Îngrijirea pacientei cu cancer ovarian

Cuprins

Capitolul 1. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin

Capitolul 2. Date generale despre afectiune

2.1. Definitie

1
2.2. Incidenţa, epidemiologia, etiologia

2.3. Anatomia patologică

2.4. Explorări clinice

2.5. Explorări paraclinice

2.6. Clasificarea stadială a cancerului de ovar

2.7. Diagnosticul pozitiv

2.8. Diagnosticul diferenţial

2.9. Evoluţie

2.10. Tratament

Capitolul 3.Îngrijiri acordate bolnavei cu cancer ovarian

3.1 Îngrijiri în urgenţă ;

3.2 Îngrijiri pre-şi postoperatorii

Capitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice

Concluzii

Bibliografie

Capitolul 1. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se

realizează prin participarea a două organisme de sex diferit. Ea este

2
rezultatul fecundării gametului feminin (ovul) de către gametul masculin
(spermatozoid). Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină, unde continuă
să crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil este expulzat din uter
prin actul naşterii.

Diferenţierea sexuală este prezenţa încă din momentul fecundării oului, dar
diferenţierea intersexuala somatopsihica are loc lent în timpul copilăriei şi se
realizează după pubertate că urmare a activităţilor gonadelor. În copilărie,
hormonii sexuali secretati în cantităţi reduse contribuie, împreună cu ceilalţi
hormoni, la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a organismului, iar după
pubertate, aceşti hormoni secretati în cantităţi crescute la femei cu anumite
caracteristici ciclice, întreţin funcţia sexuală.

Organizarea morfo-funcţională a sistemului reproducător la ambele sexe

este extrem de complexă, gonadele având atât funcţia de a produce gameţi
(ovule şi spermatozoizi) cât şi pe cea de a secretă hormoni sexuali, care prin
diferitele lor activităţi asupra organelor genitale şi asupra întregului
organism, asigura condiţii optime pentru reproducere.

Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă - vulvă - şi un

grup de organe interne localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe
(salpinge) şi ovarele.

Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strînsă

interdependenţă cu starea hormonala, diferită în fiecare din perioadele de
dezvoltare.

VULVĂ – reprezintă deschiderea în afară organelor genitale .

3
Este constituită din:

- muntele lui Venus

- labiile mari

- labiile mici

- clitorisul

- himenul

- glandele Bertholin

- glandele Skene

- bulbii vestibulari

- glandele anexe regionale

- perineul

La nivelul vulvei se află şi orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu

glandele Skene.

Muntele lui Venus :Regiunea anatomică dinaintea simfizei puluiene,

acoperită, de la pubertate cu par. Este bogat în ţesut grăsos, fibroconjuctiv,
oferindu-i un relief uşor proeminent şi o consistentă moale de „periniţa”.

Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare şi

ţesut grăsos şi conjunctiv. Ele sunt acoperite pe faţă externă de piele, iar pe
partea internă de o mucoasa prevăzută cu un epiteliu pavimentos. Prezintă
foliculi polisebaceici pe faţă externă şi glande sudoripare a căror funcţie
debutează la pubertate.

4
Anatomic se unesc şi formează comisură anterioară, extremităţile posterioare
se unesc, la fel între ele şi formează comisură posterioară (furculiţa). Conţin
un bogat plex venos care în cazuri de traumatisme produce hemoragie
profuza şi hematoame extinse.

Labiile mici : Sunt formate din ţesut conjunctiv şi fibre musculare, printre
care se găsesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa
prevăzută cu un epiteliu pavimentos. Prezintă glande sebacee şi eventual
glande sudoripare.

Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernoşi, separaţi printr-un sept
incomplet. Se termină cu o extremitate proeminentă denumită gland,
prevăzută cu un fren.

Himenul: Obliterează parţial orificiul vaginal şi este format din ţesut

conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.

Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele două lături ale extremităţii

inferioare a vaginului în grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare
ramificate, alcătuite din lobi formaţi la rândul lor din acini glandulari cu
funcţie muco-secretorie.

Glandele Skene : Sunt aşezate parauretral şi se deschid pe părţile laterale

ale orificiului uretral.

Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali

superficiali şi profunzi şi de ganglionii femurali superficiali şi profunzi

Perineul : Este o formaţiune musculo-aponevrotică, care închide în jos

excavatia osoasă a bazinului.

5
Organele genitale externe :

-vaginul

-uterul - corp

- istm

- col (cervixul)

-trompe - porţiunea interstitionala

- porţiunea istmică

- porţiune ampulara

-ovarele

6
Capitolul 2. Date generale despre afectiune

2.1. Definitie

Cancerul de ovar este iniţial o boală locală. Într-un timp relativ scurt sau
mai lung
(depinde de numeroşi factori) devine boală generală cu prognostic extrem de
grav. Se caracterizează prin prezenţa sau apariţia unor noi populaţii de
celule, diferite de cele originare ovariene. Aceste celule atipice au potenţial
de multiplicare aberantă, agresivitate şi invazivitate maxime atât faţă de
ţesuturile gonadale pe care le distrug, faţă de organele vecine, cât şi faţă de
organele de la distanţă (metastaze)

2.2. Incidenţa, epidemiologia, etiologia

Prognosticul actual în cancerul de ovar este sumbru. Deoarece nu există

tehnici sigure de depistare în stadiile precoce este important să fie urmărite în special
grupele de femei cu mare risc.
Trei grupe de femei sunt foarte expuse:
 Femei care provin din familii unde există o predispoziţie genetică (factor
genetic/familii cu risc).
 Femei nulipare sau sterile (ovulaţie sistematică; cele care au beneficiat de
stimulare artificială ovariană în protocoale de FIV).

7
  Femei cu un nivel de viaţă bun (probabil în relaţie cu anumiţi factori
alimentari).

Cancerul de ovar reprezintă al treilea cancer ca incidenţă al organelor

genitale (col, corp, ovar). Incidenţa a fost estimată în ultimele decenii la 10 cancere
de ovar / 100.000 femei pe an. Supravieţuirea la 5 ani a rămas se pare neschimbată
în ultimele decenii (15-25%) faţă de cancerul de col şi cancerul de corp a căror
mortalitate în ţările dezvoltate s-a redus semnificativ prin prisma progreselor
realizate în diagnosticul precoce, tratamentul complex oncostatic (radiologie,
chirurgical, chimioterapie, imunologic / 90% în stadiul I; 80% în stadiul II). Există
comunicări care atestă supravieţuiri globale la 5 ani de până la 35-40% datorită
diagnosticului precoce, tratamentului complex medico-chirurgical.

Dacă anumiţi factori de risc sunt cunoscuţi de mai multă vreme

(ereditari), alţii sunt de dată recentă (ginecologici, respectiv efectul dăunător
al hiperstimulărilor ovulaţiei).
Există autori care consideră corio-carcinomul drept cancerul
fecundaţiei şi cancerul de ovar (tumorile epiteliale) drept cancer al ovulaţiei.

Sunt contabilizate până în prezent 3 grupe mari de factori de risc:

1. Ereditari

2. Ginecologici. FATHALLA a fost primul care a emis ipoteza că

multiplicarea şi repetiţia ovulaţiilor creşte riscul cancerului de ovar şi că acest
cancer la anumite grupe de femei poate fi considerat un cancer al ovulaţiei. În
sprijinul acestei ipoteze au fost aduşi în discuţie mai mulţi parametri:

- Paritatea;

- Contracepţia orală;

8
 - Vârsta de instalare a menopauzei;

- Prezenţa unui "sindrom de ovar palpabil în postmenopauză";

- Sterilitatea;

- Femeile cu antecedente de chiste de ovar tratate prin diverse procedee

conservatoare;

- Endometrioza;

- Cancerul de sân şi adeno-carcinomul de endometru.

3. Factorii de mediu şi alţi factori (factorii alimentari; tulburări dispeptice;

fenomene paraendocrine).

2.3. Anatomia patologică

Criteriile privind caracterul malign al tumorilor ovariene

*Macroscopice:

- flateralitatea în peste 50% din cazuri cancerele ovariene interesează

ambele ovare;

- prezenţa vegetaţiilor intrachistice şi în mod deosebit extrachistice.

*Microscopice:

După De Brux-Moricard sunt considerate drept criterii histopatologice

de malignitate.

- numărul mare al mitozelor celulare;

- anarhia celulară;

9
 - vascularizaţia dezordonată;

2.4. Explorări clinice

Tabloul clinic în cancerul precoce de ovar este needificator. În stadiile

avansate acesta poate atrage atenţia prin anumite simptome şi semne. Se
consideră totuşi că inclusiv în formele avansate semnele majore şi simptomele
lipsesc în circa 75% din cazuri. Bolnava poate solicita consultul de
specialitate pentru diverse acuze: dureri pelviene sau pelvi-abdominale,
neregularităţi menstruale, metroragii în ginopauză, tulburări urinare,
tulburări de tranzit sindrom dispeptic asociat.

Alteori este prezentă ascita. Prin examenul genital este descoperită

tumora dură sau chistică, neregulată, ce ocupă una sau ambele zone anexiale.
În stadiile avansate aproape întreg pelvisul este ocupat de un "bloc tumoral
dur", lipsit de mobilitate care înglobează uterul, anexele şi organele de
vecinătate. Simptomele în cancerul de ovar pot apare la o femeie care până
atunci era în perfectă stare de sănătate. Cele mai importante rămân:
creşterea de volum a abdomenului; scăderea în greutate / slăbirea,
emacierea; jenă sau dureri discrete pelviene; meteorism; uşor edem
unilateral al membrelor inferioare; ascita în circa 70% din cazuri cancerul de
ovar este bilateral. Ascita este prezentă doar în 12,5% din cazuri.

10
2.5. Explorări paraclinice

*Ecografia convenţională trans-abdominală permite un diagnostic de

orientare precoce, câteodată neaşteptat, constituind o explorare paraclinică
fundamentală în această patologie.

*Ecografia endovaginală cu sonde de înaltă rezoluţie (7,5 MHz) permite

chiar un diagnostic mai precoce şi mai precis.

*Ecografia tridimensională (3D) este metoda cea mai performantă. Ea

permite maximum de detalii, măsoară talia dar în special volumul tumorii,
localizează topografic tumoarea în raport cu celelalte structuri din
vecinătate, rezoluţia este aproape perfectă.

*Dopplerul color şi Power doppler permit şi ele un diagnostic cât mai

precoce şi mai precis în asociere cu ecografia tradiţională.

*Puncţia eco-ghidată.

PUNCŢIA ECOGHIDATĂ

Este explorarea legată strâns de ecografia morfologică. Ea se poate

practica sub ghidajul ecosondei tradiţionale trans-abdominale sau al celei
endovaginale. Analiza celularităţii, a unor markeri biochimici şi tumorali, a
anumitor receptori hormonali din prelevatele obţinute, poate orienta
diagnosticul spre o tumoare benignă sau malignă de ovar. Această puncţie are
valoare cu atât mai mare când se asociază dopplerul pulsat, color, power
doppler, eco-3D. Puncţia ecoghidată nu trebuie confundată cu "puncţia
clinică", eminamente "oarbă", chiar în mâinile unui specialist

11
experimentat. Puncţia formaţiunii tumorale nu trebuie confundată cu
examenul histopatologic veritabil al formaţiunii tumorale.

Examenul suveran în diagnosticul paraclinic precis al tumorilor de ovar şi

mai ales în cancerul de ovar rămâne examenul microscopic al prelevatelor
tisulare pe cupe senate multiple (cel puţin 10) din formaţiune!

PUNCŢIA DOUGLASULUI (CULDOCENTEZA)

Se puncţionează pe "valvă"sau sub ghidul degetelor introduse în vagin,

fundul de sac posterior. Se introduc cu seringa 20-30 ml de ser fiziologic în
Douglas. Apoi se aspiră cu aceeaşi seringă. Lichidul extras cu eventuale
celule exfoliate de pe ovar se examinează la microscop de către citopatolog.

SCANNERUL ŞI RMN

Scannerul:

accesibil în raport cu RMN;

poate fi practicată chiar în urgenţe;

- vizualizează mai bine calcificările şi densităţile grăsoase, invizibile

câteodată la
radiografia abdominală pe gol;

- bun când se urmăreşte vascularizaţia prin injectarea unei substanţe

iodate de
contrast bine tolerată.

RMN:

12
- nu vizualizează calcificările, dar sensibilitatea tisulară a tehnicii permite o
perfectă delimitare anatomică, eventual întărită prin produse de contrast
RMN care apar bine tolerate;

- malignitatea poate fi bănuită în faţa unei imagini heterogene (întâlnită în

83% din cazuri, după SCOUTT);

- în egală măsură este interesantă în bilanţul si urmărirea endometriozei

datorită
marii sensibilităţi în depistarea focarelor hemoragice;

- are avantaje în depistarea metastazelor osoase înainte chiar de fixarea

scintigrafică.

Se practică şi: radiografia abdominală pe gol, irigografia, urografia,

radiografia pulmonară.

PELVISCOPIA

Metoda endoscopică are valoare în tumorile de ovar mai ales atunci când este
vorba de femei tinere.

Chistoscopia evidenţiază conţinutul, prezenţa eventualelor vegetaţii

intrachistice şi extrachistice, extensivitatea extraovariană perihepatică şi
diafragmatică. Pelviscopia permite lavajul cavităţii pelvi-abdominale,
aspiratul fiind studiat citologic. Ea mai poate fi folosită în situaţia "second-
look" (la 6 luni post-operator) pentru a se cerceta eventuala diseminare
extraovariană, efectele benefice ale chimioterapiei. Pelviscopia este
avantajoasă pentru depistarea precoce a cancerelor de ovar fiind
contraindicată în stadiile avansate. Ea are valoare deosebită în cazul
tumorilor benigne, în tumorile "borderline", la femeile tinere sau la grupele

13
de femei cu mare risc. în acelaşi timp, dacă nu sunt contraindicaţii, permite
rezolvarea
chirurgicală prin pelviscopia operatorie şi examenul histopatologic
extemporaneu.

HISTEROSCOPIA

Poate culege informaţii asupra cavităţii uterine mai ales în contextul

sângerărilor anormale din perioada adultă sau în postmenopauză. Poate fi
vorba de hiperplazii de endometru determinate de o tumoare de ovar
estrogeno-secretantă, de un adenocarcinom cu metastaze în ovar, de un
fibromiom endocavitar asociat unei tumori ovariene. Biopsia per-
histeroscopică şi examenul histopatologic al fragmentelor prelevate
tranşează diagnosticul.

2.6. Clasificarea stadială a cancerului de ovar

Cancerul ovarian se stadializează prin laparotomie exploratorie care permite

evaluarea la distanţă a bolii neoplazice maligne cu punct de plecare ovarian.
în situaţia în care laparotomia nu evidenţiază boala macroscopică, aceasta
permite confirmarea sau infirmarea bolii microscopice. Atunci când este
prezentă boala macroscopică, laparotomia este continuată cu intervenţia
citoreductivă cu ameliorarea implicită a rezultatelor terapeutice.

Reguli:

Trebuie să existe confirmarea histologică şi împărţirea pe tip histologic. În

acord cu FIGO se recomandă o versiune simplificată a clasificării

14
histologice WHO a tumorilor epiteliale comune. Trebuie menţionat gradul
de diferenţiere.

Pentru T sunt necesare: examen Mc, imagistică, laparoscopie şi/sau explorare

chirurgicală.

Pentru N sunt necesare: examen fizic, imagistică, laparoscopie şi/sau explorare

chirurgicală.

Pentru M sunt necesare: examen fizic, imagistică, laparoscopie şi/sau explorare

chirurgicală.

Ganglionii limfatici regionali cuprind următoarele grupe:

- hipogastrici (obturatori);

iliaci comuni;

iliaci externi;

latero-sacraţi;

paraaortici;

inghinali.

T - tumora primară

TNM/FIGO

Tx - Tumora primară nu a putut fi stabilită

T0 - Nu se evidenţiază tumora primară;

T1/I - Tumora limitată la ovare;

15
-T1a/I A Tumora limitată la un ovar; capsula intactă, nu există tumoră pe
suprafaţa ovariană; nu există celule maligne în ascită sau lavajul peritoneal.

-T1b/I B Tumora limitată la ambele ovare; capsula intactă; nu există tumoră

la suprafaţa ovarului; nu există celule maligne în ascită sau lavajul
peritoneal.

-T1c/I C Tumora limitată la unui sau ambele ovare cu oricare din următoarele:
capsula distrusă, tumoră pe suprafaţa ovariană, celule maligne în lichidul de
ascită sau lavajul peritoneal.

T2/II Tumora interesează unul sau ambele ovare cu extensie pelvină.

-T2a/II A Extensia şi/sau implantarea la nivelul uterului şi/sau trompei

(trompelor); nu există celule maligne în ascită sau lavaj peritoneal.

- T2b/II B Extensia la alte ţesuturi pelvine; nu există celule maligne în ascită sau lavaj
peritoneal.

- T2c/II C Extensie pelvină (2a sau 2b) cu celule maligne în lichidul de ascită sau
lavaj peritoneal.

T3 şi/sau NI/III Tumora invadează unul sau ambele ovare cu metastaze

peritoneale confirmate microscopic în afara pelvisului şi/sau metastaze în
ganglionii regionali.

-T3a/III A Metastaze peritoneale microscopice în afara pelvisului.

-T3b/III B Metastaze peritoneale macroscopice în afara pelvisului cu

dimensiunea maximă de 2 cm.

16
-T3c şi/sau NI/III C Metastaze peritoneale macroscopice în afara pelvisului
cu dimensiunea mai mare de 2 cm şi/sau metastaze în ganglionii limfatici
regionali.

M1/IV Metastaze la distanţă (excluse metastazele peritoneale).

Notă:

- metastazele în capsula hepatică sunt încadrate ca T3 - stadiul III;

- metastazele în parenchimul hepatic sunt M1 - stadiul IV;

- efuziunile pleurale cu citologie pozitivă sunt M1 - stadiul IV.

N - ganglionii limfatici regionali:

Nx - nu s-a putut stabili invazia ganglionară.

N0 - nu există invazie ganglionară.

N1 - metastaze în ganglionii limfatici regionali.

M - metastaze la distantă:

Mx - nu s-au putut stabili.

M0 - nu există metastaze.

M1 - metastaze la distanţă prezente.

Clasificarea patologică pTNM

Categoriile de pT, pN şi pM corespund categoriilor de T, N şi M.

pNO - examinarea histologică a piesei de limfadenectomie pelvină va

include 10 sau mai mulţi ganglioni limfatici.

17
G - grading histopatologic:

Gx - nu s-a putut stabili.

GB - tumorile borderline (de graniţă).

G1 - bine diferenţiate.

G2 - moderat diferenţiate.

G3-4 - slab diferenţiate sau nediferenţiate.

Tabelul nr. 1.

Gruparea pe stadii:

IA T1aN0M0

Stadiul I IB T1bN0M0

IC T1cN0M0

IIA T2aN0M0

Stadiul II IIB T2bN0M0

IIC T2eN0M0

IIIA T3aN0M0

IIIB T3bN0M0
Stadiul III
T3cN0M0 orice
IIIC
TN1M0

Stadiul IV orice T, orice NM1

18
Tabelul nr. 2

Sumar

TNM ovar FIGO

T1 limită la ovar I

T1a un ovar, capsulă intactă IA

T1b ambele ovare, capsulă intactă IB

capsulă distrusă, tumoră pe suprafaţa ovarului,

T1c celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj IC

peritoneal

T2 extensie pelvină II

T2a uter, trompe IIA

T2b alte ţesuturi pelvine IIB

celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj

T2c IIC
peritoneal

19
 T3
metastaze peritoneale în afara pelvisului
şi/sau III
şi/sau în ganglionii limfatici regionali
N1

T3a metastaze peritoneale microscopice IIIA

metastaze peritoneale microscopice

T3b IIIB
dar până la 2 cm dimensiunea maximă

T3c
metastaze peritoneale peste 2 cm şi/sau
şi/sau IIIC
în ganglionii limfatici regionali
N1

metastaze la distanţă (se exclud cele

Ml IV
peritoneale).

Pentru a evalua o tumoră anexială sau o tumoră pelvină (care poate fi un cancer
ovarian), clasic, se utilizează incizia mediană pubo-xifoidiană. După pătrunderea în
cavitatea peritoneală se indică un examen citologic, fie din lichidul liber existent în
cavitatea abdominală, în special din fundul de sac Douglas, fie din lichidul obţinut
după lavajul peritoneal cu 50-100 ml ser fiziologic de la nivelul fluidului de sac
Douglas, firidelor parieto-colice şi de sub fiecare hemidiafragm. Aceste citologii au
un rol important, în situaţia în care tumora malignă pare a fi limitată, din punct de
vedere macroscopic, la ovar. Dacă există lichid de ascită în cavitatea peritoneală,
trebuie apreciat volumul acestuia şi recoltat pentru examenul citologic. Dacă nu există
nici o dovadă privind eventuala diseminare extraovariană a bolii neoplazice, rezecţia

20
tumorii ovariene trebuie făcută cu deosebită atenţie pentru a nu se rupe capsula
ovariană.

Examenul histopatologic la gheaţă a tumorii ovariene oferă informaţii în

vederea conduitei terapeutice ulterioare. Dacă se confirmă malignitatea
tumorii ovariene şi boala este aparent limitată la ovar, se explorează
sistematic toate suprafeţele peritoneale şi viscerale. De asemenea, se prelevă
biopsii peritoneale randomizate de la nivelul fondului de sac Douglas,
firidelor parieto-colice şi diafragmului. Orice aderenţă intraabdominală
prelevată trebuie verificată histopatologic, iar epiploonul trebuie decolat
(decolatare colo-epiploică şi nu omentectomie) şi verificat histopatologic.
Ulterior, se explorează spaţiul retroperitoneal, pentru a evalua ganglionii
pelvini şi paraaortici. Orice ganglion limfatic mărit trebuie biopsiat şi
verificat histopatologic la gheaţă.

2.7. Diagnosticul pozitiv

În stadii precoce diagnosticul pozitiv este dificil. Cu atât mai mult vor fi
luate în consideraţie în primul rând chisturile de ovar, suspecte şi cele
benigne ţinând cont de faptul că tumorile epiteliale canceroase ale ovarului
(adenocarcinoamele) reprezintă aproape 80% din cancerele de ovar.

2.8. Diagnosticul diferenţial

21
La femeia adultă intră în discuţie: sarcina intrauterină, mola hidatiformă,
sarcina ectopică, chiste de ovar funcţionale, fibroame uterine, chiste asociate
sarcinii, sesile sau pediculate, endometrioza, malformaţii uterine (uter
dublu, uter pseudodideif), rinichi ectopic, tumori intraperitoneale (colon, cec,
rect, sigma, mezenter), tumori retroperitoneale (chistice, solide), tumori osoase
pelviene, patologie infecţioasă tubară (BIP, piosalpinx, hidrosalpinx,
hematosalpmx), apendicită, abcese, flegmoane de ligament larg sau de fosă
pelvină, chist hidatic intraperitoneal.

La femeia în postmenopauză, exceptând sarcina, cât şi o serie de alte

afecţiuni particulare perioadei adulte (endometrioza, BIR...) rămân valabile
toate celelalte afecţiuni. Intră ta discuţie cancerul tubar (chiar dacă este
foarte rar), cancerul recto-colic, eventuale metastaze în ovar de la un
cancer de endometru, cancer de sân, cancer de stomac (tumora
KRUKENBERG), toate celelalte tipuri de tumori ovariene benigne,
"border-line" şi maligne. Dar nu trebuie uitat faptul că între 55-59 de ani
cancerul de ovar atinge un vârf maxim şi că în 80% din cazuri este vorba de
adenocarcinoame. Se vor exclude desigur "globul vezical", fecaloamele,
sindromul ocluziv (atenţie - în 50% din cazuri cancerul de ovar avansat/
carcinomatoza peritoneală produce ea însăşi ocluzie intestinală), bolile
hepatice (ciroza, hepatoame) care se însoţesc de ascită. Diagnosticul
diferenţial face apel la datele furnizate de anamneză (grupele de risc),
examenul clinic genital şi general, explorările paraclinice ţintite pe
particularităţile fiecărui caz.

22
2.9. Evoluţie

Din datele expuse până acum reies câteva observaţii importante. Cancerul
de ovar este un cancer grav cu evoluţie rapidă chiar sub tratament complex
(supravieţuire 15-35%). Gravitatea şi evoluţia sunt dependente de mai
mulţi factori: tipul histologic, gradingul de malignitate, extensivitatea
extraovariană, stadiul clinic al bolii.

Formele rapide au evoluţia cea mai severă prognosticul fiind sumbru

(adenocarcinoamele seroase în special şi carcinomul nediferenţiat). Formele
lente (border-line tumors sau L.M.P. - low malignant potenţial) au
prognostic bun. Depistarea precoce ar fi soluţia optimă pentru evitarea
cancerului de ovar, dar cu actualele posibilităţi tehnice şi economice ea va
rămâne încă multă vreme un deziderat. Adenocarcinoamele mucinoase chiar
dacă sunt mai rare decât cele seroase şi au un prognostic mai bun, constituie
apanaj al femeilor în postmenopauză spre deosebire de cele seroase, mai
frecvente la femeia adultă şi în premenopauză. Tumorile epiteliale
comune maligne sunt prezente în special în perioadele adultă şi
perimenopauză comparativ cu tumorile germinate prezente la femeia foarte
tânără.

23
2.10. Tratament

PROFILACTIC

După anumiţi autori profilaxia cancerului de ovar este iluzorie. După alţii,
accesul la informaţie, educaţia sanitară, consultul genital periodic în
tandem cu ecografia, contracepţia hormonală reală ar reprezenta factori
siguri de profilaxie şi totodată o posibilitate reală de selecţionare şi
supraveghere sistematică a grupelor de mare risc.

La aceste grupe, examenul clinic anual, ecografia de înaltă rezoluţie asociată

cu doppler color şi power doppler, puncţia ecoghidată, dozarea
markerilor tumorali (CA-125; CA 19-9; oncogena BRCA-1 de pe
cromozomul 17q), pelviscopia (chistoscopia per-pelviscopică) ar permite o
depistare precoce, o reducere a morbidităţii şi a mortalităţii prin cancer de
ovar. Mai mult, la cazurile înalt predispuse, în absenţa altor posibilităţi de
preîntâmpinare a unui cancer de ovar s-ar putea sugera, în scop profilactic
după 35 de ani histerectomia totală cu anexectomie bilaterală, pe cale
clasică (celiotomie) sau modernă (pelviscopie). Nu este poate soluţia cea mai
bună dar în absenta altor mijloace sigure, eficiente ar permite reducerea
mortalităţii prin cancer de ovar cu cel puţin 20%. Ulterior, tratamentul
tulburărilor de menopauză chirurgicală ar putea fi susţinut prin actualele
preparate existente în practică (tablete, ovule, fiolaje, patch-uri, spray-uri,
implante, unguente) în combaterea tulburărilor neurovegetative, a
tulburărilor trombotice şi aterosclerotice, a osteoporozei infarctului, uscăciunii
vaginale etc.

24
CURATIV

Intră în discuţie: chirurgia (C), chimioterapia (C.T.), radioterapia (R.T.),

imunoterapia (I.T.), hormonoterapia (H.T.), alte tipuri de tratamente
complementare sau adjuvante. Aceste tratamente se stabilesc în colaborare
(chirurg, oncolog, radioterapeut, anestezist-reanimator) în funcţie de stadialitatea
clinică, gradingul de malignitate, extensivitatea extraovariană, tipul histologic.

CHIRURGIA

Tratamentul chirurgical rămâne mijlocul tehnic fundamental în tratamentul

cancerului de ovar. Este efectuat fie în "prima intenţie" (filiera: diagnostic clinic
de mare probabilitate, intervenţie chirurgicală cu examen histopatologic
extemporaneu, continuarea intervenţiei, tratamente adjuvante post-
operatorii/chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, hormonoterapie, "second-
look" la 6 luni), fie în a "doua intenţie". Desigur că tratamentul chirurgical ca în
orice cancer depinde de stadialitatea preterapeutică TNM/FIGO.

CHIMIOTERAPIA (CI)

Chimioterapia este metoda care face apel la o asociere de droguri individual

active asupra cancerului de ovar. Dintre diferitele combinaţii acelea care
conţin o sare de platină au dat, se pare, cele mai bune rezultate (după
nivelul de răspuns şi cel de supravieţuire). În stadiile avansate, citotoxicele
cele mai agresive dau însă rezultate decepţionante (media de supravieţuire este
de 30-32 luni).

25
A. Chimioterapia sistemică

a) Monoterapia citotoxică

Agenţii alkilanţi: Melphalan (Alkeran), Levophalan; Ciclofosfamida

(Endoxan); Clorambucil (Chlorarnino-phene; Stereocyt); Ifosfamida
(Holoxan); Thiotepa.

Antimetaboliţi: 5 fluorouracil (Fluorouracile; Methotrexat (Methotrexate;

Ledertrexate) asociat cu Leucovorinîn leucopenie.

Antibiotice. Sunt reprezentate în special de anthracycline: Doxorubicin, 4 epi-

doxorubicin, THP-adriamicin (Adriblastine), actinomicina D, Bleomicina.

Derivaţi din plante (alcaloizi), Alcaloizi din pervenche (s'aschin;

brebenoc/vinca herbaceea) - preparatele Vinblastin şi Vincristin care dau
niveluri de răspuns de circa 10%.

Taxolul (extras din coajă de "If de California - lemn de tisă - Taxus baccata;
Taxus brevifolia).

Compuşi organo-metalici: Cisplatinum, Carboplatine.

Alţi agenţi citotoxici( Hexastat - hexametil-melamina).

b) Polichimioterapia (cis-piatin + ciclofosfamidă + adriamycina; recent cisplatin +

carboplatin, cis-platin + taxol).

B. Chimioterapia intraperitoneală

Calea intraperitoneală permite obţinerea unor concentraţii mult mai importante

decât cele obţinute pe cale sistemică. Numeroase studii din ultimul deceniu au
permis să se definească atât limitele, cât şi beneficiile potenţiale ale acestei căi.

26
Limite. Penetrarea agenţilor citotoxici în ţesutul tumoral este redusă la câteva
straturi celulare sau la maxim 1-3 mm. Din pricina septărilor, a aderenţelor
penetraţia soluţiilor în cavitatea peritoneală nu este uniformă/omogenă. Se
disting două categorii de agenţi în funcţie de raportul concentraţie
peritoneală/efecte sistemice:

- Agenţi cu un raport mai mare de 100;

- Agenţi care au un raport moderat (10-20).

RADIOTERAPIA (R.T.)

Radioterapia externă. Rolul radioterapiei externe ca tratament de a doua

intenţie în cancerul de ovar este destul de limitat cu toate că tumorile epiteliale
sunt în general radiosensibile. Acest tratament nu este lipsit de riscuri (radio-
ileite, radio-colite) la femei care au suportat cei mai adesea două laparotomii.
Iradierea externă este bine să fie aplicată în stadiile precoce (I şi II) ca
tratament complementar, să cuprindă pelvisul şi tot abdomenul până la
diafragm Ea trebuie să ţină cont de agresiunea asupra anselor intestinale.

Injectarea intraperitoneală de radioizotopi. Fosforul radioactiv se administrează

intraperitoneal în a doua intenţie în soluţie de ser fiziologic 500 ml timp de 2 ore.
Are perioada de înjumătăţire la 14,2 zile, eliberează numai radiaţii beta cu putere de
penetraţie de 5 mm. Pacienta se va mobiliza din 10 în 10 minute pentru a facilita
difuzarea uniformă a soluţiei. Este utilizat predominant în stadiul IB, IC fiind
contraindicat în celelalte stadii (boală reziduală mai mare de 2 cm, metastaze).

ALTE TRATAMENTE COMPLEMENTARE

A. Chimioterapia CI. asociată cu homo-grefe medulare (H.M.).

27
B. Folosirea unor noi molecule. Actualmente există studii randomizate privind
folosirea de TAXOL, TAXOTERE, cât şi G-CSF ("Granulocite –
Colonystimulating factor" permite reducerea leucopeniilor dar nu şi a
trombopeniilor) sau cu autogrefe de măduvă.

C. Imunoterapia nespecifică (vaccin BCG, Corynaebacterium parvum;

Polidin), cât şi aportul crescut de gamma globuline au fost utilizate pentru
creşterea puterii de apărare a organismului. Efectele sunt discutabile.

D. Hormonoterapia.

Capitolul 3.Îngrijiri acordate bolnavei cu cancer ovarian

28
3.1 Îngrijiri în urgenţă ;

Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziţie , pregătirea pacientei cu

cancer ovarian în urgenţă se face în acelaşi timp cu pregătirea sălii şi a
chirurgilor .

Pregătirea constă în :

o spălarea cu apă şi săpun numai a zonelor cu risc ;

o raderea cu atenţie pentru a nu provoca excoriatii ;

o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ;

o eventualele plăgi se vor pansă şi se vor proteja foarte atent ;

golirea conţinutului gastric dacă este cazul

3.2 Îngrijiri pre-şi postoperatorii

Intervenţia chirurgicală reprezintă un eveniment important în viaţă

pacientului , în general , şi femeii , în special , care va fi resimţită că un şoc
sau că o agresiune percepută în mod conştient sau inconştient .

29
Pregătirea preoperatorie cuprinde :

1.Bilanţul preoperator :

Examinări curente că hemoleucogramă ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ;

ureea sanguină şi glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ;
examen de urină ; electrocardiogramă şi un examen al secretiilor genitale .

În funcţie de vârstă şi de tarele biologice existente , medicul poate să

solicite şi alte explorări : fibrinogen în sânge , colesterol în sânge .

Alimentaţia în preziua operaţiei este uşor digerabilă , seară se mănâncă ,

eventual primeşte o cană cu ceai , pâine prăjită .Se face o clismă seară şi
dimineaţă .

2.Îngrijirile specifice :

Urmăresc : tratarea unei eventuale infecţii cu antibiotice prescrise de medic

după antibiogramă , începând cu mai multe zile înainte de intervenţie şi
continuând după aceea ; corectarea anemiei , deoarece în multe afecţiuni
ginecologice sângerarea este importantă şi repetată , ceea ce predispune la
complicaţii postoperatorii – şoc , tromboze .

3.Pregătirea locală :

Se face în funcţie de obiceiul secţiei , de regulă începând cu o zi înainte de

operaţie . Cu o seară înainte , se îndepărtează pilozitatea pubiană , se face
baie generală , se îmbracă bolnavă cu rufărie curată .

30
 Regiunea pe care se face incizia se dezinfectează cu alcool şi se acoperă cu
o compresă sterilă . Dacă acest lucru nu a fost făcut , pregătirea se poate
realiza şi în preziua intervenţiei , prin spălarea şi uscarea regiunii urmată de
dezinfecţia cu alcool sau tinctura de iod .

Cu ocazia pregătirii regiunii se observă dacă în vecinătatea zonei nu există

puncte de foliculită , eczeme , deoarece sunt surse de infecţie
postoperatorie.În dimineaţă intervenţiei se măsoară temperatura şi tensiunea
arterială .

Se îndepărtează lacul de pe unghii , este atenţionată pacienta să nu-şi dea

cu ruj , explicându-i că astfel sunt mai bine urmărite funcţiile circulatorii şi
respiratorii a căror tulburare intraoperatorie se evidenţiază prin cianoză
buzelor şi unghiilor . Înainte de intrarea în sala , pacienta îşi goleşte vezica
sau se poate monta o sondă permanentă .

Îngrijirea postoperatorie :

Trebuie avute în vedere următoarele elemente de apreciere :

-faciesul bolnavei : trebuie urmărit atent , modificarea putând să ne

informeze asupra unor complicaţii imediate , paloarea exagerată este semnul
unei hemoragii interne sau a prăbuşirii circulaţiei , cianoză este semnul
asfixiei , buzele uscate pot evidenţia deshidratarea ;

-temperatura : uşor scăzută imediat după intervenţie poate să crească

la 38 grade în prima zi , pentru că apoi să scadă în limite normale ;
menţinerea temperaturii peste 37 grade sau apariţia febrei în zilele următoare
este semn de infecţie ;

-respiraţia : amplă şi rară imediat după operaţie , datorită anesteziei

devine uşor accelerată din cauza durerii postoperatorii şi a anxietăţii ; revine

31
la normal după 24 – 36 ore ; menţinerea unui ritm alert vădeşte o
complicaţie pulmonară , iar o respiraţie zgomotoasă arată o obstrucţie ;

-pulsul : trebuie urmărit , deoarece creşterea frecvenţei şi scăderea

volumului sunt semnele prăbuşirii circulaţiei sau hemoragiei în primele ore ;
în următoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul
că în intervenţiile pe micul bazin complicaţiile tromboembolice sunt mai
frecvente ;

-tensiunea arterială : este în directă corelaţie cu pulsul ;

-diureza : nu suferă modificări importante ; prima mictiune apare de

regulă după 6 ore de la intervenţie ; infecţia vezicală favorizată de sondaj
poate fi frecvenţa prin respectarea condiţiilor de asepsie şi antisepsie şi
aplicând un unguent în jurul meatului urinar ;

-starea generală : bolnavă prezintă o uşoară tensiune a peretelui

abdominal , chiar o hiperestezie superficială , moderată şi dureri în primele
2-3 zile după operaţie ; combaterea balonării se face prin mobilizare precoce
, prin stimularea peristaltismului ; se aplică la nevoie tubul de gaze care nu
se va menţine mai mult de 2 ore ; la indicaţia medicului se poate administra
Miostin ;

-restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenţă

medicală trebuie să o aibă permanent în atenţie ; după ce trece perioada de
pareză intestinală postoperatorie , bolnavă începe să emită gaze , semne că
peristaltismul s-a restabilit ; în mod normal după 48-72 ore de la intervenţie
apare primul semn ;

-combaterea durerii : este importantă în primele zile , deoarece

durerea face să crescă anxietatea , favorizează insomnia , împiedică
confortul bolnavei ; pentru calmare şi asigurarea a cel puţin 8 - 10 ore de
somn , se administrează analgezice , tranchilizante şi barbiturice ;

32
 -supravegherea pansamentului : începe după ieşirea din sala ; se
urmăreşte imediat după intervenţie să nu sângereze , iar în următoarele zile
să se menţină uscat ;

-reluarea alimentaţiei : se va face cu prudenţă , fără să se aplice o dietă

severă ; administrarea de lichide per os începe imediat ce au încetat
vărsăturile ( dacă au existat ) şi va constă în prima zi din ceai , apă ,
limonadă , zeamă de compot , aproximativ 300 ml ; a două zi poate să
primească supă strecurată alături de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);
după apariţia scaunului se adaugă brânză de vaci , iaurt , smântână , carne
fiartă ; în continuare alimentaţia este completă , variată , vitaminizată ;

-mobilizarea : trebuie să se realizeze cât mai precoce , întrucât

diminua frecvenţa complicaţiilor venoase , evita escarele de decubit şi
favorizează creşterea amplitudinii respiratorii ; bolnavă va fi ridicată din pat
a două zi cu atenţie , dacă are tub de dren şi sondă urinară ;

Capitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice

CAZUL CLINIC NR. 1

CULEGEREA DATELOR

*Date de identificare:

Pacient: M.E.

Sex: femeiesc

33
Vârsta: 59 ani

Domiciliu: Sat Cosoteni

Ocupaţia: pensionară

Starea civilă: căsătorită

Religia: creştin-ortodoxă

Clinica de Oncologie

Data internării: 08.04.2019 ora 1040

Diagnosticul medical la internare: Neoplasm de ovar drept

Data externării: 14.04.2019

Număr total zile de spitalizare: 6.

Diagnostic medical la externare: Neoplasm de ovar drept, Std. III (T3N0Mx)

*Motivele internării:

- pentru tratament chimioterapie

*Antecedente:

a) A.H.C. - fără importanţă

b) A.P.F. - menarha la 12 ani, 2 naşteri fiziologice, 3 avorturi, menopauza la

52 de ani

c) A.P.P. - H.T.A. gradul II (T.A. = 180/100 mm Hg)

34
* Factori de risc legaţi de modul de viaţă:

- nu consumă alcool sau cafea

- nu fumează

- consumă alimente grase, condimentate

*Istoricul bolii

Pacientă în vârstă de 59 de ani, operată de neoplasm ovarian drept. Se

internează pentru conduită terapeutică.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:

Talie: 1,56 m

Greutate: 70 kg

Tip constituţional: normostenic

Stare generală: bună

Facies: normal colorat

Tegumente: normal colorate

Mucoase: umede, normal colorate

Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: normal reprezentat

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional

35
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil

Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal

conformat, puncte sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea
mişcărilor respiratorii egal bilateral, vibraţii vocale egal transmise, murmur
vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.

Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian

în spaţiul IV intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace
ritmice, puls: 68 bătăi pe minut, T.A.=180/100 mmHg, artere periferice
pulsatile, sistem venos permeabil.

Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal,

abdomen moale, suplu, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal
inferior, abdomen mobil cu respiraţia.

- vărsături: absente

- tranzit: prezent

- scaune: 1/zi

Ficat şi splină: în limite normale

Aparat urogenital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral,

micţiuni fiziologice.

Sistem nervos: R.O.T. prezente normal, orientată temporo-spaţial.

Glande endocrine: normal clinic

Examen local:

Abdomen suplu, moale, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul

abdominal inferior.

36
Rezultatele investigaţiilor paraclinice:

Radiografie toraco-pleuro-mediastino-pulmonară.

09.04.2019

Pulmon de aspect normal.

Cord în diametre normale.

Aortă derulată.

Spondiloză dorso-lombară deformantă.

Rezultatele analizelor de laborator:

10.04.20159

Glucoză: 120 mg/dl

Creatinină: 1,11 mg/dl

Fibrinogen: 611 mqy

Densitate urinară: 1027

V.S.H.: -1h-28 mm

-2h-55 mm

11.04.2019

Glucoză: 110 mg/dl

Timp de sângerare: 2'30"

Timp de coagulare: 5'45"

37
Tipul tratamentului:

Chimioterapeutic cu: Doxorubicina (35 mg/mp i.v.), Cisplatin (75-100

mg/mp).

38
 Observarea clinică privind cele 14 nevoi fundamentale

Nr. Nevoia Manifestări de dependenţă

crt.

1. De a se alimenta şi hidrata - dureri abdominale

- inapetenţă

- scădere în greutate

2. De a dormi şi a se odihni - astenie

- fatigabilitate

- somn întrerupt de durere

3. De a elimina - metroragii intermitente

- deshidratare

4. De a evita pericolele - dureri

- astenie

- inapetenţă

- nelinişte, teamă

- anemie

5. De a fi util - neputinţă, sentiment de

incompetenţă

- astenie, fatigabilitate

39
6. De a se mişca şi a menţine o bună - astenie
postură
- absenţa activităţilor fizice

- limitarea amplitudinii mişcărilor

7. De a învăţa - dificultatea de a înţelege

informaţia

- cunoştinţe insuficiente

8. De a avea tegumente curate - sângerare intermitentă

- transpiraţii

- paliditate

OBIECTIVE URMĂRITE LA ÎNGRIJIREA BOLNAVEI:

o echilibrarea psihică a bolnavei;

o pacienta să aibă o alimentaţie bogată-hiperproteică;
o calmarea durerilor;
o oprirea sângerării vaginale;

40
o suprimarea pe cât posibil a tumorei;
o asigurarea unui somn odihnitor;
o administrarea corectă a tratamentului.

41
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nr. Numele şi Diagnostic medical: Cancer ovarian Bolnavă preluată în îngrijire la data de:
crt. prenumele 08.07.2015
bolnavei: M. E.
Data
Probleme de Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
dependenta

1. -inadaptarea la - să-i asigur condiţii - am asigurat salonul - în primele zile de

condiţiile de favorabile de spitalizare spitalizare bolnava este
- am asigurat bolnavei un pat
spitalizare datorită îngrijorată, dar în urma
- lenjerie de pat şi corp confortabil şi lenjerie de pat
10.04 ruperii de mediul informaţiilor primite, a
curate curată
familial şi a lipsei atenţiei acordate şi a
de cunoaştere - să-i asigur linişte şi aer - i-am prezentat bolnavi care îngrijirilor corespunzătoare
curat aveau aceeaşi boală ea are încredere în
-agitatie
- să pun bolnava în - am informat-o despre boală personalul medical şi se
-anxietate adaptează la condiţiile de
legătură cu alţi bolnavi
- am masurat functiile vitale
spitalizare

42
 -stres cu aceeaşi boală - T.A = 135/70 mm HG - bolnava este afebrila

- să-i dau informaţii - P = 80/min - s-a stabilizat emotional

despre boală
- R = 16/min
- linistirea pacientei

2. -modificarea - să pregătesc bolnava - i-am explicat bolnavei tehnica - în urma recoltării

constantelor psihic şi fizic de recoltare a analizelor şi i-am analizelor rezultatele au
biologice - spus că nu are voie să mănânce fost:
- să pregătesc
problemă înainte de recoltare
materialele necesare VSH = 30mm/h (5-
11.04 potenţială recoltării produselor de - am pregătit materialele 10mm/h)
- stare de oboseala laborator necesare recoltării
L = 6900 (6-8 mii)
- la indicaţia medicului am
Hb = 13,1g% (12-14%)
recoltat sânge pentru: VSH, Hb,
Ht, L, M, L uree sangvină, Monocite = 2% (4-8%)
glicemie, VDRL şi urină pentru Ht = 38% (42%)
sumar urină.

43
 - T.A = 130/70 mm Hg Limfocite = 14% (26%)

- respiratii = 17 r/min Uree sg. = mg/dl (15-

40mg/dl)
- P = 79 b/min
VDRL – negativ

Glicemie – 70mg/dl (70-

110)

3. -modificarea - să pregătesc materialul - am pregătit bolnava fizic - valorile funcţiilor vitale

funcţiilor vitale – şi instrumentarul se păstrează în limite
- i-am explica în ce constau
problemă necesar măsurării normale:
tehnicile
13.04 potenţială funcţiilor vitale
T.A. = 130/70mmHg
- am pregătit materialul necesar
- pacienta prezinta - să pregătesc bolnava
T = 36-36,5 grade C
cafalee fizic - am măsurat şi notat funcţiile
vitale în foaia de temperatură R = 18-20 min
- greturi matinale - să măsor funcţiile
anexată la foaia de observaţie a
vitale P = 75-78/min
- usoara bolnavei

44
 iritabilitate - linistirea pacientei

- am administrat un 1cp
Algocalmin.

4. -disconfort - pacienta să aibă o stare - i-am asigurat repaus fizic şi - bolnava acuză dureri
abdominal datorită de confort fizic, să se psihic abdominale în primele zile
durerii abdominale poată alimenta de spitalizare dar după
- i-am asigurat regim dietetic
din regiunea intervenţiile efectuate şi
- să diminueze durerea hipercaloric
hipogastrică medicamentele
- am pregătit pacienta pentru administrate durerile se
14.04 - masurare functii
explorări funcţionale ameliorează
vitale
- am administrat medicaţia - functii vitale in limite
- tranzit intestinal
prescrisă de medic: piafen-dj- normale.
absent
2/zi, mialgin-f.-2ml-1/zi-i.v;
- T.A = 130/170 mm Hg
calmogastrin-1-2cp/3ori/zi
înainte de mese - puls = 80/min

- la indicaţia medicului am

45
 însoţit bolnava la Rx pulmonar, - respiratii = 17/min
ECO-abdominal. EKG
- temperatura 37 grade
- la indicatia medicului s-a Celsius
efectual clisma evacuatorie.

5. - scurgeri vaginale - pacienta să aibă o stare - i-am asigurat repaus la pat - la internare pacienta
neadecvate de bine, de confort şi prezenta adesea metroragii
- am observat numărul şi
cantitativ şi securitate spontane dar pe parcursul
cantitatea metroragiilor
calitativ datorate spitalizării în urma
- pacienta să aibă o stare
alterării integrităţii - am pregătit pacienta fizic şi administrării corecte a
de bine psihic
colului uterin psihic ăn scopul intervenţiilor: tratamentului, la externare

(leziunilor) - să observ eliminările examen genital, examenul pacienta nu mai prezintă

15.04 cantitativ şi calitativ secreţiei vaginale, examinări metroragii

- leucoree datorată
radiologice
leziunilor - să asigur igiena - în primele zile bolnava
canceroase vaginală prin spălături - liniştea pacientei în legătură cu este neliniştită în ceea ce

(neoplazice) problema sa priveşte şedinţele de curie-

- să efectuez pansament

- cefalee - la indicaţia medicului – terapie pe care trebuie să le

46
 persistenta absorbant efectuarea de spălături vaginale facă, dar în urma
cu soluţii antiseptice (după ce s- discuţiilor purtate despre
- masurarea functiilor
a recoltat secreţie vaginală acest tratament s-a mai
vitale
pentru examen bacteriologic şi liniştit
citologic)
- a suportat bine şedinţele
- am fixat un pansament de curie terapie
absorbant în formă de „T”
- in limite normale.
- însoţirea pacientei la examene
- T.A = 130/80 mm Hg
de curie-terapie
- R= 16/18/min
- administrarea corectă a
tratamentului la indicaţia - P = 80 b /min

medicului: cloramfenicol-1f/zi-
local; adrenostazin-f-5-10ml în
perfuzie venoasă lentă.

6. - anxietate datorită - să diminuez anxietatea - am învăţat-o să păstreze - pacienta este echilibrată

necunoaşterii

47
 prognosticului - să o informez despre raportul fizic şi psihic psihic
bolii manifestată măsurile de prevenire a
- i-am favorizat un climat de - cunoaşte regimul de viaţă
prin complicaţiilor
linişte şi securitate impus
îngrijorare,teamă,
- să cunoască regimul de
- am pregătit-o psihic în vederea - cooperează cu personalul
16.04 nelinişte viaţă pe care trebuie să-l
tuturor investigaţiilor şi medical
respecte
tratamentelor

- am informat-o despre boală şi

regimul de viaţă

- la indicaţia medicului am
administrat tratamentul:
meprobamat-cp 1/zi

7. -alimentaţie - să-i asigur un regim - pacienta să aibă un regim - din cauza durerilor
insuficientă alimentar preferenţial bogat hiperproteic abdominale, bolnava nu
cantitativ şi are poftă de mâncare şi
17.04 - să consume alimente - am alimentat bolnava
calitativ datorită - este alimentată parenteral
în cantităţi mici la parenteral: la indicaţia

48
 anorexiei intervale dese medicului am instituit perfuzie - după ameliorarea
cu ser gluconat 5%; vit.B, durerilor bolnava începe să
17.04 - să-i asigur legume,
vit.B6, vit. C se alimenteze oral cu
fructe
alimente bogate în proteine
-am masurat functiile vitale

- T.A = 140/80 mm Hg

- AV = 78 b/min

- R = 16/min

- T = 37 grade Celsius

8. - alterarea stării - să urmăresc starea - am urmărit funcţiile vitale ale - după câteva zile de
generale datorită generală a bolnavei bolnavei spitalizare cantitatea şi
bolii ritmul metroragiilor se
- să ameliorez scurgerile - am urmărit caracterele
18.04 diminuează, iar la
vaginale metroragiilor
externare bolnava nu mai
- să nu mai prezinte prezintă metroragii dar
astenie

49
 starea de astenie persistă.

50
Recomandări:

-regim alimentar;

-intreruperea contactului sexual timp de 6 saptamani;

-respectarea tratamentului conform indicatiilor;

-revenirea la control dupa 8 saptamani.

51
CAZUL CLINIC NR. 2

CULEGEREA DATELOR

*Date de identificare:

Pacient: M.V.

Sex: F.

Vârsta: 64 ani

Domiciliu: Com Maldaeni

Ocupaţia: pensionară

Starea civilă: căsătorită

Religia: creştin-ortodoxă

Data internării: 18.04.2019 ora 0945 Clinica de oncologie

Diagnosticul medical la internare: neoplasm ovarian stâng

Data externării: 24.04.2019

Număr total zile de spitalizare: 5

Diagnostic medical la externare: 1. neoplasm ovarian stâng

2. insuficienţă renală

Motivele internării:

Pentru tratament chimioterapeutic

52
*Antecedente:

a) A.H.C. - nesemnificative

b) A.P.F. - menarha la 11 ani, 1 naştere fiziologică, 3 avorturi, menopauza

la 53 de ani

c) A.P.P. - nesemnificative

*Factori de risc legaţi de modul de viaţă:

- consumă alcool moderat

- nu fumează

- consumă alimente grase, condimentate

*Istoricul bolii:

Pacientă în vârstă de 64 de ani, se prezintă în serviciul de oncologie. Se

internează pentru conduită terapeutică.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:

Talie: 1,64 m.

Greutate: 45 kg.

Tip constituţional: normostenic.

Stare generală: bună.

Facies: normal colorat.

53
Tegumente: normal colorate.

Mucoase: umede, normal colorate.

Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat.

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional.

Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil.

Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal

conformat, puncte sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea
mişcărilor respiratorii egal bilateral, vibraţii vocale egal transmise, murmur
vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.

Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian

în spaţiul IV intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace
ritmice, puls: 78 bătăi pe minut, T.A.=100/60 mm Hg, artere periferice
pulsatile, sistem venos permeabil.

Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal,

abdomen meteorizat, dureros difuz, abdomen mobil cu respiraţia.

- vărsături: alimentare

- tranzit: absent

- scaune: absente
Ficat şi splină: în limite normale

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral,

micţiuni fiziologice.

Sistem nervos: R.O.T prezente normal, orientată temporo-spaţial.

54
Glande endocrine: normal clinic

Examen local:

Abdomen suplu, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în fosa

iliacă stângă.

Rezultatele investigaţiilor paraclinice:

Examen ecografic:

18.04.2019

Ecografie abdominală fără procese înlocuitoare de spaţiu, dimensiuni

normale.

Colecist voluminos, hipoton, în rest relaţii normale.

Radiografie abdominală:

18.04.2019

Imagini hidroaerice care se proiectează în etajul abdominal superior.

Imagine hidroaerică proiectată la nivelul mediastinului.

Aspect de ocluzie intestinală.

Hernie hiatală.

Rezultatele analizelor de laborator:

19.04.2019

Glucoză: 129 mg/dl

Creatinină: 0,95 mg/dl

55
Fibrinogen: 555 mqy

Na: 144 mmol/l

K: 2,1 mmol/l

Ca: 1,08 mmol/l

V.S.H.: -1h-4 mm

-2h-7 mm

Glicozurie: 13 g%

G.P.T. 51,1 UI/l

B.T. 0,550 mg/dl

Timp de sângerare: 2'45"

Timp de coagulare: 7'

Tipul tratamentului:

Pentru tratament chimioterapeutic cu: Doxorubicina (35 mg/mp i.v.),

Cisplatin (75-100 mg/mp i.v.), Carboplatin (300-400 mg/mp/zi i.v.).

56
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nr. Numele şi Diagnostic medical: Cancer ovarian Bolnavă preluată în îngrijire la data de:
crt. prenumele bolnavei: 18.11.2015.
M.V
data
Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
nursing

1 -inadaptarea la - să-i asigur condiţii - am asigurat salonul - la internare bolnava este

condiţiile de favorabile de îngrijorată în privinţa
- am asigurat bolnavei un pat
spitalizare datorită spitalizare pronosticului bolii, dar în
confortabil şi lenjerie de pat curată
18.04 ruperii de mediul urma informaţiilor primite, a
- lenjerie de pat şi
familial şi a lipsei de - i-am prezentat bolnavi care aveau atenţiei acordate şi a
corp curate
cunoaştere aceeaşi boală îngrijirilor corespunzătoare
- să-i asigur linişte şi ea are încredere în personalul
- anxietate - am informat-o despre boală
aer curat medical şi se adaptează la
- am linistit-o psihic

57
 - fatigabilitate - să pun bolnava în - i-am administrat Mialgin la condiţiile de spitalizare.
legătură cu alţi indicatia medicului
- cefalee
bolnavi cu aceeaşi
- T.A = 150/70 mm Hg
- dezorientare boală
- A.V = 70/min
- să-i dau informaţii
despre boală - T = 37,2 grade Celsius

2. -modificarea - să pregătesc bolnava - i-am explicat bolnavei tehnica de - în urma recoltării analizelor
constantelor psihic şi fizic recoltare a analizelor şi i-am spus rezultatele au fost:
biologice - problemă că nu are voie să mănânce înainte
- să pregătesc VSH = 24mm/h (5-10mm/h)
19.04 potenţială de recoltare
materialele necesare
L = 7000(6-8mii)
- astenie recoltării produselor - am pregătit materialele necesare
de laborator recoltării Hb = 12,3g%(12-14%)

- masurarea functiilor - la indicaţia medicului am recoltat Monocite = 8%(4-8%)

58
 vitale sânge pentru: VSH, Hb, Ht, L, M, L Limfocite = 17%(26%)
uree sangvină, glicemie, VDRL şi
VDRL – negativ
urină pentru sumar urină.
Glicemie – 85mg/dl (70-110)
- T.A = 130/80 mm Hg
Sumar urină:
- A.V = 75 b/ min
- reacţie neutră - albumină -
- T = 36,9 grade Celsius
abs

- glucoză – abs

- pigmenţi biliari – abs.

În sediment: - hematii 8-
10/câmp

- leucocite 34/câmp

- modificarea - să pregătesc - am pregătit bolnava fizic - valorile funcţiilor vitale

funcţiilor vitale – materialul şi uşor modificate:
- i-am explica în ce constau
instrumentarul

59
 problemă potenţială necesar măsurării tehnicile T.A.=140/100mmHg-
funcţiilor vitale 150/80mmHg
- am pregătit materialul necesar
- să pregătesc bolnava T = 36,8 grade C
- am măsurat şi notat funcţiile vitale
fizic
în foaia de temperatură anexată la R = 96 pulsaţii/min
- să măsor funcţiile foaia de observaţie a bolnavei
P = 19 respiraţii/min
vitale

4. - disconfort - pacienta să aibă o - i-am asigurat repaus fizic şi psihic - bolnava acuză dureri
abdominal datorită stare de confort fizic, abdominale în primele zile de
- i-am asigurat regim dietetic
durerii abdominale să se poată alimenta spitalizare dar după
hipercaloric
20.04 din regiunea intervenţiile efectuate şi
- să diminueze
hipogastrică - am pregătit pacienta pentru medicamentele administrate
durerea
explorări funcţionale durerile se ameliorează
-meteorism
abdominal - am administrat medicaţia
prescrisă de medic: meprobamat-
- scurgeri vaginale
cp-3/zi, ibuprofen-dj-200mg-
cu striuri

60
 sangvinolente 2ori/zi, mialgin-f.-2ml 1/zi-i.v;

- la indicaţia medicului am însoţit

bolnava la Rx pulmonar, ECO-
abdominal. EKG

- la indicatia medicului am efectuat

spalatura vaginala , apoi am folosit
pansament absorbant.

5. - scurgeri vaginale - pacienta să aibă o - i-am asigurat repaus la pat - la internare pacienta
neadecvate cantitativ stare de bine, de prezenta adesea metroragii
21.04 - am observat numărul şi cantitatea
şi calitativ datorate confort şi securitate spontane dar pe parcursul
metroragiilor

61
alterării integrităţii - pacienta să aibă o - am pregătit pacienta fizic şi psihic spitalizării în urma
colului uterin restant stare de bine psihic ăn scopul intervenţiilor: examen administrării corecte a
genital, examenul secreţiei tratamentului, la externare
- dureri in - să observ eliminările
vaginale, examinări radiologice pacienta nu mai prezintă
abdomneul inferior cantitativ şi calitativ
metroragii
- liniştea pacientei în legătură cu
- senzatie de greata - să asigur igiena
problema sa - în primele zile bolnava este
vaginală prin spălături
- dificultate in a neliniştită în ceea ce priveşte
- la indicaţia medicului – efectuarea
stapani stresul - să efectuez şedinţele de curie-terapie pe
de spălături vaginale cu soluţii
pansament absorbant care trebuie să le facă, dar în
antiseptice (după ce s-a recoltat
urma discuţiilor purtate
secreţie vaginală pentru examen
despre acest tratament s-a
bacteriologic şi citologic)
mai liniştit
- am fixat un pansament absorbant
- a suportat bine şedinţele de
în formă de „T”
curie terapie
- însoţirea pacientei la examene de
- usoara modificare a
curie-terapie
functiilor vitale

62
 - administrarea corectă a - T.A = 150/90 mm Hg
tratamentului la indicaţia
- P = 85 b/min
medicului: cloramfenicol-1f/zi-
local; adrenostazin-f-5ml în - T = 37,1 grade Celsius

perfuzie venoasă lentă. - R = 19/min

6. - deficit de volum - pacienta să fie - - am făcut bilanţul zilnic între - pacienta este echilibrată
lichidian datorită echilibrată volemic şi lichidele ingerate şi cele eliminate nutriţional
22.04
inapetenţei, nutriţional (ingesta-excreta)
- la externare nu prezintă
transpiraţiilor corespunzător
- am administrat pe cale parentală semne de deshidratare
- manifestat prin soluţiile perfuzabile prescrise:
astenie
ser glocozat 5%;vit.B1,B6,C si am
- tegumente uscate administrat hidroxin-2cp/zi

63
7. - anxietate datorită - să diminuez - am învăţat-o să păstreze raportul - pacienta este echilibrată
necunoaşterii anxietatea fizic şi psihic psihic
23.04
prognosticului bolii
- să o informez despre - i-am favorizat un climat de linişte - cunoaşte regimul de viaţă
manifestată prin
măsurile de prevenire şi securitate impus
îngrijorare,teamă,
a complicaţiilor
nelinişte - am pregătit-o psihic în vederea - cooperează cu personalul
- să cunoască regimul tuturor investigaţiilor şi medical
de viaţă pe care tratamentelor
- functii vitale in limite
trebuie să-l respecte
- am informat-o despre boală şi normale.
masurarea functiilor regimul de viaţă
- T.A = 130/75 mm Hg
vitale
- la indicaţia medicului am
- A.V = 70/min
administrat tratamentul: jidroxizin-
2cp/zi pentru a diminua anxietatea - T = 37.2 grade Celsius

- am masurat functiile vitale

8. - posibilitatea - să asigur repaus la - repaus la pat - la externare bolnava nu

apariţiei unor

64
24.04 complicaţii pat - am supravegheat funcţiile vitale, prezintă complicaţii
diureza
- să previn infecţiile - functii vitale in limite
- i-am indicat regimul dietetic normale.
- să respecte regimul
dietetic - la indicaţiile medicului am - T.A = 130/70 mm Hg
administrat medicaţia pentru
- pacienta să prezinte - A.V = 70/min
infecţia urinară: antibiotice:
perioade de acalmie
kanamicină-fl-1g/zi-i.m., efitar-i.m. - T= 36.9 grade Celsius
cât mai lungi
la 12h

9. -alterarea,stării - să urmăresc starea - am urmărit funcţiile vitale ale - după câteva zile de
generale datorită generală a bolnavei bolnavei spitalizare cantitatea şi ritmul
24.04
bolii metroragiilor se diminuează,
- să ameliorez - am urmărit caracterele
iar la externare bolnava nu
scurgerile vaginale metroragiilor
mai prezintă metroragii, iar
- să nu mai prezinte starea de astenie se
astenie ameliorează.

65
66
Recomandari:

- urmarea tratamentului conform indicatiilor

- regim alimentar
- evitarea alcoolului si al tutunului
- evitarea efortului fizic
- interzis contact sexual timp de 6 saptamani.
- revenirea la control dupa 4 saptamani.

67
CAZUL CLINIC NR. 3

CULEGEREA DATELOR

*Date de identificare:

Pacient: B. M.

Sex: F.

Vârsta: 59 ani

Domiciliu: Rosiorii de Vede

Ocupaţia: şomeră

Starea civilă: căsătorită

Religia: creştin-ortodoxă

Data internării: 1.04.2019 ora 1030 Clinica de oncologie

Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian

Data externării: 5.04.2019

Număr total zile de spitalizare: 5.

Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian

*Motivele internării:

- pentru tratament chimioterapie

*Antecedente:

68
a) A.H.C. - fără importanţă

b) A.P.F. – menarha = 12 ani; naşteri = 0; avorturi = 0; menopauza = 51 ani.

c) A.P.P. - nu prezintă

*Factori de risc legaţi de modul de viaţă:

- nu fumează

- nu lucrează în mediu cu noxe

*Istoricul bolii:

Pacienta în vârstă de 59 ani, se prezintă la Clinica de Oncologie după intervenţia

chirurgicală pentru tratament chimioterapic.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:

Talie: 1,67 m

Greutate: 51 kg

Tip constituţional: subponderal

Stare generală: bună

Facies: palid

69
Tegumente: palide

Mucoase: umede

Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional

Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil

Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat,

puncte sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii
egal bilateral, vibraţii vocale egal transmise, murmur vezicular prezent, nimic
patologic ascultatoriu.

Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul

V intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 100
bătăi pe minut, T.A. = 130/70 mm Hg, artere periferice pulsatile, sistem venos
permeabil.

Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal,

abdomen mobil cu respiraţia, suplu, moale, dureros spontan şi la palpare în etajul
abdominal inferior.

- vărsături: absente

- tranzit: prezent

- scaune: 1/zi

Ficat şi splină: în limite normale.

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral, micţiuni

frecvente.

70
Sistem nervos: R.O.T. prezente normal, orientat temporo-spaţial.

Glande endocrine: normal clinic

Examen local:

Abdomen mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal

inferior, suplu, moale.

Ficat şi splină: în limite normale.

Rezultatele investigaţiilor paraclinice:

Examen ORL:

2.04.2019

Catar cronic rinofaringian.

Rezultatele analizelor de laborator:

2.04.2019

Glucoză: 80,8 mg/dl

Creatinină: 0,360 mg/dl

Proteine totale: 7,59 mg/dl

V.S.H.: -1h-23 mm

-2h-40 mm

Timp de sângerare: 2'45"

Timp de coagulare: 5'

Uree: 41,7 mg/dl

71
B.D.: 0 mg/dl

B.T.: 0,2 mg/dl

Fibrinogen: 555 mqy

Amilazemie: 16 mg/dl

Na: 138 mmol/l

K: 5,4 mmol/l

Ca: 1,31 mmol/l.

72
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nr. Numele şi prenumele Diagnostic medical: Cancer Bolnavă preluată în îngrijire la data de: 5.08.2015
crt. bolnavei: B.M. OVARIAN

Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome şi Evaluare

delegate

1. - deficit de cunoştinţe - pacienta să fie - am observat reacţia - teama şi preocuparea pacientei

privind perioada informată despre pacientei privind intervenţia privind întrebările fără răspuns
01.04
preoperatorie procedurile chirurgicală şi pregătirile vor afecta recuperarea psihică a
preoperatorii preoperatorii bolnavei, vor influenţa evoluţia
- stare depresiva
postoperatorie
- linistirea pacientei - clasificarea oricăror
- lipsa de interes
neînţelegeri legate de - functii vitale in limite normale.
- informarea pacientei
- agitatie consecinţele operaţiei, de
despre boala - T.A = 120/65 mm Hg
întreruperea vieţii sexuale
- masurare functii - P = 68 b/min
- am informat bolnava că
vitale
după intervenţie va intra în - T = 36,7 grade Celsius

73
 menopauză artificială - R=17 r

- acordăm timp bolnavei

pentru a pune întrebări
legate de viaţa în cuplu, a-şi
exprima temerile

- susţinerea morală a
pacientei şi a soţului ei, a
membrilor familiei

2. -posibila alterare a ritmului - pacienta să-şi poată - se măsoară funcţiile vitale - valorile funcţiilor vitale se
cardiac dincauza sângerării controla pierderile de păstrează în limite normale:
02.04 - se verifică tampoanele
sânge determinate de
-dureri in regiunea vaginale T.A.=130/80mmHg
operaţie
hipogastrica
- la indicaţia medicului am T=36 grade C
-echilibrare
recoltat sânge pentru Hb, Ht
R= 18resp/min
hidro-electrolitica spre a depista anemia
P=79 puls/min
- am observat faciesul,

74
 tegumentele, unghiile D= 1500 ml/zi

- am montat perfuzie cu - rezultatele analizelor

solutie NaCl
Hb=13,1g%
- am administrat o fiola
Ht=32% (42%)
Mialgin 2ml/IV la indicatia
medicului

3. - posibila alterare a irigării - pacienta să ştie cum să - am observat membrele - bolnava este îngrijorată de
a ţesuturilor periferice prevină semnele de inferioare la nivelul gambei apariţia tromboflebitei, dar în
03.04
datorită repausului la pat – tromboflebită (apariţia de zone roşii, urma informaţiilor primite îşi va
tromboflebite temperatură locală ridicată, modifica stilul de viaţă
induraţia de-a lungul venei,
dureri severe)

- să observ eventuala
discordanţă dintre

75
 temperatură şi puls

4. - durere legată de incizia - pacienta să înveţe să- - i-am asigurat repaus la pat - în primele zile de spitalizare
abdominală, vaginală şi controleze durerea bolnava prezintă o durere
04.04 - am administrat medicaţia
accentuată, ceea ce face ca
- stare de disconfort - să diminuez durerea antialgică prescrisă de
aceasta să nu fie capabilă să se
medic: mialgin-f-2ml-i.v;
- greata, varsaturi - evaluarea functiilor ridice din pat. După tratamentul
piafen-dj-2/zi-i.m;
vitale corect administrat pacienta poate
diclofenac supozitoare
să coboare din pat. Spre sfârşitul
- am observat
durerea spitalizării durerea s-a ameliorat.
preoperatorie la 1-2 ore
- functii vitale in limite normale
după administrarea
medicamentelor - T = 110/70 mm Hg

- am învăţat pacienta să-şi - P = 75 b/min

comprime cu palma plaga
- T = 37/3 grade Celsius
operatorie atunci când
tuşeşte şi când îşi schimbă

76
 poziţia în pat

- am masurat functii vitale

5. -deficit de cunoştinţe - pacienta să înţeleagă - am educat pacienta şi - pacienta este echilibrată psihic
despre autoîngrijirea după toate restricţiile, dieta, familia
05.04 - cunoaşte regimul de viaţă impus
externare controlul durerii şi
- contactul sexual i se
limitarea activităţii - cooperează cu personalul
-prezinta deficit de permite după 4-8 săptămâni
sexuale medical
autoingrijire
- să elimine efortul fizic, să
nu urce pe scări 1-2
săptămâni, apoi se
acomodează treptat până
ajunge la normal

- să limiteze munca grea, nu

ridică obiecte grele 4
săptămâni

- să consume un regim

77
 bogat în proteine

6. -perturbarea imaginii - pacienta să se - am purtat discuţii de - în primele zile de spitalizare

corporale după intervenţie, adapteze la imaginea încurajare ca şi cum nimic pacienta este anxioasă, dar în
05.04
evidenţiată prin percepţia corporală nu s-ar fi întâmplat urma discuţiilor purtate este
propriei persoane ca fiind echilibrată psihic
- să cunoască regimul - să-şi împărtăşească
lipsită de feminitate,
de viaţă pe care trebuie sentimentele de teamă, de - functii vitale in limite normale
datorită pierderii uterului
să-l respecte nesiguranţă, persoanelor
- T.A 130/75 mm Hg
importante din anturaj
- masurare functii
- P = 78 b/min
vitale - am informat-o despre
boală şi regimul de viaţă - T = 37 grade Celsius
- asigurarea suportului
psihic

78
Recomandari:

- interzicerea efortului fizic

- consultarea unui psiholog
- respectarea igienei corporale
- revenirea la control la 8 saptamani
- contact sexual interzis 6 saptamani.

79
CONCLUZII

Cancerul de ovar necesită îngrijiri complexe, atât pentru funcţiile biologice

(respiraţie, circulaţie, digestie) cât şi pentru treptele superioare ale piramidei lui
Maslow.

De asemenea, pacienţii diagnosticaţi cu cancer de ovar necesită îngrijiri

particulare:

Specifice vârstei:

Datorită modificărilor fiziologice care apar la vârstnici (scăderea acuităţii vizuale şi

auditive, deglutiţie dificilă datorată reducerii secreţiei salivare, reducerea masei şi
forţei musculare, reducerea amplitudinii mişcărilor articulare, scăderea capacităţii
de reacţie la stimuli, scăderea memoriei etc. aceşti pacienţi necesită îngrijiri
speciale din partea nursei, deoarece au potenţial de accidentare foarte mare, în
acest sens, nursa va avea o acţiune didactică, explicând pacienţilor modificările
care au survenit odată cu vârsta şi cum trebuie evitate pericolele. În acelaşi timp,
nursa va supraveghea atent pacienţii pentru a evalua capacitatea lor de înţelegere şi
îi va ajuta în mobilizare.

Specifice tratamentului chimioterapic:

Post-terapeutic apare durerea, imobilitatea, alimentaţia inadecvată în deficit,

anxietatea, riscul complicaţiilor: vărsături, evisceraţii, tromboflebita, complicaţii
pulmonare etc.

80
Nursa are rolul de a administra medicaţia antialgică pentru calmarea durerilor, să
asigure echilibrul hidro-electrolitic, să ajute pacienţii să-şi recapete independenţa
în mobilizare, să prevină complicaţiile post-terapeutice şi să supravegheze
vindecarea.

Specifice pacienţilor în faza terminală:

De mare importanţă la pacienţii diagnosticaţi cu cancer de ovar este psihoterapia.

Aceşti pacienţi trebuie consiliaţi şi ajutaţi să se adapteze noii situaţii. De aceea,
printre calităţile nursei care îngrijeşte un pacient cu cancer de ovar trebuie să se
numere şi capacitatea de a oferi suport, de a fi un bun psiholog.

Nursa are un rol important în promovarea bunăstării, menţinerea autonomiei,

prevenirea izolării, asigurarea reconfortării spirituale, precum şi asigurarea
susţinerii familiei pacientului.

81
BIBLIOGRAFIE

Azamfirei, L., Juncu, D.N., Medicină intensivă, vol. 3, Ed. Prisma, Târgu-Mureş, pag. 511-
512.

Benson, H.J., Gunstream, E.S., Talaro, A., Talaro, P.K., Anatomy and Physiology.
Laboratory text book, fifth edition, W.C.B. Braun Publishers, United States of America,
1992.

Civetta, J.M., Taylor, R.W., Kirby, R.R, Critical care, J.B. Lipincott Company,
Philadelphia, 1998, pag. 541-564.

Creager, J.G., Human anatomy and physiology, second edition, W.M.C. Brown Publishers,
1993, United States of America, pag. 684-693.

Papilian, V., Anatomia omului, vol. 2, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982, pag.
110-136.

Tehrman, W.E., Cancer, W.B. Saunders, Montreal, 1992, pag. 1192-1198.

Thorton, B., Cete 10 legi universale ale sănătăţii, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2003.

Titircă, L., Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali, Ed.
Viaţa Medicală Românească, 2001, pag. 73-76, 335-338, 364-365.

82
Titircă, L., Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001, pag. 335-339.

83
84