Sunteți pe pagina 1din 22

EUROINFO Vol…..

∎ Nr……∎2019

AFECTEAZĂ ȘOCUL BREXIT STABILITATEA UNIUNII EUROPENE?1

DOES THE BREXIT SHOCK AFFECT THE EUROPEAN UNION’S STABILITY?

Gabriela MIHAILOVICI
Banca Națională a României, București, România

Vă rugăm să citați acest articol astfel:


Mihailovici, G. (2019). Afectează Brexit stabilitatea Uniunii Europene?, EUROINFO, .......,
pp...........

Rezumat
Brexit reprezintă un șoc puternic asimetric, de o excepțională magnitudine și adâncime.
Pentru UE, Brexit a creat o problemă suplimentară care, dacă este abordată și negociată ca o
oportunitate de adâncire a actualelor reforme, nu va ajunge să zdruncine stabilitatea financiară,
monetară și politică a Proiectului European. Însă, pentru Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de
Nord, Brexit a generat o sumă enormă de incertitudini în aproape toate domeniile: politic, militar și
de securitate, economic și financiar, comercial și vamal, social, educațional, în viața de zi cu zi a
cetățenilor care trăiesc și muncesc pe teritoriul britanic.
Cuvinte cheie: Brexit, Uniunea Europeană, stabilitate financiară, stabilitate monetară, stabilitate
politică
Clasificare JEL: E, E4, E5, E6, F02, F15, F2, F5, G02

Abstract
Brexit represents a powerful, asymmetrical shock of an exceptional magnitude and depth.
Brexit has created an additional problem for the EU, which, if handled and negotiated as an
opportunity to deepen current reforms, will not come to dramatically affect the financial, monetary
and political stability of the European Project. However, for the United Kingdom of Great Britain and
Northern Ireland (the UK), Brexit has generated a huge amount of uncertainty in almost all regards:
militarily and in national security, economically and financially, in commerce and trade, socially,
educationally and on the day-to-day basis of citizens who live and work on British territory.

Key words: Brexit, European Union, financial stability, monetary stability, political stability
JEL Classification: E, E4, E5, E6, F02, F15, F2, F5, G02

1
O parte din ideile detaliate în acest material au fost prezentat la reuniunea Institutului pentru Fenomene
Extreme care a avut loc la Academia de Studii Economice, Facultatea de Relații Internaționale la data de 25
martie 2019.

consultant pe politici europene la Banca Națională a României, gabriela.mihailovici@bnro.ro.
Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu reflectă în mod necesar punctele de vedere ale Băncii
Naționale a României.
Autorul mulțumește drei Amaliei Fugaru (BNR) și dlui Daniel Dăianu (profesor universitar SNSPA si membru
in CA al BNR) pentru comentarii și sugestii.
1
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

1. Stabilitatea în Uniunea Europeană


Dicționarul limbii române definește stabilitatea ca fiind ,,însușirea de a fi stabil, solid,
trainic, statornic, ferm, durabil’’ [1].
BCE califică stabilitatea financiară ca fiind ,,situația în care sistemul financiar, format
din intermediari financiari, piețe și infrastructuri de piață, are capacitatea de a face față
șocurilor și corecțiilor dezechilibrelor financiare. Aceasta reduce posibilitatea apariției, în
procesul de intermediere financiară, a unor perturbări de o severitate capabilă să genereze un
impact nefavorabil asupra activității economice reale’’ [2].
Stabilitatea financiară și stabilitatea monetară sunt atribute esențiale pentru creșterea
economică. Unul din principiile fundamentale ale construcției UE este asigurarea unei
dezvoltări durabile bazată pe o creștere economică echilibrată, pe stabilitatea prețurilor și pe o
economie de piață competitivă ale cărei fundament este liberul schimb favorizat de piața
unică și stabilitatea sistemului financiar european.
De ce contează atât de mult stabilitatea monetară? Istoria ultimului secol a arătat că,
perioadele îndelungate cu inflație sau deflație excesivă au avut efecte negative asupra
economiei și, deci, a sistemului financiar. Ca urmare, lupta împotriva inflației, respectiv a
deflației, este vitală, iar cel mai bine o poate face, la nivel instituțional, banca centrală. În
Uniunea Europeană (UE), obiectivul principal al oricărei bănci centrale membră a Sistemului
European al Băncilor Centrale este menținerea stabilității prețurilor, ceea ce înseamnă că,
prețurile ar trebui să nu înregistreze fie creșteri semnificative, adică inflație, fie scăderi
continue și generalizate ale prețurilor, adică deflație; în vreme ce inflația erodează puterea de
cumpărare, o cădere prelungită a prețurilor, mai ales dacă nu se datorează eficientizării
procesului de producție, poate produce o spirală a scăderii prețurilor, a cererii și a șomajului,
reflectată, în bugetul național, printr-o scădere a veniturilor, a investițiilor și a cheltuielilor
publice cu sănătatea, educația, infrastructura, etc..
De performanțele economice ale unui stat și de stabilitatea sistemului său financiar
depind, atât în vremuri bune cât și în vremuri de criză, stabilitatea sau instabilitatea sistemului
politic național. Ceea ce a contat pentru UE, mai ales după criza din 2008-2009, a fost și este
evitarea șocurilor de mare amplitudine și, în cazul în care apar, îmbunătățirea capacității de
răspuns la crize. Însă, un șoc neașteptat și de proporțiile Brexit-ului poate fi mai mult decât
atât, poate fi șansa maximizării beneficiilor Proiectului European.

2. Șocul Brexit și prelungirea incertitudinilor


2.1. Cum evenimentul Brexit s-a transformat în șocul Brexit
Brexit2 este denumirea generică asociată rezultatului referendumului organizat în data
de 23 iunie 2016 prin care cetățenii britanici au optat în favoarea ieșirii Regatului Unit al
Marii Britanii și Irlandei de Nord (pe scurt, UK) din UE. ,,Ieșirea britanică’’ din UE a adus

2
Peter Wilding, președinte grupului de lobby britanic British Influence a utilizat prima oară această expresie
într-un articol publicat pe blog-ul Euractiv la data de 15 mai 2012.
2
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

astfel în atenția publică, pentru prima oară de la fondarea Proiectului European, articolul 503
din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Premierul britanic Theresa May
a declanșat articolul 50 la data de 29 martie 2017, concomitent cu începerea negocierilor cu
Consiliul European (Consiliul) cu privire la termenii retragerii, proces care ar fi trebuit să
dureze doi ani (Tabelul 1).

Figura 1: Principalele etape derulate în negocierile UE-UK în perioada 2017-2018

Sursă: Comisia Europeană, ,,Acordul de retragere dintre UE și Regatul Unit explicat’’, slide 4 [3]

Pe parcursul acestei perioade, discuțiile dintre Guvernul britanic și Comisia Europeană


(CE) au inclus două scenarii de referință: ,,hard Brexit’’ și ,,soft Brexit’’. Pentru UE, ,,hard
Brexit’’ înseamnă că, Regatul Unit va continua să deruleze relații comerciale cu UE în
conformitate cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), dar fără a conferi UK
dreptul de liberă circulație a persoanelor în cadrul pieței unice europene. ,,Soft Brexit’’
semnifică faptul că, relațiile comerciale britanice urmează regulile Spațiului Economic
European (SEE), ceea ce conferă UK posibilitatea de a rămâne membru al pieței unice
europene și, implicit, beneficiar direct al celor patru libertăți europene (libera circulație a
persoanelor, a capitalului, a bunurilor și a serviciilor). Există mai multe modele privind tipul
de acord UE-UK ce se va semna (dacă se va semna): (i) aderarea Norvegiei, Islandei și
Liechtensteinului la Acordul privind Spațiul Economic European (SEE), (ii) Acordul privind
spațiul european de liber schimb (AELS) – cazul Elveției se apropie de statutul de stat
membru al UE cu drepturi depline în piața internă a UE. Numai aderarea la SEE ar garanta

3
Articolul 50 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (în prezent TFUE) precizează că: „Statul
membru care hotărăște să se retragă notifică intenția sa Consiliului European. În baza orientărilor Consiliului
European, Uniunea negociază și încheie cu acest stat un acord care stabilește condițiile de retragere, ținând
seama de cadrul viitoarelor sale relații cu Uniunea. [...]”.
3
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

libera circulație a forței de muncă, în timp ce statutul de membru al AELS trebui negociat
suplimentar (cetățenii elvețieni nu au acest statut). (iii) Al treilea model ar fi o uniune vamală
în stil turcesc care ar acoperi majoritatea sectoarelor de comerț cu bunuri, dar, ca și în cazul
elvețian, modelul turcesc exclude serviciile financiare. (iv) Acordurile de liber schimb, cum ar
fi cele cu Mexic sau Coreea de Sud, ar stabili, de asemenea, accesul liber la piața internă a
UE, cel puțin pentru comerțul cu bunuri [4].
Cum negocierile nu s-au putut concretiza până la data de 29 martie 2019, Consiliul a
convenit să acorde UK o prelungire până la data de 31 octombrie 20194. În eventualitatea unui
scenariu fără nici un fel de acord cu UE, Regatul Unit va deveni o țară terță pentru UE, nu va
avea parte de o perioadă tranzitorie, iar legislația primară și secundară europeană va înceta să
se aplice pe teritoriul britanic [4].

2.2. Șocul Brexit și vulnerabilitățile generate asimetric


Studiile de impact elaborate atât în UK cât și în UE în ultimii doi ani arată anvergura,
ramificațiile și implicațiile enorme ale Brexit-ului. Deși sunt oarecare diferențe la nivel de
cifre, majoritatea analizelor arată cum un eveniment democratic de tip referendum național
poate declanșa un șoc enorm la nivel european și chiar global prin magnitudinea, adâncimea,
și complexitatea efectelor generate pe plan: a/ sectorial, b/ național și, c/ regional.
a/ Din punct de vedere al analizei sectoriale, impactul Brexit ar arăta astfel:
Pentru UK: o sumă mare de incertitudini în ceea ce privește:
 Situația economică. Tabloul general al impactului Brexit arată tendințe spre: o slăbire a
cererii și a ofertei, un curs de schimb mai scăzut și o inflație mai mare, cu următoarele
efecte:
- Eventuale bariere specifice unei economii mai puțin deschise vor conduce la scăderea
volumului schimburilor comerciale și a fluxurilor investițiilor străine directe, cu efect
asupra reducerii productivității.
- O economie mai puțin deschisă și mai puțin productivă va avea tendința spre o
monedă mai slabă (adică, un curs de schimb real mai scăzut).
- Deprecierea cursului de schimb ar putea avea un efect mai prelungit asupra prețurilor
de consum. În schimb, eventuale alte modificări fiscale, cum ar fi taxele și tarifele
comerciale, s-ar putea transmite mai repede în prețurile de consum.
- Scăderea economică este asociată adesea cu condiții financiare mai stricte și cu o
creștere a incertitudinilor, ceea ce ar putea avea impact asupra cererii agregate
(ajustarea structurală semnificativă ar spori rata naturală a șomajului iar condițiile
economice mai slabe ar tinde să reducă migrația netă spre interior).
- În aceste condiții, planificarea afacerilor pe termen lung s-ar îngreuna și ar depinde
esențialmente de scenariul acordului de ieșire [5], [6], [7], [8].

4
Conform deciziei Consiliul European extraordinar din 10 aprilie 2019; acest material a fost finalizat la data de
11 aprilie 2019.
4
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

 Politicile, relațiile și schimburile comerciale. În prezent, pe baza statutului de stat


membru al UE, companiile britanice își pot vinde și pot cumpăra bunuri și servicii în mod
liber, fără taxe sau tarife, oriunde în UE; ținând cont că, în ultimii 20 de ani, UE a
negociat 36 de acorduri de liber schimb cu 58 de țări din afara UE, Brexit va afecta și
expunerea comercială a companiilor britanice pe acest piețe extra-comunitare.
Balanța comercială a UK în relația cu UE a fost, în cele mai multe cazuri din ultimii ani,
excedentară: de exemplu, 19,8 miliarde de lire sterline la finalul anului 2016); 44% din
totalul exporturilor britanice și 53% din importurile britanice erau în UE (ceea ce
reprezenta 12,6% din PIB-ul UK care se exporta către UE și doar 3,1% din PIB-ul agregat
al UE care se importa în UK). 7 dintre primii 10 parteneri comerciali ai Regatului Unit
sunt state membre ale UE. Dintre sectoarele industriale britanice, sectoarele de producție
și servicii sunt cele mai dependente de comerț. În plus, statisticile oficiale privind
comerțul nu iau în considerare ‚,efectul Rotterdam’’5, sau exporturile din UK vândute
către UE, care în cele din urmă sunt transportate către țări din afara UE [9].
 Fluxul investițiilor directe în și dinspre UE: piața unică a UE oferă în prezent un teren de
joc echitabil (,,level playing field’’) care înlocuiește 28 de seturi de a reglementări
naționale, oferind acces gratuit la facilitățile sale pentru mai bine de 500 de milioane de
firme. De-a lungul apartenenței UK la UE, cel puțin aceste principii ale pieței unice au
favorizat fluxul investițional în și dinspre UK: libera circulație a bunurilor, serviciilor,
capitalurilor și forței de muncă, apartenența la uniunea vamală a pieței unice și capacitatea
de a putea opera transfrontalier, mai ales pentru acele companii multinaționale care au
sedii pe mai multe continente [10].

Figura 2: Ponderea investițiilor britanice în UE, în perioada 2000-2014

Sursa: Buite, Rahbari, Schulz, 2019 [6]

5
Efectul statistic Rotterdam înseamnă că, o parte din bunurile importate din țări terțe ale UE care trec prin portul
Rotterdam sunt livrate în statele membre UE fără taxe și tarife comerciale și vamale dar sunt înregistrate statistic
ca achiziție intracomunitară, cu tara de expediție Olanda; cele mai afectate mărfuri sunt: vehiculele, produsele
chimice, mașinile și echipamentele electrice (Sursa: MAE).
5
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

Impactul Brexit asupra politicilor investiționale este greu de comensurat pentru că depinde
eminamente de scenariul de ieșire; în plus, Brexit slăbește nu numai eficacitatea politicilor
de corelare a ciclurilor (nu numai a ciclurilor de afaceri dintre UK și UE/ZE ci și din
interiorul UE/ZE), dar vulnerabilizează suplimentar apetitul investițional al statelor
membre, sporind și mai mult incertitudinea mediului de afaceri și a tipului de contracte
dintre companiile britanice și cele din statele membre [11].
 Migrația (in/out). Conform statisticilor britanice, se estimează că, în prezent trăiesc în UK
aproximativ 1,2 milioane de cetățeni membri ai UE; fluxul mare din ultimii ani provine
din fostele state comuniste: Polonia (853.000 persoane), România (175.000 persoane) și
Lituania (155.000 persoane). La un an după votul Brexit, imigrația anuală netă în Marea
Britanie a scăzut cu circa 100.000 persoane, în special din rândul statelor din Europa de
vest. [12]. Cel mai important efect al migrației în UK este de natură fiscală: există o relație
pozitivă între, fluxurile migraționiste și creșterea economică. Migranții din UE care
lucrează pe teritoriul britanic au plătit, în medie, mai multe taxe și impozite bugetului UK
decât beneficiile primite [8]. Astfel, migranții care au sosit în UK după anul 2000 au
contribuit cu mai mult de 20 miliarde de lire sterline la bugetul UK; mai concret, aportul
migranților la bugetul UK din 15 state membre a fost de cca. 64%, iar a celor din fostele
țări comuniste de apx. 12% în plus față de beneficiile primite de la statul britanic [4], [12],
[13]. De partea cealaltă, se estimează că între 1,4 și 1,8 milioane de cetățeni britanici
trăiesc în statele membre ale UE; dacă doar o fracțiune s-ar muta înapoi în UK, atunci ar
crește presiunea pe serviciile de asistență de sănătate și de servicii sociale, împovărând în
continuare un sistem deja cu probleme (NHS). Pe lângă dreptul de a trăi, de a lucra și de a
avea proprietății în celelalte state membre, cetățenii britanici care beneficiază de pensii de
stat în UK și care au dreptul la asistență medicală în celelalte state membre, pierd aceste
beneficii; suplimentar, pierd și alte drepturi sociale și cetățenești, inclusiv dreptul de a
vota în alegerile locale, naționale și europene din UE [4], [8], [12].
 Aspecte juridice, de securitate și diplomație. Fiind în afara UE, UK nu va mai putea face
parte din Curtea Europeană de Justiție, și nici din alte organisme internaționale dar, va
putea negocia propriile sale acorduri comerciale, vamale, de securitate, etc..
 Piața unică - serviciile financiare: având în vedere dimensiunea extraordinar de
ramificată sectorului financiar britanic, precum și gradul de integrare adâncă în piața unică
europeană, impactul Brexit asupra pieței unice este analizat din perspectiva stabilității
financiare europene și globale (pentru detalii a se vedea secțiunea 3).

Pentru UE – impact asimetric, mai mare în sectoarele cu grad înalt de dependență:


- Politicile, relațiile și schimburile comerciale: UE, prin ea însăși, a devenit cea mai
mare piață comercială, cu peste 60% din comerțul european tranzacționat intra-statal;
în plus, UE are acorduri care permit comerțul liber cu 53 de alte piețe comerciale și cu
alte țări terțe (de exemplu: Canada, Japonia, Norvegia, Elveția, Africa de Sud și
Coreea de Sud). Spre deosebire de UK, impactul comercial al Brexit asupra economiei
UE este probabil să fie relativ redus. UK este un partener comercial important dar nu
vital pentru UE, cu un total net comercial în valoare de aproximativ 5% din PIB-ul
6
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

UE. Unde se va resimți Brexit mai mult ar putea fi pe partea cererii, prin scăderea
solicitărilor de bunuri și servicii europene. Cele patru state membre ale UE afectate de
Brexit ar putea fi: Irlanda, Olanda, Belgia și Germania, țări care exportă semnificativ
mai mult decât importă din UK, pericolul iminent fiind o posibilă creștere a costurilor
la tranzacțiile comerciale. Un caz aparte este Irlanda unde, reintroducerea frontierei
vamale nu ar avea numai impact fiscal, dar ar re-tensiona relațiile de la granița cu
Irlanda de nord. Olanda este cel mai mare partener comercial al UK, atât în ceea ce
privește volumul, cât și ca pondere în balanța comercială; UK este destinația cea mai
populară printre investitorii olandezi, iar Țările de Jos sunt a doua destinație cea mai
populară în rândul investitorilor britanici. Pentru Belgia, o mare parte din importurile
și exporturile sale depind de UK. În fine, Germania este statul membru cu cel mai
mare volum de schimburi comerciale din UE; efectul Brexit asupra pentru economia
Germaniei ar fi în special în industria automobilelor, pentru că s-a putea ajunge la
eliminarea multora dintre beneficiile vamale și comerciale ale pieței unice. Cu toate
acestea, datorită dimensiunii economiei sale, Germania ar putea compensa acest declin
al comerțului prin exportul către alte țări. Sectoarele UE care ar fi cele mai expuse la
un eventual Brexit sunt: sectorul auto și de componente, echipamentele electronice și
alimentele procesate; autovehiculele sunt cele mai tranzacționate mărfuri între UE și
UK; Marea Britanie este un producător mare de automobile și se bazează pe lanțul de
aprovizionare cu materii prime din UE. Și în ceea ce privește materiile prime, Brexit
ar putea afecta exporturile UE din Germania, în special oțelul produs în valea Ruhr
[14], [15], [16], [17].
- Economia UE: impactul Brexit asupra economiei UE depinde direct de ce tip de
acord de ieșire se va semna între UE și UK. În cazul în care relațiile comerciale dintre
UE și UK vor urma linia OMC, atunci impactul estimat asupra UE ar fi o reducere a
PIB UE de circa 0,8% în 2030 [4], [9], [14]. În cazul unui ,,soft Brexit’’ (via scenariul
Acordul de Liber Schimb) impactul pare a fi mai puțin sever, greu de cuantificat
pentru că depinde de detaliile particulare ale viitorului acord. În oricare însă din aceste
cazuri, CE a pregătit deja un set de 14 măsuri sectoriale reunite sub forma unui Plan
de contingență al UE prin care să întărească capacitatea UE de gestionare a impactului
Brexit și a riscurilor asociate, precum și de coordonare a politicilor și instituțiilor
implicate [18].
- Cadrul financiar multianual post 2020/bugetul UE (în curs de adoptare finală la
nivel european). Regatul Unit este un contribuitor net la bugetul UE iar cost plecării
din UE este, conform ultimelor calcule estimate de Bruegel pentru perioada 30 martie
2019 - 31 decembrie 2020, estimat la apx. €16.5 miliarde sau 0.066% din EU27
venitul național brut (GNI) [19]. Impactul Brexit asupra bugetului UK nu este atât sub
forma taxei de ieșire din UE, cât în mod special din veniturile generate de
parteneriatele comerciale, de servicii și cele asociate fluxului migraționist in/out. Cu
toate aceste incertitudini, trebuie amintită o certitudine importantă: până la data de 30
martie 2019, UE și-a onorat angajamentele și a efectuat plăți către beneficiarii din
Regatul Unit pentru contractele semnate și deciziile luate așa cum, pe bază de

7
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

reciprocitate, și Regatul Unit și-a onorat obligațiile financiare care-i revin în cadrul
bugetului pentru anul 2019, acceptând inclusiv procedurile necesare aferente de audit
și de control.

b/ Cât privește analiza impactului național asupra statelor membre, mai toate studiile au
inclus în primele 10 poziții aceleași state membre considerate vulnerabile față de Brexit; ceea
ce diferă este ordinea acestor țări în clasament. Pe datele de acum și în contextul politic dat,
cele mai afectate state membre par a fi: Irlanda, Cipru, Olanda, țările Benelux și statele
hanseatice, mai cu seamă în ceea ce privește evoluția relațiilor comerciale [20].

c/ Interesantă este și analiza impactului la nivel de regional. Aici cel mai relevant pare a fi
studiul CE, Comitetul european pe regiuni realizat la finalul anului trecut [21], pentru că
îmbină literatura de specialitate cu observațiile culese din interviurile cu comunitățile locale.
Utilizând o analiză statistică a datelor Eurostat, CE a calculat un indice de expunere regională
la Brexit, care acoperă regiunile UE27 la nivel sectorial de două cifre și, care include datele
actualizate privind fluxurile comerciale (exporturi) având în vedere 6 sectoare economice din
UE27 (vehicule de transport, mașini, electronice, textile și mobilă, legume, alimente și lemn,
produse chimice și materiale plastice). Rezultatele6 arată că, cele mai expuse regiuni sunt:
- Transilvania/ (RO), Stuttgart (DE), Niederbayern (DE) și Midi-Pyrénées (FR) –
pentru sectorul vehicule de transport; între țările mai mici, se remarcă Belgia.

Figura 3: Brexit și indicele de expunere regională per total

Sursa: Comisia Europeană, Comitetul european pe regiuni, noiembrie 2018 [21]

6
Rezultatele trebuie interpretate cu prudență și, eventual doar ca tendință. Cercetarea CE/Comitetul european pe
regiuni a fost efectuată în partea a doua a anului 2018 într-un context politic în continuă mișcare, cu acces relativ
limitat la unele date dezagregate la nivelul NUTS 3 și, cu încă mari incertitudini în ceea ce privește viitorul
negocierilor și posibile scenarii post Brexit.
8
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

- Tübingen (DE) și Emilia Romagna (IT) – pentru sectorul mașini; ca state mici, se
diferențiază Irlanda, Cehia și Olanda.
- Slovensko (SK), Střední Morava (CZ), Transilvania (RO) – pentru sectorul
electronice; ca țări mici, se remarcă Irlanda și Țările de Jos.
- Toscana (IT), Marche (IT), Norte (PT) și Severozapaden (BG) – pentru sectorul
textile și mobilier; nu există țări mici expuse în acest sector.
- Ipeiros (EL) și Bretagne (FR) – pentru sectorul legume, alimente și lemn; ca țări
mici, se evidențiază Irlanda și Letonia.
- Auvergne (FR), Rheinhessen-Pfalz (DE), Valonia (BE), Sterea Ellada (EL),
Zeeland – pentru sectorul chimie și materiale plastice, cu Irlanda ca stat membru
cel mai expus.

3. Șocul Brexit și stabilitatea financiară în Uniunea Europeană: o sumă mare de


incertitudini
Incertitudinea este principalul efect al Brexit-ului asupra stabilității financiare
europene și globale [11], [22]. Nu atât șocul în sine este traumatizant, cât natura acestei
incertitudini, în primul rând datorită dimensiunii, adâncimii și complexității sale politice. Ca
urmare, este destul de greu de dimensionat atât efectul complet al șocului asupra stabilității
financiare a zonei euro și a UE, în general, cât și tendința, magnitudinea și viteza de ajustare a
economiilor statelor membre.
În cele ce urmează analizăm impactul Brexit asupra: a/ mediului de afaceri și b/ pieței
unice europene.

Figura 4: Incertitudinile legate de Figura 5: Brexit este un șoc atipic de


Brexit sunt la cote foarte mari incertitudine, de o magnitudine severă

Sursa: Agenția Reuters, 25 ianuarie 2017

A/ Mediul de afaceri
Brexit reprezintă una dintre primele trei surse de incertitudine pentru aproximativ 40%
din afacerile din Marea Britanie. Ca urmare, Brexit a crescut, pe parcursul ultimilor ani, de la
un eveniment oarecum neimportant la un eveniment notabil și s-a transformat într-un șoc de
incertitudine considerat extraordinar, major și persistent [11].

9
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

Figura 6: Brexit ca o sursă Figura 7: Brexit ca sursă de incertitudini,


constantă de incertitudini pe categorii de afaceri în UK

Sursa: Banca Angliei, Bloom, Bunn, Chen, Mizen, Smietanka, Thwaites și Young, 2019 [11]

B/ Serviciile financiare
Regatul Unit este puternic integrat în sistemul financiar european. Ca urmare, impactul Brexit
asupra pieței unice poate fi analizat cel puțin din câteva unghiuri:

Figura 8: Interconectarea serviciilor financiare in UE


Gestionarea Asigurări și Infrastructura
Sectoare / indicatori Total Sistem bancar
activelor reasigurări piețelor
Veniturile serviciilor
financiare britanice (în 190-205 108-117 20-23 39-42 22-26
GBP)
Ponderea veniturilor din
serviciile financiare
23 21-23 25-26 8-12 41-46
britanice interconectate cu
UE (%)
Cota UE pe piața UK 24 26 41 22 -
Notă: cotele de piață se referă la veniturile (din întregul sector), împrumuturile bancare (din sectorul bancar),
valoarea activelor gestionate (gestionarea activelor) și primele de asigurare (asigurare și reasigurare).
Sursa: Parlamentul European, 2016, Magnus M., A. Margerit and B. Mesnard, [23]

B1/ Impactul asupra localizării, lichidității și costului serviciilor financiare: pe de o parte,


Brexit subminează însăși poziția competitivă globală a City-ului londonez; pe de altă parte,
Brexit afectează majoritatea guvernelor statelor membre, conglomeratele financiare europene
și globale, firmele și clienții din întreaga Europă. Relocarea instituțiilor și a tuturor
angrenajelor din spatele acestor instituții, respectiv din spatele piețelor, este nu numai foarte
costisitoare dar are nevoie de timp căci, indiferent de orașele de relocare, până la atingerea
aceluiași nivel concurențial, competiția ar fi disruptivă și ar contribui la adâncirea
fragmentării (de exemplu, Figura 9 arată situația competitorilor Londrei).

10
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

Figura 9: Competitorii serviciilor financiare britanice

Sursa diagramelor: Stratfor, 2018 [24]

B2 / impactul direct ca urmare a excluderii de pe piața unică: Brexit înseamnă pentru UK


din perspectiva serviciilor financiare,: (i) pierderea pașaportului UE în domeniul serviciilor
financiare, ceea ce înseamnă că UK va deveni o țară terță și va părăsi piața unică, (ii)
furnizarea de servicii financiare din Regatul Unit va face obiectul autorizării în temeiul
legislației UE sau a legislației naționale, în funcție de activitățile întreprinse, (iii) firmele din
UE active în UK vor fi supuse regulilor din UE, (iv) echivalența care permite firmelor să își
ofere serviciile dintr-o țară terță va exista doar într-un număr limitat de zone; la toate acestea
se mai adaugă o sumă de incertitudini cu privire la: buna funcționare a serviciilor financiare,
continuarea liberei circulații a capitalurilor și a serviciilor, modalitățile concrete de
reglementare și supraveghere a marilor conglomeratele financiare – deși în acest caz se știe
că, standardele britanice de reglementare a sectorului bancar sunt mai înalte decât cele
stabilite de UE, sugerând că orice impact imediat ar putea fi limitat [5], [6], [10], [17].

B3/ Impactul cantitativ asupra serviciilor financiare: deși UK are un deficit comercial net cu
UE totuși, în domeniul serviciilor financiare, se înregistrează un surplus net de 10,3 miliarde
de lire, adică circa 36% din totalul exporturilor UK (cifre calculate pentru anul 2016) [5].
Cifrele sunt ilustrative și pentru UE în ceea ce privește: (i) accesul la finanțare - 40% din cele
mai importante 250 de companii financiare europene au sediul la Londra, iar primele 112 cele
mai importante companii europene sunt listate la bursa din Londra, cu scopul unui acces
diversificat și rapid la finanțarea de pe cele mai proeminente piețe financiare; (ii)
diversificarea expunerii la risc - se estimează că, la sfârșitul lunii mai 2016, de exemplu,
băncile britanice dețineau active denominate în euro în valoare de 1,4 trilioane de lire sterline,
în timp ce aproximativ 40% din împrumuturile și depozitele în valută din UK sunt în euro
(echivalentul a 17% din totalul activelor deținute de băncile britanice) [9]. Totalul creditelor
11
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

UK față de UE15 era, în 2016, de 880 de miliarde de dolari, majoritatea creditelor acordate
gospodăriilor populației și firmelor, dar și unor guverne și împrumuturi interbancare.
Expunerea bancară a UE pe UK este simțitor mai mare, estimată la 1,7 trilioane euro în total
ceea ce ar face și mai costisitoare redistribuirea activității băncilor europene de la Londra.
[10], [11], [14], [15]

B4/ Impactul financiar asupra stabilității bancare europene și globale, mai ales în cazul
unei eventuale crize financiare care va necesita răspunsuri rapide și adâncirea convergenței
instrumentelor de intervenție și a cadrului de cooperare dintre autoritățile de reglementare și
supraveghere britanice și cele ale UE, inclusiv între Banca Angliei și BCE. Nici modificările
la nivelul cerințelor de capital nu trebuie ignorate, pentru că este probabil ca firmele britanice
care doresc să desfășoare activități în UE să se confrunte cu o creștere a cerințelor de
reglementare și cu obligația de a respecta directiva MIFID II.
Un pilon esențial al menținerii stabilității financiare a UE este continuarea reformei sistemului
financiar european. Progresele concrete înregistrate pe diferite fronturi, ca răspuns la ultima
criză care a afectat continentul european (implementarea primilor 2 piloni ai Uniunii bancare,
reformarea reglementărilor privind securitizarea și gestionarea riscurilor de către băncile de
origine, îmbunătățirea solvabilității și a reglementării companiilor de asigurări prin
implementarea directivei Solvency II în UE etc.), mai trebuie completate rapid cu finalizarea
schemei europene de garantare a depozitelor și a cadrului de rezoluție pentru a avea o
abordare consistentă a stabilității financiare la nivel global [16].
Stabilitatea financiară a UE nu este însă completă fără adâncirea reformei tranzacțiilor
OTC, mai ales a celor realizate cu instrumente derivate în euro; deși aceste tranzacții au loc în
euro, casele de compensare sunt în prezent localizate la Londra (riscurile care înainte de criză
erau generate direct fie de cumpărător fie de vânzător prin tranzacții directe, sunt, după criză,
preluate de casele de compensații care au un cadru și un set de instrumente de tranzacționare
destul de standardizate). Un rol important pentru gestionarea riscurilor asociate acestor
tranzacții va reveni Uniunii piețelor de capital - un concept diferit de Uniunea bancară; dacă
în cazul Uniunii bancare se pune accentul pe integrare europeană, prin trecerea competențelor
de la nivel național la nivel european, atunci Uniunea piețelor de capital este mai mult despre
crearea unui cadru cât mai standardizat de susținere a participanților pe piețele de capital, prin
reducerea barierelor, a fricțiunilor și oferirea de noi posibilități de tranzacționare. Cu cât
ambele proiecte avansează mai rapid și mai adânc, cu atât impactul Brexit-ului s-a putea
atenua [25].

B5/ Răspunsul UE la Brexit: Planul european de contingență prevede atât măsuri juridice cât
și măsuri practice la nivel european în ceea ce privește: cetățenii, serviciile financiare,
transportul aerian, transportul rutier, vămile, cerințele sanitare/fitosanitare, datele cu caracter
personal, schimbările climatice [18]. La nivel național însă, modificările legislative (de
exemplu cele din domeniul serviciilor financiare) sunt de o dimensiune limitată, iar acest Plan
de contingență ajută la promovarea schimbului de informații și de cele mai bune practici între
statele membre. Toate aceste măsuri de urgență sunt doar de natură temporară, căci măsurile

12
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

ulterioare sau măsurile naționale ar putea diferi. Rezultatul ar putea fi o nouă fragmentare a
piețelor sau alte efecte adverse de scurtă durată – important este însă să se evite perturbările
pieței și să se menține stabilitatea financiară a UE.
Mai există însă o dimensiune aparte, despre care se vorbește mai puțin: reacția
piețelor. De aceea, un alt aspect al pregătirii pentru Brexit se referă la necesitatea de a crește
gradul de conștientizare și, aici intervine rolul și atribuția industriei financiare să informeze
companiile și clienții din UE și din UK despre măsurile de pregătire și modul în care acestea
sunt implementate. Este în responsabilitatea lor să se pregătească și să-și adapteze afacerile
într-un context nou, fără UK în UE. Sectorul public poate contribui la acest efort, prin punerea
la dispoziția publicului a tuturor informațiilor necesare dar nu poate anticipa reacția piețelor
mai bine decât o poate face industria financiară.

C/ Libera circulație a capitalurilor, serviciilor și a forței de muncă


În fața unei incertitudini tot mai mari și de lungă durată, este greu de prezis direcția fluxurilor
de capital pentru că, aceasta depinde, în primul rând, de comportamentul investitorilor și a
consumatorii britanici: dacă primii ar putea migra către alte piețe, ultimii fie și-ar putea mări
economiile, ceea ce ar reduce cererea agregată internă și ar avea un efect contracționist pentru
economia britanică, fie ar putea și ei migra către alte state membre. În oricare din cazuri
volatilitatea piețelor ar crește, la fel ca aversiunea la risc și prima de risc:
 Londra, ca centru financiar internațional, reprezintă o provocare deosebită pentru Banca
Angliei. Spre deosebire de lira sterlină, Banca Angliei nu are control asupra altor monede
(dolarul, euro, yen, etc.) care alcătuiesc piețele financiare internaționale. Dacă trebuie
intervenit pentru a preveni o piață nelichidă care să ducă la o insolvabilitate generalizată,
Banca Angliei nu poate interveni în același mod și de aceeași magnitudine în care poate
acționa în cazul lirei sterline.
 Având în vedere faptul că în zona euro sunt state membre care au datoria publică mai
mare decât venitul național, se pot crea fluxuri uriașe de lichiditate, cu mize enorme pe
datoria suverană a acestor state și, implicit a zonei euro, care pot alimenta bule
speculative ale activelor și, în acest caz nu este clar ce instituții (din UK și/sau UE) vor
avea voință și putință (adică mandat, capacitatea și resursele necesare) pentru a gestiona
aceste fluxuri sau voința de a interveni.
 Dat fiind gradul extraordinar de interconectare a serviciilor financiare europene, băncile
ar putea solicita compensații pentru creșterea riscului de țară (prima de risc) și, datorită
faptului că o mai mare incertitudine duce la creșterea riscului de neplată, ar putea avansa,
de asemenea, și solicitări pentru o primă mai mare de neplată. Acest raționament combină
creșterea costurilor împrumutului acelor state și, în momente politice cheie sau nesigure
(alegeri, etc.) efectele pot fi multiple, atât la nivel macroeconomic (germenii unei crize
financiare), cât și la nivel micro (crește constrângerea financiară a firmelor).

13
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

4. Șocul Brexit și stabilitatea monetară a Uniunii Europene – câteva implicații

Divergența conduitei de politică monetară la nivel global rămâne incertă


Votul Brexit a declanșat o reevaluare a viitoarei conduite a politicii monetare la nivel
global. Cu o perspectivă a creșterii economice destul de fragilă în majoritatea economiilor
avansate și cu o inflație încă scăzută, răspunsul principalelor bănci centrale la Brexit este încă
incert.
Pe scurt, aceste implicații arată astfel:
Pentru Banca Angliei:
Perspectivele privind inflația, creșterea economică și ocuparea forței de muncă depind
în mare măsură de natura retragerii UE, în special: forma noilor înțelegeri comerciale dintre
UE și Regatul Unit; dacă tranziția este abruptă sau lină și, cum răspund gospodăriile, firmele
și investitorii/piețele financiare la noile aranjamente politice legate de Brexit.
Politica monetară nu poate face mare lucru pentru a compensa șocurile pe partea
ofertei. Astfel de șocuri puternic negative apar foarte rar în economiile avansate iar literatura
recentă este săracă în astfel de analize. Baca Angliei afirmă că, efectele acestui șoc, de o
asemenea magnitudine, asupra conduitei politicii monetare depind de modul în care se vor
echilibra efectelor asupra cererii, ofertei și a evoluției lirei sterline. Comitetul de Politică
Monetară de la Banca Angliei consideră că ,,răspunsul politicii monetare la Brexit, indiferent
de forma legală a retragerii UK, nu va fi automat, ar putea fi în orice direcție, nu poate fi
determinat în avans și nici în toate circumstanțele’’ [7], [8], [11].

Pentru Banca Centrală Europeană:


BCE nu participă la negocierile politice ale Brexit. Ca urmare, nu are mandat să
intervină în negocieri. Dar, poate emite considerații din 3 perspective:
i. mandatul de politică monetară – ,,trebuie să evaluăm măsura în care încetinirea recentă și
scăderea inflației sunt temporare. Dacă derapajele se estompează și dacă riscurile
geopolitice se reduc, (inclusiv riscul cu privire la un hard Brexit) creșterea PIB-ului în
zona euro ar putea reveni din primăvară sau vară. În cazul în care o recesiune va dura
dincolo de acest orizont, vom fi gata să adaptăm conduita politicii monetare’’ [17],
inclusiv în ceea ce privește decizia despre Brexit. Pentru BCE, anul 2019 va fi anul în
care se așteaptă următorul pas spre normalizarea politicii monetare. Odată cu încheierea
achizițiilor nete QE (quatitative easing), toți ochii se vor îndrepta spre calendarul primei
majorări a ratei dobânzii la operațiunile principale de refinanțare. Însă, pe fondul revenirii
timide a zonei euro și a stagnării (deocamdată) a inflației, conduita politicii monetare a
BCE este, deocamdată, de tip ,,very dovish’’, amânând momentul majorării ratei dobânzii
[6].
ii. rolul BCE în promovarea stabilității financiare europene, prin reglarea echilibrului dintre:
(i) integrarea piețelor financiare europene, (ii) protejarea stabilității financiare naționale și
europene și, (iii) interacțiunea eficientă între piețele financiare ale UE și cele globale
dintr-o țară non-UE (în special piețele financiare mature din SUA și Asia), pentru
protejarea stabilității financiare globale.

14
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

iii. responsabilitățile BCE în supravegherea europeană trebuie să rămână direct conectate cu


buna funcționare a pieței unice și cu cadrul de integrare a instituțiilor europene de credit
pentru a asigura convergență în materie de supraveghere și reglementare pentru marile
conglomerate financiare care operează în UE.

Pentru extinderea zonei euro:


Cum se poate retrage un membru al UE din afara zonei euro fără să dăuneze și zonei
euro? Și, cel mai important, pune Brexit la îndoială însăși esența Proiectului European sau,
doar se rezumă la reziliența UE pe termen lung? Deocamdată aceste întrebări se concentrează
mai degrabă pe dinamica politică pe termen scurt decât pe evoluția UE pe termen lung. Cu
toate acestea, politica de astăzi poate face economia de mâine și, deocamdată lecțiile Brexit în
ceea ce privește extinderea zonei euro ar putea fi:
- Brexit este o manifestare a resentimentelor care au apărut de peste o jumătate de deceniu
în unele state împotriva anumitor insatisfacții privind UE: politici, instituții, guvernanță,
transfer de suveranitate, control, etc..
- Brexit reprezintă mai puțin o amenințare la adresa stabilității zonei euro și mai mult un
pericol al inacțiunii în ceea ce privește regândirea și resetarea integrării europene, astfel
încât să fie mai bine puse în valoare beneficiile UE (,,Brexit as an opportunity than a
threat’). În orice formă se va concretiza Brexit, beneficiile globale pe care UK le-a avut ca
stat membru sunt, deocamdată, mai mari decât costurile [8], [10], [11].
- Stabilitatea pe termen lung în zona euro va depinde de finalizarea reformei guvernanței
UEM. Cu cât reforma va avansa în sens pragmatic (un buget al zonei euro, o uniune
bancară completă, o trezorerie europeană cu instrumente specifice de transferuri fiscale, o
diversificare mai mare a instrumentelor de gestionare a crizelor, de împărțire a riscurilor și
a poverii), cu atât zona euro va putea suporta mai bine atât costurile de convergență a
viitoarelor state care adoptă euro (adică o Uniune mai integrată și cu mai multă coeziune),
cât și costurile de ieșire (acceptarea, clarificarea și legiferarea mecanismului de ieșire din
UE, ceea ce presupune revizuirea TFUE).

5. Șocul Brexit și stabilitatea politică a Uniunii Europene

5.1. Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord versus Uniunea


Europeană: diferențe care au favorizat, încet dar sigur, curentul Brexit
Curentul Brexit nu a apărut din neant. Un ansamblu de factori instituționali, politici,
economici, sociali, culturali, etc. specifici UK au creat premisele și au alimentat diverse
tendințe separatiste cu care s-a confruntat statul britanic de-a lungul istoriei. O listă succintă a
acestor factori este prezentată mai jos:
 Un sistem instituțional complex, în care statul democratic s-a creat ca o rețea
integrată intervenționistă de centrele de putere, de influențe și de supremații. Practic,
UK este un stat care, de-a lungul unei istorii vaste, a împletit exercitarea puterii statale sub
diverse forme: competențele puterii executive au fost atribuite Guvernului, în vreme ce

15
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

monarhia a avut și are prerogative regale care-i conferă influență politică recunoscută în
domeniul executiv, administrativ, religios, diplomatic, juridic și militar, iar puterea
legislativă este bicamerală, atât prin legitimitate democratică cât și prin paternalism și, nu
în ultimul rând, garantarea respectării drepturilor, a libertăților și a ordinii publice este
responsabilitatea puterii centrale (magistratură și poliție) în vreme ce securitatea națională
este atributul armatei și flotei navale și aeriene britanice ((,,the Establishment˝ [26]). Un
astfel de context statal sofisticat instituțional și politic a generat și, ulterior a alimentat, cel
puțin pentru o parte a cetățenilor britanici, un sentiment de apăsare și o dorință de
desprindere de un stat perceput mai degrabă ca dominant decât deschis schimbării:
- Constituția britanică este nescrisă dar întemeiată pe o lungă listă de texte, prerogative
statutare și uzanțe tradiționale care garantează principiile sistemului politic britanic:
proprietatea individuală, dreptul la autoguvernare și alte libertățile fundamentale,
egalitatea drepturilor și îndatoririlor, toleranța, supremația ,,legii și ordinii’’, adică:
civismul, legalitatea, tradiția și reprezentativitatea politică.
- Regimul politic britanic este o monarhie parlamentară compusă din: Anglia, Scoția,
Țara Galilor și Irlanda de nord cu prerogative regale în domeniul executiv,
administrativ, religios, diplomatic, juridic și militar; pe scurt, în UK ,,monarhul
domnește dar nu guvernează’’.
- Puterea executivă este co-exercitată de: Guvern, Prim-ministru și Cabinet,
administrația publică, armata și flota, magistratura și poliția [27].
- Parlamentul este bicameral, paternalist dar și legitimat electoral: Camera Lorzilor
(camera superioară, cu 781 locuri, rol secundar legislativ și politic, dar primordial
juridic-este curtea de apel a sistemului juridic britanic) și Camera Comunelor (670
deputați aleși democratic prin vot uninominal, cu rol legislativ, politic și judiciar
primordial) [28].

 O viață politică originală și dinamică, în care diverșii participanți au avut și încă mai
au controverse:
- Actorii politici tradiționaliști, paternaliști și pragmatici din clasa aristocrată, o parte
din elite, lumea rurală, cercurile anglicane, o fracțiune din clasa de mijloc și
muncitorească sunt grupați, tradițional, în jurul partidului conservator (tories) și,
susțin valorile democrației politice. Istoric vorbind, aceștia au fost întotdeauna
divizați în privința liberului schimb.
- Actorii politici nonconformiști (în sensul celor diferiți de tradiționaliștii Bisericii
anglicane), clasa de mijloc (,,established and technical middle classes’’), noii
veniți/,,afluent workers’’ (prima/a doua generație), o parte din clasa muncitoare
(traditional working class and emergent service sector) formează împreună așa
numitul ,,duopolul Lib/Lab’’ al partidului liberal (whigs) și laburist (societățile
socialiste și sindicale, asociațiile feministe) și sunt susținători ai democrației sociale.
Istoric vorbind, au fost întotdeauna divizați în chestiunea irlandeză care a provocat
sciziunea unioniștilor.

16
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

o Cu toate aceste diferențe, ambii actori politici au o trăsătură comună:


atașamentul față de parlamentarism, reformism și cultura civică a statului (,,the
Establishment’’ [26]).
- Opinia publică, cu rol mai mic sau mai mare în formarea mentalului colectiv,
promovarea pluralismului, a democrației, stimularea competiției, a efervescenței de
idei politice, economice, sociale, culturale, etc. este formată din: (i) organizații
patronale, profesionale și sindicale, (ii) asociații politice, (iii) mass-media, (iv)
bisericile (altele decât Biserica anglicană) – unul din 12 britanici sunt de altă etnie,
iar numai în Londra se vorbesc circa 300 de limbi [29].
- Inadaptabilii/exclușii sistemului - cei care nu se [mai] regăsesc în ,,stilul englezesc’’:
o Sentimentul de excluziune socială pe bază de clasă socială, sex, rasă, etnie,
naționalitate a dominat generații întregi.
o În numele modernismului european și al ,,societății toleranței’’ apar mișcări și
revendicări de: emancipare feministă, egalitate de șanse, democratizare socială
dar și criminalitate, violență, secte, comunități de tot felul, droguri, provocate de
criza căutării și identificării de noi modele altele decât cele date de ,,the
Establishment’’ [26].

 Dimensiunea național-identitară, o problemă istorică care a alimentat fracționările:


- Chestiunea Irlandei: problema nerecunoașterii dominației engleze și mișcarea de
emancipare națională și de extindere a drepturilor politici pentru catolici, mai puțin
în Ulster, unde protestanții din Irlanda de nord, au refuzat statutul de autonomie față
de majoritatea catolică (Home Rule/1870) [30].
- Radicalizarea dimensiunii național-identitare a fost omniprezentă în societatea
britanică, atât pe vremea imperiului cât și după dizolvarea abruptă a imperiului ceea
ce a întreținut tensiuni segregaționiste constante.

 O societate ordonată, asociată cu pluralismul, democrația dar și cu rigiditatea și


paternalismul:
- Rețelele și structurile de influență care domină viața politică/diplomația, sectorul
economic și viața social-culturală; cultul istoric al gentlemanului și al
paternalismului își găsește contrapondere în etica muncii și meritocrație, în
modernitatea și progresul moralei clasei de mijloc, aspirația la schimbare și la
solidaritatea claselor sociale.
- Acces la educație și mobilitate socio-profesională reală: universitățile și școlile
britanice contribuie cu 3,3% în PIB-ul UK și angajează 3,5% din forța de muncă
britanică (in/out) [31].
- Ierarhie socială puternică [32]:
o Aristocrația / burghezia domină puterea politică, economică și socială (6%
din populație deține 1/3 din suprafața UK și cele mai scumpe/exclusiviste
proprietăți imobiliare din lume).

17
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

o Clasa de mijloc (patroni, profesii liberale, fermieri, ofițeri, înalți funcționari,


breslele de meșteșugari și corpul social de bază) – ,,established, and technical
middle classes’’ 25% și, respectiv 6%).
o Noii veniți (,,new affluent workers’’, 15%).
o Clasa muncitoare (,,traditional working class’’, 14%, ,,emergent service
sector’’, 19%, ,,precariat’’, 15%) dețin mai puțin din 5% din avuția națională.

 O economie a cărei deschidere a oscilat de la imperiu la stat membru insular


confruntat cu conjuncturi politice dificile, episoade de inflație, inegalități regionale și
sectoriale, creșteri frecvente ale șomajului și tensiuni sociale.
- UK reprezintă a doua cea mai mare economie a UE (18% din PIB-ul UE) și
demografică (13% din populația UE). [33]
- UK continuă să fie o putere financiară globală: lira sterlină și City-ul londonez
reprezintă pivoții capitalismului internațional și motorul sectorului financiar
european (6,8% contribuție în PIB, din care City-ul financiar londonez generează
50% și 44% pondere în exportul UK către UE – cifre la 2016) [10].
- UK practică un capitalism intern și internațional original bazat pe: intervenționismul
statului, concentrare industrială, pragmatismul liberal, valorile liberului schimb,
migrație in/out și ,,conștiința imperială’’.
- Investiții directe internaționale britanice sunt între ¼ și ½ din investițiile directe
totale plasate în lume în ultimii 40 de ani [33].
- Industria britanică se bazează pe concentrare, modernizare integrare dar
competitivitatea este în declin. Agricultura a înregistrat decenii de performanță
europeană dar a fost subvenționată de fondurile europene, acoperind peste 60% din
nevoile populației. Serviciile britanice, deși sunt nucleul de bază care contribuie cu
apx. 70% la PIB-ul UK, au cele mai strânse legături cu UE, în mod special pe 4
canale: export – 21%, consumul extern (turist sau pacient) - 6%, multinaționale –
69%, și forță de muncă – 4% [15].

 Putere globală militară, navală și de securitate care, istoric vorbind, a fost mai
aproape de SUA decât de Europa:
- UK reprezintă cea mai mare putere militară din UE, una din cele 2 puteri nucleare ale
UE, unul din cele 2 drepturi europene de veto în Consiliul de Securitate al ONU
(alături de Franța).
- Reversul acestui schimbări de statut sunt însă următoarele:
o trecerea la statutul de putere mondială la căutarea unui rol internațional major a
implicat revizuirile ,,dureroase’’ legate de pierderea rolului mondial diplomatic
și strategic conduc la o apropiere constantă de SUA în detrimentul opțiunii
europene (de amintit dubla respingere a candidaturii britanice la piața comună
de către Franța în 1963 și 1967).
o lichidarea brutală a imperiului a lăsat sechele: problema rasială, problema
imigrației (clivajul Occident/lumea a treia), problema emigrației (rolul
18
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

comunităților britanice în alte state), problema mentalităților (resemnarea cu


statutul de cetățean european).

5.2. Chestiunea Irlandei (Backstop-ul) sau unde s-au împotmolit politic


negocierile cu UE
În prezent, UK și Irlanda fac parte din piața unică și din uniunea vamală a statelor
membre UE, deci bunurile și serviciile sunt tranzacționate liber sau cu foarte puține restricții.
Brexit înseamnă plecarea definitivă a UK din ambele regimuri și reinstituirea graniței vamale
și de securitate. Dar, pentru a evita un eventual ,,hard Brexit’’, UK și UE au convenit, printr-
un acord semnat în decembrie 2017, asupra necesității unui mecanism de tip ,,backstop’’.

Ce este Backstop?
Descris adesea în mod diferit, fie ca poliță de asigurare, fie ca plasă de siguranță,
backstop-ul (în traducere ad literam, dispozitivul de blocare) este un aranjament de ultim
moment (,,a position of last resort’’) care se va aplica la granița irlandeză a UE pentru a
garanta că: (i) se va continua menținerea economiei întregii insule conform acordului politic
de pace din 1998 (,,Good Friday’’) [30], (ii) nu va exista o graniță formală vamală și de
securitate între Irlanda de nord și Republica Irlanda și, (iii) se va menține cooperarea
comercială transfrontalieră.

Care este problema în UK cu acest backstop?


 Apariția graniței între insula irlandeză și UK/Scoția, adică toate bunurile și serviciile din
UK în UE prin Irlanda de nord vor trebui
supuse controlului vamal și de securitate.
 Prejudicierea ,,Acordului de pace” din 1998
și esența însăși a integrității constituționale
politice a UK.
 Backstop-ul trebuie să includă un ,,soft
border’’ care va include ,,a temporary single
custom territory’’ care să permită
menținerea UK în uniunea vamală a UE.
 În propunerea dnei May din nov 2018
(reiterată și în fața celor 2 camere, în
primele luni din 2019), Irlanda de nord ar fi
menținut doar anumite drepturi ale pieței
comune, în cazul în care nu s-ar fi putut găsi
soluții alternative până la finalul 2020, ceea
ce înseamnă control vamal și de securitate pentru produsele din UE care intră/ies prin
Irlanda de nord. Propunerea a fost clasificată ca fiind ,,inaceptabilă’’ de ambele camere
și, prin urmare, respinsă definitiv; în data de 29 martie 2019 Camera Comunelor a preluat
controlul politic asupra dosarului Brexit.

19
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

Ce vrea UE în negocierile Brexit?


Backstop-ul să se aplice doar UK iar Irlanda de nord: (i) să păstreze mare parte din
beneficiile pieței unice, (ii) să rămână în uniunea vamală și, (iii) să păstreze sistemul de taxare
a TVA și alte beneficii fiscale ale UE.

Unde s-au împotmolit discuțiile


 În Guvern/Cabinet (unii miniștri au demisionat), în Camera Lorzilor și în Camera
Comunelor (parte din conservatori) și în DUP (partidul unionist din Irlanda de nord).
 UE cere garanții suplimentare până la găsirea unei soluții alternative – solicitare de
asemenea respinsă ca ,,inacceptabilă’’ de unii conservatori din Camera Comunelor.

5.3. Alte riscuri politice care ar putea afecta stabilitatea politică a Uniunii
Europene pe termen mediu și lung
Prin faptul că introduce atâta incertitudine în ceea ce privește buna funcționare a pieței
unice, pilonul fundamental al Proiectului European, Brexit ar putea, probabil, să sporească în
continuare fragmentarea politică (intra-națională și inter-statele membre). Prin urmare,
impactul financiar și cel asupra pieței unice ar putea avea ramificații politice pentru restul UE,
chiar dacă efectele economice imediate rămân modeste. UE fără UK ar juca un rol mai redus
în ceea ce privește chestiunile diplomatice, strategice, de securitate, militare regionale și
globale. Totul depinde de cum viitoarea CE și viitorul PE vor avansa în direcția reformei UE
și a guvernanței UEM.
În funcție de tipul eventualului acord de ieșire UE și UK cu privire la circulația
mărfurilor, a serviciilor, a capitalurile și a forței de muncă, este posibil să apară diferențe între
UK și țările terțe (Elveția, Norvegia, Islanda, Turcia, Canada, Japonia, Coreea de sud), ceea
ce ar putea degenera în frustrarea ca, un membru din afara UE care dorește relații mai strânse
cu UE este probabil să fie tratat mai bine decât un fost membru al UE care a solicitat voluntar
ieșirea din UE și care, timp de decenii, a contribuit la dezvoltarea UE. Ca urmare,
descurajarea viitorilor posibili doritori să activeze articolul 50 din TFUE ar trebui să aibă ca
punct de plecare costurile ieșirii din UE care, pot fi mai mari decât beneficiile.
Fără ,,Marea Britanie veșnic nemulțumită’’, procesul de luare a deciziilor la nivelul
UE poate deveni relativ mai simplu, în special în domeniile în care este necesară
unanimitatea, cum ar fi Cadrul financiar multi-anual post 2020. Acest lucru însă nu ar fi
neapărat pozitiv și din punct de vedere politic pentru că, deciziile pe politici semnificative
(piața comună) pot fi chiar mai dificile fără UK ca stat membru decât cu UK ca stat membru -
ponderea blocului considerat cel mai liberal din UE (care acum este format din UK, Olanda,
Suedia, Danemarca și Estonia) s-ar diminua, afectând pilonul politic liberal al UE [6].
Riscul politic cel mai periculos ar fi nu ,,efectul de turmă’’ generat, ci efectul asupra
conceptului de bază care stă la baza actuale reforme a UEM: ,,o uniune tot mai strânsă’’, ceea
ce ar îngreuna și mai mult avansarea negocierilor pentru politici comune în domeniile de
apărare, politică externă, apărarea granițelor externe ale UE, migrație, etc.[6].
Starea de spirit anti-UE/Establishment din unele state membre ale UE, avansul
partidelor naționaliste și populiste din UE nu trebuie subestimată pentru că, pe fondul
20
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

concretizării Brexit,s-ar putea adânci separatismul regional ( din Flandra/Valonia, Catalonia,


Țara Bascilor, Tirol/Italia de Nord) sau, chiar s-ar putea ajunge la respingerea formelor
instituționale și de reglementare supra-naționale transfrontaliere, cu efecte asupra bunei
funcționări a zonei euro și a Proiectului European însuși [6], [34].

BIBIOGRAFIE:
[1] Dicționarul limbii române, Dexonline, litera S, disponibil aici: https://dexonline.ro/definitie/stabilitate
[2] Banca Centrală Europeană, Financial Stability Review disponibil aici
https://www.ecb.europa.eu/ecb/tasks/stability/html/index.ro.html
[3] Comisia Europeană, 2019, ,,Acordul de retragere dintre UE și Regatul Unit explicat’’, disponibil la adresa:
https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/the_withdrawal_agreement_explained_ro.pdf
[4] Comisia Europeană,2019, secțiunea Brexit, detalii https://ec.europa.eu/info/brexit/brexit-preparedness_en
[5] de Vries, Casper & Bracco Gartner, Peggy & Haentjens, Matthias & Korteweg, Joop & Markakis, Menelaos
& Repasi, René & Tegelaar, Jouke, 2017, ,,Implications of Brexit on EU Financial Services menționat în
materialul IP/A/ECON/2016, Parlamentul European, Directorate General For Internal Policies Policy
Department A: Economic And Scientific Policy 2017 detalii aici
https://www.researchgate.net/publication/318041634_Implications_of_Brexit_on_EU_Financial_Services
[6] Buite W, Rahbari, Schulz, 2016 ,,The implications of Brexit for the rest of the EU’’, VoxEU, 2 martie, detalii
aici https://voxeu.org/article/implications-brexit-rest-eu
[7] de Guindos, L., 2019, ,,The euro area - current status and the monetary policy stance’’, European Central
Bank, remarks at Deusto Business School, Madrid, 11 February, detalii aici
https://www.bis.org/review/r190212a.htm
[8] Bank of England, 2018, A response to the House of Commons Treasury Committee, ,,EU withdrawal
scenarios and monetary and financial stability’’ disponibil aici https://www.bankofengland.co.uk/report/2018/eu-
withdrawal-scenarios-and-monetary-and-financial-stability
[9] Brexit Monitor, 2016, ,,The impact of Brexit on (global) trade’’, studiu PWC Olanda, detalii aici
https://www.pwc.nl/nl/brexit/documents/pwc-brexit-monitor-trade.pdf
[10] House of Commons Report, 2018, ,,Financial services: contribution to the UK economy’’
[11] Bank of England Staff WP780, 2019, Bloom, Bunn, Chen, Mizen, Smietanka, Thwaites și Young, ,,Brexit
and uncertainty: insights from the Decision Maker Panel’’
[12] Oficiul Britanic de Statistică citat de The Independent în articolul disponibil la
https://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/uk-immigration-latest-brexit-eu-citizens-leave-vote-right-
stay-talks-brussels-home-office-a8084086.html
[13] Institute for Government, Tetlow G., A. Stojanovic 2018, ,,Understanding the economic impact of Brexit’’
disponibil aici la
https://www.instituteforgovernment.org.uk/sites/default/files/publications/2018%20IfG%20%20Brexit%20impa
ct%20%5Bfinal%20for%20web%5D.pdf
[14] Global Council, 2015, Raportul ,,BREXIT: the impact on the UK and the EU’’, disponibil aici
https://www.global-counsel.co.uk/sites/default/files/special-
reports/downloads/Global_Counsel_Impact_of_Brexit.pdf
[15] Delloite, 2018, ,,Leaving the EU. What will it mean for banking and the financial services industry? Special
Feature on the UK referendum to leave the European Union’’, disponibil aici
https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/cy/Documents/financial-
services/CY_FinancialServices_Brexit_Noexp.pdf
[16] Financefeeds, ,,Brexit – The full effect on the financial industry: A comprehensive and detailed report from
within’’detalii aici https://financefeeds.com/the-consequences-of-a-brexit-a-comprehensive-view-from-within/
[17] London School of Economics and European Institute, Begg I, F. Mushövel, 2018, ,,The economic impact of

21
EUROINFO Vol…..∎ Nr……∎2019

Brexit: jobs, growth and the public finances’’ detalii aici https://www.lse.ac.uk/europeanInstitute/LSE-
Commission/Hearing-11---The-impact-of-Brexit-on-jobs-and-economic-growth-sumary.pdf
[18] Comisia Europeană, Comunicat din data de 19 decembrie 2018 disponibil la: http://europa.eu/rapid/press-
release_IP-18-6851_en.htm
[19] the total Brexit hole in the EU budget for March 30th 2019-December 31st 2020 could amount to about
€16.5 billion, or 0.066% of GNI. Darvas Z, 2019, ,,EU budget implications of a no-deal Brexit’’, detalii aici
http://bruegel.org/2019/01/eu-budget-implications-of-a-no-deal-brexit/
[20] International Monetary Fund, Chen J., C. Ebeke, Li Lin, H Qu, and J. Siminitz 2018, ,,The Long-Term
Impact of Brexit on the European Union’’, articol blog, 10 august disponibil aici
https://blogs.imf.org/2018/08/10/the-long-term-impact-of-brexit-on-the-european-union/
[21] Comisia Europeană, Comitetul european pe regiuni, 2018, ,,Assessing the impact of the UK’s withdrawal
from the EU on regions and cities in EU27’’, noiembrie, detalii aici
https://cor.europa.eu/Documents/Migrated/news/impact-brexit.pdf
[22] Universitatea Birmingham, 2018, ,,On some underexplored aspects of Brexit’’, detalii aici
https://www.birmingham.ac.uk/Documents/college-social-sciences/business/research/city-redi/Brussels-Brexit-
event/Brexit-Latorre-Olekseyuk-Yonezawa-presentation.pdf
[23] Parlamentul European, 2016, Magnus M., A. Margerit and B. Mesnard, Briefing ,, Brexit: the United-
Kingdom and EU financial services’’, p.1
[24] Stratfor, 2018, ,, Banking After Brexit: Who Will Be the New London?’’ disponibil aici
https://worldview.stratfor.com/article/banking-after-brexit-new-london
[25] Eurofi, 2019, conferință, discuțiile ținute la București în perioada 3-5 aprilie disponibile la
http://bucharest2019.eurofi.net/wp
content/uploads/2019/03/20190329_EUROFI_MAGAZINE_BUCHAREST.pdf
[26] Owen, J., 2015, ,,The Establishment: And how they get away with it’’, Penguin Books, London.
[27] ,, Her Majesty's Government consists of those ministers responsible for the conduct of national affairs. The
Queen alone appoints the Prime Minister, and all other ministers are appointed by her on the Prime Minister's
recommendation’’. ,,The Cabinet is the committee at the centre of the British political system and the supreme
decision-making body in government.The British Prime Minister has traditionally been referred to as ‘primus
inter pares’, which means ‘first among equals’ and demonstrates that he or she is a member of the collective
decision-makinggf body of the Cabinet, rather than an individual who has powers in their own right. The Prime
Minister is first among equals simply in recognition of the responsibility held for appointing and dismissing all
the other Cabinet members.Cabinet ministers are the highest-ranking ministers in the government, and most
government departments have one Cabinet minister (or more). Most Cabinet ministers are titled ‘Secretary of
State’ – although some have traditional titles, such as the Chancellor of the Exchequer and the Chief Whip’’.
Detalii aici https://www.parliament.uk/business/commons/ și aici
https://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20121003070121/http://www.direct.gov.uk/en/Governmentcitizensa
ndrights/UKgovernment/Centralgovernmentandthemonarchy/DG_073444
[28] Ash, T, 2006, Lumea liberă. America, Europa şi viitorul surprinzător al Occidentului, Bucureşti, Editura
Inctatus, p.25
[29] Mougel, 2003, ,,Marea Britanie ]n secolul al XX-lea’’, Editura Corint
[30] Enciclopedia Britannica, detalii aici https://www.britannica.com/event/Home-Rule-Great-Britain-and-
Ireland
[31] The Impact of universities on the UK economy, 2014-2015, detalii aici
https://www.universitiesuk.ac.uk/policy-and-analysis/brexit/Pages/brexit-and-universities.aspx
[32] Great British Class Survey, 2016, detalii aici
https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0038038513481128
[33] CE 2018, detalii aici https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-
countries/unitedkingdom_ro
[34] Council of foreign affairs, 2019, detalii aici https://www.cfr.org/backgrounder/northern-ireland-peace-
process

22