Caracterul verosimil, idealizat al faptelor relatate
Geneza reprezentată de fapte reale Tematica socială Aspectul monografic Caracterul de frescă Incipitul renunţă la convenţii (de tip manuscrisul găsit sau confesiunea unui personaj) şi constă de cele mai multe ori în fixarea coordonatelor spaţio-temporale Conflictul de esenţă socială, constând în dorinţa de parvenire a protagonistului, în impulsul lui de a avea un statut social superior Relaţia individ-mediu (omul este un produs al mediului, personajul realist funcţionând după logica determinismului social) Cronologia faptelor Coerenţa la nivelul construcţiei subiectului epic, prin evitarea răsturnărilor dramatice şi prin crearea de scene paralele, antitetice, prin gradaţia faptelor Simetria şi caracterul circular al romanului Personajul tipic în situaţii tipice Deznodământul cert Finalul închis/deschis Tehnica detaliului (mimesis şi verosimilitate) Obiectivitatea naratologică Naratorul la persoana a III-a, omniprezent, omniscient, omnipotent