Sunteți pe pagina 1din 8

Din ..

Indreptarea legii,,

Canonul 94 al șaselui săbor grăiește: cine va lua muiarea carea va fi fost logodită cu alt bărbat și
va fi viu logoditoriul ei, atunce să judece ca pe un preacurvariu pre cela ce o au luat. Logodna și
arvuna, povestesc tocmitorii de lege, adecă ceia ce au făcut pravilele, că și arvunele sînt aseamene
nuntelor ce vor să fie, și se chiamă acea logodnă și acea făgăduială ca o nuntă deplină. Iară unde
nu se-au dat nice logodnă, nice legătură cruciș, nice arvune, nice au fost sărutare, ce numai legături
carele să chiamă tocmire dă nemica, adecă leșături cu scrisori, atunce de va lua altul pre acea
fămeae, nu se chiamă preacurvariu, nice să pedepseaște ca cei preacurvari. (p. 174, glava 172)

Blagoslovită iaste vremea logodnei și a nuntei, cînd iaste bărbatul de 14 ani și muiarea de 12 ani.
Iară mai nainte de 14 ani ai bărbatului și de 12 ai muierii, dă se vor face logodnele și legăturile
cruciș și sărutările, aceastea logodne nuce sînt, nice să chiamă adeverite. Iară logodnele carele să
fac în vremea carea am zis mai sus, acealea nu se strică deaca se fac cu socotință, nice la tocmirea
zestrelor se mai scrie socotință de-acia înainte. Iară însă logodna de la acea socotire n-are puteare
de acolo, ce are de la sfintele molitve și de la ruga lui Dumnezeu, pentr-aceaia sînt nedăspărțiți și
nedăzlegați, numai ce să dăspart carii să afle cu vină întru fără leage. Iară cîte logodne se fac de în
11 ani și mai jos, acealea tocmeale de tot a logodnei pre leage n-au, ce să face aceasta ca să aibă
nădeajde într-aceaia carii fac logodna aceaia, adecă tocmeale nuntei. (p. 174, glava 173)

Oarecine logoditu-se-au după o muiare și au murit mai nainte pînă nu s-au blagoslovit și mai nainte
dă ce nu se-au amestecat cu dinsa. Putea-va frate-su să o ia, au ba?

Binele nu iaste bine cînd nu să face pre bună cale și pre lege. Ce însă vom zice că logodna de să
va fi făcută cum zice mai sus nearaoa împăratului Comnin, adecă cumu-i obiceaul cu sfintele
molitve și să fie junele de 14 ani și fata de 12, atunce nu dă pravila să o ia frate-său, pentru că s-
au făcut logodna pre leage, pentru că în tot lucrul iaste obîrșită această nuntă, ca și cum ar fi fost
blagoslovenia dăplină.

Iară de va fi, cumu e de să ține obiceaiul spre laturile Răsăritului și ale Amiazăzi, mortul cu această
muiare, atunce poate frate-su să o ia neapărat. Iară obiceaiul să chiamă tocmirea zeastrelor, sau
unde prind cuvînt, sau schimbă inel, sau fac scrisoare, carele nu se va ținea de cuvînt să plătească
atîta galbeni. Deci aceastea zice leagea și pravila că sînt supțiri tocmiri și sînt întru nemica. Iară de
să va face molitvele și va fi între ei neajunsă vîrstă, atunce sînt netari și fără de leage, și acea citire
a molitvelor nu se socotește. De aceasta zic canoanele besearecii și pravilele împărătești că e fără
de leage, adecă așa se socotesc ca și cum nu se-ar fi făcut. (p. 174-175, glava 174)

O fată anume Irina era de 12 ani și luo molitvă de logodnă cu oarecare Ioan și să vesti ca iaste
această logodnă fără dă leage. De-acia vru să se desparță aceasta Irina dă Ioan, căce nu e logodna
pre leage pentru că era mic și vrea să ia bărbat pre lege, pre Theodor, al doilea văr al acelui Ioan.

Iară sfîntul patriarh cu sfîntul lui săbor răspunseră și porunciră ca neapărat să fie, pentru că logodna
ce se făcuse era fără de leage pentru micșorarea a logoditului Irinii. Drept aceaia o dezlegăm căce
se-au făcut rău și fără dă leage, și dăm slobozie aceștii Irinii să ia pre leage bărbat al doilea văr al
acelui Ioan. (p. 175, glava 175)

Un ucigătoriu de părinți se cheamă încă și cela ce-și ucide pe frate-su sau pe soru-sa, sau fie pre
ce rudă a lui. (p.23)
Cela ce-ș va ucide pre tată-su sau pre mumă-sa și, pentru să-ș mai micșoreze certarea, va zice c-au
greșit într-o mânie, sau va zice că l-au ucis de frică, că s-au temut să nu ucigă tată-su pre dînsul,
atunce să nu i se bage în seamă nemica aceastea răspunsuri, măcară de-ar zice cît ar zice, atunce
tot să-l cearte ca pe un ucigătoriu de părinți.(p.23)

Vraciul carele va da otravă feciorului să otrăvească pre tată-su, acela să i se facă moarte, să-i tae
capul. (p.23)

Cela ce-ș va trimite pre fiiu-său cel bolnav la casa ude zac calicii și oamenii bolnavi, acela-ș va
piarde putearea cea părințească carea au asupra fiilor. Acela fiiu de se-ar prileji să ucigă pre tată-
su, acela atunce nu se-ar certa ca acela ce-ș ucide pre tată-su, ce se-ar certa ca un ucigătoriu ce face
ucidere grabnică. Așa, într-acesta chip să pață și fiiul cela ce va trimite pre tată-su în casa de mișăi
bolnavi. (p.23)

------------------------------------------------------------

Supunerea carea se face cu voia părinților, aceaia iaste mai rea și lucru plin de rușine și de mai
mare ocară decăt ceaia ce se face între străini. Drept aceaia oricare tată ce-ș va supune fata lui,
acela întîi-ș piarde puterea cea părințească, cum mai degrabă să-i dea toată zestrile ce i se vor veni
de la tată-su și să se despartă de dînsul într-acest chip, ca și cum nu și-ar fi mai fost niceodată fată.
A doa, toate bucatele cîte va avea, să se ia toate, să fie domnești, până cînd va fi el viu, iară deaca
va muri, atunce vor fi ale celora ce vor rămânea moșneani, însă de va fi avînd cineva. A treia, să-l
bage în ocnă, în toată viața lui acolo să se chinuiască. (p. 152, glava 130. Zac. 1.)

Pravilele ceaste mai de curînd dau învățătură, tatălui celuia ce-ș va supune fata să i se tae capul.
Așijderea să pață aceasta pedepsă și frații ceia ce-ș vor supune surorile sau măcar și pre alte rude
ale lor, carele se tragu de în sîngele lor. Care pedepsă se cade să se țoe în seamă la un păcat mare
ca acesta, după cum se ține și la pravila rimleanilor pînă și în zioa de astăzi, măcar că la unele
locuri de-i și ceartă cu catarga în toată viața lor, sau într-atîțea ani, și-i purta pre măgarii dăspuiați
bătîndu-i pre în toate ulițele, iară pedepsa lor cea adevărată iaste moartea. (p. 152, glava 130. Zac.
2.)

Muma ceaia ce-ș va vinde fata pre bani pentru să curvească neștine cu dinsa, aceiia să i se tae
nasul. Iară de se va afla că n-au făcut tocmeală să ia bani, ce numai ce să va fi plecat după voia
featei-și, atunce se va pedepsi după voia judecătorului. Iară de va fi căzut muma la o greșală mare
ca aceaia, pentru vreo nevoe mare ca aceaia sau pentru vreo sărăcie, atunce nu se va pedepsi așa
rău, de vreme ce să va milostivi și judecătoriul văzînd sărăciia și nevoia ei. (p. 152, glava 130. Zac.
3.)

un om ce se va face călugăr și va muri, iară de va avea feciori, să se împarță într-atîta părți cîți
feciori are, iar el încă să ia o parte ca a unui fecior, și aceia numai ca să trăiască pînă va fi. De-acia
de va muri fără de zapis, partea ceaia ce-au luat ca și un fecior moșteneaște aceaia mînăstirea, iară
cealea ce-au luat feciorii lui, părțile lor rămîn ale lor, iară mînăstirea n-are treabă cu dînsele nemică.
(p. 154, glava 132)

Cînd botezi copilul, trebue să aibă scăldătoare sau alt vas deosebi și cu trei lumânări aprinse, în
chipul sfintei troițe, De-acia cînd vei să bagi untul în scăldătoare, cum spune la tocmeala slujbei,
atunce ia tu, preote, de în untul carele iaste în vas, cu trei degete și unge copilul cruciș. Atunce să
ia și nașul de în unt și să ungă copilul pre toate mădularele, cum iaste tocmeala tipicului. De-acia
deacă-l va unge el, iai tu preote, așa cum iaste gol și stai drept căutând spre răsărit și tu și copilul,
și-l botezi în trei afundături făcînd sămnul crucii, zicînd așa: botează-se robul lui Dumnezeu IM
(cutare) întru numele tatălui amin.Și-l pogori în scăldătoare și-l afunzi, adecă-l uzi de tot. Iată, așa
e afundarea de întîi. De-acia iară stai puținel drept ridicînd și copilul, de-acia iară-l pogori a doua
oară în apă și-l uzi așijderea zicînd: și al fiiului, amin. Iată, așa e și a doua afundare. Și de-acia iară
te ridici de stai drept și-l pogori a treia oară de-l afunzi așijderea zicînd: și al sfîntului duh, amin.
Iată, așa e și a treia afundare. De-acia-l iai de în scăldătoare și-l dai nașului, și zici molitvele și faci
toată slujba cum te învață rîndul și tocmeala tipicului, și dai opustul. (p. 157, glava 141.)

Canonul 31 al șaselui săbor poruncește nicecum în casă să nu se boteze copil, iară de-l va boteza,
însă de va fi fost nevoe copilului de va fi vrut să moară, atunce popa nu se pedepsește. Iară de să
va afla la sfîrșit să moară copilul și vor chema pre preotul să-l boteze, iară preotul se va lenevi și
copilul va muri nebotezat, atunce păcatul iaste al popei și se canoneaște de aceasta cum va socoti
arhiereul lui, sau oprire dă preoție, sau alt canon. Iară de va muri nebotezat de leanea părinților,
atunce se canonesc mai vîrtos, adecă trei ani să nu se cuminece și peste toate zilele să mănînce sec,
adecă lunea, miercurea și vinerea, și să facă în toate zilele metanii. (p. 164, glava 157)

Fecioria de suflet o fac unii căce nu nasc copii, sau, zice, mulți nascu și mor și rămîn fără coconi
și, de ciuda lor, mișeii părinții iau coconi striini și și-i fac lor feciori sufletești cu sfintele molitve,
și le sînt aceia ca și feciorii carii au născut trupeaște și întru rudenie și întru moștenire și întru spițe.

Drept aceaia grăiaște pravila că nu poci să iau fata moșulu-mi cea de suflet pentru că e soră
sufletească tătîni-mieu.

Pre fata fiiu-mieu celui sufletesc nu o voiu lua muiare, nice feciorul cel sufletesc pre muiarea tatălui
sufletesc, și altele. (p. 192, glava 195)

Doi oameni carii nu-ș sînt nice o rudă, iar pre copiii lor un naș i-au priimit de în sfîntul botez,
acuma copiii aceia nu se împreună întru nuntă pîn-vor ajunge la a opta spiță, pentru că sînt frați,
că un tată i-au născut sufleteaște de în dumnezăiasca scăldătoare pe în sfîntul botez.
Soacră-mea au priimit un copil de în sfîntul botez, și am priimit și eu, ginere-său alt copil, unul
bărbătesc și altul muieresc. Oare putea-se-vor împreuna întru nuntă, au ba? Și ziseră că vor putea,
pentru că acei copii nice o rudenie nu-ș sînt, nice despre botez, nice dăspre rudenie trupească.

Muiarea mea de va fi priimit un copil mueresc și eu altul bărbătesc, putea-vor să se împreune întru
nuntă, au ba? Și porunciră că nu vor putea.

Dară de voiu avea feciori de trupul mieu și voiu boteza alt copil, atunce oare putea-vor feciorul
mieu cel trupesc și cel sufletesc al mieu să ia doao surori, au ba? Și porunciră cum neapărat să se
facă aceaia nuntă.

Oarecine se însură și luo muiare pre fata oarecui, și după vreame muri acea muiare a lui, și iară va
să ia altă muiare, pre care o au botezat socru-său. Și porunciră și de aceasta că iaste oprire și nu
poate să fie. (p. 194, glava 196)

Cela ce va ucide cocon micșor, acela se va pedepsi mai cu rea moarte decît cela ce ar fi ucis bărbat
deplin. (p. 235, glava 243, zac.4)

Cela ce-ș va ucide fata în ceasul ce o va afla curvind cu cineva, acela nu se va pedepsi ca un
ucigătoriu. (p.236, glava 243, zac.5)

Cela ce-ș va ucide pre tată-său și pre mumă-sa sau pre moșu-său sau pre moașe-sa, acela ce-și
ucide părinții mai cumplită pedeapsă să aibe decît alți ucigători. (p. 238, glava 244, zac.1)

ucigătoriul de părinți se chiamă și cela ce-ș va ucide feciorul sau nepotul, sau de la lua neștine
fecior de suflet, iară apoi să-l ucigă, sau el pre dînsul, acela se chiamă ucigătoriu de părinți, și se
va pedepsi și acela ca și unii de aceia. (p. 238, glava 244, zac.2)
tatăl carele-ș va ucide feciorul cîndu-l va prinde curvind cu maștehăsa, acela nu se va chema
ucigătoriu de părinți, ce se va pedepsi ca acela ce face ucidere grabnică. Iară de va fi avînd tatăl
vreo muiare țiitoare și feciorul nu o va ști nice nu o va cunoaște, atunce de-l va găsi cu aceaia și
va ucide pre fecioru-ș, acela să se certe ca un ucigătoriu de părinți. (p. 239, glava 244, zac.18)

tatăl carele-ș va ucide feciorul pentru ce-ș va fi lepădat legea lui Hristos, acela nu se va certa ca un
ucigătoriu de părinți. (p. 239, glava 244, zac.19)

cînd se va tîmpla ori bărbat, ori fămae de-ș vor împresura coconul lîngă ei într-așternut pentru
nesocotința lor, neavînd grijă cum se cade de coconul lor, atunce aceia să se certe, iară nu cu
moarte, ce după voia judecătoriului, iară de să va afla c-au făcut acest lucru într-adins, cu
înșelăciune, atunce ca un ucigătoriu de părinți să se certe. (p. 239, glava 244, zac.21)

cînd va fi neștine nebun și afară de minte și de-ș va ucide pre tată-său sau pre fiiu-său, aceluia să
nu i se dea nice feliu de certare, pentru căce că ajunge lui certare cît iaste nebun și fără de minte.
(p. 239, glava 244, zac. 23

cocon se chiamă pînă la al șaptelea an de vîrstă. Tînăr în măsură de vîrstă se chiamă parte
bărbătească de la zece ani și jumătate pînă la 14 ani, iară parte femeiască de la 9 ani și jumătate
pînă la 12 ani. Aceasta se socotește cînd răotatea tinerilor nu va trece pre vîrsta lor, pentru că tinerii
foarte răi, pînă nainte de 10 ani și jumătate, atunce se vor socoti mai sus de 25 de ani... Mic se
chiamă pînă la 25 de ani, iară de acolea înainte să chiamă mare, să poată face tot lucrul. (p. 332-
333, glava 354)

Ceia ce sînt mai mici de 25 de ani, aceia mai puțin se vor certa la toate greșalele. Coconii de tot și
cu totul se iartă, orice greșale ar greși. (p.333, glava 355)
de vreme ce cel fără de vîrstă, carele face greșala, de va fi de optsprezece ani mergînd, atunce să-
l bage în fiară și în temniță pînă în cîtăva seamă de vreame, iară de va fi de 14 ani, atunce, pentru
greșala ce va face, se ceartă ca și bărbații cei mari, ce să zice cu moarte, cumu e întîi furtișagul,
sau sodomiia, atunce-l va bate pre în tot tîrgul și-l va închide în temniță cu obeade în picioare. Iară
de va fi mai sus de 14 ani și nu va ajunge pînă la 25, și greșala ce va face iaste de cap, atunce iarăși
se va bate pre în tîrg și-l vor trimite la ocnă. (p. 334, glava 357, zac 1.)

S-ar putea să vă placă și