din
beton armat
CASIU ANDREI
P.C.C.I.Z.S. AN II GRUPA 1
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
TEMA 1
Sarcina seismica orizontala totala care actioneaza asupra unei constructii (forta taietoare
la baza constructiei) se determina cu formula:
S = cQ in care :
c = Ksβεψ s ≥ 0.02.
1
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
2
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
c=0.02
3
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Rezultanta sarcinilor gravitationale ∑ este forta de nivel Qk pentru toate nivele „k”ale
constructiei si care se determina prin multiplicarea sarcinilor gravitationale normale cu
coeficientii de supraincarcare dati in tabelul de mai jos:
La
cladi
rile
civile
si
indu
strial
e de
tipuri
cure
nte
se
admi
te,
pentru simplificare ca, in locul
multiplicarii sarcinilor normate cu coeficientii de supraincarcare din tabel, sa se introduca
valoarea sarcinilor de calcul determinate pentru verificarea la sarcini fundamentale si climatice
(sarcinile normate multiplicate cu coeficientii de supraincarcare prescrisi pentru aceasta
verificare) cu un coeficient global de reducere:
- 0.85 pentru cladiri civile si hale industriale parter;
- 0.80 pentru hale industriale etajate si depozite etajate.
4
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
NIVEL CURENT
Valoare Valoare de
Coeficient de
Nr.crt Incarcare caracteristica calcul
supraincarcare
(kN/m²) (kN/m²)
Incarcare
1 greutate proprie 3.00 1 3.00
planseu
Incarcare
3 1.50 1 1.50
pardoseala
Incarcare pereti
5 1.20 1 1.20
interiori
TERASA
Valoare Valoare de
Coeficient de
Nr.crt Incarcare caracteristica calcul
supraincarcare
(kN/m²) (kN/m²)
Incarcare
1 greutate proprie 3.00 1 3.00
planseu
Incarcare termo-
2 2.00 1 2.00
izolatii
Incarcare din
3 2.00 0.8 1.60
zapada
5
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Valoare Valoare de
Nr.crt Incarcare caracteristica Nr.elemente calcul
(kN) (kN)
Greutate proprie
1 18.90 18 2041.20
grinzi 600x250
Greutate proprie
2 11.40 41 2804.40
grinzi 500x250
Greutate proprie
3 15.19 22 2044
stalpi 450x450
Greutate proprie
3 18.75 14 1575.00
stalpi 500x500
GREUTATE PERETI
INCHIDERE
Valoare Valoare de
Perimetru
Nr.crt Incarcare caracteristica calcul
(kN/ml) (kN)
Pereti inchidere
1 13.68 111.6 4396.86
zidarie c.p.p 24cm
6
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Unde
7
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
nisipoase cu nivelul apei subterane ridicat (adancime < 5 m), valorile coeficientului
βr se majoreaza cu 30%, dar fara a depasi insa valoarea limita βr = 2.5
βr = 2.0
ψ
=0.2
5)
e
ste
coefi
cient
ul de
echi
vale
nta
intre
siste
mul
real
si
cel
cu
un
grad
de libertate, corespunzator modului “r” de vibratie :
(∑ )
∑ ∑
8
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
este componenta dupa gradul de libertate (k) a formei proprii corespunzatoare modului de
vibratie “r”. Formele proprii se determina prin metodele dinamicii constructiilor.
9
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
10
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
( )
11
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Structura se incadreaza in A. Structuri din beton armat – Structuri in cadre etajate in care
peretii de umplutura nu sunt considerati elemente structurale => Ψ=0.2
8) Rezultanta incarcarilor seismice orizontale este parametrul principal prin care se coreleaza
capacitatile de rezistenta ale suprastructurii, infrastructurii, fundatiilor si terenului de fundare si
12
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare directie
orizontala principala considerata in calculul cladirii, se determina dupa cum urmeaza:
( )
13
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
2) Sd(T), spectrul de proiectare pentru acceleratii exprimat in m/s², este un spectru de raspuns
inelastic care se obtine cu relatiile urmatoare :
( ) [ ]
( )
( )
14
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
a g=
0.1
6g
( )
est
e
spe
ctru
l de
ras
pun
s
ela
stic
pen
tru
co
mponentele orizontale ale acceleratiei terenului si se determina cu relatiile :
( )
( )
( )
( )
( )
T perioada de vibratie a unei structuri cu un grad de libertate dinamica si cu raspuns elastic.
Perioada de control (colt) TB poate fi exprimata in functie de TC : TB=0,1TC. Perioada de control
(colt) TD a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in
spectrul de viteze relative si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de deplasari relative.
TB si TC sunt limitele domeniului de perioade in care acceleratia spectrala are valorile maxime
si este modelata simplificat printr-un palier de valoare constanta.
15
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Tc=1.0s
=> ( )
16
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Clasa de ductilitate M
=>
( )
( )
Relatia fortei seismice convetionale se mai poate scrie si sub forma urmatoarea :
=>
17
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Clasa de ductilitate H
=>
( )
( )
Relatia fortei seismice convetionale se mai poate scrie si sub forma urmatoarea :
=>
18
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
0.064
0.03
0.02
19
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
TEMA 2
Evaluarea prin calcul reprezinta un procedeu cantitativ prin care se verifica daca structurile
existente, degradate sau nu, satisfac cerintele starilor limita considerate la actiunea seismica
de calcul asociata acestora. Incadrarea in clasele de risc seismic se face pe baza valorii
obtinute pentru indicatorul „R3 – gradul de asigurare structurala seismica”.
20
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Masa de
Nivel nivel mk
(t)
6 802
5 802
4 802
3 802
2 802
1 802
( )
Forta
Forta
Inaltimea de seismica
Nivel taietoare de
nivel hi (m) de nivel
nivel [kN]
[kN]
5 18 2057 2057
4 15 1714 3771
3 12 1371 5142
2 9 1028 6170
1 6 686 6856
P 3 343 7199
3. CALCULUL ⁄
In metodologia de nivel 1 gradul de asigurare structurala seismica asociat fortelor taietoare din
elementele verticale se determina cu relatia (8.1a) din P100-3/2008:
reprezinta efortul tangential mediu, calculat ca raportul dintre forta taietoare de nivel si
aria totala a sectiunilor transversale ale stalpilor de la nivelul respectiv; iar este valoarea
de referinta admisibila a efortului unitar tangential in elementele verticale.
21
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Aria
Forta
totala a νmed
Nivel taietoare de R3V
stalpilor (N/mm2)
nivel [kN]
Ac [m2]
5 2057 8 0.26 1.72
4 3771 8 0.47 0.94
3 5142 8 0.65 0.69
2 6170 8 0.78 0.57
1 6856 8 0.86 0.52
P 7199 8 0.90 0.49
4. CALCULUL ⁄
Pentru a calcula valorile gradului de asigurare structurala asociate fortelor axiale din stalpi este
necesar sa se determine valorile medii ale eforturilor unitare normale in sectiunile stalpilor din
incarcarile verticale asociate gruparii de incarcari care include actiunea seismica. Incarcarile
gravitationale se determina pe baza ariilor aferente de planseu, iar componenta fortei axiale
“indirecte” generata de forta seismica orizontala se ia in considerare numai pentru stalpii
marginali.Este de asteptat ca valoarea fortei axiale “indirecte” generata de actiunea seismica
pe directie transversala sa fie superioara celei asociate miscarii seismice pe directie
longitudinala. In consecinta pentru a reduce volumul de calcule s-a optat pentru determinarea
indicatorilor doar la primele 2 niveluri ale cadrului transversal curent.
22
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
637 kN
855 kN
855 kN
637 kN
E1
1025 kN
1025 kN
764 kN
764 kN
P
Pentru determinarea fortei axiale “indirecte” din actiunea seismica se considera ca forta
seismica de baza se distribuie la cele 9 cadre transversale :
( ) ( )
23
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
420kN
420kN
E1
MR = 7308 kNm
560kN
17.4
Forte axiale „indirecte” din actiunea miscarii seismice
Prin superpozitia fortelor axiale din incarcari gravitationale cu cele „indirecte” generate de
actiunea fortei seismice pe directie transversala orientata atat in sens pozitiv, cat si negativ,
rezulta urmatoarele valori maxime ale fortelor axiale de compresiune din stalpi:
24
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Valoarea maxima a eforturilor axiale normalizate se inregistreaza in stalpul marginal din axele
A si D pentru care . Conform Anexei B din P100-3, pentru stalpi valoarea
admisibila a fortei axiale normalizate de compresiune este ,rezulta ca:
( )
25
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
TEMA 3
In metodologia de nivel 2, verificarea elementelor structurale se face la starea limita ultima si,
respectiv, starea limita de serviciu, similar conditiilor prevazute de P100-1/2006 la proiectarea
structurilor noi. In cazul SLS se efectueaza numai verificari ale deplasarilor laterale, in timp ce
in cazul SLU se efectueaza si verificari ale rezistentelor elementelor structurale.
Pentru a obtine deplasarile si eforturile sectionale in elementele structurale din beton armat s-a
realizat un model tridimensional al structurii de rezistenta. Pentru structura in cauza s-au
analizat numai efectele actiunii seismice pe directia transversala.
26
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
27
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Sectiune transversala
Sectiune longitudinala
28
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
1.ANALIZA MODALA
Factor de Suma
Mod
Perioada participare factorilor de
propriu de
proprie [s] modala participare
vibratie
modala
1 1.131 0.833 0.833
2 0.379 0.101 0.934
3 0.219 0.038 0.972
4 0.153 0.018 0.990
5 0.121 0.008 0.998
6 0.106 0.002 1.000
29
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
30
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
( )
dr,aSLS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel. In lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale utilizate; dr,aSLU =0.008
31
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
32
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
( ⁄ ) , in care
33
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
34
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
75 %
35
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
ARMATURA ARMATURA
BETON C12/15
LONGITUDINALA TRANSVERSALA
fcm= 20 MPa fym= 405 MPa fywm= 241
fctk= 1 MPa γs = 1.15 γs = 1.15
MATERIALE
γs = 1.5 CF= 1.2 CF= 1.2
CF= 1.2 fyd= 293 MPa fywd= 175 MPa
fcd= 11 MPa as = 35 mm
fctd= 0.6 MPa ρmax= 2.1 %
As jos 603 603 917 716 716 716 603 603 917
(p-p')/pmax<0(p-p')/pmax<0.5
R3j M = 0.46
37
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
( )
forta taietoare de proiectare asociata plastificarii sectiunii
deschiderea grinzii
( ̅ )⁄ coeficient al conditiilor de lucru (conform STAS 10107-0/90)
̅ ⁄( ) – forta taietoare normalizata (conform STAS 10107-0/90)
rezistenta de calcul la intindere a betonului redusa
VEd
Nivel Sectiune mt Rt,red si,cr `Qeb As,i VRd R3j
V V
R3j >1 μ (medie)
[kN]
+
P A -25.92 1.0 0.61 1.19 1.10 0 95 3.65 OK
M +
P Bdr + 31.14 1.0 0.61 1.31 1.20 0 85 2.74 OK 3.61
+
P Cdr -21.32 1.0 0.61 1.19 1.10 0 95 4.44 OK
-
P Bst1 134.68 0.7 0.44 1.18 1.51 314 146 1.08 OK
-
P Cst1 109.01 0.7 0.45 1.25 1.57 314 134 1.23 OK 1.18
-
P Dst1 112.08 0.9 0.52 1.10 1.19 314 139 1.24 OK
M- -
P Bst2 129.68 0.7 0.46 1.28 1.57 314 154 1.19 OK
-
P Cst2 119.14 0.7 0.40 1.26 1.76 314 135 1.13 OK 1.22
-
P Dst2 111.08 0.9 0.52 1.23 1.32 314 149 1.34 OK
38
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Pentru determinarea gradului de asigurare structurala seismica asociat stalpilor este necesar
calculul fortei axiale normalizata din incarcarile gravitationale de lunga durata ; cu valorile
factorului se determina ductilitatea elementului, q, in functie de valoarea procentului de
indeplinere de conformare ductila elementului pentru clasa M de ductilitate (conform P100-
1/2006 capitolul 5). Valorile factorului de comportare q sunt indicate in tabelul urmator
(conform P100-3/2008 – ANEXA B)
39
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
ARMATURA ARMATURA
BETON C12/15
LONGITUDINALA TRANSVERSALA OB37
fcm= 20 MPa fym= 405 MPa fywm= 241
fctk= 1 MPa γs = 1.15 γs = 1.15
MATERIALE
γs = 1.5 CF= 1.2 CF= 1.2
CF= 1.2 fyd= 293 MPa fywd= 175 MPa
fcd= 11 MPa as = 35 mm
fctd= 0.6 MPa ρmax= 2.1 %
40
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
3.Între armăturile din colţuri se va prevedea, pe fiecare latură, cel puţin câte o bară
15 %
intermediară (15%);
4. Pentru clasa M de ductilitate, distanţa în secţiune dintre barele consecutive aflate la
15 %
colţul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 250 mm.(15%);
5. Pentru clasa M de ductilitate, în zonele critice ale stâlpului, distanţa dintre etrieri
10 %
trebuie să fie s ≤ min{b0/2; 175 mm; 8dbL} (10%);
6.Coeficientul de armare transversală cu etrieri va fi cel puţin 0,0035 în zona critică a
10 %
stâlpilor de la baza lor, la primul nivel şi 0,0025 în restul zonelor critice (10%);
7. Înnădirile armăturilor în stâlpi se dezvoltă pe cel puţin 40 diametre, cu etrieri
-
îndesiţi pe zona de înnădire (p–10%).
8. Dimensiunea minimă a secţiunii transversale este cel puţin de 300 mm (10%). 10%
50 %
41
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Pentru stalpii din axele B,C,D s-a folosit METODA GENERALA pentru a determina momentul capabil M Rd folosind
programul XTRACT (rezultatele analizei nu sunt detaliate in aceasta pagina)
B C D
MRd = 190 kNm MRd = 201 kNm MRd = 98 kNm
42
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Pentru stalpul din axul D s-a folosit METODA GENERALA pentru a determina momentul capabil M Rd folosind programul
XTRACT (rezultatele analizei nu sunt detaliate in aceasta pagina)
D
MRd = 98 kNm
( )
43
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
MRd,P jos MRd,E1 jos MRd,st gr MRd,dr gr MRd,P sus H0 VEd fctd ' VRd
AX si,cr `Qeb R3j V
[kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [m] [kN] [Mpa] [kN]
A 150 147 0 100 51 2.75 73 0.71 1.79 0.81 182.208 2.49
B 190 188 -185 98 142 2.75 121 0.74 1.71 0.76 195.093 1.62
C 201 188 -161.65 100 135 2.75 122 0.74 1.71 0.76 194.686 1.59
D 98 138 -216.32 0 90 2.75 68 0.79 1.81 0.80 183.666 2.69
Conform noului cod de evaluare seismica P100-3/2006 gradul de asigurare structurala la nivelul structurii se determina cu
relatia:
∑ ( )
∑
Conform metodologiei de nivel 2 si tabelului 8.3 din codul P100-3 constructia analizata se incadreaza in clasa II de risc
seismic.
44
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
TEMA 4
Propuneti o solutie de interventie si evaluati din punct de vedere seismic performanta
structurala a constructiei consolidate utilizand METODOLOGIA DE NIVEL 1.
Pentru structura data a rezultat un grad de seismicitate R3=0.58 incadrandu-se intr-o clasa de
risc seismic gradul II. Pentru a mari gradul de asigurare structurala al constructiei se propune
o consolidare cu panouri cu contravantuiri metalice. S-a optat pentru aceasta solutie din
urmatoarele considerete :
(a) creşterea substanţială a rezistenţei şi a rigidităţii structurii;
(b) realizarea mai simplă a golurilor necesare pentru iluminatul natural, circulaţie, în
panourile în care se intervine etc.;
(c) creşterea masei introduse prin ataşarea elementelor metalice de consolidare este mult
mai mică, în raport cu alte soluţii de intervenţie;
(d) soluţia de consolidare poate fi prefabricată şi astfel durata de execuţie se poate reduce
semnificativ.
45
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Masa de
Nivel nivel mk
(t)
6 720
5 720
4 720
3 720
2 720
1 720
( )
Forta
Forta
Inaltimea de seismica
Nivel taietoare de
nivel hi (m) de nivel
nivel [kN]
[kN]
5 18 1469 1469
4 15 1224 2693
3 12 979 3672
2 9 734 4406
1 6 490 4896
P 3 245 5141
46
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
( )
Sistemul de contravantuiri este unul concetric astfel incat in calcul se va considera ca forta
seismica este preluata doar de diagonala intinsa, cea comprimata fiind iesita din lucru in urma
fenomenului de flambaj.
fy fu E G ν
MATERIAL [N/mm²] [N/mm²] [N/mm²] [N/mm²]
355 510 210000 81000 0.3
PROFIL A Iy Iz iy iz
SECTIUNE [cm2] [cm4] [cm4] [cm] [cm]
33.370496x2771.83646843977
33.4 2771.8 204.9 9.1 2.5
Clasa de
1
sectiune
LUNGIMI DE FLAMBAJ
my = 1 Lcr = 5.632 m
COEFICIENTI DE ZVELTETE
`l= 1.43 `l= 1.43 1.3 <`l <2.0
VERIFICARE LA INTINDERE
NEd= 1080 NEd/Nb,Rd= 0.91
Factor de
Nt,Rd= 1185 91%
utilizare
47
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
In continuare se vor evalua fortele taietoare generate de actiunea seismica in stalpi cadrelor
din beton armat si se va determina gradul de asigurare R3V.
Forta Aria
νmed
Nivel taietoare de totala R3V
(N/mm2)
nivel [kN] Ac [m2]
823 kN
823 kN
637 kN
E1
551 kN
987 kN
987 kN
551 kN
48
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
295 kN
295 kN
E1
MR = 5140 kNm
P
394 kN
394 kN
MR = 6854 kNm
17.4
Forte axiale din efectul indirect al actiunii seismice
Valoarea maxima a eforturilor axiale normalizate se inregistreaza in stalpul marginal din axele
A si D pentru care . Conform Anexei B din P100-3, pentru stalpi valoarea
admisibila a fortei axiale normalizate de compresiune este ,rezulta ca:
49
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
( )
Structura este asigurata din punct de vedere seismic in conformitate cu metodologia de nivel1.
Descriere solutie panouri contravantuite : Cadrul metalic este format din montanti si rigle sub
forma de profile UPN220; diagonalele IPE220 sunt prinse la noduri cu sudura in adancime
prin intermediul guseelor; conlucrarea cu structura existenta se realizeaza prin intermediul
unor gujoane sudate de panou si a unor gujoane post-instalate in elemenele din beton;
suprafata elementelor din beton se buciardeaza, apoi se monteaza armatura sub forma de
freta iar in final in spatiul existent se injecteaza sub presiune un mortar necontractil.
50
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Detaliu nod
51