Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Industrie Ușoară


Catedra Design și Tehnologii Poligrafice

Referat
la Istoria Artei și a Designului
Contemporan
Tema: Realismul

Efectuat de: St. Gr. DTP-151, MaimescuAnastasia


Verificat de: Conf. univ. , Cazac Viorica

Chișinău 2017
Realismul a apărut în Franţa, în a doua jumătate a secolului al XIX- lea, ca reacţie anti-
romantică. Realismul in arte se refera la acuratetea si detaliul vietii concrete si ale problemelor
sale.
Artistii realisti se îndreaptă către viaţa socială, prezentând omul în strânsă legătură cu aceasta, ca
un produs al mediului în care trăieşte.

Ca un program pentru arte, realismul a fost propus pentru prima oara in Franta la mijlocul
secolului XIX. Intre arte sunt diferite puncte de vedere asupra folosirii realismului. O parte dintre
pictori si scriitori sunt de parere ca arta realistica ar trebui sa fie precisa dar detasata. Altii insista
ca scopul realismului este educational, sa ilustreze problemele celor neprivilegiati si sa
promoveze schimbarile sociale. O forma specifica a acestui ultim punct de vedere a dominat arta
in Uniunea Sovietica sub Stalin. Numit realism-socialist, a fost o metoda de scriere care a fost
facuta sa promoveze statul socialist si sa arate viata asa cum ar trebui sa fie.

Primul pictor care s-a declarat realist a fost Gustave Courbet. Intr-un manifest a anuntat ca,
pentru el, pictura reprezenta o arta a vizibilului si concretului. El a insistat ca pictura sa se
realizeze ca un instigator la schimbari sociale. Un alt pictor realist a fost Jean-Francois Millet,
unul dintre primii artisti care au portretizat munca taranului si viata rurala intr-o maniera simpla
dar eroica. Honore Daumier, prin contrast, era un artist de oras. Cateva din subiectele lui le
realizau peisajele cu muncitori in mahalalele Parisului.

In Statele Unite cativa din pictorii realisti ai secolului XIX si inceputul secolului XX sunt
William Harnett, John Peto, Thomas Eakins, Robert Henri, William Glackens, George Benjamin
Luks si John Sloan. Urmatorul val de realism de peste Atlantic s-a produs in timpul marii
depresii din anii 30 si includea artisti ca Grant Wood, Thomas Hart Benton, John Steuart Curry,
William Gropper si Ben Shahn. Dupa ce Marea Depresie s-a terminat, realismul nu a mai fost
prezent decat dupa, prin anii 60.

Caracteristici
 A apărut ca o reacție împotriva romantismului;
 Oglindirea realității contemporane, a omului în mediul său social, familia de zi cu zi;
 Observația, analiza psihologică și reflecția morală;
 Critică mediul și individul.
Opera lui Gustave Courbet

Admirabile sunt şi lucrările sale ”Întoarcerea de la conferinţă”, ”Domnişoarele de pe malul


Senei”, ”Toaleta căsătoriei” şi ”Vânătoarea de grâu”.
Opera capitală a lui Courbet este ”Atelierul”, caracterizată de autor ca fiind o “alegorie reală,
determinând o fază de şapte ani din viaţa mea artistică”.

Școala de la Barbizon

Lângă pădurea Fontainbleau din preajma Parisului, în satul Barbizon se întâlnea un grup de
pictori peisagişti printre care Théodore Rousseau, Jean François Millet şi, adesea, Camille Corot
şi Gustave Courbet. Aici au lucrat şi doi dintre cei mai buni pictori români – Nicolae Grigorescu
şi Ion Andreescu.
Pictorii de la Barbizon erau fascinaţi de frumuseţea naturii, care devine pe de-antregul subiectul
tabloului. Ei înfăţişează luminişurile din pădure, locurile în care vin să se adape turmele, lanurile
de grâu, dar şi aspecte reale ale vieţii de la ţară. Pictează cu tuşe spontane care contrastează între
ele şi încearcă să redea intensitatea luminii.

Honoré Daumier

Honoré Daumier (1808-1879) este unul dintre realiştii iluştri ai secolului al XIX-lea. În prima
parte a vieţii sale a fost atras de caricatură şi de tehnica litografiei.
După patruzeci de ani descoperă plăcerea de a picta. În tablourile sale redă muncitori, bărbaţi şi
femei (Spălătoreasa), scene de călătorie (Vagonul de clasa a III-a), aspecte dramatice din viaţa
socială (Emigranţii).
Litografia este pentru Daumier, ca şi pentru alţi artişti, o modalitate de expresie nouă. El a
executat în această tehnică mai multe cicluri satirice având ca subiect racile sociale şi moravurile
timpului său. Pentru una din lucrările sale, Gardantua, în care ironiza lăcomia regelui Louis
Philippe a fost condamnat la închisoare şase luni.

Jean Baptiste Camille Corot


Jean Baptiste Camille Corot (1796-1875) este unul dintre cei mai renumiţi peisagişti din secolul
al XVIII-lea. Îşi lucra tablourile la faţa locului, în mai multe şedinţe sau în atelier, prelucrând
notele luate anterior.
Încercând să transpună în culori stările sufleteşti, Corot a folosit o rafinată tehnică picturală,
întrebuinţând tonuri intermediare, luminoase, aşternute pe pânză într-o pensulaţie largă. Prin
paleta sa luminoasă, el anunţă impresionismul.