UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”ION

IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Învățământ la distanță

FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LA SC AGRO SRL PRIN
ÎNFIINȚAREA CULTURII DE FLOAREA-
SOARELUI ÎN SUPRAFAȚĂ TOTALĂ DE
130 HECTARE

Îndrumător: Conf. dr. George UNGUREANU Student: Amarandei Florin Cătălin

IAȘI

2018
 CUPRINS

PARTEA I

Memoriu justificativ sau plan de afaceri pentru finanțarea investiției

Capitolul I – Date generale privind solicitantul

1.1. Denumirea, numele solicitantului și datele de identificare

1.2. Scurt istoric al solicitantului
1.3. Obiectul de activitate al solicitantului
1.4. Principalele mijloace aflate în patrimoniul solicitantului.

Capitolul II – Descrierea proiectului

2.1. Denumirea investiției

2.2. Elaborator

2.3. Amplasamentului proiectului: regiune, județ, localitate

2.4. Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și oportunitățile

investiției

2.5. Descrierea investițiilor

2.6. Valorificarea producției, furnizori, clienți.

2.7. Descrierea îndeplinirii condițiilor minime de eligibilitate și implementarea

proiectului
Capitolul III – Date privind forța de muncă și managementul proiectului

3.1.Situația personalului

3.2. Estimări privind forța de muncă

3.3.Reprezentantul legal

3.4.Descrierea achizițiilor realizate prin proiect

3.5. Durata de realizare a proiectului

Capitolul IV – Planul de afaceri

PARTEA A II-A

Capitolul V - Organizarea și raționalizarea proceselor de muncă și de producție

5.1. Importanța culturii și descrierea generală

5.2. Relațiile culturii cu factorii de vegetație

Capitolul VI – Organizarea și optimizarea procesului de muncă

6.1. Întocmirea asolamentului și a modului de folosință a terenului

6.2. Programarea producțiilor medii prin metoda sporului mediu

6.3. Calculul dozelor de îngrășăminte

6.4. Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producție

6.5. Calculul indicatorilor tehnico-economici

6.6. Calculul necesarului forței de muncă

6.7. Calculul necesarului de insecto-fungicide și de erbicide

6.8. Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor

6.9. Determinarea pragului de rentabilitate

 Capitolul I – Date generale privind solicitantul

1.1. Denumirea, numele solicitantului și datele de identificare

Denumire solicitant: SC AGRO SRL
Sediul social: comuna Bodești, jud. Neamț
Cod unic de înregistrare: 16431476
Numărul de înregistrare în Registrul Comerțului: J27/712/2004

1.2. Scurt istoric al solicitantului

SC AGRO SRL a fost înființată în anul 2004, având ca administrator pe ing. Stăcescu Vasile.
Acesta asigură conducerea și gestionarea activităților ce au loc în fermă.

Societatea deține o suprafață de teren de 1200 de hectare pe care se cultivă în mare parte
cereale, dar și plante oleaginoase. Terenul deținut de societate se află pe raza comunei Bodești,
având sediul în aceeași localitate.

1.3. Obiectul de activitate al solicitantului

Principalul obiect de activitate este, conform codului CAEN (0111), cultivarea cerealelor,
plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

1.4. Principalele mijloace aflate în patrimoniul solicitantului

Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data Bucati

intocmirii ultimului
bilant
-RON-

1.CLADIRI TOTAL 193000

1.1 Birouri 1.04.2004 72000 1

1.2 Garaj 1.04.2004 31000 1

1.3 Magazii cereale 1.04.2004 90000 3

2.UTILAJE TOTAL 2730000

2.1 Tractor John Deere 1.10.2008 300000 3

2.2 Combina Klass 1.04.2008 610000 3

4.ALTELE - - -

TOTAL 2 923 000

 Capitolul II – Descrierea proiectului

2.1. Denumirea investiției

Achiziţionare de utilaje agricole pentru ferma vegetală a societăţii agricole AGRO SRL, din
comuna Bodești, judeţul Neamț.

2.2. Elaborator

Consultant: Ionașcu Maria

Date de identificare:

Email: ionascuioana@yahoo.com

Telefon: 0747 337 418

Data întocmirii Memoriului Justificativ: 20.09.2016

Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4,4420 Lei (curs BCE din data de 20.09.2016)

2.3. Amplasamentului proiectului: regiune, județ, localitate

Proiectul va fi amplasat în Regiunea NE, jud. Neamț, pe raza comunei Bodești. Investiția
se va realiza pentru o fermă vegetală care exploatează o suprafață de teren agricol comasată de
1200 ha, ce va ajunge la suprafata de 1500 ha. Terenurile sunt comasate, cu suprafețe plane și se
pretează cultivării cerealelor.
2.4. Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și oportunitățile
investiției

Solicitantul va opta pentru achiziţionarea unui tip de tractor de putere mai mare deoarece
suprafeţele lucrate sunt în sole compacte, iar localitatea se încadrează în zona de deal.

Obiectivul principal propus prin punerea în practică a proiectului este acela de creştere a
competitivităţii exploatatiei printr-o utilizare mai bună a factorilor de producţie și a resurselor
umane, obiectiv care este în conformitate cu Obiectivul General al Măsurii 1.2.1.

În cadrul acestui obiectiv se va realiza un parc de maşini agricole în urma achiziţionării de

utilaje noi, performante care să fie în concordanță cu potenţialul agricol al zonei.

Prin această investiţie se urmăreşte reducerea costurilor de producţie prin diminuarea

cheltuielilor cu piesele de schimb, cheltuieli cu combustibili și lubrefianți, creşterea rentabilităţii
exploatatiei a viabilităţii economice și a productivităţii, utilizarea optimă a factorilor de producţie, mai
ales a forţei de munca, asigurarea unor standarde de viață ridicată pentru membrii asociaţiei.

Lucrările mecanice de recoltat se vor face în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de

cultură, vor scădea pierderile la recoltare și se va îmbunătăţi calitatea produselor agricole.

Se urmăreşte deasemenea ca prin punerea în practică a proiectului să se realizeze

valorificarea la maxim a potenţialului agricol al zonei și conservarea și menajarea mediului
ambiant prin reducerea emisiilor cu efect de seră prin eliminarea surselor de poluare cu vapori
toxici de combustibili, gaze de ardere, aditivi nocivi și o mai bună gestionare a deşeurilor.

Necesitatatea valorificării mai bune a potenţialului agricol al zonei.

În alegerea tipului de utilaje, s-a ţinut cont în primul rând de specificul zonei, de adaptarea
acesteia la condiţiile de exploatare specifice (sol, panta ,clima) având în vedere ca localităţile se
încadrează în zona de deal, iar suprafaţa exploatata este amplasată în parcele mari, unde efectuarea
lucrărilor cu utilaje mari este mult mai eficientă.

Noile achiziţii vor duce la îmbunătăţirea performantei generale a exploatației prin

îndeplinirea obiectiveloe de ordin tehnic, economico- financiar și de mediu respectiv:
 Obiective tehnice: achiziţia de utilaje care determina creşterea productivităţii muncii,
introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

Obiective economico-financiare: reducerea costurilor și creşterea rentabilităţii exploatației,

creşterea valorii adăugate (VAB)., creşterea viabilităţii, economice, creşterea productivităţii agricole
prin promovarea progresului tehnic, utilizarea optimă a factorilor de producţie, asigurarea unor
standarde de viață ridicate, în special creşterea veniturilor.

Obiective de mediu: - reducerea emisiilor cu efect de seră și o mai bună gestionare a

deşeurilor rezultate, introducerea de tehnicaă și tehnologii nepoluante.

Fundamentarea necesităţii și oportunităţii investiţiei reiese din faptul că specificul

exploatației este "Cultura mare", iar structura de culturi pentru perioada prognozată este alcătuită
din: grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz, orzoaica și fasole.

În scopul eficientizării exploatației, SOCIETATEA AGRICOLĂ AGRO își propune

realizarea unei investiţii prin Măsura 121 - achiziţionarea de utilaje agricole și a unui autovehicul de
teren.

Achiziţionarea acestora se face având în vedere :

 necesitatea înfiinţării parcului auto, încât societatea să realizeze obiectivele propuse

 necesitatea creşterii productivităţii muncii
 necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă
 necesitatea promovării tehnologiilor de mecanizare a lucrărilor agricole
 necesitatea creşterii veniturilor exploatației agricole
 necesitatea asigurării transportului producţiei de pe câmp, la depozit.
PROIECTUL IŞI PROPUNE ACHIZIŢIONAREA URMĂTOARELOR UTILAJE
AGRICOLE NECESARE PE O SUPRAFAŢA DE 1200 ha, și a unui autovehicul de teren
DUSTER 1,5 DCI 110 CP de la APAN AUTO, B-dul George Coşbuc, nr.148, Galaţi.

Nr. Denumire utilaj Nr. buc.

Crt.
1 TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020 1
2 COMBINATOR "Cultirapid serie 2" 1
3 PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1) 1
4 SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL 1
5 CULTIVATOR CSC OOB/9 1
6 AUTOVEHICUL DE TEREN DUSTER 1,5 DCI 110 CP 1

Achiziţia acestor utilaje este necesară pentru îndeplinirea următoarelor obiective

specifice:

1. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi performante care determină

creşterea productivităţii muncii, diversificarea producţiei, ajustarea profilului,
nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea calităţii produselor
agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

2. ADAPTAREA EXPLOATAŢIEI LA STANDARDELE COMUNITARE, prin

prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi
sol, precum şi gestionarea deşeurilor- standard obligatoriu cu 01.07.2007:

3. Investiţiile propuse prin proiect sunt in acord cu potenţialul agricol al zonei, fiind
zonă de câmpie cu potenţial mediu.

2.5. Descrierea investițiilor

Prin proiect s-a propus achiziționarea de utilaje noi și performante în vederea respectării
condițiilor de mediu. Achizițiile care urmează a fi efectuate prin intermediul proiectului sunt
necesare pentru asigurarea reducerii poluării. Achizițiile propuse sunt nesemnificativ poluante și
nu produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata în
acest fel protejarea mediului înconjurător prin prevenirea și controlul integrat al poluării, respectiv
reducerea emisiilor în aer, apă și sol.

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020"

 Putere maxima CP/rpm: 281 / 2200

 Număr cilindri/cilindree: 6/8,3
 Sistemde injectie common rail, regulator electronic, 24 supape
 Cuplu maxim Nm/rpm: 1162/1500
 Transmisie: 4X4, powershift, 18 viteze înainte x 4 înapoi
 Priză de putere (rpm) : 1000
 Priză de putere cu arbore cu 21 caneluri
 Cabina cu presurizare continua, cu aer conditionat cu controlul automat al temperaturii,
incalzire / ventilatie
 Capacitate ridicare pe tiranţi (kg) : 9126
 Pompa hidraulica cu debit variabil, 166 l/min, presiune max. 224 bar
 Pneuri standard spate/fata: 710/70R38 + 600/65R28
 Rezervor combustibil (I): 682
 Culoare: albastru
 Bară de tracţiune
 Greutăţi frontale 16x100 kg

2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2"

 Tractor necesar (CP): 170/190;

 Lăţimea de lucru (m): 5;
 Adâncimea de lucru (m): 0,30;
 Productivitate (ha/oră): 4 - 5;
 Versiune semipurtata, cadru rabatabil hidraulic in 2 sectiuni
 Masa(kg): 4200

3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1)

  Reversare cu cilindru hidraulic cu dubla acţiune.
 Fiecare trupita este intarita cu bolt de protectie care poate fi usor inlocuit in caz de
necesitate
 Cormane semielicoidale pentru terenuri medii si grele, cu cormane suplimentare.
 Lăţimea suprafeţei de lucru: 2 m
 Putere maxima tractor 150 CP
 Adâncimea arăturii:27 cmGreutate 2740
kg
 Lungime/lăţime/înălţime: 8300/2900/2200 cm
 Viteza de lucru 7-9 km/h
 Productivitate 1,4 – 1,8 ha
 Tip: semipurtat

4. SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL

 Tractor necesar (CP): 65;

 Lăţimea de lucru (m): 5,6;
 Debit seminţe (boabe/ha): reglabil in 48 trepte de Ia 30.000-1.000.000;
 Productivitate (ha/ora): 1,10-2,90;
 Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,8x7,0x2,1;
 Masa (kg): 1200

5. CULTIVATOR CSC 00B/9

 Tractor necesar (CP): 65;

 Lăţime de lucru (m): 5,6;
 Distanta intre rânduri (m): 0,45-0,7;
 Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,80x5,80x1,05;
 Masa (kg): 1000.

6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP

 Tip: 1,5 DCI

 Ampatament: 2671
  Motor putere KW (CP) 80(109)
 Pneuri –Dimensiuni: 215/65 R 16
 Culoare: Alb

Principalele dotări:

 Sarcina admisa axa fata – 802 kg

 axa spate – 567 kg

 Program electronic de stabilitate (ESP)

 Sistem de frânare hidraulic ABS Bosch 8.0
 Frâne disc faţă
 Frâne tambur spate
 Frână de parcare cu acţionare pe rotile punţii spate
 Bară stabilizatoare punte fată
 Amortizoare puntea spate
 Sistem direcţie servo-asistat
 Baterie Acumulator 12 V/ 72 Ah
 Echipament electronic 12 V/ Demaror 12 V
 Parasolare pentru şoferi şi însoţitor
 Spaţiu depozitare
 Imobilizator (antifurt volan)
 Speedometer, km/h
 Mufa diagnosticare
 Lămpi laterale
 Ajustaj fascicul lumini
 Inel de remorcare
 Punte Tip Mac-Pherson cu brat inferior rectangular si bara stabilizatoare
 Centuri de siguranţa cu prindere in trei puncte
 Siguranţa usi pentru copii
 Trusa de scule
 Trusă prim ajutor
 Cric
  Triunghi reflectorizant

Produsele sunt însoţite de "Declaraţia de conformitate"si "Certificat de garanţie". In

perioada garanţiei (18 luni) vânzătorul se angajează să înlocuiască gratuit piesele sau
subansamblele care s-au defectat din vina fabricantului.

In post garanţie (10 ani) va onora toate solicitările de intervenţie cauzate de defectarea
produsului, cheltuielile de service urmând a fi suportate de către client.

Produsele care fac obiectul acestei oferte, sunt proiectate conform normelor
europene 98/37/CE, securitatea maşinilor având ca baza tehnica standardele specifice
fiecărui produs — armonizate cu cele europene - şi baza legala interna HG 119/2004.

2.6. Valorificarea producţiei , furnizori, clienţi

Politica de aprovizionare a societăţii se bazează pe relaţii contractuale cu furnizori de materii

prime şi auxiliare cu tradiţie şi reputaţie foarte bună atât pe plan local cât şi din afara judeţului.
Societatea nu este dependentă furnizori unici de materii prime şi materiale, păstrând relaţiile de
colaborare cu mai mulţi furnizori (conform tabelului cu potenţiali furnizori).
Oferta variata de cei ce fac inputuri în agricultură, face ca oferta să fie diversificată, iar
achiziţionarea produselor necesare să se realizeze la cel mai bun preţ de pe piaţă, desfăşoară
activităţi comerciale de achiziţionarea de input-uri necesare pentru desfăşurarea proceselor de
obţinere a producţiei (îngrăşăminte, pesticide, seminţe).
Astfel societatea este pregătită să facă faţă unor creşteri a preţurilor, ceea ce constituie
principalul risc în activitatea de aprovizionare.
 POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat Valoare % din
materii prime/materiale si cantitate aproximativa total
auxiliare/produse/servicii aproximativa -RON- achizitii

S.C Rojevas 2000 srl Galati pesticide 0

SC Agricover Srl Galati samanta, 0
pesticide
Sc Ameropa SRL Galati, Braila Ingrasaminte 0

SCCCES PERIENI loc. Perieni, Samanta 0

jud. Vaslui
S.C.plant agro SRL vaslui Pesticide, 0
samanta
SC Kimagri SRL Braila seminte,
ingrasaminte
SC Grup Est Agro Huşi, jud Materii prime si
Corporation SRL Vaslui auxiliare
total 100
 POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client Valoare % din vanzari

(Denumire si
-
adresa)
RON -
1 S.C. 102.000 9
AMEROPA
SRL (fl.
soarelui)
2 S.C. AGRANA 98.000 9
SRL (grau)
3 MONSANTO 93.295 7
ROMANIA
(grau samanta)

SC EUXIN
SRL (grau,
floarea soarelui,
4 rapita, porumb) 836.178 75
Total 1.209.473 100

În politica de adaptare a produsului prin preţ societatea a optat pentru marketing-ul concentrat,
eforturile fiind concentrate pe un mic segment al pieţei totale. Strategia de marketing adoptată are
în vedere: obţinerea de produse de bună calitate, limitarea ofertei şi o alegere bună a clienţilor.
Tinând cont ca produsele se adresează unui segment redus de cumpărători, societatea optează
pentru vânzarea directă pe bază de contract. Desfacerea are loc direct de la vânzător către client
fără activităţi intermediare, pe bază contractelor de vânzări. În acest fel se realizează transparenţa
întregului proces şi se evită creşterile nejustificate de preţuri.
Pentru floarea soarelui (87 to), SC AGRO SRL a încheiat precontract cu SC EUXIN SRL,
societate de comercialiazare a produselor agricole. Pentru grâu sămânţa(68 to), solicitantul a
incheiat contract cu firma MONSANTO ROMANIA. Pentru grâul consum (150 to) este incheiat
precontract cu S.C. Ameropa SRL, societate de achiziţie cereale.

Diversificare verticală prin infiinţarea de culturi semincere asigură şi sămânţa pentru producţia
proprie, pentru cultura de grâu. În cazul in care apare oportunitatea încheierii unor contrate pentru
sămânţă de oleaginoase, societatea este autorizată şi pregătă să onoreze cererea. Astfel,
diversificarea orizontală a gamei de produse se face şi în scopul extinderii pieţei de
comercializare, determinată de modificările intervenite în cerere.
Conducerea societăţii urmăreste obţinerea produselor de calitate superioară, cu atingerea
parametrilor prevăzuţi de standardele în vigoare, asigurând caracteristicile specifice care ridică
valoarea şi calitatea producţiei. Identificarea tendinţelor ce se manifestă în această directie,
constituie un ajutor esenţial de lansare pe piaţă a noi produse respectiv grâu pentru sămânţă sau
floarea soarelui pentru sămânţăă, capabile să satisfacă în bune condiţii cererea şi să asigure
concomitent o activitate profitabilă.
SC AGRO SRL optează așadar, pentru o politică de competitivitate prin costuri in sistem
semiintensiv printr-o buna stapanire a cheltuielilor de productie, cunoasterea potentialilor clienti si
a mecanismelor de formare a preturilor.
Formele de risc in cazul solicitantului se manifesta in general in doua planuri: in exploatare si
in planul economico-finaciar.
 Riscul pur potential in planul exploatarii este determinat de posibilitatea
manifestarii urmatorilor factori: inghet, seceta, sau anumite boli. Acesti factori pot determina o
scadere a productiilor medii prognozate. Acoperirea unei anumite proportii a acestui risc se
realizeaza prin asigurarea anuala a culturilor si prin irigarea a 85 % din suprafata exploatata.
 Un alt risc potential in planul exploatarii este riscul comercial sau de
competitivitate pe piata prin aparitia de noi produse, de noi concurenti, modificari in nivelul
preturilor. Pentru mentinerea nivelului vanzarilor societatea are in vedere studiul permanent al
pietei, incheierea de contracte ferme, dimensionarea corespunzatoare a stocurilor de produse
finite, ridicarea calitatii produselor, garantii de calitate, sau innoirea produselor.
 Riscul economic, cauzat de modificarea variabilelor economice decisive cum ar fi:
cresterea inflatiei, a ratei impozitelor, poate influenta volumul vanzarilor, nivelul preturilor si
implicit volumul veniturilor. In acest sens, pentru contracararea acestor efecte managerul
societatii are in vedere anticiparea acestor fenomene, o structura de productie flexibila,
rationalizarea drastica a costurilor .
2.7 Descrierea îndeplinirii condiţiilor minime de eligibilitate şi implementarea
proiectului

Încă de la infiintare, din anul 2004, între SC AGRO SRL şi furnizorii de imputuri s-au
stabilit relaţii stabile de colaborare. Datorita numărului mare de producători si distribuitori de
seminţe, pesticide, îngrăşăminte se creează o situaţie stabila - preturile fiind uşor de previzionat.
Culturile vizate de proiect sunt culturi de câmp (grâu, floarea soarelui, porumb, orzoaica, ovăz,
fasole) iar seminţele necesare pentru infiintarea acestor culturi sunt achiziţionate de la aceiaşi
furnizori cu care SC AGRO RL lucrează de la infiintare: SC PRUTUL SA Iaşi, S.C. CARGILL SRL
si SC UNISEM . Erbicidele, fungicidele, ingrasamintul foliar, necesarul de azot si îngrăşăminte
complexe sunt achiziţionate de la firme specializate. Condiţiile de plata stabilite de furnizori si
beneficiar pentru seminţe si îngrăşăminte sunt: avans 20 % din valoare, diferenţa de 80 % se achita la
recoltare.
Piaţa de desfacere este exclusiv piaţa internă - 100 % din producţiile de grâu, floarea
soarelui, porumb, ovăz, orzoaica si fasole realizate se valorifica conform "Contractelor de Furnizare-
Preluare Produse Agricole", către SC PRUTUL SA Iaşi - floarea soarelui, şi S.C. CARGILL SRL -
porumb si grâu, cu care SC AGRO SRL are relaţii contractuale pe anul 2011.
Condiţiile de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească la valorificare cerealele sunt cele
standard .
Cu toate că judeţul Neamț se află intr-o zona cu potenţial agricol mediu şi ridicat, multe
exploataţii desfăşoară activitate de cultura cerealelor, datorită echilibrului cerere-oferta, şi a
tendinţei de înlocuire a combustibililor fosili cu biocombustibili piaţa de desfacere pentru SC AGRO
SRL va fi asigurată şi in continuare.
Pentru a face faţă concurenţei SC AGRO SRL va urmări optimizarea tehnologiilor prin
alegerea culturilor, soiurilor si a hibrizilor, a epocii de semănat, a modului de lucru al solului,
tinind cont de condiţiile climatice, sol si relief specifice zonei.
Strategia de piaţa va tine cont de :
- stimularea comercializării produselor agricole obţinute prin armonizarea standerdelor de
calitate la cele europene
- perfecţionarea personalului exploatatiei in vederea aplicării de tehnologii performante.
- creşterea competitivităţii pe piaţa, in concordanta cu dotarea tehnica, normele de igiena,
de mediu si protecţia consumatorului, atit pentru comerţul pe piaţa interna cit si in
 perspectiva exportului.
- creerea unei exploataţii agricole eficiente care sa asigure o oferta competitiva pe piaţa.
Prin creşterea eficientei si îmbunătăţirea performantelor exploatatiei SC AGRO SRL va
intra pe piaţa cu produse agricole competitive din punct de vedere al costurilor si calităţii. In
paralel cu dezvoltarea exploatatiei se va dezvolta si piaţa materiilor prime si auxiliare necesare
fermei ducind la dezvoltarea mediului de afaceri din zona. Totodată vor creste veniturile la
bugetul local prin creşterea volumului taxelor si impozitelor plătite.

POTENTIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Cultura % din vânzări
1 SC PRUTUL SA floare 100
2 SC PRUTUL SA grâu 40
3 SC PRUTUL SA porumb 60
4 SC CARGILL SRL grâu 60
5 SC CARGILL SRL porumb 40
 Capitolul III – Date privind forța de muncă și managementul proiectului

3.1. Situația personalului

Total personal existent: 4, din care personal de execuţie: 2

3.2. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Locuri de muncă nou-create: 3. Activităţile în cadrul exploatației sunt realizate de
administratorul societăţii care are pregătirea profesionala necesară, asigură un management de
calitate în cadrul exploatației și permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate. În perioadele
de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de muncă sezonieră.

3.3. Responsabil legal

Responsabil legal – Ing.STĂCESCU VASILE, administrator al Societăţii Agricole
AGRO SRL , absolvent al Facultăţii de Agricultură Iaşi și cu o vechime de 10 ani de experienţă în
domeniu.

3.4. Descrierea achizițiilor realizate prin proiect

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020"

 Putere maxima CP/rpm: 281 / 2200

 Număr cilindri/cilindree: 6/8,3
 Sistemde injectie common rail, regulator electronic, 24 supape
 Cuplu maxim Nm/rpm: 1162/1500
 Transmisie: 4X4, powershift, 18 viteze înainte x 4 înapoi
 Priză de putere (rpm) : 1000
 Priză de putere cu arbore cu 21 caneluri
  Cabina cu presurizare continua, cu aer conditionat cu controlul automat al temperaturii,
incalzire / ventilatie
 Capacitate ridicare pe tiranţi (kg) : 9126
 Pompa hidraulica cu debit variabil, 166 l/min, presiune max. 224 bar
 Pneuri standard spate/fata: 710/70R38 + 600/65R28
 Rezervor combustibil (I): 682
 Culoare: albastru
 Bară de tracţiune
 Greutăţi frontale 16x100 kg

2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2"

 Tractor necesar (CP): 170/190;

 Lăţimea de lucru (m): 5;
 Adâncimea de lucru (m): 0,30;
 Productivitate (ha/oră): 4 - 5;
 Versiune semipurtata, cadru rabatabil hidraulic in 2 sectiuni
 Masa(kg): 4200

3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1)

 Reversare cu cilindru hidraulic cu dubla acţiune.

 Fiecare trupita este intarita cu bolt de protectie care poate fi usor inlocuit in caz de
necesitate
 Cormane semielicoidale pentru terenuri medii si grele, cu cormane suplimentare.
 Lăţimea suprafeţei de lucru: 2 m
 Putere maxima tractor 150 CP
 Adâncimea arăturii:27 cmGreutate 2740
kg
 Lungime/lăţime/înălţime: 8300/2900/2200 cm
 Viteza de lucru 7-9 km/h
 Productivitate 1,4 – 1,8 ha
 Tip: semipurtat
4. SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL

 Tractor necesar (CP): 65;

 Lăţimea de lucru (m): 5,6;
 Debit seminţe (boabe/ha): reglabil in 48 trepte de Ia 30.000-1.000.000;
 Productivitate (ha/ora): 1,10-2,90;
 Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,8x7,0x2,1;
 Masa (kg): 1200

5. CULTIVATOR CSC 00B/9

 Tractor necesar (CP): 65;

 Lăţime de lucru (m): 5,6;
 Distanta intre rânduri (m): 0,45-0,7;
 Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,80x5,80x1,05;
 Masa (kg): 1000.

6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP

 Tip: 1,5 DCI

 Ampatament: 2671
 Motor putere KW (CP) 80(109)
 Pneuri –Dimensiuni: 215/65 R 16
 Culoare: Alb

Principalele dotări:

 Sarcina admisa axa fata – 802 kg

 axa spate – 567 kg

 Program electronic de stabilitate (ESP)

 Sistem de frânare hidraulic ABS Bosch 8.0
 Frâne disc faţă
 Frâne tambur spate
 Frână de parcare cu acţionare pe rotile punţii spate
  Bară stabilizatoare punte fată
 Amortizoare puntea spate
 Sistem direcţie servo-asistat
 Baterie Acumulator 12 V/ 72 Ah
 Echipament electronic 12 V/ Demaror 12 V
 Parasolare pentru şoferi şi însoţitor
 Spaţiu depozitare
 Imobilizator (antifurt volan)
 Speedometer, km/h
 Mufa diagnosticare
 Lămpi laterale
 Ajustaj fascicul lumini
 Inel de remorcare
 Punte Tip Mac-Pherson cu brat inferior rectangular si bara stabilizatoare
 Centuri de siguranţa cu prindere in trei puncte
 Siguranţa usi pentru copii
 Trusa de scule
 Trusă prim ajutor
 Cric
 Triunghi reflectorizant

Produsele sunt însoţite de "Declaraţia de conformitate"si "Certificat de garanţie". In

perioada garanţiei (18 luni) vânzătorul se angajează să înlocuiască gratuit piesele sau
subansamblele care s-au defectat din vina fabricantului.

In post garanţie (10 ani) va onora toate solicitările de intervenţie cauzate de defectarea
produsului, cheltuielile de service urmând a fi suportate de către client.

Produsele care fac obiectul acestei oferte, sunt proiectate conform normelor
europene 98/37/CE, securitatea maşinilor având ca baza tehnica standardele specifice
fiecărui produs — armonizate cu cele europene - şi baza legala interna HG 119/2004.
 3.5. Durata de realizare a proiectului

Durata de realizare a investiţiei este de maxim 6 luni calendaristice, începând cu data

primirii Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea contractelor de achiziţii).

Grafic de implementare fizică

Luna Luna Luna Luna aVI-

Luna aIII-a aIV-a aV-a a
I-a Luna a- Iulie
Activitati Aprilie II-a Mai Iunie August Septembrie

Plata serviciilor de consultanta 2260 4187

Depunerea dosarului de proiect la

OJPDRP

Evaluare si selectare

Depunerea dosarului de achizitii la

OJPDRP 554022

Contractare imprumut bancar

301000
Achizitie Tractor NEW
HOLLAND – T8020

81500
Achizitie COMBINATOR "
Cultirapid serie 2"

60400
Achizitie PLUG REVERSIBIL CU
5 TRUPITE PPO-(5+1)

36700
Achizitie SEMĂNĂTOARE
PRĂSITOARE SK 8 FL

9225
Achizitie CULTIVATOR CSC
00B/9

58750
Achizitie DUSTER 1,5 DCI 110
CP

Depunere cerere de plata la

OJPDRP 554022

Ajutor nerambursabil FEADR 277011

 Capitolul V - Organizarea și raționalizarea proceselor de muncă și
de producție

5.1. Importanța culturii și descrierea generală

Floarea-soarelui (Helianthus annuus) sau cum i se mai spune în Moldova - "Răsărita"

este o plantă anuală din familia Asteraceae, nativă din America. Frunzele sunt mari, întregi,
pețiolate și cordate. Tulpina se termină cu un singur calatidiu sau, uneori, este ramificată și are
mai multe inflorescențe. Calatidiile sunt mari, cu receptaculul plan, având culoare galbenă.
Semințele sunt bogate în ulei. Perioada de semănare este din aprilie până în mai. Este o plantă
anuală.

Floarea-soarelui este o plantă uleioasă de mare importanță economică și alimentară. Prin

conținutul semințelor în substanțe grase (33-56 %) și calitatea deosebită a uleiului rezultat în
extracție, planta reprezintă una dintre principalele surse de grăsimi vegetale, utilizate în
alimentația omenirii, respectiv cea mai importantă sursă de ulei pentru România.

Ca sursa de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea-soarelui ocupă locul al patrulea, după
soia, palmier și rapiță.

Valoarea alimentară ridicată a uleiului de floarea-soarelui, se datorează conținutului bogat

în acizi grași nesaturați, reprezentați preponderent de acidul linoleic (44-75 %) și acidul oleic
(14-43 %), cât și prezenței reduse a acidului linilenic (0,2 %), componente care-i conferă
stabilitate și capacitate îndelungată de păstrare, superioare altor uleiuri vegetale. Funcția nutritivă
a uleiului de floarea-soarelui este sporită de prezența unor provitamine a vitaminelor liposolubile
A, D, E, fosfatidelor ca și a vitaminelor B4, B8 , K. Uleiul mai conține steroli (aproximativ 0,04
%) și tocoferoli (fracțiune antioxidantă a uleiului vegetal, cca. 0,07%).

Capacitatea energetică (8,8 calorii/g ulei) și gradul de asimilare ridicat, situează uleiul de
floarea-soarelui aproape de nivelul nutritiv al untului (VRANCEANU si colab., 1974).
 Uleiul rafinat de floarea-soarelui se folosește, în principal, în alimentație, în industraia
margarinei și a conservelor. Uleiul de floarea-soarelui este excelent pentru alimentație, având
fluiditate, culoare, gust și miros plăcute. Produsul este folosit și în industrie pentru producerea
lacurilor speciale și a rășinilor, precum și în pictură. Reziduurile rezultate în urma procesului de
rafinare se folosesc la fabricarea săpunurilor, la obținerea cerurilor, fosfatidelor, lecitinei și
tocoferolilor. Fosfatidele și lecitina extrase din uleiul de floarea-soarelui sunt utilizate în
industria alimentară, panificație, patiserie, în prepararea ciocolatei și a mezelurilor.

Turtele rezultate în urma procesului de extracție a uleiului (aproximativ 300 kg/t

sămânță), constituie o sursă valoroasă de proteine pentru rumegătoare, iepuri, porci și păsări.
Turtele conțin proteină brută (între 33,7 și 47,8 %) și aminoacizi esențiali, cu valori apropiate cu
cele de la soia, excepție făcând lizina, care se găsește în cantități mai mici. Valoarea enegetică a
turtelor este corelată cu gradul de decorticare a semințelor .

Semințele mai puțin bogate în ulei, se folosesc direct în consum, întregi sau decorticate,
cât și pentru halva. Tulpinile pot fi folosite ca sursă de caldură (local), pentru fabricarea plăcilor
antifonice sau obținerea carbonatului de calciu.

Floarea-soarelui mai este apreciată ca plantă furajeră, fiind cultivată mai ales pentru siloz.
De asemenea, floarea-soarelui este și o excelentă plantă meliferă. De pe un hectar de floarea-
soarelui se poate obține o cantitate de 30 până la 130 kg de miere.

Prin resturile organice rămase după recoltare, floarea-soarelui restituie solului cantități
apreciabile de elemente minerale și materie organică, estimate în cazul unei producții de 3500
kg/ha, la 65 kg N, 30 kg P2O5, 300 kg K2O și circa 7 tone substanță uscată, echivalentul a 1200-
1500 kg de humus (HERA si colab., 1989).

Floarea-soarelui poate avea și întrebuințări medicinale. Din florile ligulate (care conțin
quercitrina, anticianina, colina, betaina, xantofila, etc.), se obține un extract alcoolic care se
folosește în combaterea malariei, iar tinctura în afecțiuni pulmonare. Din achene, dat fiind
conținutul în fitină, lecitină, colesterină, se preparau produse indicate în profolaxia dezenteriei,
febrei tifoide și pentru vindecarea rănilor supurate. Uleiul se folosește (în medicina populară)
pentru macerarea plantelor utilizate în tratarea unor răni și arsuri.
5.2. Relațiile culturii de floarea soarelu cu factorii de vegetație

Floarea soarelui este una din plantele care se adaptează la diferite condiții de mediu,
datorită capacității ei de adaptare la oscilațiile mari de temperatură, rezistenței la temperaturile
joase, mai ales la începutul perioadei de vegetație, precum și rezistenței la secetă.

Temperatura. Floarea soarelui este o plantă mezotermă, pentru întreaga perioadă de

vegetație și solicită 2400 – 2800 temperaturi mai mari de 0 grade celsius. Producții ridicate se
asigură însă în zonele unde suma temperaturilor mai mari de 0 grade este mai mare de 2600
grade celsius. Dacă se ia în considerare pragul biologic de 7°C, temperatura la care se seamănă
floarea soarelui, suma temperaturilor utile (grade zilnice utile de creștere) se situează, pentru
diferitele forme cultivate la noi în țară, între 1400 – 1700°C. Randamente ridicate se obțin la
floarea soarelui în acele zone unde temperatura medie zilnică în faza de formare și umplere a
semințelor ajunge la 18 – 22°C.

Pe faze de vegetație, cerințele plantei față de temperatură sunt diferite. Astfel temperatura
minimă de germinație este de 3 – 5°C, dar semănatul culturii se va face când în sol, la adâncimea
de semănat, se înregistrează 7 – 7,5°C. Plantele tinere cu 1- 2 perechi de frunze suportă
temperaturi scăzute până la - 6 și chiar – 8°C, dacă acestea nu sunt de lungă durată. Brumele
târzii, când floarea soarelui și-a diferențiat inflorescența, nu distrug plantele, dar vătăma vârful
de creștere, fapt ce determină ramificarea tulpinii și apariția de numeroase calatidii mici cu
semințe seci.

În perioada de formare a frunzelor floarea soarelui solicită temperaturi medii zilnice de 15

– 18°C, iar în faza de diferențiere a florilor, temperaturile cele mai favorabile sunt cele de 18
grade ziua și 9 grade noaptea.

În perioada înfloritului floarea soarelui solicită temperaturi moderate de 18 – 20°C.

Temperaturile mai mari de 30°C sunt foarte dăunătoare, deoarece duc la pierderea vitalității
polenului și la creșterea procentului de semințe seci. Temperaturile ridicate sunt mult mai
dăunătoare când se asociază cu vânturi uscate și cu umiditate relativă a aerului redusă.
 În perioada de formare și umplere a semințelor, floarea soarelui pretinde temperaturi de
20–22°C. În această perioadă, temperaturile mai ridicate duc la reducerea conținutului de
grăsimi, dar se modifică și calitatea acestora, în sensul reducerii conținutului de acid linoleic și
creșterii procentului de acid oleic.

Umiditatea. Floarea soarelui are un consum ridicat de apă. Coeficientul de transpirație

variază între 290 – 705 în funcție de condițiile de mediu. Cu toate acestea, floarea soarelui este
una din plantele rezistente la secetă, datorită sistemului ei radicular foarte bine dezvoltat și
faptului că plantele suportă deshidratarea temporară a țesuturilor provocată de secetă. Rezistența
la secetă a plantelor de floarea soarelui este dată și de perozitatea plantei și sistemul medular din
tulpina care înmagazinează apa.

Pentru condițiile de la noi din țară, consumul de apă se situează între 400 – 450 de unități
pentru o unitate de substanță uscată.

Cerințele plantelor de floarea soarelui față de umiditate variază cu fazele de vegetație. De

la răsărit până la apariția inflorescenței, floarea soarelui consumă numai 20 % din cantitatea de
apă totală necesară în timpul vegetației. De la apariția inflorescenței și până la
începutul înfloririi, consumă 30 % din cantitatea totală de apă, în timpul înfloritului 14 %, ca în
perioada de formare și acumulare a substanțelor de rezerva în semințe, floarea soarelui să
consume 35 % din cantitatea totală de apă. Unul dintre cele mai mari consumuri de apă se
realizează începand cu 10 – 14 zile de la deschiderea inflorescenței.

În zonele unde până la înflorire floarea soarelui are un disponibil de 160 – 180 mm din
precipitații plus rezerva de apa din primăvară, acesta este suficient pentru formarea unei
suprafețe foliare moderate care să asigure o interceptare optimă a energiei radiante. În perioada
înfloritului o cantitate de 70 de mm este suficientă pentru a asigura cerințele florii soarelui.
După înflorire până la maturitate, floarea soarelui solicită o cantitate de 150 – 200 mm pentru a
realiza randamente ridicate. Se ajunge astfel la un consum de 450 – 500 de mm pentru întreaga
perioadă de vegetație.

Floarea soarelui este o plantă care face risipă de apă atunci când acest factor nu este
limitant, aceasta deoarece rezistența stomatică, la transferul apei, are valori reduse comparativ cu
alte plante. Pentru floarea soarelui s-a stabilit că există o corelație foarte strânsă între cantitatea
de precipitații din perioada septembrie – aprilie, precipitații acumulate ca rezervă în sol. Cele mai
ridicate producții s–au înregistrat în Bărăgan, când în perioada menționată au căzut 350 de mm
precipitații. Deficitul de umiditate la semănat nu poate fi compensat de o cantitate mai mare de
precipitații în timpul vegetației. Cantitatea de apă acumulată de sol pe perioada septembrie –
aprilie constituie elementul de bază pentru stabilirea densității optime a plantelor.

Lumina. Floarea soarelui este o plantă care manifestă cerințe ridicate față de lumină.
Fenomenul de heliotropism foarte accentuat la floarea soarelui constituie un element esențial
care atestă cerințele mari ale acestei plante față de lumină și intensitatea luminii. Majoritatea
cercetătorilor apreciază că nu este sensibilă la fotoperiodism. Față de lumină o perioadă foarte
sensibilă este la apariția primei perechi de frunze adevărate, când umbrirea plantelor provoacă
alungirea tulpinilor și micșorarea suprafeței foliare a plantelor tinere. În partea a doua de
vegetație, lumina capătă importanță ca factor de fotosinteză și corelat cu temperatura aerului și
aprovizionarea solului cu apă, acționează direct asupra producției de semințe și ulei.

Solul. Floarea soarelui solicită soluri cu textura mijlocie, lutoase, luto-argiloase, luto-
nisipoase, profunde, cu capacitate ridicată de reținere a apei. De asemenea, preferă solurile
structurate, netasate și fără straturi impermeabile. Nu sunt indicate pentru floarea soarelui
solurile nisipoase sau solurile compacte, grele, reci. Solurile repartizate cultivării florii soarelui
trebuie să fie bogate în substanțe nutritive: conținutul în humus 3 – 3,5 %, fosforul asimilabil să
nu fie sub 13 ppm, iar potasiul asimilabil sub 130 ppm. Plantele se dezvoltă normal la un pH
cuprins în limitele 6,4 – 7,2. Este o plantă tolerantă la salinitate. Dintre solurile aflate pe teritoriul
țării noastre se pretează cel mai bine a fi cultivate cu floarea soarelui cernoziomurile, solurile
brune și brune–roșcate, precum și solurile aluviale. Totuși, prin folosirea îngrășămintelor și prin
irigare, asigură producții foarte ridicate pe nisipurile ameliorate din stânga Jiului. Rezultatele
experimentale din ultimii ani pun în evidență producții economice pe vertisoluri, precum și pe
soluri luvice.
Zonarea culturii de floarea soarelui în funcție de factorii de vegetație

În România, floarea soarelui întâlnește, în diferite zone, condiții de vegetație cu grad

ridicat de favorabilitate. Trebuie însă reținut că potențialul de producție este adesea diminuat din
cauza umidității, care nu este limitantă decât în condiții de irigare și din cauza însușirilor fizice și
chimice ale unor soluri pe care cultura de floarea soarelui s-a extins în ultimii ani. Au fost
stabilite șase zone de cultură, în cadrul fiecarei zone delimitandu-se agroecosistemele în care se
pot cultiva diferiți hibrizi.

Zona I se extinde pe terenurile irigate din Câmpia Română și Dobrogea și pe terenurile

irigate și neirigate din Câmpia de Vest. În această zonă sunt asigurate în optim cerințele față de
temperatură, suma temperaturilor mai mare pe perioada aprilie – august este situata între 1600 –
1950°C. Cerințele față de umiditate sunt asigurate numai în condiții de irigare. În Câmpia
Vestică, plantele beneficiază de un regim de precipitații mai favorabil și pe suprafețe mari de
aportul apei freatice. Solurile predominante în întreaga zonă sunt cernoziomurile profunde, cu
textură lutoasă și cu fertilitate ridicata. În Câmpia de Vest suprafețe mari sunt reprezentate de
lăcoviști. Nota medie de bonitare a zonei se cuprinde între 81 și 90 de puncte. În sud – estul
Câmpiei Române este extinsă lupoaia (Orobanche cumana). Sunt de asemenea condiții care
determină atacuri moderate ale putregaiului alb (Sclerotinia scerotiorum) și pătării brune
(Phomopsis helianthi).

Zona a II-a se extinde în Lunca Dunării. În această zonă condițiile de vegetație pentru
floarea soarelui sunt favorabile datorită fertilității solurilor aluviale, aportul apei freatice și a
microclimatului specific. Secetele din ultimii ani aduc totuși importante regrese în recoltă. Nota
de bonitare a zonei se cuprinde între 71 și 80 de puncte. Trebuie reținute condițiile de vegetație
cu totul deosebite de pe aluviunile foste submerse. În acest agroecosistem se pot cultiva cu
floarea soarelui 44 – 53 mii hectare.

Zona a III-a cuprinde Câmpia Română și Dobrogea, suprafețele neirigate. Este situată în
partea de nord a câmpiei irigate, în cea mai mare parte pe sol brun-roșcat și cernoziom în
Dobrogea și Bărăgan, cu frecvențe perioade de secetă, cu note de bonitare cuprinse între 61 și 70
de puncte. În perioada aprilie-august se acumulează peste 1700°C. Deși apreciată cu condiții
mijlociu de favorabile, hibrizii actuali asigură în această zonă producții de peste 3 tone/ha, zona
este moderat de favorabilă atacului de boli. În cele două agroecosisteme se pot cultiva cu floarea
soarelui 74 -83 de mii de hectare.

Zona a IV –a se extinde în Câmpia Gavanu–Burdea , Câmpia Leu –Rotunda și Câmpia

Plenita cu cernoziomuri levigate și soluri brun-roșcate și este foarte favorabilă din punct de
vedere termic (peste 1700°C suma temperaturilor biologic active), dar și cu precipitații anuale de
peste 550 mm. Nota de bonitare a zonei este cuprinsă între 51 și 60 de puncte. Se pot cultiva cu
floarea soarelui 14 - 17 mii de hectare.

Zona a V –a cuprinde Câmpia Jijiei, podișul Bârladului și Câmpia Transilvaniei. Se pot

acumula în zonă în jur de 1500°C temperaturi biologic active și precipitații anuale de 450 – 500
de mm în Moldova și 550 – 600 de mm în Transilvania. Nota de bonitare se cuprinde între 41 și
50 de puncte, zona situându-se la limita inferioară de favorabilitate pentru floarea soarelui.
Favorabilitatea este redusă în primul rând de gradul de eroziune al solului de la moderat la
excesiv, îndeosebi în Moldova, la care se adaugă deficitul de apă în perioada de vegetație , iar în
Câmpia Transilvaniei de excesul temporar de apă și temperaturile mai scăzute. În Moldova se
manifestă atac puternic de putregai alb și putregai cenușiu. Se pot cultiva în Moldova 50 – 60 mii
de hectare cu floarea – soarelui și maxim 10 mii de hectare în Câmpia Transilvaniei.

Zona a VI –a se extinde în Podișul Moldovenesc, Piemonturile Vestice și Piemontul Getic

sudic și este calificată cu nota de bonitare de numai 31 – 40 de puncte, din cauza temperaturilor
scăzute și din cauza compoziției fizice și chimice a solurilor. Totuși, în urma rezultatelor
experimentale de la stațiunile de cercetare, s-a demonstrat că unii hibrizi de floarea soarelui
asigură producții ridicate și constante. Fenomenele negative mai evidente țin de sol și sunt
următoarele : aciditate ridicata, eroziune, exces de apă, compactare și aprovizionare redusă cu
humus și elemente nutritive.
 Capitolul VI – Organizarea și optimizarea procesului de muncă

6.1. Întocmirea asolamentului și a modului de folosință a terenului

Prin asolament se urmărește crearea unor condiţii de mediu mai favorabile pentru plantele
cultivate, o mai bună aprovizionare cu apă şi substanţe nutritive şi prevenirea pagubelor
provocate de buruieni, boli şi dăunători.

Avantajele pe care le realizează asolamentele mai ales în anii agricoli cu probleme, vin în
sprijinul producătorului agricol în speranţa obţinerii unor randamente pe unitatea de suprafaţă.
Organizarea unui asolament nu se face de azi pe mâine şi nu pentru o perioadă scurtă, ci pentru o
perioadă mai lungă de 4 - 6 ani.

Câteva tipuri de asolamente orientative:

Asolament de 3 ani: Asolament de 5 ani:

1. Leguminoase plante tehnice 1. Leguminoase plante furajere
2. Cereale păioase 2. Cereale de toamnă
3. Porumb 3. Cereale de toamnă
4. Porumb plante tehnice
Asolament de 4 ani:
5. Porumb plante tehnice
1. Leguminoase
2. Cereale păioase Asolament de 6 ani:
3. Plante tehnice 1. Leguminoase
4. Porumb 2. Cereale de toamnă
3. Porumb, floarea soarelui, sfeclă
4. Cereale de toamnă
5. Porumb
6. Porumb
 În ultima perioadă, floarea-soarelui a cunoscut o extindere foarte mare, depășind 1 milion
ha, situație în care trebuie să i se acorde o importanță deosebită rotației culturii.Această extindere
se datorează unor factori favorizanți, și anume:

 este o cultură ușoară, complet mecanizabilă și nu necesită cheltuieli mari;

 eliberează terenul mai devreme decât porumbul, fiind o bună plantă
premergătoare pentru cerealele de toamnă;
 prin contribuția sa morfologică suportă mai bine perioadele de secetă;
 poate valorifica mai bine terenurile cu fertilitate medie și are cerințe moderate față
de îngrășămintele cu azot și fosfor;
 calendarul lucrărilor la floarea-soarelui nu se suprapune cu cel al celorlalte
culturi;
 recolta obținută este ușor și bine valorificată.

Floarea-soarelui este atacată de o paletă largă de boli și dăunători care impun ca această
cultură să revină pe același loc după 5-6 ani. Cu toate că în ultima vreme au fost creați hibrizi
cu o anumită toleranță și chiar rezistență, nu se poate renunța la respectarea rotației culturilor
decât cu riscuri.

Floarea-soarelui are boli și dăunători comuni cu alte culturi, ceea ce ne obligă să evităm
cultivarea ei după:

 fasole, soia și rapiță având atac comun de putregai alb;

 cartof, fasole, soia, lucernă și in având atac comun de putregai cenușiu;
 după porumb și sfeclă având atac comun de Tanymecus;
 după tutun și cânepă având atac comun lupoaia (orobanche).

De asemenea, în cultura florii-soarelui nu se recomandă să fie cultivată după lucernă, sorg,

iarbă de Sudan deoarece acestea sunt mari consumatoare de apă și lasă solul cu rezerve reduse de
apă.
Ferma AGRO SRL, în ultimii 5 ani, a urmat următoarea schemă de asolament:

Sola
I II III IV V
Anul
2012 mazăre grâu floarea soarelui grâu porumb

2013 grâu floarea soarelui Grâu porumb mazare

2014 floarea soarelui grâu porumb mazăre grâu

2015 grâu porumb mazăre grâu floarea soarelui

2016 porumb mazăre grâu floarea soarelui grâu
 6.2. Programarea producțiilor medii prin metoda sporului mediu

Programarea sau planificarea este una din funcțiile de bază ale managementului și
reprezintă o activitate ce are în vedere stabilirea modalităților concrete de realizare a unor obiective
prestabilite.

Previziunea precede planificarea și oferă informații necesare pentru realizarea acesteia.

Modalitățile concrete de acțiune pe care le implică planificarea sunt adoptate prin decizii și prin
urmare putem spune că previziunea reprezintă un suport al procesului decizional. O delimitare clară
între previziune, planificare și decizie este uneori dificil de trasat, între aceste procese existând o
interdependență strânsa.

Previziunea, ca activitate organizată, devine utilă în condiții de incertitudine. Prin urmare,

previziunea are în vedere în general mediului extern al unei entități, care nu se află sub controlul
acesteia. În schimb, planificarea se orientează asupra descrierii acțiunilor viitoare proprii entității
în cauză, care sunt controlate direct de aceasta. Prin urmare, este corect să spunem că o firmă
previzionează cererea (mediul extern) pentru un anumit bun pe piata și programează producția
(mediul intern) pe care urmează să o realizeaze în contextul cererii respective.

Programarea producțiilor medii prin metoda sporului mediu la ferma X :

Cultura Producția medie (kg/ha) Prognoza (kg/ha)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Floarea
soarelui 3400 3700 3750 3900 3950 4000 4200 4330 4450 4600
6.3. Calculul dozelor de îngrășăminte

Pentru fiecare tonă de seminţe, flaoarea-soarelui extrage din sol o cantitate de 18-35 kg azot,
2,9-7,0 kg fosfor, 3,8-16,5 kg potasiu, 1,1 kg calciu, 1,8-2,3 kg magneziu. Produsele secundare
(calatidii, tulpini, frunze) conţin, de asemenea, cantităţi apreciabile de elemente minerale, îndeosebi
potasiu (1,51%), calciu (1,10%), azot (1,3%), magneziu (0,58%), sodiu.
Cu toate că este o mare consumatoare de elemente nutritive, floarea-soarelui valorifică mai
slab îngrăşăminele decât grâul sau alte plante, fapt ce se datoreşte în mare măsură capacităţii
ridicate a sistemului ei radicular de a extrage elementele nutritive necesare, chiar şi cele greu
solubile, pe un profil adânc de sol.
Absorbţia elementelor nutritive este rapidă la floarea-soarelui, în legătură cu ritmul de
producere a substanţei uscate în timpul primelor stadii de dezvoltare (V. Bârnaure, 1991). Din acest
motiv concentraţia în elemente nutritive este mult mai mare la plantele tinere, descrescând spre
maturitate. O mare parte din procentul elementelor nutritive, respectiv 66% din azot, fosfor şi
calciu, 75% din potasiu şi 90% din magneziu sunt absorbite într-un interval de timp relativ scurt, de
numai 2 luni, mai precis de la apariţia butonului floral şi până la înflorire, după cum a arătat Gachon
în 1972.

Dozele de azot ce trebuie aplicate la cultura florii-soarelui, se stabilesc în funcţie de gradul

de aprovizionare a solului în acest element şi de producţiile planificate (Cr. Hera şi Z. Borlan, citaţi
de V. Bârnaure, 1991). Dozele se măresc cu 10 kg/ha după premergătoare ca porumb, cartof de
toamnă, sfeclă, sau dacă în primăvară solul prezintă un grad de aprovizionare cu apă la nivelul
capacităţii de câmp. De asemenea dozele pot fi micşorate cu 0,75 – 1,5 kg pentru fiecare tonă de
gunoi de grajd administrată plantei premergătoare sau direct culturii în cauză.

Fosforul. Ca şi în cazul celorlalte macroelemente ce nu trebuie să lipsească din fertilizarea

de bază a unei culturi, fosforul joacă un rol important în viaţa şi dezvoltarea plantelor. În cadrul
culturii de floarea-soarelui, fosforul este esenţial datorită faptului că influenţează acumularea
uleiului în seminţe şi în acelaşi timp induce o creştere a producţiei de achene, chiar mai importantă
decât azotul. Floarea-soarelui, chiar dacă este menţionată în literatură, ca o plantă ce utlizează foarte
bine fosfaţii din sol, este sensibilă la lipsa fosforului din primele faze de vegetaţie.
 Potasiul. Floarea-soarelui este o mare consumatoare de potasiu, pe care îl restituie prin
resturile vegetale rămase după recoltare, în proporţie de 90 %. Printr-o bună aprovizionare cu
potasiu a solului, floarea-soarelui prezintă o utilizare mai bună a apei şi totodată o rezistenţă sporită
la frângerea tulpinilor si la atacul diferitelor boli. În cazul unei carenţe de potasiu, plantele de
floarea-soarleui capată aspect de tufă şi rămân mici (prezentând internodii scurte şi frunze dese) şi
de asemenea suprafaţa foliară se reduce semnificativ.
Ureea (46% azot): este cel mai concentrat îngrășământ cu
azot; se pierde o mare cantitate de amoniac când se aplică pe
sol. Cel mai indicat este aplicarea în sol unde este consumat de
plante, se păstrează în particolele coloidale ale solul, sau sunt
supuse procesului de nitrificare de către bacterile din sol.

Superfosfatul -
îngrășământ universal pentru toate tipurile de sol și culturi, se
obțin rezultate excelente dacă este aplicat la un sol neutru sau
alcalin.
Face parte din grupul îngrășămintelor fosfatice solubile în apă cu
acțiune rapidă, sprijină creșterea plantelor și dezvoltarea
sistemului de rădăcină, sporește rezistența plantelor si ajută la
absorbția completă a umidității din sol.

Sarea potasică este un îngrășământ agricol provenit din

amestecarea clorurii de potasiu cu săruri naturale
de potasiu măcinate (silvinit, kainit, etc). Conține 30 - 40% oxid
de potasiu și are culoare albă, cu particule cenușii, galbene sau
roșii. Este un îngrășământ higroscopic, folosit pe soluri
podzolice și nisipoase cu reacție acidă.
 Calculul dozelor de îngrășăminte

Cultura: Floarea soarelui

Nr. crt Specificare U.M. N P K

1 Producția medie kg/ha 4000.00 4000.00 4000.00

2 Consum specific kg s.a./t 18.00 6.00 14.00

3 S.A. de administrat kg s.a./ha 75.60 25.20 58.80

4 S.A. în sol kg s.a./ha 20.00 10.00 15.00

5 Diferența de admin. kg/ha 55.60 15.20 43.80
6 Pierderi prin levigare % 16.00 7.00 6.00
7 Cant. pierdută prin levig. kg/ha 8.90 1.06 2.63
8 Total S.A. de administrat kg s.a./ha 64.50 16.26 46.43
9 Tipul de îngrășământ - uree superfosfat sare potasică
10 Conț. în S.A. al îngrășăm. % 46.00 40.00 40.00
11 Doza de îngrășăm. de aplicat kg/ha 140.21 40.66 116.07

6.4. Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producție

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se întocmesc

fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişe servesc în acelaşi timp la: stabilirea
tehnologiilor pe culturi, stabilitatea destinaţiei producţiei,- determinarea volumului lucrărilor
mecanice şi manuale, stabilirea necesarului de forţe de muncă, stabilirea cantităţilor de materiale şi a
mijloacelor financiare pentru aprovizionare, bază de calcul pentru întocmirea contractelor de cooperare
cu X

Datele necesare:

 Culturile incluse în planul de producţie al fermei

 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură
 Cultura premergătoare
 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi (producţia principală şi producţia secundară)
 Lucrările tehnologice în ordinea cronologică a executării lor
 Perioadele de executare şi durata lucrării
 Mijloacele cu care se execută lucrările (mecanic, manual)
 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
 Normele de irigare şi tarifele de plată pentru apa de irigat
 Tarifele de plată a lucrărilor manuale, pe categorii
 Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc şi asigurare
 Amortismentul specific
 Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe U.N., preţul unitar şi cota
pentru cheltuieli de aprovizionare
 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

Mod de lucru:

a) Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică
în raport de soi, fertilitatea solului, cantităţile de îngrăşăminte aplicate.
b) Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se totodată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări:
c) Pentru fiecare lucrare în parte se determină: volumul lucrării, sumele necesare pentru
executarea ei, materialele necesare, costul lor;
d) La lucrările manuale, în raport de volumul lucrării se calculează numărul de z.o., iar
fondul de salarii rezultă înmulţind nr. de z.o. necesar pentru executarea lucrării cu tariful
pe z.o. corespunzător categoriei lucrării;
e) Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30 % pentru
CAS, 5 % pentru fondul de şomaş şi 1 % pentru fondul de risc şi asigurare, 15 % asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii;
f) Amortismentul specific se determină în raport de valoarea de inventar al mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura specifică şi durata de folosire;
g) Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează aplicând o cotă parte procente din
 valoarea materialelor folosite;
h) Din însumarea costurilor pentru lucrări mecanice, irigaţii, lucrări manuale, taxe asupra
salariilor, materiale inclusiv cheltuieli cu aprovizionarea, alte cheltuieli, se obţin cheltuieli
directe;
i) La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi generale şi prin însumarea lor,
se determină cheltuielile de producţie;
j) După fiecare trimestru se fac totaluri;
k) Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la ha şi costul pe tona de produs.
Cheltuielile la ha rezultă din raportul între totalul cheltuielilor de producţie şi suprafaţă.
Costul pe unitatea de produs se calculează raportând cheltuielile de producţie pentru
produsul principal la cantitatea de produse planificată. De obicei, producţia fizică se
transformă în producţie STAS.

6.5. Calculul indicatorilor tehnico-economici

Importanța calculării indicatorilor tehnico-economici constă în cunoașterea evoluției

acestora și în compararea cu exercițiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entității
posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional.

Determinarea eficienţei economice și a indicatorilor tehnico-economici reprezintă criteriul

dominant al întregii economii, iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele
direcţii a programelor economice şi sociale.

Procesele economice reprezintă un ansamblu de operații succesive, paralele sau ciclice de

natură fizică, chimică sau combinate ce se desfășoară în vederea transformării materiei prime în produs
finit.

Indicatorii se grupează în trei mari categorii: tehnici, economici și financiari.

Indicatorii tehnici sunt reprezentați de suprafața cultivată, de producția medie, producția

totală și producția medie și totală.

Indicatorii economici, la rândul lor sunt reprezentați de cifra de aface i (care reflectă
potenţialul economic al unei firmesi rezultă din însumarea următoarelor elemente: venituri din
valorificarea producției, soldul stocului producțieifinite , soldul stocului producţiei neterminate,
venituri din prestări de servicii, dobânzi de depozite, rente,chirii), cheltuieli totale de exploatare
pentru obținerea producției, valoarea adăugată brută (rezultat al diferenței dintre veniturile
realizate și cheltuielile materiale), valoarea adăugată netă (rezultatul diferenței dintre V.A.B. și
amortizarea mijloacelor fixe).

Indicatorii financiari se referă la: profitul brut (care este egal cu cifra de afaceri minus
cheltuieli de exploatare), profitul net (egal cu profitul brut minus impozitul pe profit), rata profitului,
costul de producţie

Indicatorii tehnico-economici

Nr. crt. Indicatori U.M. Valoarea

Salarii totale: 211307.25
-lucrări manual lei 36489.50
1.
-lucrări mecanice 174817.75

2. Impozit pe salarii lei 33809.16

Taxe totale: 94769.28
-șomaj (1%) 2113.07
-CAS (31.3%) 66137.16
-contrib. asig. de
lei 22609.87
sănătate (10.7)
3.
-concediu și
1796.11
indemnizații (0.85%)
-contrib. risc și
2113.07
asigurări (1%)

4. Cheltuieli materiale lei 99223.15

Cheltuieli cu
5. lei 7937.85
aprovizionarea
6. TVA (9%) lei 8930.08

Cheltuieli cu lucrări
7. lei 127648.95
mecanice
 8. Amortizarea lei 1000.00
9. Irigații lei 0.00

10. Alte cheltuieli directe lei 35708.27

TOTAL CHELTUIELI
11. lei 620333.99
DIRECTE
Cheltuieli indirecte: 148416.93
12. -comune lei 43423.38
-generale 66375.74
TOTAL CHELTUIELI
13. lei 768750.92
DE EXPLOATARE
Venituri din vânzarea
14. lei 819000.00
producției
15. Cost de producție lei 1.30
16. Preț de livrare lei 1.50
17. Profitul BRUT total lei 50249.08
18. Impozit pe profit lei 8039.85
19. Profit NET lei 42209.23
20. Rata profitului brut % 6.54
21. Rata profitului net % 5.49
22. V.A.B. lei 852353.60
23. V.A.N. lei 850353.60

Productivitatea z.o./kg 0.0015

24.
muncii
kg/z.o. 627.49

6.6. Calculul necesarului forței de muncă

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, este evident

faptul că şi numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa
problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare
maximă (decadă sau lună), ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade,
fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce
asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să
asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă
de muncă în unitate, etc.

Datele necesare:

Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea

de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele
date:

 numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se

iau din fişele tehnologie ale culturilor);
 numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
 -numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.

Modul de lucru;

1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un

număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cel mai mare număr de z.o.
2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.
3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin
împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se
totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an
propus iniţial.
4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic (reprezentând
numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţial.
5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori
temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.
 Nr. Zile om pe luni calendaristice Total
Total
z.o/ha
Cultura Supr. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII z.o.
Floarea 130
0.0 0.0 0.0 7.8 0.0 0.0 0.0 0.0 64.1 0.0 0.0 725.1 5.6
soarelui ha 653.3
Alte 1
130. 130. 130.
activită z.o./h 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 1560.0 12.0
0 0 0
ți a
Total 130. 130. 130.
- 130.0 130.0 783.3 137.8 130.0 130.0 194.1 130.0 130.0 2285.1 17.6
general 0 0 0
Total
130. 130. 130.
recalcul - 130.0 300.0 413.3 337.8 130.0 130.0 194.1 130.0 130.0 2285.1 17.6
0 0 0
at

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Nr. Zile om pe luni calendaristice

Supr Total Total
Specificația . (ha) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII z.o. z.o./ha
z.o./fermă 130 130.0 130.0 300.0 413.3 337.8 130.0 130.0 130.0 130.0 194.1 130.0 130.0 2285.2 17.6
z.o./munc.
permanent 130 13.0 13.0 24.0 24.0 24.0 13.0 13.0 13.0 13.0 19.4 13.0 13.0 195.4 1.5
z.o. pt munc.
perman. 130 130.0 130.0 240.0 240.0 240.0 130.0 130.0 130.0 130.0 194.1 130.0 130.0 1,954.1 15.0
z.o. pt. munc.
Sezonieri 130 0.0 0.0 60.0 173.3 97.8 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 331.1 2.5
nr. de munc.
Sezonieri 130 0.0 0.0 2.5 7.2 4.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 13.8 0.1

n=2
N=200-24*2=152 zile
s=1534.1
1534.1 : 152 = 10.09 => aproximativ 10 muncitori permanenți
 6.7. Calculul necesarului de insecto-fungicide și de erbicide
Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii directe în
evitarea pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea culturii. Reuşita acţiunii de
combatere depinde de asigurarea cu pesticide necesare cât şi de mijloace tehnice de aplicare a
tratamentelor, precum şi de perioada optimă de aplicare a tratamentelor.

Pentru organizarea lucrărilor de combatere trebuie cunoscute o serie de elemente referitoare

la structura culturii, măsurile stabilite la nivelul unităţii pentru combatere, termenul de aplicare pentru
fiecare tratament, datele referitoare la aplicarea măsurilor de combatere, stocul de produse ce trebuie
procurate precum şi preţul de aprovizionare şi modalităţile de plată pentru fiecare produs în parte.

Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv suprafaţa pe

care se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează pentru fiecare produs cantitatea
comercială necesară pentru aplicarea unui tratament după relaţia:

N d
q= unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia.
100

----------- Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga suprafaţă. Pentru
fiecare tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a cantităţilor stabilindu-se în acelaşi
timp şi valoarea produsului total şi a costului tratamentului la unitatea de suprafaţă, pentru a se
putea planifica necesarul de resurse financiare pentru achiziţionarea pesticidelor. Din necesarul anual
de substanţe se scad eventualele cantităţi disponibile din stoc determinând cantităţile care urmează a fi
introduse în planul de aprovizionare a exploataţiei agricole. Cantităţile determinate se trec într-un tabel
centralizator în care se vor prezenta pe trimestru cantităţile de pesticide cantitativ cât şi valoric. Pentru
fiecare variantă luată în calcul se va realiza un tabel centralizator.

Nr. Crt Cultura U.M. Vol. Boala, dăun. Produsul Modul Doza Nr. Cant. Preț Valoare

lucrării sau planta de utilizat de util. tratam. totală (lei/l) totală

erbic.

Xanthium stropire 1.2 1 156 66 10 294

1 ha 130 spp., Frontier
Fl. Cirsium forte
soarelui arvense

2 ha 130 Sclerotinia Mirage stropire 1 2 130 103 13 390

sclerotiorum 45 EC
6.8. Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor

De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de sănătate a

culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această lucrare se poate
executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară., maşini mecanice de stropit sau prăfuit,
pompe manuale, etc.

Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:

 stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale -

organizarea lucrării;
 desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;
 controlul calităţii lucrării.

Pentru desfăşurarea raţioanlă a lucrării de combatere trebuie să se determine

următoarele elemente:

1. Numărul de tractoare şi maşini necesare pentru executarea lucrările, sau numărul de

agregate
2. Cantitatea de substanţă ce se foloseşte la hectar (1 kg), cantitatea de soluţie ce se
foloseşte pe întreaga suprafaţă, suprafaţa parcelelor de lucru, distanţele dintre punctele de
alimenare, numărul de muncitori pentru executarea lucrării în termen optim, necesarul zilnic
de mijloace de transport pentru apă sau soluţie.

Date necesare:

1. Suprafeţele si dimensiunile parcelelor

2. Starea de vegetaţie a culturilor
3. Relieful
4. Distanţele dintre rânduri
5. Capacitatea rezervorului
6. Viteza de deplasare a agregatelor
7. Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a soluţiei la locul
de stropit
8. Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei
9. în cazul tratamentelor cu erbicide trebuie determinate următoarele elemente:
- captarea buruienilor dominante,
- structura şi textura solului,
- dâncimea apei freatice,
- numărul de fertilizări şi cantitatea folosită la fertilizare,
- condiţiile pedoclimatice,
- tehnologiile de aplicare.

Modul de lucru:

l. Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen

optim (1-3 zile)

S
N= = = 1.05 = 1 agregat
nP

S = suprafaţa totală

P = productivitatea agregatului

n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)

* Productivitatea agregatului:
B V  t  H
P= = = 61.44
10000

B = lăţimea de lucru a agregatului (m)

V= viteza de deplasare a agregatului (m/ora)

t = durata unei schimbări

H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru

2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar

N d
q= = =1.46 litri
100
N = norma de stropit (litri)

d = doza (%)

3. Se calculează cantitatea totală de substanţă pe întreaga suprafaţă:

Q = q • V • n = 1.46 * 130 * 2= 379.6

V= volumul lucrării

n = numărul de stropiri

4.Se determină mărimea parcelelor de lucru:

S
s= = = 130 ha
N

S = suprafaţa

N = numărul de agregate folosite

5.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare:

D = 2 • B • t • N = 2 * 12 * 0.05 * 1 = 1.2

B = lăţimea de lucru a agregatului

t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului

N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă

6 .Numărul de ture dus-întors:

10000  Q  Y
t= = = 0.91
A B  2 L

Q = capacitatea rezervorului (litri)

Y = coeficient de utilizare

A = norma de stropit (litri/ha)

B = lăţimea de lucru (m)

L = lungimea parcelei (m)

7.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare:

C = Q • N = 400 * 1 = 400 litri

Q = capacitatea rezervorului (litri)

N = numărul de agregate grupate pe o parcelă

8.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare:

C = Q • N • Y = 400 *1 *0.8= 320 litri

Y = coeficient de utilizare al rezervorului

6.9. Determinarea pragului de rentabilitate

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea

producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. în funcţie de dinamica
cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două
categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).

Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte
direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca
unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de
încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat,
etc).

Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea
de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. în această categorie intră lucrările solului
(arat, discuit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la
hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare.
în acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.
 Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără
profit programat şi cu profit programat.

În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie
în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli
suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.

Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat

 Y  Y`
 Y  A x
 Y ` B  x  C
 A x  B  x  C
 x( A  B)  C

C
x = = 3 878 kg/ha
A B

Y = venituri totale (lei/hectar)

Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)

A = preţul de vânzare (lei/kg)

B = cheltuieli variabile (lei/kg)

C = cheltuieli fixe (lei/hectar)

x = producţie medie (kg/hectar)

Interpretare: Nivelul producției de 3 878 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de
rentabilitate în care valoarea veniturilor obținute prin vânzarea acestei cantități de floarea soarelui
la prețul de 1.5 lei/kg asigură acoperirea integrală a costului de producție. Depășirea acetui nivel
duce la obținerea unui profit, iar scăderea producției sub acest nivel determină pierderi.
 Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat

 Y  Y`
 Y  A x
 Y ` B  x  C
 A x  B  x  C
 x( A  B)  C

Pr = profit programat

C  Pr
x = = 4 285 kg/ha
A B

Interpretare: Nivelul producției de 4 285 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de
rentabilitate în care valoarea veniturilor obținute prin vânzarea acestei cantități de floarea soarelui
la prețul de 1.5 lei/kg asigură acoperirea integrală a costului de producție și obținerea unui profitde
500 lei/ha.
 CONCLUZII

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o plantă uleioasă de mare importanță

economică și alimentară. Prin conținutul semințelor în substanțe grase (33-56 %) și calitatea
deosebită a uleiului rezultat în extracție, planta reprezintă una dintre principalele surse de grăsimi
vegetale, utilizate în alimentația omenirii, respectiv cea mai importantă sursă de ulei pentru
România.

Eficienţa economică este un raport dintre efort şi efect. Efortul este redat de cheltuieli, iar
efectul este volumul veniturilor acumulate. Organizarea producţiei, în toate fazele ei, constituie la
ora actuală o sursă importantă de profit, fără a investi fonduri suplimentare în afară de inteligenţă şi
bunăvoinţă.

Prin obţinerea profitului, se asigură finanţarea lucrărilor de producţie în anul următor, şi

totodată posibilitatea modernizării, achiziţionării de tractoare şi maşini, şi nu în ultimul rând plata
dividentelor ce revin fiecărui acţionar, şi chiar a primelor muncitorilor, ca rezultat al efortului şi
interesului depus în producţie.

Tratamentele cu fungicide trebuie făcute la avertizare conform buletinelor de informare de

la Direcţia Fitosanitară Judeţeană, pentru a reduce costul de producţie prin efectuarea tratamentelor
numai în caz de necesitate. Tratamentele cu insecticide se vor face ţinând cont de pragul economic
de dăunare pentru a micşora cheltuielile necesare cu aprovizionarea cu pesticide.
 BIBLIOGRAFIE

1.Filip C., 1992 - Curs de management, Universitatea Agronomică Iaşi

2.Ciurca L, Vasilescu N., Asist. Brezuleanu S., 1998 - Management - îndrumător

şi caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică,

3. Axinte M., 2003 -Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad

4. Ungureanu G., 2011 – Managementul producţiei agricole, Ed. Tipo Moldova
5. www.fermierul.ro
6. http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole