UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘTIINȚE POLITICE

ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAȚII INTERNAȚIONALE

“Privind în viitor-valori comune, visuri comune”

Eseu

Autor : Dementiev Diana, RI, gr.101

CHIȘINĂU, 2018
 În secolul XXI , era tehnologiilor informaționale, avem parte de multe surprize ce țin de
dezvoltarea nivelului de trai și îmbunătățirea ambianței sociale. O mare realizare, ce a acoperit o
considerabilă parte a sferelor de activitate umană a fost nașterea Uniunii Europene. Ideea unei
comunități unice internaționale apare în epoca Renașterii. Dar ideea presupune și o careva metodă
de implementare care va fi ”găsită” abia după cel de-al II-lea Război Mondial. Premisele fondării
unei astfel de entități au fost de ordin social, politic și religios. Prin crearea uniunii se prestabilea
rearanjarea lumii, lansării unei reforme internaționale ce va cuprinde, rând pe rând, statele lumii
care vor vedea în aceasta o punte de restabilire a securității, economiei și culturii popoarelor.
Astfel, Uniunea Europeană avea misiunea de a regla și monitoriza acțiunile continentului European.
Totodată, Europa a devenit o entitate culturală în a cărei centru este înscrisă o idee și o valoare
principală : idea spațiului comun al păcii, bunăstării și prosperității ; și o valoare ca libertatea.
Scopurile primordiale ale Uniunii au fost într-adevăr de a crea o unicitate între oameni ceea ce este
sugerat chiar de motto-ul acesteia: ” In varietate concordia” (Unitate în diversitate).

Astăzi Uniunea Europeană este considerată centru mondial al culturii, democrației și valorilor
create de oameni pentru oameni. Odată pus în funcțiune, mecanismul Uniunii a atras inițial
instituțiile politice ale statelor. Ulterior, prin succesele realizate din multiplele cooperări a statelor
membre în toate sferele de activitate (refacerea economiilor, democratizarea totală a instituților,
transparența realizării reformelor și implementării proeictelor), populația a început să perceapă UE
ca un centru unic prin care se poate afirma. În acest context, putem urmări numeroase proiecte
create de UE pentru populațiile continentului European care să creeze facilitățile necesare
societăților. După cum cunoaștem, Uniunea Europeană se axează pe : dezvoltarea regională și
urbană; ocuparea forței de muncă și incluziunea social; agricultura și dezvoltarea rurală; politicile în
domeniul maritim și al pescuitului; cercetarea și inovarea; ajutorul umanitar. De exemplu, unul
dintre proiecte care cuprinde masiv studenții este programul Erasmus + de care pot beneficia nu
doar statele membre ci și statele potential candidate sau chiar și cele care aspiră ( de exemplu :
Republica Molodova). Într-adevăr UE și-a creat o strategie impecabilă prin care să fie de mare
ajutor țărilor pe care le acoperă și să motiveze și altele. Dar să nu uităm că sunt și state care au
preferat să rămână intacte, dar care aparțin spațiului Schengen (Confederația Elvețiană) sau care nu
au adoptat moneda euro (doar 19 țări membre din cele 28 au făcuto). Aceasta ne vorbește despre
faptul că țările încă nu sunt pregătite în totalitate să renunțe la ceea ce au construit pe parcursul
istoriei sau nu văd ca necessitate șă fii parte a unei uniuni având propria economie. Unele țări au
rezerve în ceeea ce ține de condiția de a ceda o parte din suveranitate pentru a deveni membru.Însă
mai sunt și cele care înțeleg că forța sa economică nu ar fi în deajuns pentru contribuțiile pe care le-
ar avea de făcut. Pe când noi vedem în UE o unitate accesibilă și deschisă pentru toți, prin faptul că
deții statutul de mebru ai șansa de a te dezvolta și perfecționa într-un timp mai scurt decât ai face-o
de unul singur deoarece ai sprijinul mai multor aliați cointeresați în a investi și a spori gradul de
prosperitate a uniunii din care face parte.Conform opiniilor analiștilor români : ” Europa unită are
probleme, noi avem probleme. În cifre însă, de la aderare, România a plătit o contribuție obligatorie
la bugetul UE de 13,7 miliarde euro, dar a primit 39,8 miliarde euro. Pe scurt, am primit mai mult
decât am cotizat, iar banii primiți au fost alocați în mod clar unor proiecte, adică au fost folosiți cu
sens: de la drumuri și canalizări în mediul rural, până la companii de software din marile orașe.
Practic, finanțările europene au acoperit toate câmpurile de dezvoltare ale României. ”
(sursă:românialiberă.ro)
 În opinia mea, odată fiind membru al UE devii deținătorul celui de-al doilea patrimoniu (după
naționalitate). Nu o spun fiind că văd o unică soluție de dezvoltare a țărilor prin Uniunea
Europeană, ci pentru că aceasta aduce după sine și un bogat tezaur spiritual. Baza unui gând mereu
este omul pentru că ne gândim la ceeea ce ne-ar prii bine nouă. În această ordine de ideei, regăsim o
rădăcină identică și la începuturile Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului din 1951
creaată cu scopul de preveni un nou război European (pentru a menține o pace durabilă și a readuce
calmul în rândurile omenirii). De asemenea putem menționa Carta Drepturilor Fundamentalea
Uniunii Europene proclamată în cadrul Tratatului de la Lisabona prin care se prezintă hotărârea
statelor membre de a împărtăși „un viitor pașnic întemeiat pe valori comune” și declară că,
„conștientă de patrimoniul său spiritual și moral, Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile și
universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității; aceasta se întemeiază pe
principiile democrației și statului de drept”. Totodată cunoaștem că UE este familia ce întrunește un
număr de peste 500 milioane de personae care vorbesc în cele 24 de limbi oficiale. Realizând un
sondaj printer prieteni și colegi, fiecare ”simte” în felul său unicitatea europeană, de exemplu la
întrebarea ”Cum vedeți un cetățean al UE? ” am primit răspunsuri ca : liber, împlinit, împăcat,
asigurat, omănos, deschis, încrezut în ziua cea de mâine, zâmbăreț. Dar sunt și persoane care susțin
ideea că procesul de globalizare ar fi fost generat indirect de acțiunile UE. Observăm că procesul
globalizării ia amploare în deosebi pe parcursul secolelor XX și XXI când au loc un șir de
modificări la nivel economic modial care rezultă din creșterea nivelului de comerț international,
schimb cultural, valurilor de investiții dintre state și gradul avansat de interdependență dintre
instituțiile sale și conexiunile stabilite prin conlucrarea în cadrul ONG-urilor. Astfel prin crearea
UE, prin crearea zonelor menționate anterior (zona Schengen, zona Euro) și instituțiilor sale
(Consiliul UE, Parlamentul European, Comisia Europeană) fondate din mixul națiunilor, a sporit
viteza globalizării deoarece dintre avantaje am putea menționa : apariția corporațiilor
multinaționale, mobilitatea forței de muncă, mărirea spectrului de produse pe piața mondială,etc.
Dintre dezavantaje se evidențiază : statul va devein cel care-și va pierde din autoritate și control
asupra economiei, se pierde siguranța forței de muncă în asigurarea cu un loc stabil, se va reveni la
diferențierea țărilor în bogate și sărace, va avea loc amestecul dintre naționalități, culturi, vor
dispărea tradițiile și obiceiurile, se va știrbi sensul cuvântului ”națiune„.
În schimb vom avea o populație dintr-un punct de vedere, omogenă, la propriu și la figurat fără
hotare, dar apare întrebarea ”oare întratât de uniți prin diversitate?”. Pentru că ar putea izbucni un
conflict de credințe(religie) în primul rând. Da, UE este adepta toleranței, dar dacă vorbim despre o
populație omogenă înseamnă credința în unic pe când fiecare vine să afirme credința lor ca fiind
unica pentru toți. Dintr-un alt punct de vedere, oricât de mult nu am susține spiritul de egalitate,
există prioritatea naționalității cărei îi aparții. Nu, nu putem spune că este egoism ci patriotismul cu
care-ți tratezi țara. În acest sens avem opinia politicienilor britanici ” În cele din urmă, politicienii
nordici scriu că UE nu promovează diversitatea, ci mai degrabă contribuie la uniformizare prin
încercările sale internaționaliste de a centraliza totul sub o singură "umbrela
birocratica"”(sura:sputniknews). Dar totodată am surprins aceste dispute și în cadrul surselor mai
apropiate nouă, celor din România : ” Politicieni, analiști, economiști se află permanent într-o
dezbatere despre avantajele și dezavantajele statutului României de țară-membră și chiar asupra
viitorului Europei unite. Uneori, pe frontul dezbaterii apar spaimele: ne vom pierde identitatea
națională, progresul va duce la căsătorii între persoane de același sex, laicitatea și corectitudinea
politică vor transforma Europa în teritoriu musulman.”.

Odată cu amplificarea procesului de Brexit, printer demnitari, dar și analiști politici și-au iscat
întrebarea : ”Uniunea Europeană de astăzi este sau nu un imperiu ?” . O întrebare ce a stârnit multe
controverse. În pofida faptului că Uniunea Europeană este o comunitate de state membre care au
cedat o parte din suveranitatea sa organelor reprezentatice a uniunii, au trebuit să ajusteze unele
norme și să înfăptuiască unele reforme pentru a deveni stat membru, nu putem afirma cu vehemență
că este un imperiu deoarece pornind chiar de la conducere care este realizată de instituții formate
din membrii celor 28 state ; de asemenea uniunea nu are o constituție proprie și are un fundament
democratic.

Din punctul meu de vedere cu referire la viitorul UE este unul pozitiv deoarece pilonii pe care se
axează au devenit forța mortice de activitate a mai mult de 28 de țări din continetul European. În
plus, standardele impuse și ajustate de țări care vor să fie parte a uniunii permite continuitatea UE în
viitor. La momentul actual, una din problemele UE este Brexit-ul care ar scade potențialul UE. Din
sursele media privind aspectul că după finalizarea ieșirii Marii Britanii din UE, aceasta va face o
pauză în a primi noi membri. Consider această opțiune una rațională deoarece UE va avea nevoie
să-și planifice noi strategii durabile de dezvoltare, să realizeze statistici cu privire la pierderi și
șanse se reacumulare a veniturilor insuficiente chiar dacă Anglia va rămâne partener a UE în careva
sfere. Dar nu ar trebui să o întindă pe mult timp deoarece ar putea stârni neîncrederea altor țări și
potențiale încercări ale acestora de a ”ieși” din UE : ” Potrivit recentului sondaj de opinie, aproape
jumătate dintre francezi (49%), mai mult de jumătate dintre germani (52%) și italieni (57%), dar și
aproximativ două treimi dintre Britanici (64%) consideră că, în scurt timp, alte una sau două ar
putea să părăsească Uniunea Europeană”(sursă:sputniknews,sondaj realizat de IFop în iunie 2017).

Fiind potrivit contextului, consider optim să menționez că în anul 2012 Uniunea Europeană a
primit Premiul Nobil pentru Pace ”ca recompensă pentru susținerea unor cauze majore precum
pacea, reconcilierea, democrația și drepturile omului în Europa”. Fapt ce ne demonstreză încă o data
locul primordial și influența pozitivă ce o are UE la nivel mondial.
Eu ca fiind un specialist în formare privesc UE drept o uniune economică și politică care joacă un
rol de frunte la nivel diplomatic. La fel, văd UE ca un important donator de asistență pentru
dezvoltare din lume, în deosebi a țărilor în curs de dezvoltare. Influența îi este garantată și din cauza
deciziilor commune luate în politica externă. Relațiile sale internaționale acoperă: educația; mediul;
securitatea și apărarea; combaterea criminalității; drepturile omului. În opinia mea ea fiind
promotorul păcii nu ar trebui să aibă o forță armată, dar în cazuri de excepție poate în continuare să
se sprijine pe forțele de menținere a păcii cu care contribuie statele membre.
În concluzie, rămâne modelul tuturor. Uniunea Europeană ca și statele, ca și instituțiile, este o
construcție creată de oameni pentru oameni. Drept urmare șansele sale de funcționalitate în viitor
depind direct de la afirmațiile, acțiunile și dorințele oamenilor. Proiecția sa ca uniune se va păstra
pe o durată nedeterminată pe continentul European, iar succesele de care se va bucura vor depinde
de atitudinea care o vor aborda statele, de asememenea depinde dintr-un punct de vedere și de
potențialul unui nou val de integrare sau lipsa acestuia. Desigur că conservarea UE la etapa actuală
ar stârni activizarea forțelor mai puțin democratice. În acest sens ar fi potrivit citatul lui Charles de
Gaulle : ” Niciun om de stat european nu va uni Europa. Europa va fi unită de către chinezi.”Astfel
nu trebuie să pierdem încrederea în ”visul european” dacă vedem în el acest imbold care ne-ar ajuta
nu să supraviețuim, ci să trăim o viață cu încredere în ziua de mâine și un viitor prosper a lumii.