LP 5 URTICARIA SI ECZEME

Urticaria: definiţii
- afecţiune plurifactorială
– afectare cutaneo-mucoasă, clinic dureaza 30min-24 ore
– localizată in dermul superficial
– caracterizată clinic de leziuni edematoase monomorfe, fugace, migratorii şi pruriginoase
• angioedem (edem Quinke)
– edemul masiv al ţesutului subcutanat
• reacţie anafilactică
– reacţie alergică acută produsă prin mecanism Hsb I
– eritem / urticarie / angioedem, hTA, aritmii cardiace
• reacţie anafilactoidă
– este similară clinic reacţiei anafilactice, dar declanşată prin mecanism ne-alergic
• Etiopatogenie:
– mecanism imunoalergic – mastocite activate prin legarea IgE eliberează mediatori
vasoactivi care activează receptorii cutanaţi
• H1 prurit, eritem şi edem
• H2 accentuarea pruritului şi edemului
– mecanism non-alergic – reacţie anafilactoidă sau de intoleranţă cu severitate doză-
dependentă
• Urticaria acută:
– idiopatică (> 50% din cazuri)
– alergică:
• la medicamente (Peniciline, Cefalosporine, Tetracicline, Sulfamide)
• la alimente – survine în decurs de câteva minute/ore de la ingestie
• la înţepături de viespi sau albine – necesită expuneri multiple
• boala serului – după administrare parenterală de ser terapeutic
– non-alergică – se poate manifesta ca:
• reacţie anafilactoidă (de intoleranţă) – după prima expunere la:
– aspirină, AINS,
– aditivi alimentari,
– substanţe de radiocontrast,
– soluţii macromoleculare,
– anestezice, medicamente (morfină, codeină, polimixine,
ciprofloxacin, rifampicina),
– vin roşu, alimente (brânză, peşte, tomate, ananas, avocado, ouă,
căpşuni)
• urticarie indusă de infecţii nespecifice, virale (EBV, VHB), bacteriene
(streptococi, Campylobacter jejunii)
 Cascada alergică

Tegument prurit faza precoce

Histamină
Mastocit LTC CNS/nervi periferici
PGD
IL-5 edem
eotaxină Triptaza
RANTES piele / mucoase
IL-4
exudat
IL-13 vasodilataţie
infiltrat celular
molecule de eozinofile: MBP,ECP
Măduva osoasă
adeziune (ICAM-1) bazofile: citokine, chemokine
+
Limfocite T faza tardivă
Macrofage
RANTES Bazofil
Eozinofil Endoteliu
edem cronic

adaptat după Agrawal, Invest Drugs, 2001

 Urticaria - clinic
• erupţie diseminată cu tendinţă la generalizare
• macule, papule, plăci, placarde eritematoase
• leziuni edematoase, roz-palide, contur
circinat
• tendinţă la albire centrală (datorita
compresiei pe vasele dilatate) sau cu halou alb
• prurit intens, mai ales in partea a doua a noptii
• o leziune individuală persistă maxim 24 ore
• manifestări sistemice: cefalee, ameţeli,
artralgii, greaţă, dureri abdominale, diaree,
tahicardie
• leziunile sunt tranzitorii, fugace
• variabile ca numar, forma, dimensiuni
 Clasificare evolutivă
urticarie acută = evoluţie < 6 săptămâni
urticaria cronică = evoluţie > 6 săptămâni
25% 4%
40%
5% 4%

50%
27%
9%
1% 35%

idiopatică ICARS fizică vasculitică

medicamente alimente autoimună nealergică
infecţii idiopatică
 Angioedemul
• formă severă de urticarie ce afectează ţesutul subcutanat si dermul profund
• mecanism de Hsb tip I (anafilactica, cresterea IgE)
• localizare: faţă (buze, pleoape), genital, laringian
• simptomatologia este minimă (datorita terminatiilor nervoase tip C mai
putine in dermul profund, responsabile de aparitia pruritului)
• mai frecvent la adult
• senzaţie de tensiune, vărsături, dureri abdominale, diaree, artralgii, vertij, sincope
Angioedem post înţepătură de insectă

primul atac atacul al 2-lea aspect normal

Forme clinice particulare de urticarie:
• Urticaria vasculitis
– leziuni persistente > 24 ore, însoţite de arsuri, prurit sau sensibilitate
dureroasă, remise cu leziuni reziduale echimotice sau discromice +/-
angioedem, semne generale şi atingeri sistemice (artralgii migratorii, dureri
abdominale, greţuri, vărsături, limfadenopatie, splenomegalie, fenomene
Raynaud, atingere oculară sau interesare pericardică şi pleurală)
Urticaria fizică şi colinergică
– grup distinct de manifestări urticariene declanşate de factori fizici
(dermografism, urticaria la presiune, urticaria la vibraţii, la frig, aquagenică) sau ca răspuns
la hipersudoraţia indusă de căldură (urticaria colinergică)
• Explorări:

- în urticaria acută:
• dozarea IgE specifice
• prick-teste cu alergenul suspectat

- în urticaria cronică:
• teste de provocare pentru aditivi alimentari

- alte investigaţii:
• hemoleucogramă, VSH
• proteine, electroforeza proteinelor
• imunoelectroforeza
• dozarea complementului (fracţiunea C4)
• funcţia tiroidiană
ECZEMA
Definiţie
• Eczema este o reacţie inflamatorie a pielii declanşată de factori exogeni,
endogeni sau asociaţi şi caracterizată clinic printr-o pleiadă de leziuni
succesive (eritem, edem, vezicule, eroziuni exudative, cruste) iar
histologic printr-un proces de spongioză epidermică şi un infiltrat limfo-
histocitar perivascular superficial.

• Din punct de vedere etiopatogenic eczemele pot fi clasificate în:

– eczeme exogene declanşate de factori din mediul ambiental;
– eczeme endogene induse de procese desfăşurate în interiorul organismului şi
coordonate de mecanisme imunoalergice cu amprentă individuală;
– eczeme mixte.
• Din punct de vedere evolutiv eczemele se pot clasifica în:
Eczema acută
▪ debutează brusc prin prurit, eritem însoţit de edem cu limite flu,
constituind plăci sau placarde, pe acest fond se dezvoltă vezicule;
▪ fiind superficiale (intraepiteliale), sub acţiunea gratajului sau spontan
veziculele se deschid creând eroziuni exudative (fază de zemuire)
▪ histologic predomină edemul intercelular, spongioza şi veziculaţia.
Eczema subacută
▪se manifestă clinic prin eritem şi edem estompate, leziuni eroziv-crustoase şi
scuamoase
▪ histologic domină acantoza (spongioza şi veziculaţia diminuând)
▪stadiul subacut precede remisiunea unei eczeme acute care semnifică restitutio
ad integrum.
Eczema cronică
▪poate îmbrăca aspectul unei eczeme uscate (cu plăci/placarde eritemato-
scuamoase, cu scuame furfuracee sau pluristratificate şi leziuni de grataj)
sau a unei eczeme lichenificate în care plăcile/placardele sunt infiltrate, cu
accentuarea cadrilajului pielii, cu tentă pigmentară/cenuşie
▪histologic în eczema cronică domină modificările inflamatorii dermice.
Mecanisme patogene:
– dermitele de contact (iritative şi alergice- reacţii de sensibilizare de tip întârziat
(imunitatea mediată celular) şi reacţiile imune tip I
– Factori patogenici neimunologici sunt multipli:
• tulburări digestive (hipo-, anaclohidrii, diskinezii colecistice, disbacterioze
intestinale), malabsorbţia;
• alterarea calităţilor de barieră protectoare ale pielii;
• profilul psihologic anxios, depresiv, hiperreactiv
• O trăsătură particulară a eczemelor este diseminarea la distanţă de punctul de origine.
• Este posibil ca erupţia secundară generalizată să evolueze spre o eritrodermie.
• Diseminarea poate fi explicată de:
– contactul continuu a noi arii cutanate cu un alergen extern specific;
– ingerarea sau injectarea unui alergen care anterior a indus sensibilizare prin aplicare
topică;
– răspunsul imun mediat celular anormal faţă de Ag cutanate autologe (hiperiritabilitatea
condiţionată);
– hipersensibilizare bacteriană (în cazul eczemelor bogat colonizate microbian)

• Din punct de vedere clinic erupţia secundară poate fi constituită din papule edematoase,
papulo-vezicule grupate în plăci sau simple macule eritematoase care au o distribuţie
simetrică.
 Eczeme endogene şi mixte
Dermatita atopică (DA)
• dermatoză cronică inflamatorie cu manifestări
clinice polimorfe dominate de prurit, expresie a unor
interacţiuni complexe între factori genetici,
imunologici, biochimici, farmacologici, ambientali
• incidenţă în continuă creştere (1 din 5 copii UE)
• debut în copilărie (55% debut la 4 luni - 1 an)
• calitatea vieţii este afectată sever
– mai sever decât psoriazisul cutanat
– egal cu diabetul zaharat
 Etiopatogenie
• predispoziţie genetică spre
– hiperreactivitate imună mediată de IgE
– manifestări de tip astm bronşic, rinită, conjunctivită

• mecanism imunologic:
– Creşterea nivelului seric al IgE dirijate împotriva unor alergene alimentare,
aeroalergene sau de contact (răspuns imun mediat IgE cu participarea limfocitelor Th2)
– Creşterea producţiei de interleukine de către LTh2 alergen-specifice, activarea
eozinofilelor şi diminuarea hipersensibilităţii întârziate
– Deficit al imunităţii celulare şi susceptibilitate crescută la infecţii virale şi fungice

• Principalele alergene :
– Aeroalergene (praful de casă, polenurile de graminee, mucegaiurile, fanerele şi
scuamele de animale)
– Alergene alimentare (ou, peşte şi crustacee, lapte, arahide, nuci, alune, migdale,
mango, banane, kiwi, grâu şi soia)
– Alergene de contact (metale: nichel, crom, cobalt, parfumuri, lanolină, esterii acidului
PAB, balsam de Peru, topice medicamentoase: neomicină, clorhexidină, propilenglicol)
 Manifestări clinice
• Dermatita atopică infantilă:
– Debut după luna a 3-a de viaţă
– Localizare de elecţie: la nivelul
obrajilor respectând centrul
feţei
– Leziuni eritemato-papulo-
veziculoase care evoluează cu
exudaţie şi se pot suprainfecta
 Manifestări clinice

• Dermatita atopică juvenilă:

– În continuarea evoluţiei celei infantile sau
manifestare inaugurală de atopie
– Leziuni flexurale (plica cotului, poplitee,
plica pumnului), la nivelul regiunilor
laterocervicale, feţelor dorsale ale mâinilor
şi picioarelor, regiunea cefei
– Aspect de eczemă subacută cu limite flu,
care episodic devine exudativă
 Manifestări clinice
• Dermatita atopică a adultului:
– Aspect de eczemă cronică
lichenificată cu dispoziţie flexurală
dar şi la nivelul feţei (periorbital,
perioral), toracelui antero-superior,
faţa dorsală a mâinilor
 Alte manifestări de atopie
• Xeroza cutanată
• Hiperkeratoza foliculară
• Pigmentaţie periorbitară
Hiperliniaritate palmară
Dermografism alb
Pliu suplimentar al pleoapei inferioare (semnul Dennie Morgan)
 Criterii de diagnostic
Criteriul major: prurit
Criterii minore:
• Istoric de leziuni la plicile mari, perimaleolar,
laterocervical
• Istoric personal de astm bronşic sau rinita alergica
• Istoric de xerodermie în ultimul an
• Dermatită flexurală vizibilă sau, la copiii sub 4 ani,
eczemă a obrajilor şi frunţii
• Debut înaintea vârstei de 2 ani
Pentru sustinerea diagnosticului este nevoie de criteriul
major si minim 3 criterii minore.
• Complicaţii:
• Infecţioase:
• Bacteriene (stafilococ auriu)
• Virale (epidermoviroze proliferative, viroze postvaccinale severe şi
post-infecţie herpetică – eczema herpeticum)
• Fungice (Trichophyton rubrum)
• Markerii prognosticului sever:
• Debut precoce
• Istoric familial
• Asocierea cu rinită sau astm bronşic
 Examinari paraclinice
• Modificari biologice:
- eozinofilie >40%
- cresterea IgE
- dozarea histaminemiei
- hemoleucograma, trombocitoza, Ca, Mg,
probe hepatice
• Prick-teste cutanate:
- la trofoalergeni
- la pneumalergeni
- antigene microbiene si micotice
Dermatita seboreică
- eczemă cu evoluţie cronică
- localizată în arii bogate în glande sebacee (scalp, faţă, torace superior şi uneori zonele
pliurilor)
- leziuni eritematoase, net delimitate, acoperite cu scuame grase
- apare la nou-născuţi şi adulţi; predomină la sexul masculin
- etiopatogenie: Pityrosporum ovale, seboreea, patologii asociate, infectia HIV, stress