Postmodernismul rom�nesc

MIRCEA CARTARESCU

Marxi?tii au impus, prin mass-media, un mod de via?a uniformizat: aspectul strazii,

al vestimenta?iei, programele TV, muzica, filmele, bauturile etc.
Starea actuala a lumii: liberalism - economie de pia?a - tehnologie informa?ionala
SAU cre?tinism - tehnologie - drepturile omului.
Dupa 1968 lumea a devenit mai libera ?i mai plina de culoare prin mi?carile Flower-
power ?i prin revolu?ia sexuala.
Dupa caderea cortinei de fier, ,,cea mai mare parte din popula?ia lumii fie ca
traie?te �n democra?ie, fie ca ?i-a luat-o drept ideal".
POSTMODERNITATEA: o lume eliberata de amenin?ari directe, fie ele razboaie, foamete
sau disconfort, traind �n prosperitate o via?a libera, toleranta, �n care este loc
pentru toate stilurile ?i ideile, �n care arta, experimentul, fantezia sunt la
�ndem�na oricui.
Pespectivismul lumii moderne, tradus prin dezagregarea oricarei autorita?i ?i prin
relativizarea valorilor, poate produce ?i el un sentiment de dezorientare ?i
perplexitate culturala.
,,Lumea comunista a �nsemnat o �nghe?are a societa?ii, �n toate aspectele ei, �n
tiparele depa?ite ale modernita?ii, complicata p�na la nevroza de tribalism, na?
ionalism, totalitarism".
Au �nercat sa aduca postmodernismul:
* ,,?coala de la T�rgovi?te" - elita intelectuala ?i artistica, care s-a format �n
cercuri de prieteni
* ,,grupul de la Paltini?" - grup de discipoli �n jurul unui maestru
* ,,Junimea", ,,Cenaclul de luni" - cenacluri literare
* ,,Echinox" - revista
Atitudine cu adevarat postmoderna �n societatea rom�neasca abia dupa 1980.
Critica momentului: fascinata de poezia modernista ?i de romanul ,,obsedantului
deceniu"
POSTMODERNISMUL -curent literar, care a intrat �n limbajul critic rom�nesc dupa
ultimul razboi
Termenul de ,,postmodernism" pare ata?at promo?iilor 80, 90
Diferen?a MODERNITATE - POSTMODERNITATE: concepte ca realitate, istorie, valoare,
g�ndire, arta se modifica esen?ial ?i, odata cu ele, omul �nsu?i.

Ontologia postmoderna
MODERNITATEA - mo?tenitoarea ra?ionalismului iluminist al sec al XVIII-lea ?i
continuatoarea curentului principal al g�ndirii europene; ,,dominata de o idee a
istoriei g�ndirii ca progresiva ,,iluminare"" (Gianni Vattimo, Sf�r?itul modernita?
ii)
POSTMODERNITATEA, arata Vattimo, nu mai considera adevarul un concept gnoseologic,
pentru ca el nu mai este �ntemeiat pe o realitate metafizica stabila
,,O opera postmoderna �?i con?ine �n sine propria negare, manifestata prin distan?
a, ironie, parodie, (auto)pasti?a" (p. 24.)

Cunoa?terea �n postmodernitate
OMUL MODERN - continua sa �ntruchipeze un ideal uman abstract
MATEI CALINESCU: postmodernismul este o lume ,,opaca" ?i ,,noncomunicativa"
POSTMODERNITATEA:
- ne�ncredere �n metapovestiri
- renun?a total la ideea ,,perfec?ionarii" omului
- aspectul ludic al deciziei constituie adevarata noutate a rela?iei sociale �n
aceasta perioada
- cercetarea = performativitate
- paradoxul devine for?a argumentarii
- bazata pe un sistem informa?ional
- i-realitatea = emblema absoluta a postmodernita?ii
- imanen?a, indeterminare, optimismul - caracteristici ale PM
- teoria postmoderna �ncepe de la nihilismul total ?i ajunge la construirea unei
perspective optimiste asupra cunoa?terii (greu de imaginat �n Modernitate)

Postmodernismul ar putea fi numit postumanism sau posteuropenism.

Lumea postmoderna
OMUL MODERNIST - tragic, strivit de confruntarea cu neantul, vehicul�nd o mistica a
suferin?ei, para-noia centrata pe omniprezen?a sensului
OMUL POSTMODERN - ?i-a gasit confortul �n inima neantului, eliberat de obsesia
semnifica?iilor ?i de tortura cautarii adevarurilor absolute, atitudina de estetica
fa?a de lume; cobor�rea artei �n cotidian
*posibilita?ile postmodernita?ii: jocurile pe calculator, literatura de
supermarket, serialele nesf�r?ite de televiziune, zapping-ul de pe cable TV,
surfing-ul cultural.

Arta �n postmodernitate: totul devine arta; arta �nalta nu mai define?te azi
�ntreaga cultura, ci ram�ne doar unul dintre aspectele acesteia
Aspecte ale modernita?ii
M. Calinescu - Cinci fe?e ale modernita?ii
Arta modernista = instrument de cunoa?tere metafizica

Ce este postmodernismul?
Postmodernismul este epifenomenul cultural, artistic ?i, �n cele din urma,
literar al postmodernita?ii, calitate �n care el reflecta toate trasaturile:
perspectivismul nietzchean, pierderea sim?ului realita?ii, estetizarea existen?ei,
asocierea constanta cu societatea democratica, �nalt tehnologica, informatizata ?i
mediatica de astazi.
POSTMODERNISMUL exprima o rela?ie esen?iala, ombilicala �ntre cele doua mari
curente de g�ndire ale secolului nostru
*modernismul este rejectat pentru ca dispre?uie?te trecutul ?i pentru ca s-a
�ndepartat de tradi?ie
*postmodernismul o recupereaza ?i o reinterpreteaza parodic, ironic ?i ludic
(postmodern)
*-post = ruptura / continuitate (parerile sunt �mpar?ite)

Trasaturile postmodernismului
1. indeterminarea - sursa: transformarea ei, prin reproducere, �n obiect de consum
comun
2. fragmentarea - discontinuitatea textului (�n orice domeniu)
3. decanonizarea - demitizarea ?i decanonizarea culturii : idealul culturii globale
este cel al egalita?ii prin diferen?a
4. lipsa-de-sine/ lipsa-de-ad�ncime - subiectul �nsu?i este o fic?iune
5. neprezentabilul / nereprezentabilul - referentul nu mai exista pentru artismul
postmodern ?i dispare conceptul de realitate
6. ironia (perspectivismul) - trecutul este recuperat cu ironie, nu cu candoare;
ironia devine farsa
7. hibridizarea - implica pasti?a, parodia, travestiul
8. carnavalizarea - pasiune pentru polifonia stilistica ?i narativa
9. performan?a / participarea - participarea directa a receptorului la constituirea
lui; scop final: estetizarea completa a existen?ei
10. construc?ionismul - pierderea tot mai accentuata a sentimentului realita?ii -
lumea devine fic?iune
11. imanen?a - exuberan?a intertextuala, metatextuala, hipertextuala, autoreferen?
iala

Postmoderni?tii
Exista numero?i scriitori care au fost precursori ai viziunii postmoderne:
Tristan Tzara, ultimul Joyce, Marcel Duchamp, Queneau, Borges, Nabokov, Samuel
Beckett etc.
Adevara?ii scriitori postmoderni?ti - dupa al II-lea RM
*OPTZECI?TII (Genera?ia 80):
- cei mai mul?i sunt profesori, �ncep ca naveti?ti la ?ara
- s-au format �n cenaclurile marilor universita?i din ?ara (Junimea, Cenaclul de
luni)
- �ntre 1978-1985: val de debuturi, mai �nt�i �n poezie ?i apoi �n proza
- contribu?ie semnificativa �n sfera postmodernista
- cuprinde doua direc?ii:
> poezia minimalista ( Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu, Matei Vi?inec, Petru Romo?
an, Elena ?tefoi)
> poezia neoexpresionista (poe?ii clujeni: Emil Hurezeanu, Ion Mure?an, Marta
Petreu + moldoveanul Nichita Danilov ?i ,,lunedista" Mariana Marin)
- grupuri principale:
* ,,grupul textualist" - cuprinde cei mai �n v�rsta dintre optzeci?ti: Mircea
Nedelciu, Gheorghe Iova, Gheorghe Craciun, Gheorghe Ene (s-au �nt�lnit la Junimea)
- s-au contopit, la �nceputul anilor 80, cu ,,direc?ia principala" a Cenaclului de
luni

*Cenaclul de luni - condus de TITU MAIORESCU, a luat na?tere �n 77 ?i a func?ionat

7 ani, p�na ce a fost interzis. Membri: Traian T. Co?ovei, Magdalena Ghica, Ion
Stratan, Florin Iaru, Romulus Bucur

Volume specifice literaturii optzeciste: Aer cu diamante, Cinci, Desant ?83,

V�nt potrivit p�na la tare.

Alte modele: poe?ii de la revista Albatros (Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu) -

prepostmoderni
Poe?i populari: Mircea Ivanescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru, ?erban Foar?a, Nichita
Stanescu
,,Aceasta �mbinare inextricabila de hipperrealism social ?i de sofisticare textuala
este cea mai limpede marca a poeziei optzeciste." (p. 159)
*Simona Popescu urmeaza cel mai �ndeaproape stilul potmodern
Genera?ia mai v�rstina de critici (N. Manolescu, E. Simion) sus?ine continuitatea
Criticii optzeci?ti marcheaza ruptura.
1883 - 1984: apare �n con?tiin?a autorilor ideea de postmodernism
LEFTER: ,,Primii mari scriitori postmoderni (...) sunt Radu Petrescu, Leonid Dimov,
Mircea Ivanescu

Prozatorii optzeci?ti
Cenaclul Junimea, condus de Ovid. S. Crohmalniceanu, unde ?i-au facut ucenicia
aproape to?i prozatorii optzeci?ti �ncep�nd cu jumatatea anilor 70: T. Mazilu,
Nicolae Velea, Fanu? Neagu, Radu Cosa?u, C. ?oiu etc.
Tineri prozatori: N. Velea, Fanu? Neagu, ?t. Banulescu, G. Balai?a, t�rgovi?tenii
Radu Petrescu ?i Mircea Horia Simionescu
Liderul prozei anilor 80: Mircea Nedelciu
*Noua proza trebuie sa fie proza scurta
Proza-standar a momentului: Gheorghe Craciun, Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu,
Sorin Preda + Alexandru Vlad, Viorel Marineasa, Daniel Vighi

Literatura anilor 90
*multe opere de fic?iune
Autori: Caius Dobrescu (proza ?i eseu), Simona Popescu + Andrei Bodiu (poetica bra?
oveana)
Grupul bucure?tean din jurul revistei ArtPanorama: Cristian Popescu, Daniel
Banulescu, Radu Sergiu Ruba, Saviana Stanescu, Mihai Gala?ianu + prozatorii Radu
Albulescu, Catalin ?�rlea, Horia G�rbea.
Proza anilor 90 are o puternic �nclina?ie catre fic?ionalitatea care combina
mimarea genurilor paraliterare cu tehnicile inspirate de computer
Exemple:
- Caius Dobrescu - Alexandru, Balamuc sau Pionierii spa?iului
- Adrian O?oiu - Coaja lucrurilor sau Dans�nd cu jupuita
- Simona Popescu - Exuvii
Un alt grup format �n 90 �n Facultatea de Litere ?i care a alcatuit volumul Tablou
de familie. Grupul fabrica mici texte pornind de la teme date (,,dunga
pantalonului", ,,cocolo?ul" etc)
Alt grup: optzeci?tii din Rep Moldova, grupa?i �n jurul revistei Contrafort: ?tefan
Ba?tovoi, Emilian Galaicu-Paun, Dumitru Crudu, Mihai Vaculovschi, Vasile G�rne?
Ultimii: membri ai cenaclului Litere, care au scris volumul colectiv Ferestre ?98