Sunteți pe pagina 1din 35

N.

1(t

Seria D.

), STHNITA APLICATA"'
sin DIEECTIVA RFOAOTIONALX A 0-1.111 PROF. urvvEaartAis
1. SIMIC2A1E10:1.1

,:,---,
-,---.._-----z.,,,
e,
r:,,,,...---;-.-,-,.-.±-:.,..7.,...., ,--, --- ..-7

i f '-'...-i''7.:.4.s-',.....V.,;',"1-4.'3"'
.,.., ,1:.,,.,-,iH- ,..s,..:...., ' ::..:,,s,
\
i
I..ii. .'..'::,:,-';'.:-7,'S .,-..-'1':,;':'-i
A

TIPA DE
it 4

VASILE ROMANESCU
$ef la Cartea Româneasce

Seria D. CARTCÁ ROIT1PM$'CA No. 16.


www.digibuc.ro Protul Lei
CUNOTINTE FOLOSITOARE
e
Apare sub directia D-lui I. Simionescu, prof. la universitatea din las'.
Nlembru al Acad.,Rom. fost secretar general la Min. de Instructie.
Fiecare brosura de 32 pag. cu figuri, costa numai 5 lei. Se _pri-
mese si comenzi directe prin mandat postal pe adresa aCARTE.,
ROMAVLASCAT. B-dul Academiei 3, Bucuresti; i se da o brolur.
gratis acelui care cumpara deodata 5 bropri;
Seria A. tiinia pentru toti".
No. 1. Cum era ontol primitiv de I. Sinzionescu.
2. Vista omulni primithr de J. Simionescu.
3. tazarile natnrale de J. Sim i(Int'sc14.
4. Aibhiele de 1. A. Buidarau
7P
5. Diabetu, ingrkarea, galb.inarea de Dr. CelAdni.i,en;
6. Raze vizibile si invizibile de C. V. ,Gheorgbiu.
7. Viata mierobilor de Dr. J. Gheorghzu.
8. Furnicile de T. A. Baal:tau.
9. Viata plantelor de i. Simioneseu.
Pasteur de C. IPlota.
12. Soarele si hula de I. Simionescu.
53. Telefouia Dint fir de Tr. Lalesca.
54. Porumbell Mesageri de V. Sadoveanl.
15. Planeta Marte de Ion Pasa.
416. De la Omer la Einstein de General Sc. Panailescu.
., 57. Cum vedem de Dr. 1. GMT/an.
18. Raze le X. de Al. Cionan.
19. Omni dela Cuenteni de I. Simionmu.
20. Prottmoarele de I. Lep.p..
2 1. Eulgerul sl tras.netril de C. G. Brddelecum
22. i4bnlonsele gazoase de M. A. Herovanu
, 23. Baeteriile folositoare de J. Popu-Campeunu.
24, Serisori ceresti (Meteorite) de 1. Simionesca.
25. Din istorienl eleetrieitatii de Stel. C. lonescu.
26. Mereur si Venus de C. Negolif.-
27. Henmatism si arteroselerosa de Dr. AL CeYheindsm
28. (lament de initiativi de Apostol D. Culea.,
29. Henri Ford de Ina. IV. Ganea
30. Mnsea de I. Alurefann.
31. Ciupercile de I. _Popu ectmpeanzi
Cifrele de G. M. Tidodrescu
33. Animale de demutt-de I. Simionescu
34. Lamurirea potopului de I. Simionescu.
35. Din viata oamenilor intreprinzatori de Apostol D. Culea.,
www.digibuc.ro
Seria D. No. 16
CUNO$TINTE FOLOSITOARE
$T1INTA APLICATA

T1PFIRUL
DE

WISILE ROMF1NESCU
$ef la Cartea Rornâneasea"

BUCURE$TI
EDITURA CARTEA ROMANEASCA"
211144. - 926. 112Z

www.digibuc.ro
RASPANDill

CUNOSTINTE
FOLOSITOARE
cAci

RASPANDITI
LUMINA I PUTERE IN MULTIMEA CARE
LE DORESTE
17000130

FIECARE EIROURA 5 LEI


MOO

CINE TRIMETE PRETUL


PENTRU 5 BROWRI
CAPATA UNA, DUPA ALEGERE, GRFtTUIT

www.digibuc.ro
CUVANT DE LAMURIRE

Cdrtulia aceasta nu va servi numai ca un indreptar


elevilor din tipografii. Ea va fi cititd, sunt convins,
cu explicabild curiozitate, chiar de acei care folosesc
cartea, dar nu au avut prilej sd calce intr'un atelier
tipografic.
De la culesul zatului, literd cu literd insirate in
rdnduri strdnse, 'mind and uria,sa Rotativd cu degetele
ei de metal, aseazii, pe o masii, teancul colilor imprimate,
urmeazd operatiuni diferite,aproape nebiinuite de cetitor.
Estetica unei arti, neplacerile greselilor de tipar, tot
ceiace contribue in larga melsurd la primirea simpatica,
chiar inainte de a-i cunoaste continutul, a unei lucr.dri,
atiirnd In band parte de lucrOtorul tipograf ea si de faza
importantd a zdtuirii. Chiar and autorul pane «bun
de imprimat», cartea nu a sapat de miina zetarului, aci
si masina uneori are toanele ei.
Pregdlirea temeinia a lucreltorului tipograf, constiin-
ciozitatea at care trebue sd lucreze, sunt factori im-
portanti in kitirea culturii. Din partea lui se cere nu
numai cunoasterea mestesugului, dar ,si o intelegere
&Leiria a rostului ce-1 are in societate, pentru imprá-
stierea artil curat lucratd.
Ddnd artulia de fatd, D-1 V. Romanesctt aduce pe
ldngd an folos elevilor din breasla tipografiei, dar in
acela$ timp desvdluie si publicului mare, lucrul migdlos
legat de tipdrirea unei arti.
I. Simionescu.
Profesor la Ilniversitatea din Taei

www.digibuc.ro
I.
SCURT ISTORIC ASUPRA TIPARULUI
Descoperirea tiparului poate fipusä Intre näscocirile
cele mai de seamA ale mintii omenesti. A Imprästia la
câti mai multi gândul
bun, a räspândi cuno-
stintele folositoare In
cercuri tot mai largi,
este a contribui la iu-
tirea progresului o-
menesc.
DacA In toate vre-
murile oamenii au
fost främântati de
gândul de a gäsi mij-
locul pentru ca scri-
sul sA poatä fi cetit
mai de multi, ping'n
veacul al 15-lea erau
restrânsi la mäsuri
neIndestulAtoare.
Trebuia grea casnA
pentru a copia câte-
va pagini de manu-
scris iar copia mai
niciodatA nu era färä ,
gres sävârsitA sau
WI adausuri din par-
tea diacilor.
E dreptul cA de Fig. 1. 1. Gutenberg.
mult Ind se obis-
nuia, pentru tablouri, sA se sape desemnul pe un fund de
lemn. Fata IncristatA se ungea cu cernealä si astfel se pu-
teau reproduce mai multe copii ale desemnului. Lucru era

www.digibuc.ro
6

greu si mai ales neIntrebuintat la cArti, deoarece pentru


fiecare fatA de manuscris trebuia ate o placA de lemn.
De aceia descoperirea lui Gutenberg, care a murit
putinä vreme dupA ce s'a suit $tefan cel Mare pe tron
(1400-1468), a fost socotitä ca o revolutiune. El e nAs-
cocitorul literelor separate, täiate deocamdatA in capAtul
unor bucatele de lemn si puse unele lângA altele spre
a forma rânduri.
Masina lui de tipärit, fu un teasc de lemn, apAsind
hârtia peste fata literelor unse cu cernealà.

Fig. 2. Presä de tipärit


Gutenberg nu s'a bucurat de roadele descoperii lui.
Asa e sortit se vede in lume, aci adesea nu folosesc
cei ce au näscocit vre-o =sing, ci altii se imbogätesc
de pe urma bor.
Numele lui Gutenberg a rAmas insA pentru totdeauna
in cinste omenirei.
Die Arta tiparului incetul cu incetul se räspändi peste toatà
fata jpämântului, aducAnd luminä si intärire sufleteasa.
Prin tinuturile noastre tiparul nu ajunge deirsât dup.
vre-o jumAtate de veac, la Brasov, dupA aproape:douä
veacuri iii Muntenia si Moldova, fiind pus deocamdatà
in slujba cArtilor bisericesti.

www.digibuc.ro
7

1 ipografii ae infiinteaza mai intai pe lingA mânästiri


si numai tärziu prind a se infiinta si prin orase.
De industria tipografiei, la_ noi nu s'a ocupat numai
patroni mestesugari ci si dintre aceia care, prin scris, au
ajuns conducAtorii culturali ai tärii. Asa a fost in Mol-

Fig. 3 Fresh' de tipärit

dova Asachi §i Xogedniceanu, iar in Muntenia 1. Eliade-


Rdclulescu.
Cu timpul tehnica tiparului a ajuns la o perfectiune
aproape desgvarsitä. In locul cuburilor de lemn de pe
vremea lui Gutenberg, azi sunt caracterele de plumb mi-
runte si trainice, iar in locul teascului primitiv sunt na-
!allele de fer, rotativele uriase, care lucreazI singure, eel
mult supravegheate de un lucrator.

www.digibuc.ro
BCDEF GH I J KLMN OPQRS T

vWXYZ Çl?s TEE0A E IOCT/ECE


EI60ä.' IöilAEIOCroii:let*§]
là è I 6ù á éi M=111111.=
6123 -5678
6 4 9
1= tlIMIUOEMSIMIMMMI
é 61166 t
I x z»)!
fflfik s
u r
g Y I ;

f c I -
m i n o
t h I P .

v F. 1 il
4 height- g a 1 8.
a fert e d - - quadrati
q ghifert b ii A BOA.
1

es Fig. 4. Orânduirea unei case dela Cartea Româneasa"


www.digibuc.ro
Ii
CORPURILE SI CASA
Cel mai mic atelier tipografic, chiar cand nu are de
cat o masina de mana, nu poate functiona färä corpuri
tipografice, asezate dupä un chip anumit In fagurile dintr'o
chs11. Zetarul e legat de casa ; in fata ei sta mai toata
ziva. Ea este câmdul lui de lucru.
Literele sunt turnate in relief pe fata de sus a cor-
pului. Corpul fiind format dintr'un amalgam de plumb,
antimoniu si cositor, mai ales la masinele mari, repede
se tocesc, iar tiparul iese sters. De aceia ele trebuesc
primenite cat de des, spre a avea litera curatä. Turna-
toriile de litere, cum e aceia de la Cartea Româneasca"
din Bucuresti, pot fun cti ona de sine stätätoare, deosebit
de fabricele de Matri(e, adica tiparul In otel, dupä care
se pot tunia literele. Fabricarea matritelor este mult mai
anevoiasä, cad sa cere multa migalealä si instrumente
de preciziune anumite.
Corpurile. In limba tipografului rar se aude pomenin-
du-se cuvântul litera. Obisnuit se intrebuinteaza termenul
corp, o prisma dreptunghiulara, de marimi deosebite. I s'a
dat forma de prismä, pentru ca sa se poatä alipi una de
alta In rândun regulate.
Unui corp tipografic i se deosebesc urmatoarele ele-
mente :
a) Pe fata capätului de sus este sapata litera.
b) Pe fata capätului de jos este o adâncatura In
curmezis, la toate aceask spre a se deosebi lesne la
asezat (D. In Fig. 5).
c) Litera in zat se aseaza rasturnata, pentru ca pe hârtie
sa iasa cum trebue. Iarasi spre usurinta zetarului toate
caracterele au pe una din fetele lungi si Ingtiste ale
prismei niste crestaturi (E), care au rostul inainte de
toate ca si arate cum se aseaza corpul In zat; crestäturile

www.digibuc.ro
10

fiind felurit combinate la litere de diferite tipuri, ¡riles-


neste asezarea lor la locul indicat. Trebue o literl mai
grad Intr'un cuvânt obisnuit, prin crestAturile acelei litere,
zetarul se controleazA dach a pus caracterul cerut.
d) Fata latI si lateralA a prismei (B C) are aceasi
lAtime la toate corpurile de acelas tip. DupA ea se cu.
noaste nu numai corpurile din acelas sistem, dar chiar
adese si din aceasi fabricA. MArimea fetei
se exprimA In cifre si puncte.
Punct. In tipografie punctul este uni-
tatea de mAsurA pentru corpuri, sistem
imprumutat de la francezi si folosit pretutin-
deni. MArimea punctului este mai mica de
cât un milimetru. (2660 puncte fac tocmai
un metru).
Nomenclatura corpurilor, face parte
si din cunostintele pe care trebue sA le
aibA ori cine tipAreste o carte, putând in-
B
dica de ma i inainte, pe manuscris, cu ce fel
de caractere vrea sA tiplreascA titlurile, sub-
Fig. 5. Un titlurile sau cuvintele ce tine sA le scoatA
corp tipografic. mai la ivealA. Cele mai obisnuite tipuri sunt:
Antigua (Romane) sunt caracterele obisnuite cu care se
tipAresc cArtile, literele fiind drepte, perpendiculare pe rând.
Medeval, intrebuintate In tipAriturile de literaturA, etc.
Kursiv (italice) sunt literele, Inclinate, asemAnAtoare ca-
racterelor de mânA.
Grotesc sunt asemAnAtoare celor antiqua, dar sunt mai
svelte, mai elegante.
Aldinele deasemenea asemänAtuare celor antiqua dar
mai negre (groase).
Pentru fiecare din aceste tipuri sunt caractere de mA-
rimi felurite, de .grosimi deosebite, dupA trebuin¡A.
Cunostinte folositoai e (Antigua)
Cunostinte folositoare . . . (Medeval)
Cunostink folositoare . . (Kursiv)
Cunostinte folositoare . . (Orotese)
Cunostinte folositoare . . (Aldine)

www.digibuc.ro
11

Märimele. Fiecare din aceste tipuri de litere sunt in


diferite marimi Mate, insemnate cu numärul punctelor
ce se cuprind in fafa laterala, a prismei. Literile cele
mai mici ce existä in tipografie au 4 puncte. Dupl ma-
rimea lor, cele mai obisnuite sunt urmatoarele :
Diamant sau Corp 4, cele mai mici ; se folosesc rar.
Nonpareille, adeca Jail seaman", sau Corp 6, sunt
caracterele obisnuite mai mutt in tipografie ca corp mic,
pentru notele de sub paginä bungoara sau pentru
ca confinutul plin.
Petit sau Corp 8, deasemenea foarte mult intrebuin-
fate in tipografiile noastre. Inseamna mic", iar in tipo-
grafiile americane i se zice Brevier, pentru ca" cu el se
tipareau carfile de rugäciune, mai inainte vreme.
Garmond sau Corp 10 este (. el mai intrebuinfat in
tipografii. Sunt literile cu care obisnuit se tiparesc toate
carfile.
Cicero sau Corp 12 ¡lads foarte obisnuit.
In afara de aceste marimi, cele mai curente in tipari-
tura de toate zilele, sunt fel de fel altele, cu diferite
numiri, dela fara la fail.
Pentru comparaf ie, ca sa se vadä deosebirde mari-
milor pomenite, se da aci aceias fraza tiparitä cu caractere
deosebite :
Corp 4
40111:2721.P.MCIA:21:: .dt: :r.E2.,V=P:dg',13".V.rt tIVC, i"'"""".
Corp 6
Biblioteca _Cunostinfe folositoare este singnra enciclopedie*tlintifici
et practia trebuitoare ori cui. Ea apare fn broquri ieftine (5 lei), scríse
de speflaliqti, spre a fi räspandia cat mai larg.
Corp 8
Biblioteca Canoqtinte folositoare" este singura enciclopedie
10iintifica si practica, trebuitoare ori cui. Ea apare in brosuri
ieftine (5 lei), scrise de specialisti, spre a fi raspandita cat mai larg.

Corp 10
Biblioteca Cuno,stink folositoare" este singura enci-
clopedie stiinfifica i practica, trebuitoare ori cui. Ea
apare in brosuri ieftine (5 lei), scrise de specialisti, spre
a fi raspinditä cat mai larg.

www.digibuc.ro
12

Corp 12
Biblioteca Cunostinfe folosifoare" este sin-
gura enciclopedie stiintificg si practic5, trebui-
toare ori cui. Ea apare in brosuri ieftine (5 lei),
scrise de specialisti, spre a fi rAspânditä cât
mai larg.
CARACTERE CORPURI MAI MARI
Corp. 14
Biblioteca ,,Cunostinfe folositoare"
Corp. 16
Biblioleca Cunosfinie folosifoare"
Corp. 20

CunoOnje folositoare
Corp. 24

Cunostinte folositoare Corp. 28

Cunot. folositoare Corp 36

Cuno§tinte
Folosiioare
NOTA. Caractere corpuri mai mari, merg progresiind;
am numai acestea spre stiinta, neputind puns boats mirimele
din emiza spatiu1ui restrâns al brolurii.

www.digibuc.ro
13

Casa. Caracterele sunt puse, literk cu Merl, semn cu


semn, in casä, cu despärtituri de märimi deosebite, dupà
gradul de folosintä ale caracterelor. Despärtiturile sunt
astfel distribuite pentru ca culegätorul sä ailak lesne la
indemânä caracterele cele mai des folosite, variind dela
tipografie la tipografie §i dela tarà la tail.
La Cartea Româneasca" casa este orânduitä in chipul
arktat de figura, 4. pag. 8.

Fig. 6. Cad de fitluri.


Case de titluri. In afarä de literele obipuite sunt
Majuscule sau Capitale, litere mari in vorbirea curentä,
care se pun la inceputul unei fraze sau a cuvintelor
proprii. Uneori pentru asemenea litere existä o cask sepa-
rata, cu 44 de despartituri mai mici, literile fiind imirate
in rind. Casele de titluri incep tot cu Corp 6.
Model de Merits meter% dela Carte] llomaneasca"
DENCIN1REA
CARACTERUL CRRACTERULUI

Caligrafice

eunotinte folosifoare . Batarde

eurtolaine raeo-64.11.1-ate . . . Ronde


CanogInte.folbsítoare . Amiral cursiv albe
ragini afese, Amiral cursiv negre

www.digibuc.ro
14

DENUPIIREA
C A RACTERUL
CARACTERCUAll

Pagini alese Bloc

Pagini alese Colonial late

Pagini alese Mignon

Cunostinte folositoare Grote0 medeval

Pagini alese . . . Cursiv negru

Cuno,stinte folositoare . Avizo cursiv albe


Cuno#inte folositoare Avizo cursiv negre

Cunostinte folositoare , Aldine tranzita

Pagini alese . . . Fantezii late

Cunostinte folositoare Grote0i

CunoVinte folosiloare . Grote§ti feder

Cuno§tinte folositoare Grote§ti fantezii

Pagini alese Fantezii

(WM foloshare $male

Cunostinte folositoare $male grote0i

Cunostinte folositoare . . Renaisance

Cultagtinte taktaitoare Florate


Pagini alese . . . Umbrate

www.digibuc.ro
III.
FORMAREA ZATULUI
Regalul. E Gospodäria zetarului. E un pupitru. pe
fata cäruia e casa, din care lucatorul culege literde.

Fig. 7. Un regal de case.


Saltarele sunt tot case sau spatiuri unde se pun uneltele
trebuitoare. Mgrimea si forma regalului % ariaza dapii spa-
tiul si necesitätile fieciirii tipografii,

www.digibuc.ro
16

In fata regalului, zetarul sta in picioare de obste,


sau pe un scaun mai inalt, asa in cat sä nu fie stingherit
in miscAri.
Având manuscrisul dinainte, zetarul incepe sä formeze
paginile. Incepe cu un rand, pe care-1 aseaz4 In Calegar,
un instrument de metal (otel, alamA), in care culegAtorul
pune literA lângA literä pentru a forme rândul, dupA for-
matul care i se cere (Fig. 8).
Format se chiamA lungirnea iândului sau lätimea foii
de hârtie pe care se tipAreste. Formatul cArtilor obisnuite
e in Octavo= 80. Mai mari sunt Quarto = 40; mai mici

Fig. 8. Culegarul.

Decimo-sexto= 16°. De regulii culeggtorului i se in-


seamnä pe manuscris formatul in rare are a lucre: 40,
8°, 16° etc.
Pentru regularea formatului culegAtorul se serveste de
Linie, o limbA de metal, de lungimea exactA a formatului
dorit, având la capetele margenii de sus cite o ureche
pentru ca sA fie mai lesne apucatä. Se pune limba la
marginea culegarului, pentru ca literele sA se aseze bine
una lângl alta. Si acum incepe culegerea.
Zetarul tine culegarul cu mâna stângA i anume ap5-
sand cu degetul cel mare marginea liniei. Citeste de pe
manuscris un cuvântdoug si culege literele ce-i trebuesc,
cu cele trei degete de la mâna dreaptä (degetul cel mare,
arAtAtorul si asezând literele ate una-una, cu
signatura In afarä. Litera asezata e pring imediat de
degetul cel mare de la mâna stângA, care o tine cum
trebue lângl celelalte. Când s'a terrninat cuvântul, in loc
de literA pune un halbghifirt, corp fArA literA. Spatiul
dintre cuvinte trebuc sit nu fie prea mare, iar cuvintele

www.digibuc.ro
17

trebuesc despartite la fel. Incheierea rândurilor este Wes-


tria cu care culegatorul dA aceiasi InfAtisare paginelor.
Câncl, la sfarsitul rândului, ramâne o literl dintr'un cuvant,
atunci se micsoreazA spatiurile dintre cuvinte, pentru ca
acea literA sA Incheie rândul.
Stint de astfel anumite regule pentru incheierea rându-
rilor si asezarea regulatA a cuvintelor.
Rdrirea riindurilor se face prin ajutorul unor linii
mai scurte de cat litera, ca sA nu aparA pe hârtie. Aceste
linii sunt numite durpsi (de la nemtescul Durchschuss).
IatA deosebirea dintre un text «fail linii» si unul rArit:

CARTEA ROMANEASCA este cel mai mare institut


de editurà. Ea tipAreste atat clasicii români, cât si lu-
cradle celor mai multi dintre scriitorii In viatA. Pe lângA
aceste cArti, tipareste o serie de biblioteci, cum e ,,Cuno-
stinte folositoare", de tot eftine, ca sA fie la IndAmâna
fiecAruia.
Ace las text, rArit :
CARTEA ROMANEASCA este cel mai mare institut
de editurä. Ea t. pAreste atât clasicii români, cat si lu-
cradle celor mai multi dintre scriitorii in viatA. Pe lângA
aceste cArti, tipAreste o serie de biblioteci, cum e Cuno-
stinte folositoare", de tot ieftine, ca sA fie la indAmâna
fiedruia.
De asemenea trebue de bagat in seama ca despartitura
cuvântului, la sfârsitul rândului, sa nu fie -Malta.' ori cum,
ci dupa terminarea unei silabe
Numai cand sunt figuri In text, iar in spatiul limas
pentru tipar, nu se poate pAstra exacta distantä dintre
cuvinte, este permis a se face unele despArtituri mai largi,
pentru ca sfarsitul rândurilor sA fie exact.
5ifu1 (dupa. termenul nemtesc Schiff) este un fund de
lemn sau mai bine de tablA, cu margenele ridicate si di
forma perfect dreptunghiularA. El serveste pentru adu-
narea randurilor culese cla culegarul.
2

www.digibuc.ro
18

Dupi ce zetarul a cules mai multe rânduri, le prinde


bine i strâns cu mina si le aseazi In ordinea lor pe sd.
Ridicarea zatului se face In chipul urmator (Fig. 9).

xEq.7.F-f4r-atiith
AWN: lp
f.4,)ttf:1-4-'141F-' if

V,Fely-
tti4fikj ï V .iff:511...p=

Fig. 9. De§ertarea. culegarului.

Zetarul apucr-cu amandouä manele rândurile zetuite,


apasand cu degetele arätatoare linia asezata dupa ul-
timul rand; cu degetele mijlocii si inelar de la fiecare
mana fine capetele randurilor, iar cu degetele cele mari
apasa fata literelor ca sä nu se hrintuiasca. Astfel scoase
din culegar sunt asezate binisor pe yd.
$iful o data plin, Il legam de jur imprejur cu sfoarä
ca sa nu cada literele. Dupa aceia se ia o bätätoare

Fig. 10. Calf*.

(Fig. 10) (cAlfutä) de lemn si se bate usor litera, ca sa


se aseze la aceiasi Inaltime, deoarece la asezare pe sif
se poate ca o litera dotia sä fie mai ridicate.

www.digibuc.ro
IV
CORECTURA
La culegere se pot intâmpla multe greseli. Fie ca ma-
nuscrisul nu e citet scris, fie ca zetarul nu a fost...:atent,
adeseaori o litera se
pune in Iocul alteia,
schimbând intelesul cu-
vântului.
De aceia se fac co-
recturile de mai multe
ori, Ong ce zaful bun
se pune in =sing, pa-
ginat gata.
Corectura se prega- o
teste in chipul urmator :
Un valätuc, valid de
corecturd (Fig.121, fäcut
dintr'o pasta moale, se Fig. 12. Valul de coreeturl.
invârteste peste cer-
neala raspindita pe o piatra. Asa uns cu cernealä, se
trece apoi peste fata literelor, Peste ele se
pune o hârtie de lungimea i latimea ifului, udata pufin
cu apa ; se bate usor cu o perie dasa (perie de corectura),
pânä ce se preseaza toate literele, läsindu-si urma pe hârtie.
Dtipa aceia se
, iea o alta perie
inantril0 (p erie de lesie),
o muiem in lesie
sau benzina si se
freaca fata Iiteri-
Fig. 13. Pefie de corecturà lor, ca sa se ste-
argi ori ce urea'
de cerneala i si ramkie curate.
In marile tipografii exista anumite prese pentru co-

www.digibuc.ro
20

recturi ; hirtia nu se mai udä'§i nid peria n'are intre-


buintare.
Cum se face corectura zafului. Dupà ce foaia de
hârtie a fost corectatá de autor sau corector, zetarul
se pune la indreptat.

Fig. 14 Perie de lqie


Pentru corectura are nevoe de o sulä ascutitä (Fig. 15)
sau de o cle§tutä finä de metal (Fig. I (3). Cu aceste instru-
mente apucä litera ce trebue scoasä i o inlocue§te cu cea
adeväratä. Pentru a nu se scoate rnai multe litere sau

Fig. 15. Sula pentru corectat


sä se strice rândul, se iau oarecare precautiuni in felul
urmätor :
Tinând in mâna dreapta, cu trei degete, sula sau cle-
tuta, cu degetul aratAtor de la mâna stâng4 se apasä pe

Fig. 16. ClWuta.


rândul In care lucrAm, ca fie finut strâns. Trebue de
bägat In seamä la scoaterea literii, sä nu se Intepe floarea
el, cAci vârful sulei fiind asctrtit, o strid.
Dacd sunt de intercalat rânduri noi, când autorul a-
daogä ceva la corecturà, acestea se culeg Intâi pe culegar
apoi se aseag la locul indica*, prefäcând tot zatul, ca
sä fie In bung regula.

www.digibuc.ro
V.
PAGINATIA
Dui:0A corectura walturilor, adicA a zatulul ap cum
se gAsgte pe if, corectura 1-a cum se obipue§te a se
mai spune, vine operatia grea a paginatiei. E grea pentru
a aici se aratA destoinicia zetarului, mai ales când tre-
buesc intercalate i cl4ee pentru figuri. Se cere nu numai
TABLOU
de toate marlmIle de halite, rodaurate In centlmetri

Numb! Mid 1 1 coali I 1/2 coali 1/4 coati 1/0 coal 1/16 coati

No. 1 (simpli) 34X42 21X34 17X21 1034X17 834X1034

No. I (WO) 42X68 34X42 21X34 17X21 1014X17

No. 2 (simpli) 38X49 24 %X38 19 X24% 12'0(19 9 34X12'14

No. 2 (dabli) 49X76 38X49 24 1/4X38 19X24 % 121/4X19

No. 4 (dM) MX 84 42;04 27X42 21X27 1334X21

No. 10

No. 12
58X80

65X96
040)08
48X65
29X40 20X29 14 34X20

32 34X48 24X3234 161/4X24

indemânare dar §i oarecare fin* in gust, pentru ca fi-


gurile sA nu pail asvArlite cu tApoiul ori prea multele
spatiuri libere sl arate irosalA.
Formatul paginei de liteTe este in functiune de formatul
hârtiei. Ambele trebuie sA steie inteun oare care raport
de care paginatorul are a tine seamii. A§a bunA oaril spatiu

www.digibuc.ro
W

dintre zat si cotorul cgrtii si cel din susul paginii, care


trebue sg fie mai ingust la randul lui de cat cel din josul
paginei. Fiecare paging trebue complectatg cu Colon-
titlurile, adicg numärul paginelor pe lângg care se mai
Diferite colontitluri :

POEZII Z

4 VASILE ALECSANDRI

18
39

adaogg si numele autorului, pp pagina cu sot, si titlurile


capitolelor principale pe pagina fail sot. Aceste indica-
tiuni se pun de regull In fnijlocul formatului, ial' nume-
rele paginelor spre margine, dar intre ele sg fie spatiul
de cel putin 2 Cicero. Caracterele pentru colontitluri
se aleg de obiceiu cu un grad mai mic de cat ale textului.
Cifrele si insemnarile din colontitlu trebuesc puse pe
aceas linie, despärtite de text printr'un spatiu mgcar cat
un rand de text.
Paginatia se incepe cu :
Coperta, care formeazg pagina intaia, pe care se pune
numele autorului, titlul cgrtii, iar jos anul si tipografia.
Caracterele intrebuintate la copertg sunt indicate fie de
autor fie de seful de atelier, variind dupg nevoi.
A doua paging e de regulg albg, sau cu unele Insemnäri
precum : Dreptul de reproducere rezervat sau: Toate
exemplarele vor purta semnItura autorului, etc.
Adevgrata paginatie a textElui Incepe cu pagina a treia,
pe care se inseamng titlul cgrtii, incepand zatul la o dis-
tantg oarecare de marginea de sus.
Având colontitlurile fäcute, se iea un sif de paging,
se spalg bine cu benzing sau petrol si se pune in jurul
lui regleti, pentru a fixa mai bine rândurile.
Regletii sunt coloane de plumb de forifig prismatiel,
mai scurte de cat caracterele tipografice si servesc fie

www.digibuc.ro
23

ca terminare a rindurilor fie, ca urnplere a spatiurior


goale, fie ca incadrare a paginii. Regletii au märime de
la 4 Cicero 'in sus, pe cind Dursusii (Durchschuss) de
la 2-4 Cicero.

Fig. 17. Legatul paginii

Dupä ce s'a fixat pagina si s'a pus jos, dupa ultimul


rind, un unteWag, un rand de cuadrati care se spri.
jine coloana, se purcede la:

Fig. 18. Punerea paginii pe portpaginä

Legarea paginilor cu sfoari. Se iea ,capatul sfoarei


in mina stinga, se duce la sfarsitul paginei, sus; cu
Maria dreapt4 sá Infävrà sfoara de trei patru ori stubs

www.digibuc.ro
24

in jurul paginei, pâra la capitul liber uncle se face un


nod in forms de 14, upr de desfAcut la nevoe. (Fig. 17).
Cu maim dreaptä se iea pagina de pe vif, ridicând-o
in sus ca sä nu cadA literele, i se pune pe o bucatä
de carton portpagina de märimea formatului cArtii.
In acest chip pagina e gata, fäcând la fel cu celelalte.
AA.zarea paginelor pentru ma0nä, variazA dupA format
dupA numärul paginelor de coalä.
IatA bunäoarA chipul cum se wazA când tipArim pe
coala intreagA de 32 pagini, formatut cel mai obipuit:

06

OT EJ

EJ
Când wzAin pentru coala pe jumAtate
Fata I-a Fata II-a
CO

t,c
o 00
I

L.2.1N Ct aa

Iar când avem 8 pagini le a-$ezAm in vest fel :

-r
www.digibuc.ro
25

WI cum se aranjeaa caetul de desen i caetul de cali-


grafie (oblong) :
16 din 32. Fata 1-2 16 din 32. Fata II-a
çg 83 LES 92

24 21 12 =112 29 10

91 1-771] 02 61 81 al
1 92 29 4 BO 81

16 la rand
ir PT

ST LI

OT i.

18 15 2

8 la rind

4 la rind
a

Cu aceastä operatie din tipärirea unei carti s'a min-


tuit partea zetarului.
Tiparul a intrat In seama masinei, a celui ce revi-
zueste definitiv textul, pentru ca foile tipärite sä apuce
drurnul brosatului, asa cum se va arata In altä artulie
din Cano,stinte folositoare.

www.digibuc.ro
VI.
MA*INI DE CULES.

Vechea presa de maul este astizi inlocuita cu rota-


tiva uriasi pe care o poate conduce, odati pusi in mis-
care si un copil mai priceput. Namila de fier inlocueste
o multime de lucritori de mai inainte.
Mintea omeneasca a niscocit'o in ajutorul zetarului a
chrui munci Inceata nu mai corespunde nivalei de tipi-
rituri ce creste pe zi ce merge. Chiar dad am socoti
ziarele noastre, care apar unele in 8 pagini zilnic si s'ar
vedek ca ar fi cu greu scoase numai cu incetineala zeta-
rului, oricati osteneala s'ar da el ca si lucreze repede.
Pentru ziare si cArtile cu tiraj mare, In marile indus-
trii tipografice, munca omului nu ajunge ; ea e impli-
nitä prin masini de cules.
Sunt diferite tipuri. Cele mai principale, folosite si la
Cartea Roma/leased sunt : Linotipul, Tipograful si Mo-
notipul, venit din America. Toate au ca principiu nu
numai de a culege litera ci si de a o turna. Zatul merge
astfel uimitor de repede, iar litera este mereu proaspita.
Linotipul pune in miscare matrite, prin care se toarni li-
tere inteun rand intreg. Lucratorul sta pe scaun, apasi
claviatura cu litere, ca la o =sink' de scris, iar masina
prin mecanismul ei complicat, ingrijeste de rest pia
chid se implineste randul. Corectura se poate face ime-
diat, and lucratorul e atent, chiar inainte ca matrita M.
vie la rind spre a primi metalul topit care va da litera.
Linotipul se intrebuinteazi mai ales la ziare.
Tipograful, descoperit tot de americani, cu o simpli-
citate si mai mare, toarni tot rindurile intregi, intee

www.digibuc.ro
27

www.digibuc.ro
28

singuri bucatA. Are avantajul cä ocupd un spatiu re-


strans, cd poate functioneze
nu numai cu electricitate.
Se IntrebuintazA nu numai la
cules pentru ziare ci si pentru
cArti de literaturd.
Singurul neajuns ce-1 au
ambele aceste mas in i este
acela cd pentru o literd de
schimbat la corecturd, trebue
retopit rândul intreg, ceeace
poate aduce, dacd lucrAtorul
e neatent, o noug gresald in
locul aceleia corectate.
Acest neajuns este MIA-
turat de masina Monotip
inventatA tot de un american
si pusd in functiune pentru
intâia oard la Ch icago in
1893 Masina constA din cloud
Fig. 20. Tipograph pArti deosebite, care pot fi
asezate In camere diferite
Una este ca o rnasind de scris. Rostul ei este sA per-
foreze o bandA de hârtie,
puncte distincte pentru
fiecare literd sau semn de
ori ce soiu. hi acest chip
manuscrisul poate fi pd-
strat pe banda perforatA,
pentru o editie noud.
Aceasta -e singura lu-
crare a omului, cAci apoi
banda perforatA pusA la
masina de turnat literele,
printr'un mecanism com-
plicat, îngrijeste de la sine
pentru turnarea literilor Fig. 21. Text cules-perforat pe
banda de hirtie
reslete. Acesta este marele
avantaj al monotipului, cAci la corecturd nu e nevoe de re-
ficut rândul intreg ci de indreptat numai litera gresit pusA.

www.digibuc.ro
29

Pentru functionarea m4inelor ce ocupà un spatiu de


tot restrâns, nu e nevoe de cat de un nuitor slab, nici
ca 2 c. putere. In miljociu un monotip poate turn& de
la 8-12000 de litere pe ceas.
E ingeniositatea cea mai perfectà, aplicatä Ora acum
in arta culegerii, putand efectua tipArituri cu 2-3 soiuri
de caractere in acela timp.
M4nele de cules dovedesc prin iuteara.

Taster M4na de turnat


Fig. 22. Monotip.
Lucrärile grele, alese, unde ce cere pe%langA tipar curat
§ilgust in confectionare, tot numai Tuba zetarului dibaciu
le poate sävâqi.

www.digibuc.ro
30

ALFABETUL CIRILIC
Slovele mici de tipar
a, s, g, 4, A, I, HP 111, rt 01 to? X,
a, I, b, ce, d. e. ea, f, g, gi, h, i, I, i, i, ia, ia, iu,

tt, I, K, a, M, H, O, tv, n, 4r, p, c, w, 141, T, 0y,


In, j, k, 1, in, n, o, o, p, ps, r, s, t, th, u, u,

k, R, , s, 3.
v, z, z.

Slovele mari de tipar


IT, 1, 1i, II, A, 6, %, 4), P, 1,1, X, I, II, hl, M,
A, A, B, Ce, D, E, Ea, F, G, Ge, H, I, I, I, I, Ia,

10, 2L, 4, K, K, il, 1111, II, 0, Ca, II, qr, P, DI, III,
1u, 1, In, J, K, L, M. N, 0, 0, P, Ps, R, S. S.. St,

T, 0, g h, K, A, S, S.
T, Th, T, U, U, U, V, x, Z, Z,

Semnele numerelor
a, 6, r, A, g, Sy 3, H, i, di, Ki, K, ICA, KR, A, M,
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,_12, :20,5 2122, 30, 40, 50,

A, 0, n: 4, 1), 04, e, T, OV, 211> r,


Jr, w, 14, ra.
60, 70 80,9o, 100, 101,200, 300, 400,500, 600, 700, 800, 900, 1000.

ennrSpe ..nlisnHICAL1,141 AI HOH8114pH3apf a WTHHHL1,111

ICTI KIIIKAHOTIK4 H8F10111THII UI (Donotirroept".

www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pagina
Cuvânt de Mmurire 3
Scurt istoric asupra tiparului 5
Corpurile si casa 9
Fprmarea zatului , . 16
Corectura 19
Paginatia ? 21

Masini de cules 26
Alfabetul cirilic 30

www.digibuc.ro
NU E CARTE MAI
EFTINA $1 CU MAI
FELURIT CONTINUT
CUM E

CALE NDARUL
GOSPODARILOR
PE

1927
INTOCMIT DE

I. SIMIONESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA$I

LEI 25.-

www.digibuc.ro
Seria B. Sfaturi pentru gospedari".
No. r, Ingrqirea pasárilor de Prof. C. Mo tcu.
2. Despre tovarlisii de Preot C. Dron,
3. Despre scarlatina de Dr. I. Gheorghiu
4. IAvada din sfimburi de GZ.Gheorghiu
5. In jurul case! de M. Lutescu.
6. Casa de I. SimionescU,
7. Morcovul si alte legume de P. Roziade.
8. Sifilisul de Dr. E. Gheorghiu,
9. Temelul imbnnatktiril vitelor de Th. Chipi,
xo. Votul obstese de A. Gorovei.
i i. Crestbrea poreilor de C. Oescu.
12 Niermil de mAtasa de T. A. Bildardu.
13. (Mica snit' tuberculoza de Dr. E. Gheorghiu.
14 Pelagra de Prof. V. Babes.
15. Alegerea semintelor de C. Lao-it/ann.
x6. Cresterea pasarilor de Prof. C.
17. Ratactrile boiseviste de Maior J. Mihai.
iB. 0 stupina dintr'un roiu de N. Nicolaescu
; 19. Cum se intemeiaza o vie de D. M. Cddere
20. Rixsadnita si Plantele din rasad de V. Sadoveanu,
21. Lehuzia de dr. E. ,GheorghM.
22. Mestesugul vopsitului en but-lien! de Art. Gorovei
23. Cum orbim de I. GM-van. .
24. Pastrarea carnet de pore de G. Gheorghiu
25. Cain! de Prof. E. Udrischi.
26. Doctorol in casa de Dr. O. Apostol.
, 27. Cum trebue six ne hanim de E. Severin.
28. Lamurirea legii dilrilor de Julia Pasca.
29. Betia de Dr. Emil Gheorghiu.
30. Lamurirea Constitutiel de Artur Gorovei.
31. Boale para<itare la animate, eari tree la om de C. /1/qtfu,,
Fulosinte nesocotite in gospodarie de I. Sim ionescu."
>, 33. Mama si copilnL de Dr. M. Manicatide.
34. Indrumari spre sanalate, de Dr. I. Bordea.
35. Di s. re brana, de Dr. I. Bordea.
36 Omul i societatea de Al. Giuglea.
;, 37. Bucataria satencei de Maria Col. Dobrescu.
38. Sfecla de zabar de C. Lacriteanu. .

39. Ingrasarea pamantulni de I. M.Dobrescu.


Friguri de balta de T. Duniitresom
>, 41. Bannl de A. Giuglea.
42. Sfaturi practice dewww.digibuc.ro
Ing. A. Schorr.
43. Lamtuirea calendarului de A. Giuglea.
No. 44. Conjucthita granuloas4 tie Dr. I. GMvan.
45. Zurueni de leac de A. Volansehi
46. Sfaturi casnice de Maica Raluca
47. Cultura tomatelor de I. Isvoreana.
S . Retete pentrii gospodine de Maica Ra Inca.

Seria C. Din lumea largA".


No. i. Ucraina de G. Nastase.
2. Ceilosiovaela de I. Simione.5cu.
3. MunW Apuseni _de M. David.
4. Flulanda de I. Simionescu.
5. Bucovina de I. Simionescu.,
Basarabia de G. Nästase.
7. Dobrogea de C. Brätescu.
8. In spre poinl end de I. Simionescu.
9. Olanda de A. D. Calm
», 0. Via la in adâncal mArilor de C. 11 Jo/n..3.
11-12. A. Sevilla de J. Lupa.
13. Citre Everest de I. Simionescu.
14. Romänii de peste Nistru de V. Harea.
15. Ardealul de 1. Simione.scu.
16. Lltuania de G. Nästase.
17. Campia Transilvaniel de Ion Pop-Crimpian3.
18. Moldova de I: Simionescu.
19. Romiinii din Ungaria de L Georzescu.'
20. Jnd. Turda-Aries de I. Mnreseorm.
21. Tara Halegulni *de Gavril rodica.
2r. Sp. C. tiara de 1. Simionescu.
23. Danemarca de Magda D. Nicolaescu.
24. N. Milescu in China de I. Simionescu.
25. Cetatile Moidoveneeti de pe Nistru de A15. C. Caw,
26. Romani! din Bnlearia de Ein. Bucu
27. Valea jiului din Ardeal de P. flossu

Ecria D. ,*-Aintei apacata.".


No. i. Fabricarea sApunului de A.-Schorr.
2. Maori II Diesel de lit,>. Cosetti.
3. Industria parfumulnisde E. Severin.
, 4-5. Acrid Rebid de Ilie Matei.
6. Industria azotuhil de L. Caton.
7-9. Locomotha -de big Casetti.
so. Aeroplanul de Dr. V. Anaslasiu.
ii. Baloane ei dirijablle de C. Milufilescu,
I2. Betonnl armat de Ina. N. Caned.
)=6I3. Gad trennri de G. Siadbei. _
14. lnstalarea unei sonerir electric,
15. Aparat de Radiofonie de Lt.
16. Tiparul de V. Romanescu. 10 0 00
www.digibuc.ro