Sunteți pe pagina 1din 7

PREZENTARE DISERTATIE

Unul din cele mai importante drepturi ale omului este dreptul la un proces echitabil. Noţiunea de
"proces echitabil" este una destul de greu de definit, in mod exahaustiv datorită condiţiilor speciale în
care a apărut între constanţele drepturilor şi libertăţilor fundamentale în lumea juridică contemporană.

Drepturile omului în societate noastră reprezintă un element esențial al vieții, fiind asigurarea unei
conviețuiri cât mai pașnice a tuturor oamenilor. Acest lucru este totuși un ideal, deoarece între persoane
pot apărea diferite neînțelegeri sau conflicte.

Lucrarea prezentată este structurată în patru capitole şi descrie o sinteza a contintului normativ al art 6
din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentele, prin toate
reglementăriile juridice internaţionale şi transpunerea şi adoptarea lor în legislaţia naţională referitor la
latura penala.

Scopul lucrarii mele ii consider de actualitate, tinand cont de numarul mare de condamnari la CEDO
impotriva Romaniei, de directivele UE in domeniul drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau
deciziile PILOT si jurisprudenta Curtii care oblige Romania trebuie sa le transpuna in legislatia interna
pentru a evita alte condamnari, dar si pentru ultimele decizii ale Curtii Constitutionale cu trimitere la
incalcarea art 6 din Conventie Dreptul la un process echitabil. Justitia in Romania trece printr-o perioada
de regasire a normalitati,de punere in acord cu respectarea si promovarea drepturilor justitiabililor in
fata instantelor de judecata.

Ideea de justitie si echitate de a lungul vremii a parcurs un drum foarte dificil fiind presarat cu multe
lupte si sacrificii pentru apararea drepturilor omului.

In toate epocile, societatile au definit in termeni juridici principiile justitiei si echitatii pentru mentinerea
ordiniisociale inlaturand legea talionului.

Printre primele documente care contineau norme cu caracter juridic a fost Codul lui Hamurabi care in
articolele lui se regaseau elemente juridice de promovare a libertatilor fundamentele prin eliminarea
arbitrariului explicand ideea de justitie si echitate.

Dreptul la un proces echitabil este nou in aceasta formula, fiidn inscris pentru prima data expressis
verbis in Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentele prin intrarea in
vigoare a Anexei Protocolului nr 11 al Conventiei.

Notiunea de process echitabil este destul de greu de definit in mod exhaustive, datorita conditiilor
special in care a aparut intre constantele drepturilor si libertatilor fundamentele.

Evolutia cunoscuta de garantiile procesuale s –au regasit pentru inceput in sistemele englezesti si
americane, ulterior ele fiind preluate de Conventie.
In dreptul romanesc echitatea este un principiu al dreptului si priveste atat activitatea leguitorului cat si
activitatea de interpretare in aplicare dreptului intern.

In sistemul constitutional romanesc Dreptul la un process echitabil a fost consacrat in mod explicit in
art 21 alin.3 {partile au dreptul la un process echitabil si intr-un timp rezonabil} Pentru a define
conceptul de process echitabil si dreptul la un process echitabil trebuie mai intai sa definim notiuniile de
process lato sensu si stricto sensu.

Procesul lato sensu reprezinta dificultatile de fapt si de drept supuse examinarii unui judecator, iar
notiunea de stricto sensu cuprinde elementele esentiale de modul de desfasurare a administrarii justitie
specific fiecarei ramuri de drept.

II

Declaratia Universala a Drepturilor Omului

A fost adoptata de catre Adunarea Generala a Natiuniilor Unite in 1948 la 10 decembrie Paris ca o
declaratie si ca o conventie fara sa aiba forta juridical. Textul declaratiei sublinieaza egalitatea tuturor
oamenilor in fata legii avand dreptul la o egala protective.

Aceste drepturi se regasesc in art. 10 si 11 si fac referire la proces echitabil si la dreptul la un process
echitabil prin respectarea drepturilor esentiale si libertatile fundamentale fara discriminare pentru toti.

Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatile Fundamentale a fosrt semnata in 1950 si a
fost considerate una dintre constructiile cele mai modern ale sistemului international. Conventia si
Protocoalele sale apara drepturile omului, Dreptul la un process echitabil regasesindu-se in art 6 al
Conventiei in continutul normative al art 10 si 11 din Declaratia Universala.

Dreptul la un process echitabil cuprinde garantiile pentru persoanele care fac obiectul procedurilor
judiciare, acestea fiind impartite in garantii generale in materie penala si civila regasite in teza 1 a art 6
din Conventie, dar si garantii speciale care se regasesc in teza a doua a art 6 alin 2 si 3 din Conventie.
IZVOARELE DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL IN CONTINUTUL NORMATIV AL STANDARDELOR
CONSTITUTIONALE ROMANESTI

In sistemul romanesc de drept, Conventia are o aplicabilitate directa, unde dispozitiile constitutionale
cuprinde reglementari precise care asigura cadru adecvat pentru respectarea drepturilor cetatenesti in
materia de justitie intr- un mod general pentru un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.

Astfel, in Constitutia Romaniei, la art 21, alin.1 2 si 3 descrie cadrul normative al accesului liber la justitie
si dreptul la un process echitabil intr –un termen rezonabil. Textul constitutional exprima evolutia
juridica moderna in domeniul drepturilor omului prin punerea de acord cu protectia juridical a
drepturilor subiective.
Romania a ratificat Conventia in 1994 prin Legea 30/1994, si conform prevederilor cuprinse in art 11 si
20 din Conventie au devenit parte integranta a dreptului intern, avand prioritate in fata acestora.

Cu alte cuvinte, Conventia si Protocoalele aditionale au devenit izvor de drept, obligatoriu si prioritar.

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ART 6 DIN CONVENTIA CEDO

Garantiile generale prezentate in art 6 din Conventie se regasesc impartite in garantii de natura
materiala si de natura procedurala, impreuna asigurand protectia eficienta a drepturilor.

In art 6 par.1 din Conventie se regasesc mai multe garantii printre care accesul la justitie, dreptul la un
process echitabil, la o instant competenta, publicitatea si termenul rezonabil, dar si alte garantii precum
egalitatea armelor principiul contradictorialitatii sau motivarea hotararilor.

In art 6 par. 2 se regaseste prezumtia de nevinovatie care se justificalurin considerentele ce tin de


echilibru raportului intre stat si individ pentru protejarea si respectarea dreptului la un process echitabil.

Prezumtia de nevinovatie reprezinta un principiu fundamental care guverneaza in desfasurarea


procesului penal fiind perceputa ca un beneficiu, o protectie juridical ce insoteste persoana pusa sub
acuzare in scopul de a echilibra raportul fortelor.

In partea a 3 a art.6 din Conventie sunt reglementate o serie de garantii specific persoanelor acuzate
printre care dreptul la informare, dreptul la un aparator sau sa fie asistat, dreptul de a solicita audierea
martorilor sau citarea legala.

CONTINUTUL AUTONOM AL UNOR TERMENI IN MATERIA PENALA

Definirea notiunii materie penala si acuzatie in materie penala

Reglementarea desfasurarii procesului penal prin norme de procedura se fac respectand garantarea
drepturilor suspectului sau a inculpatului si a celorlalti participant in procesul penal, astfel incat sa fie
respectate prevederile din Constitutie, Codul de Procedura Penala si Conventia si celalalte tratate
international.

In acest sens, Curtea in jurisprudenta sa a definit notiunea de materie penala raportandu-se la 3 criterii

1. Criteriul calificarii interne – cu trimitere la comportamentul sanctionat din dreptul intern al


statului respective
2. Criteriul calificarii faptelor incriminate
3. Criteriul calificarii scopului si a severitatii sanctiunii, cu trimitere la diferentierea intre dreptul
penal si cel disciplinar. Acest criteriu este important pentru severitatea sanctiunii deoarece orice
sanctiune privative de libertate implica obligatoriu existenta penalului.
In baza acestui criteriu al materii penale, Curtea in jurisprudenta sa a decis ca scopul poate fi interceptat
diferit, avand un caracter reparator diferentiind zona penalului de cea disciplinara.

Definirea notiunii acuzatie in materia penala

Notiunea de acuzatie trebuie inteleasa in sensul Conventiei, in evaluarea aplicabilitatii aspectului penal
al art.6 trebuie sa se tina cont de incadrarea interna a fiecarui stat, de natura infractiunii si gravitatea
faptei. Pentru a fi aplicabil art 6 fapta sa fie de natura penala sau prin savarsirea faptei persoana
invinuita sa poate fi pedepsibila. Cu alte cuvinte, statul are obligatia pozitiva de a asigura respectarea
drepturilor procesuale conventionale cu privire la procesele pe fond.

GARANTIILE UNUI PROCES ECHITABIL CONFERITE DE ART 6 PAR.1 DIN CONVENTIE PRIN PRISMA
INDEPENDENTEI SI A IMPARTIALITATII INSTANTELOR

Inainte de a analiza independenta si impartialitatea instantelor, fac o paranteza pentru a defini notiunea
de instanta, notiunea drept de acces la o instanta si notiunea de instant instituita de lege.

In jurisprudenta CEDO, instanta este descrisa in cee ace priveste functiile sale judiciare de a se pronunta
asupra aspectelor care tin de competenta sa in baza normelor de drept, tinandu-se cont de cateva
cerinte esentiale precum independenta, impartialitatea, durata mandatului sau garantiile, toate acestea
regasindu-se in art.6 par.1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor
Fundamentale.

Dreptul de acces la o instant inseamna ca acest drept nu poate fi restrans, dar poate avea anumite
limitari, nu sa nu fie afectata exercitarea dreptului in esenta.

Accesibilitatea poate sa insemne si disponibilitatea instantelor competente, accesul la informatii, la


hotararile judecatoresti sau chiar pozitionarea geografica a unei instante. Limitele se refera la
imunitatea parlamentara, norme de procedura precum conditiile de admisibilitate a unei cai de atac sau
alte restrictii.

Notiunea de instant instituita de lege se refera in primul rand la temeiul legal a instantei dar si la
respectarea de catre instanta a normelor specific dupa care se conduc sau se alcatuiesc instantele.

Aceasta notiune are drept scop sa previna ca organizarea sistemului judiciar sa nu fie lasata la discretia
puterii executive, unde nerespectarea dispozitiilor din dreptul intern care reglementeaza competenta
organelor judiciare sa reprezinte incalcarea art 6 CEDO.

In Romania, Justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin Inalta Curte si celalalte instante
judecatoresti. Organizarea judiciara se instituie respectand principiului separarii puterilor, unde statul de
drept ii confera puterii judecatoresti o independenta reala si functionala.
Statul de drept ca sa existe cu adevarat trebuie sa asigure respectarea strica a reglementarilor sale de
catre toate puterile statului prin promovarea si respectarea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentele.

INDEPENDENTA SI IMPARTIALITATEA INSTANTELOR

CEDO si CJUE au stabilit norme pentru garantarea independentei si a impartialitatii instantelor, normele
referindu-se la modul de numire a membrilor instantelor, a duratei mandatelor si la existent garantiilor
sau a presiuniilor din exterior.

Instanta se prezuma a fi impartiala pana la proba contrara, prejudecatiile subiective ale fiecarui
judecator fiind foarte dificil de dovedit.

Independenta si impartialitatea sunt adesea examinate impreuna ceea ce face sa fie foarte greu de
diferentiat, dar cu toate acestea independent se refera la structura unei instante, iar impartialitatea este
o caracteristica individuala a factorului de decizie.

Dreptul la un proces echitabil prevazut in art.6 par.1 din Conventie impune ca orice cauza sa fie audiata
de catre o instanta independenta sau se impune ca sistemul judiciar sa fie independent fata de puterea
legislative sau cea executiva.

Pentru a stabili daca o instant este independent se tine cont de urmatoarele criterii.

1. Modul de desemnare a instantelor


2. Durata mandatelui
3. Protectia impotriva presiunilor exterioare si din interior.

Referitor la durata mandatului membrilor sai, Curtea a hotarat ca nicio durata speciala a mandatului nu
este considerate ca minim necesara.

Independenta presupune dispozitii apte sa asigure libertatea de decizie prin numire, retribuire si
desfasurare, pentru ca niciun judecator sa nu fie supus unei influente.

Pentru a stabili daca o instant poate fi considerate independent se pleaca de la increderea pe care
instantele trebuie sa o aiba in fata societatii si a justitiabililor, iar in aceasta idee daca in compunerea
unei instante intra si persoane care se afla intr’o stare de subordonare independent va fi incalcata.

Impartialitatea reprezinta calitatile personale ale judecatorului, la rigoarea sa intelectuala si morala,


judecatorul fiind obligat sa fie intotdeauna obiectiv si sa judece numai pe baza elementelor determinate
la dosarul cauzei.

Granita dintre demersal subiectiv sic el obiectiv este una foarte mica, deoarece aplicabilitatea unuia sau
altuia dintre aceste criterii va depinde de circumstantele special ale comportamentului celui contestat.
In cadrul demersului subiectiv, Curtea a considerat intotdeauna ca impartialitatea persoanala a unui
magistrate este prezumata pana la proba contrarului.

APLICAREA PRINCIPIILOR GENERALE IN CAUZELE IMPOTRIVA ROMANIEI

Inainte de toate, doresc sa clarific o perceptie speculate in spatiul public, conform careia vina este
exclusive doar a judecatorilor pentru numeroasele condamnari la CEDO. Realitatea este total diferita si
in urma unor cercetari serioase si obiective din 1994 si pana in prezent s-a stabilit ca responsabilitatea in
procente este condusa de catre puterea legislative si apoi urmata de cea judecatoreasca in stabilirea
cauzei.

La finalul anul 2018, CEDO avea pe rol aprox 56 000 de dosare, dintre care 15% dintre ele erau impotriva
Romaniei, ducand Romania pe primele locuri in acest clasament. Tinand cont de numarul tot mai mare
de dosare in fata Curtii, s-a creat o faza preliminara non contencioasa pentru respectul tariilor parâte
care sa faciliteze o mediere intre parti.

Majoritatea condamnarilor impotriva Romaniei sunt legate de proasta functionare a sistemului


judiciar,unde pe latura penala, in fruntea clasamentului aflandu-se conditiile din penitenciare, urmata de
incalcarea dreptului la un proces echitabil, termenul rezonabil, prezumtia de nevinovatie sau alte
garantii prevazute in partea a 3 a a art.6 CEDO.

Ca si o concluzie, considera ca numarul condamnarilor la CEDO ar fi fost si mai mare daca justitiabilii si-
ar cunoaste mai bine drepturile si ar stii sa formuleze corect plangerile.

Solutiile Curtii in cauzele impotriva Romaniei a determinat o serie lunga de modificari in legislatia
interna prin punerea in acord cu jurisprundeta Curtii . Solutia Curtii in cauza Pantea c.Romaniei din 2003
a determinat schimbari procedural penala prin stabilirea arestarii preventive sa se faca de catre
judecator si nu de catre procuror, dar si convorbiriile sa fie interceptate doar cu acordul judecatorului. O
alta condamnare importanta a fost in cauza GCP c. Romaniei cand Curtea a decis ca a fost incalcata
prezumtia de nevinovatie, implicit art 6 par.2 din Conventie, de catre autoritatile romane prin campanie
mediatica manipulatorie in mass media, unde suspectul si ulterior inculpatul a fost facut infractor
subminand grav economia tarii, finalizarea dosarului in instanta ducand la decizia inculpatului sa fie
condamnat la o pedeapsa cu suspendare pentru alta infractiune si fals in declaratii.

Tinand cont de toate condamnarile si de jurisprudenta Curtii, instantele si autoritatile trebuie sa fie
prudente in aplicarea Conventiei, tinand cont in mod obligatoriu de aceste hotarari pentru a evita alte
condamnari.

ASPECTE REFERITOARE LA COMPUNEREA INSTANTELOR DE JUDECATA PENTRU ASIGURAREA


INDEPENDENTEI SI A IMPARTIALITATE IN LUMINA ART 6 PAR.1 DIN CONVENTIA CEDO, prin DECIZIA CCR
NR 688/2018 privind compunerea completelor de 5 judecatori de la ICCJ.
Pe fond, existent conflictului dintre Parlament si ICCJ a determinat decizia de neconstitutionalitate in
modul gresit de desemnare a completelor de 5 judecatori contrar art 32 din Legea 304/2004, privind
organizarea sistemului judiciar. Toate aceste dispute au aparut dupa intrarea in vigoare a ultimelor
modificari la Legea 304/2004 unde se prevede ca vicepresedintele ICCJ si presedintele Sectiei Penale
numai conduc completele de 5 judecatori unde toti magistratii ar uma sa fie trasi la sorti.

Asadar, Curtea CCR a constatat ca toate hotararile judecatorilor de la 1 feb.2014 pana in momentul
decizie sunt lovite de nulitate absoluta prevazut de art 281 alin 1 lit.a CPP, incalcandu-se independent si
impartialitatea instantei, prevederile regasindu-se in art 6 par.1 DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL din
Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

In motivarea Curtii, s-a afirmat ca orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale intr-un mod
echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil, de catre o instanta alcatuita independenta si
impartiala

Problema aparuta dupa aceasta decizie prin compunerea nelegala a completelor fiind sanctionata cu
nulitatea absoluta a tuturor actelor indeplinite si tinandu-se cont ca deciziile Curtii se aplica doar
cauzelor aflate pe rol sau celor finalizate, dar care mai sunt inca in termenul de exercitare a cailor de
atac extraordinare corespunzatoare cat si celor viitoare. Astfel au aparut un numar mare de contestatii
in anulare intemeiate pe prevederile art 426 lit d teza 1 CPP a instantei de apel care nu a fost compusa
potrivit legii,ele putand fi admise doar daca au fost formulare in termenul de 30 de zile prevazut in art
428 alin 1 CPP. In schimb, cei mai multi justitiabili nu mai pot avea acest drept processual, deoarece nu
se mai afla in termenul de contestatie in anulare.

Tinand cont de art 16 alin.1 din Constitutie care prevede egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii si a
justitiei, fara privilegii si fara discriminari si de conceptia Curtii CEDO prin care dreptul la o instant este o
component esentiala a sistemului de garantii instituite prin art 6 par. 1 din Conventie se considera
indreptatita cererea justitiabililor de a sesiza Avocatul Poporului sa conteste la CCR obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate al art 428 alin 1 din CPP cu trimitere la art 426 lit d teza1 din CPP.

Propunerea mea care se regaseste in Lege feranda este impunerea oportunitatii legiferarii pe calea unei
Ordoante de Urgenta pentru modificarea art 428 alin 1 din CPP.