Referat la Teoria Generala

a Dreptului

Tema: ,, Tipologia Dreptului “

Elev : Purcica Sergiu

Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș”

Facultatea : Științe Juridice anul I
Considerații generale
Dreptul este un fenomen de o extremă complexitate aflat într-un proces
evolutiv care implică permanente transformări în conținutul său normativ,
modificări de ordin cantitativ în conținutul şi structura instituțiilor şi ramurilor
de drept. Acest proces evolutiv se realizează sub influența şi
acompaniamentul factorilor economici, politico-ideologici, culturali, sociali,
etc.
În cercetarea sistemelor de drept ştiința dreptului utilizează metoda
tipologică, care implică neluarea în considerare a diferențelor individuale
nesemnificative. Tipologia dreptului ia în considerare apartenența la un bazin
de civilizație juridică şi dependența de tipul sistemelor de organizare
economico-socială. Astfel, plecând de la dependența dreptului de tipul
sistemelor de organizare economico-socială, sistemele de drept se clasifică în:
drept sclavagist, drept feudal, drept burghez, drept socialist.
a. Marele sistem de drept romano-germanic :
Considerații generale:
- marele sistem de drept romano-germanic nu este rezultatul fuziunii
dreptului roman cu dreptul cutumiar german;
- în acest mare sistem juridic contemporan sunt incluse sistemul de drept
francez şi german, precum şi cele înrudite cu acestea;
- sistemul de drept romano-germanic a apărut, s-a cristalizat, în secolul al XIII-
lea, când statele europene au receptat dreptul roman şi l-au alăturat
dreptului cutumiar1 specific lor.
Din punct de vedere al structurii sale marele sistem de drept romano-
germanic cuprinde:

1
Totalitatea regulilor juridice nescrise formate in practica vietii sociale si transmise, din generatie in generatie, prin
traditie.
 - sistemul juridic francez – s-a răspândit din Franța în următoarele țări: Belgia,
Italia, Olanda, Luxemburg, România, Spania, Portugalia, Bulgaria, Polonia;
- sistemul juridic german – a influențat puternic sistemele legislative din
Grecia, Japonia, Austria, Elveția, Ungaria şi Cehia;
- sistemul juridic scandinav – acest drept se aplică în Suedia, Danemarca,
Norvegia, Finlanda şi Islanda

B . Marele sistem de common-law (dreptul anglo-saxon)

Considerații generale:
- în Europa s-a dezvoltat, timp de secole, două sisteme de drept care nu s-au
influențat între ele: dreptul continental şi dreptul insulelor britanice, două
lumi juridice orgolioase şi puternic personalizate;
- dreptul anglo-saxon (common-law) se aplică în Anglia, SUA, Australia,
Canada, Africa de Sud;
- întregul drept al comerțului internațional 2este astăzi subordonat tehnicilor
contractuale engleze şi americane;
Aspectul cel mai original al common-law-ului constă în coexistența a trei
subsisteme normative, autonome şi paralele, respectiv:
- common-law (în sensul restrâns) – cuprinde regulile stabilite pe cale
judecătorească, respectiv hotărâri pronunțate de instanțele judecătoreşti şi
care devin obligatorii pentru instanțele inferioare în cazuri similare;
- equity – reprezintă un corectiv adus regulilor de common-law;
- statutary law – reprezintă cea de-a treia ramură alcătuită din reguli de drept
create prin legea scrisă. O trăsătură caracteristică a acestei ramuri decurge
din faptul că dreptul englez nu cunoaşte nici abrogarea implicită şi nici

2
Totalitatea normelor juridice prin care se reglementea raporturile juridice in cadrul activitatii de comert
exterior si de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala.
desuetudinea: aceasta explică de ce rămân în vigoare foarte multe legi care
nu au fost abrogate niciodată şi care datează de secole.

c. Sistemele juridice religioase şi tradiționale

1. Sistemul de drept musulman (islamic)
Considerații generale
- dreptul islamic diferă de celelalte sisteme de drept prin izvoare, prin
structură, dar mai ales prin mentalitate;
- dreptul islamic guvernează astăzi o populație de peste 300 milioane de
oameni, fiind aplicat în toate statele arabe, precum şi în Pakistan, Afganistan,
Bangladesh şi Iran;
- singura țară musulmană care a abandonat sistemul tradițional este Turcia,
care a adoptat legislația de tip european.

2. Sistemul de drept hindus

Considerații generale:
- dreptul hindus aplicabil astăzi în India este rezultatul contopirii dreptului
tradițional (religios) cu normele dreptului englez;
- principalul izvor de drept este cutuma pe care o găsim formulată în cărțile
sacre ale brahmanilor, denumite sruți;
- ansamblul îndatoririlor persoanelor sunt cuprinse în a doua categorie de
cărții, denumite sastre;
- există o mare diversitate de cutume: regionale, ale unei localități, ale unei
secte, ale unei familii.
În anul 1860 au fost adoptate Codul Penal şi Codul de procedură civilă, cu
puternice influențe ale dreptului englez. Dreptul modern hindus nu poate fi
considerat o ramură a dreptului englez.
 d. Sistemul de drept al comunităților europene (dreptul comunitar)
Dreptul comunitar desemnează normele juridice cuprinse în prevederile
tratatelor Comunității Europene şi celorlalte acte fundamentale (legislație
primară), care reglementează diferite domenii ale statelor membre ale
Comunității Europene3.
Dreptul comunitar are ca izvoare:

- tratatele constitutive şi modificate; - izvoarele derivate sau dreptul

comunitar derivat (regulamente, decizii, directive, recomandări şi avize);
- normele juridice cuprinse în angajamentele externe ale Comunităților; -
izvoarele complementare (convenții, acorduri, rezoluții, luări de poziție);
- izvoarele nescrise (metodele de interpretare ale Curții de Justiție,
principiile generale de drept).
Caracteristicile dreptului comunitar european:
- normele juridice de drept comunitar dobândesc automat statutul de drept
pozitiv (aplicabil) în sistemul de drept intern al statelor membre –
aplicabilitate imediată;
- normele juridice de drept comunitar sunt susceptibile de a crea direct
drepturi şi obligații pentru persoanele particulare – aplicabilitate directă;
- normele juridice de drept comunitar au prioritate față de orice normă
juridică din dreptul național – prioritate.

3
Comunitatea Europeană a fost înființată la Roma sub numele de Comunitatea Economica Europeana, la data
de 25 martie 1957 , de către cele șase state membre (Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda)
ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO).
 Bibliografie :
TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI “Vasile
Goldiş” University Press Arad 2007 – autori
ANDREI SIDA și BERLINGHER DANIEL
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_E
uropean%C4%83
https://e-juridic.manager.ro/dictionar-
juridic/drept-cutumiar/1581.html
https://e-juridic.manager.ro/dictionar-
juridic/drept-comercial-
international/1576.html