CURS 1 Microbiologia este stiinta care se ocupa cu studiul microorganismelor(organisme vizibile

numai cu aparate speciale, capabile sa mareasca o imagine de cateva zeci, pana la 100 de mii de ori, cu
structura unicelulara sau subcelulara relativ simpla)
Cuvantul microorganisme provine de la micro=mic si bios=viata . Microorganismele sunt reprezentate
de: alge, fungi, bacterii, virusuri, viroizi, prioni.
In evolutia microbiologiei ca stiinta se remarca 4 etape impotante:
1) ETAPA INITUITIVA din antichitate pana in prima jumatate a secolului 17. In acesta perioada se
elaboraza teoria contagiunii: bolile sunt provocate de niste particule nummite seminaria,
entitati vii capabile de multiplicare
2) ETAPA DESCOPERIRII BACTERIILOR , 19 se descopera microscopul, si se fac primele incercari de
clasificare a microorganismelor, bacteriile se scot din regnul animal si se introduc in regnul
vegetal pe baza existentei peretelui celular. Se infirma teoria aparitiei spontane sustinuta de
unii clerici ai timpuli care afirmau ca bolile erau provocate de forte divine de natura vegetala.
3) ETAPA FUNDAMENTARII BACTERIOLOGIEI CA STIINTA este dominata de numele a doua mari
personalitati: Robert Koch si Lois Pasteur
Lois pasteur- de profesie chimist, toata viata si-a dedicat- studierii microorganismelor. Motivul
pentru care si-a schimbat domeniul de activitate a fost faptul ca in urma studierii unor reactii
chimice si-a dat seama ca acestea sunt produse de microorganisme.
Contributii:
- a demonstrat natura microbiana a fermentatiilor
- a demonstrat rolul drojdiilor in fermentatia alcolica,
- a studiat bolile vinului si ale berii,
- a studiat fermentatia lactica si butilica si a demonstrat ca prin incalzire vinul isi prelungeste
perioada de conservar; procedeul este folosit in industria alimentara sub denumirea de
pasteurizare.
CURS 2
BACTERIOLOGIA
Unitatea structurala a lumii vii este considerata a fi celula. Cu cat microorganismele sunt mai mici, cu
atat asemanarile dintre ele sunt mai mari.
Lumea vie a fost impartita de catre Linee in 2 regnuri: regnul animal si regnul vegetal .

Au fost impartite in 4 diviziuni:

- Protozoare, apartin regnului animal, organizare uniceulara tip de diviziune eucariota.
- Fungi tocmiceti, apartin regnului vegetal unicelulare, tip de diviziune eucariot.
- Bacteriile organisme cu structura si mai rudimentara decat diviziunile prezentate anterior care
prezinta perete celular ( fapt carele deosebeste de protozoare) cu o structura chimica diferita,
speciala, fapt care le deosebeste de fungi. Au fost incadrata in regnul procariota.
- Regnul vira, include virusurile formatiuni cu structura si mai rudimentara decat a bacteriilor, cu
material genietic alcatuit dintr-o singura molecula AND sau ARN fara echipament enzimatic
propriu, parazite obligatoriu pe plante, animale sau bacterii.
CURS 3
BACTERIILE sunt organisme unicelulare , cu tip de organizare procariot caracterizat prin abesnta
structturilor intracelulare despartite de membrana.
Materialul genetic este alcatuit dintr-un singur cromozom format dintr-o molecula mare de ADN si
unicatati extreacromozomale numite plasmide formate din molecule mici de ADN care reprezinta 1%
din materialul genetic.
 Bacteriile nu au mitocondrii, aparat golgii si reticul endoplanmatic. Aceste functii sunt
indeplinite de catre membrana citoplasmatica. Undele bacterii prezinta pe fata lor organite
celulare numite cili sau flagel, pili sau fimbrii.
 Bacteriile prezinta sistem enzimatic propriu putandu-si efectua metabolismul prin reactii
chimice.
 substantele nutritive intra in celula, hranirea se realizeaza prin absorptie, iar daca ne referim la
necesarul de energie hranirea poate fi de tip chimiotrof sau fototrof.
 Inmultirea se realizeaza prin diviziune simpla.
MORFOLOGIA CELULEI VEGETATIVE
Bacteriile sunt organisme unicelulare, asexuate cu celula somatica identica cu cea reproductiva cu tip de
organizare procariot (cu nucleu, fara membrana cu un singur cromozom) la o celula bacteriana
distingem structuri esentiala: nucleu, membrana , citoplasma, acestea alcatuiesc plasmodiu, iar la
majoritatea bacteriilor tipice acesta este protejat de un perete rigid
Structuri neesentiale- cel de-al 3 invelisi, numit capsula si organite ( cil, flagel, pili)
Forma bacteriilor, dstingem mai multe categorii:
1. Forme princiapale
- forma de coc (sferic sau oval)
- forma de bacil
- vilion
2. forme intermediare
- cocoida
Cocobacil
3 forme ramnificata
-lanciolata
-remiforma
DIMENSIUNEA BACTERIILOR 1 pana la 7 micrometrii(bacilul si clorstidrum)
Modurile de grupare ale bacteriilor
Gruparea diplo-Bacilii pot fi asezati unul in prelungirea celuilalt, sau sub un anumit punct, in forma literei
„V”
Gruparea strepto-Mai multi coci grupati in lant,
Gruparea tetrada – 4 coci
Gruparea sarcina-8 coci sau 2 tetrade
Gruparea palisada-mai multi bacili asezati in paralel asemanator dintilor unui pieptan
Gruparea stafiler- mai multi coci asezati in forma de ciorchine.
Gruparea faliment
Gruparea ramnificata
Gruparea in litere chinezesti- mai multi bacili pozitionati assimetric
Dimensiunea si modul de grupare al bacteriilor nu sunt fixe.
Polimorfismul trebuie acceptat cu diferite grade de intensitate datorita actiunii factorilor externi si a
mediului in care se gasesc bacteriile.
CONSTANTELE FIZICE ALE BACTEROOLOR se refera la suprafata, volum si greutate specifica prezinta
valori mai mari decat in cazul organismelor superioare.
Densitatea bacteriilor umede este apropiata de cea a apei, valoarea acesteaia scazand daca continutul in
lipide creste

STRUCTURACELULEI BACTERIENE- bacteriile au o structura complexa care se pune in evidenta prin

metode de investigatii speciale. Structura bacteriilor este alcatuita prin invelis si continut
INVELISUL ESTE ALCATUIT DIN MEMNBRANA CITOPLASMATICA, PERETE celular si capsula .
Membrana citoplasmatica- structura fina, grosime 7,5-10nanometrii, fara rezistenta mecanica, cu
structura lipoproteica(40%lipide 60% proteine).

Curs 4
Rolurile membranei citoplasmatice
- Delimiteaza celula de mediul inconjurator
- Intervine in procesele de diviziune celulara si sporogeneze
- Reprezinta sediul unor echipamente enzimatice cu rol in respiratie si in unele procese desinteza
celulara.
- Intervine in reglarea presiunii osmotice.
- Asigura patrunderea substantelor nutritive si eliberarea metabolitilor ( rol de filtru selectiv)
- Exclude substantele care nu au sistem de transport
- Impiedica accesul substantelor cu molecula mare si a celor cu structura specifica, exceptie ADN
- Membrana citoplasmatica si mezozomii reprezinta sediul unor enzime respiratorii
Mezozomii rezulta prin plierea si invaginarea membranei citoplasmatice catre interior.
Pot avea forma veziculara sau tubulara.
O celula bacteriana poate avea unul sau doi mezozomi care fac legtura intre peretele celular si nucleu.
Rolul mezozomilor: suplinesc rolul lizozomilor si al mitocondiilor de la celulele eucariote; intervin in
unele procese secretorii, cum ar fi eliberarea penicininazei din celule.
Reprezinta segmente speciale fixate pentru patrunderea ADN-ului transformat.
Peretele celular prezinta o grosima de 17 pana la 35 nanometrii, mai mare decat a membranei
citoplsmatice de care adera prin stratul sau bazal.
Structura sa chimica determina grosimea, afinitatea tinctoriala si elasticitatea.
Peretele celular la bacteriile Gram-pozitive este mai gros si mai rigid decat cel al bacteriilor Gram-
negative care este mai subtire si mai elastic.
Peretele celular Gram pozitive este alcatuit dintr-un strat de peptidoglicani sau mureina cu o
componenta peptidica si una glicanica Peretele celular la Gram negative este mai subtire si mai elastic,
are o structura complexa fiind alcatuit dintr-o membrana externa si un strat lipopoligucidic
Spatiul periplasmic este situata intre membrana citoplasmatica si peretele celular. Reeprezinta sediul
unor enzime ca fosfataza alcalina, deoxiribonucleaze care pregatesc substantele care au traversat
peretele celular sa patrunda in membrana citoplasmatica
Rolul peretelui celular:
 - Mentine forma celulei
- Are un rol redus in permeabilitate datorita structurii porilor care nu lasa sa treaca decat
substante cu greutate moleculara redusa
- Protejaza celula impotriva actiunii fizice, mecanice si chimice a factorrilor din mediul extern.
- Asigura mobilitatea fiind suport pentru cili, in cazul bacteriilor ciliate.
- Intervine in procesele de nutritie si in cele secretorii datorita porilor
- Are rol in reglarea presiunii osmotice interne
- Permite diferentierea tinctoriala a speciilor bacteriene
- Nu are functie metabolica
Desi indeplineste numeroase functii, bacteriile isi pot continua activitatea si prin distrugerea
peretelui celular
. O dovada in acest sens o constituie protoplastii.
Protoplastii sunt celule bacteriene carora li sa distrus peretele celular sub actiunea lizozimului sau a
penicilinei. Pastreaza caracteristicile celulei din care provin, insa au si proprietati specifice: forma
rotunda indiferent de forma bacteriei din care provin; intotdeauna prin metoda de colorare Gram se
coloreaza in rosu, nu sunt mobili ; se divid dar nu formeaza colonii vizibile pe agar; protoplastii nu iti pot
reface peretele celular.

Sferoplastii sunt celule bacteriene ale caror perete celular este distrus partilal sub actiune lizozimului,
deoarece acesta nu actioneaza asupra componentelor lipidice
CAPSULA
Apare la anumite specii bacteriene si in anumite conditii.
Speciile patogene capsuleaza in interiorul organismului, iar in conditii de laborator se dezvolta pe medii
de cultura care contin plasma, ser.
Apare ca o retea fibroasa, poliglucidica in jurul celulelor bacteriene si este recunoscuta sub denumirea
de glicocalix. In functie de modul de aderenta, constitutie exista 4 tipuri de capsula:
1. Microcapsula apare ca o retea foarte fina invizibila la microscoul optic, o putem intlnii la
pasteurella.
2. Capsula propriuzisa prezinta o grosime egala cu a celulei bacteriene, inconjoara celula
bacteriana si este vizibila la microscopul optic, o putem intalnii la bacillus antrhacis
3. Substana mucoasa capsulara, nu adera la celula
4. Zooglea, structura mucilacinoasa, inconjoara si o intalnim la bacteriile saprofite din natura.

Curs 5

Capsula reprezinta rezultatu activitatii biosintetice a celulei fiind determinata genetic si

supusa variatiilor fenotipice si genotipice.
Variatiile fenotipice sunt reprezentate prin actiunea factorilor externi dintre care cel mai
important este organismul infectat.
Variatiile fenotipice se refera la mutatiile suferite de bacterii. Tulpinele acapsulogene sunt
apatogene, dar isi pastreaza proprietatiile antigenice fiind folosite in prepararea unor
vaccinuri.
 Rolurile capsulei:
- Capsula reprezinta un factor de virulenta
- Are rol de adezina, permitand fixarea bacteriilor de celulele indvizilor infectati
- Protejaza bacteriile impotriva actiunii bacteriofagilor si protozoarelor.
- Reprezinta un sediu pentru substantele antigene( bacillus anthracis)
Prin pierderea capsulei bacteriile nu mor, iar coloniile rugoase se pot transforma in colonii netede
sau mucoase.
GLICCOCALIXUL
Prezinta o structura asemanatoare capsulei dar mai simpla, unii autori nu o considera o entitate
separata.
Este alcatuit dintr-o retea piliglucidica in exteriorul celulei bacteriene prezenta in conditii naturale dar
absenta invitro.
Ajuta bacteria sa se fixeze de celule si totodata are su un rol patogen declansand si mentinand undele
infectii la nivelul mucoaselor digestive si urinare.
CITOPLASMA este un sistem glanular, complex, amorf, cu consistenta unui gel alcatuit din glucide, lipide,
proteine, saruri minerale si apa. Ca si mod de organizare difera de cea a celilelor eucarote include
materialul genetic si structuri granulare incluzii si vacuole. Pe masura ce celulele imbatranesc
citoplasma se retracta, isi pierde afinitatile tinctoriale si se transforma in structuri granulare cu vacuola.
Strauctura granulara este conferita de prezenta zecilor de mii de granule de ARN r cunoscute sub
denumirea de ribozomi sau granulele lui palade .
Reprezinta 89-90% din total ARN si intervin in sinteza proteinelor.
In citoplasma bacteriana exista si ARN de transfer care reprezinta 10-20% din total ARN
RAPIDOZOMII apar in citoplasma unor bacterii, au o structura ribonucleoproteica, forma tubulara
INCLUZIILE-formatiuni tubulare care apar ca mase depolimeri organici sau anorganici. Ca si semnificatie
biologica, se pare ca reprezinta rezerve de substante nutritive care se acumuleeaza in celule pe masura
imbatranrii.
MAGNETOZOMII sunt incluzii care contin fier sub forma demagnetita, apar in citoplasma bacteriilor
acvatice si au rol in deplasare.
Vacuolele – apar de regula in cazul celulelr tinere, contin apa sau gaz(azot) si intervin in reglarea
presiunii osmotice fata de mediul extern.
CROMATOFORII – reprezinta aparatul fotosintetic, al bacteriilor fotosintetizante si actioneaza printr-un
mecanism asemanator fotosintezei. La bacteriile din genul chlorovyum apar sub forma unor vezicule
rotunde.
PIGMENTII apar in citoplasma unor bacterii, reprezinta criteii importante de identificare a speciilor, iar
semnificatia biologica nu este pe deplin cunoscuta
CITOPLASMA reprezinta sediul central am metabolismului celuar. Aici au loc procesele de asimilarie a
substantelor nutritive din mediile de crestere, procesele de dezasimilatie si transformarile calitative care
influenteaza unele procese cum sunt: multiplicarea si sporogeneza.

ORGANITE CELULARE
Anumite specii bacteriene prezinta organite celulare numite cili si fili.
Cili sunt filamente lungi (cu o lungime de 2 ori mai mare decat cea a celulei bacteriene) ondulate regulat
si flexibile. Au o grosime foarte mica- 0,01-0,02 micrometrii. Datorita faptului ca sunt foarte subtiri cilii
nu se pot vedea decat la microscopul electronic. Necesita metode speciale de colorare, iar in practica de
laborator se pun in evidenta prin preparate proaspete intre lama si lamela sau prin cultivari pe medii
semisolide sau solide unde formeaza colonii difuzabile in masa mediului sau se poate constata
fenomenul de roire sau aparitia de film continu.
CRITERII IMPORTANTE DE IDENTIFICARE A SPECIILOR, toate bacteriile care prezinta cili sunt mobile. In
functie de prezenta sau absenta numarul si dispozitia pe suprafata celulelor exista:
1. Bacterii fara cili- atricha
2. Bacterii care prezinta un singur cil situat la una din extremitatile celulei-
monotricha(pseudomonas aeuroginosa)
3. Bacterii care prezinta cate un cil la ambele extremitati –amfitricha
4. Bacterii care prezinta mai multi cili la una din extremitati- lamfotricha
5. Bacterii care prezinta cili pe toata suprafata celulei- peritricha( E coli, unele specii din
colstridium)
Cilii apar la bacili si vibrioni, mai rar la coci. Cili prezinta un corpuscul bazal format din 2 discuri la
bacteriile grampozitive si patru discuri la gramnegative. Cele patru discuri se numesc:
1. Discul M ( disc de membrana sau disc rotor)
2. Discul S- situat submembranar si semai numeste si disc stator
3. Discul P
4. Discul L- situat in memb externa.
Cele patru discuri sunt interconectate printr-un ax longitudinal. Intre acesta si filament exista „carligul”
sau articulatia flexibila. Din punct de vedere chimica, cili au o structura proteica, fiind alcatuiti din
flagelina cu o structura asemanatoare miozinei.
ROL – ajuta bacteriile, le dirijeaza, acestea patrund in tesuturi si ajung la substantele nutritive de care au
nevoie pentru hranire.
CURS 6

PILI- sunt organite celulare prezente la anumite specii bacteriene

- Apar sub forma unor apendici filamentosi, subtiri, mai scurti decat cilii, dispusi foarte des pe
suprafata celulei.
Din punct de vedere chimic au o structura de natura proteica dar care se deosebeste antigenic de cea a
cililor.
Pili sunt prezenti in cazul bacteriilor gram negative si mai rar in cazul celor gram pozitive care se
coloreaza in albastru-violet.
Corunebcterium in functie de proprietatile morfologice, numar si functii biologice se pot impartiiin mai
multe categorii, se pot imparti de la 1 pana la 5 roman si tipul f
Rolul fimbrilor- maresc gradul de vitalitate al bacteriilor si rezistenta la fagocitoza .
- Favorizeaza aderarea celulelor la epitelii inducand colonizarea.
- Maresc gradul de aderare a unor hematii inducand hemaglutinarea
- Determina aparitia de membrane in mediul lichid
Tipul „F” intervine in mediul de conjugare a bacteriilor, favorizand lipirea a dua bacterii, pilul F are rol de
organ copulator cu transfer de ADN.

MORFOLOGIA SPORULUI BACTERIAN

Unele specii microbiene atunci cand nu intrunesc conditii optime pentru dezvoltare se pot transforma in
spor.(bacilus, colstridium) sub aceasta forma pot rezista cativa ani, pana la zeci de ani. Sporul se
formeaza in interiorul celulei( memb citoplasmatica)de unde si denumirea de endospor. De regula intr-o
celula bacteriana se formeaza un singur spor mai rar 2 spori ( mai rar bacteriile disporulate). Sporul nu
repezinta o forma de inmultire, exceptie actinomicetele unde sporul actinomicetele reprezinta o forma
de inmultire ca la ciuperci. Actinomicetele sunt forme intermediare intre bacterii si ciuperci , iar recent
au fost introduse in grupa bacteriilor. Fenomenul de transformare a celulei vegetative in spor se
numeste sporogeneza.
Sporogeneza are loc in 4 etape:
1. Pregatirea celulei pentru sporogeneza- are loc contopirea materialului genetic, fragmentarea
acestuia si reorganizarea in 2 cromozomi separati.
2. Formarea presporului care rezulta prin invaginarea membranei citoplasmatice cu forma uni ser
transversal
3. Evolutia separata a celor doua segmente: prespor si sporangiu ( presporul mar este gradul de
opacitate fata de actiunea luminii, iar rangul la unele specii intruneste toate proprietatile celulei
vegetative iar la alte specii dispare)
4. Maturarea sporului- reprezinta o etapa in care sporul prezinta proprietati specifice: cresterea
rezistentei fata de actiunea agentilor fizici si chimici; se reduce metabolismu; se reduce volumul(
datorita faptului ca, compusii se gasesc in forma concentrata); se formeaza invelisurilie sporale.
Sporii au forma rotunda sau ovala cu dimensiuni mai mici decat cele ale vegetative, 1,5-2 microni
lungime cu un diametru transversal de 1,2.
De la interior catre exterior invelisurile sporale sunt:
1. Inima sporului- „core” este alcatuita din sporoplassma( corespunde citoplasmei celulei
vegetative si nucleoplasma.
2. Membrana intern –„intina”-
3. Cortexul
4. Membrana externasau exina- structura plucicelulara
5. Exosporium- apare la anumite specii bacteriene (corespunde capsulei celulei vegetative)
6. Apendicii sunt situati la una din extremitatile sporului, au forma tubulara si prezinta functii
biologice incomplet cunoscute
7. Corp paraspolal- formatiuni cristaloide, apare la anumite specii( subtilius si mechaterius)
Raportul dintre spor si sporangiu reprezinta criterii importante de identiicare a speciilor. Sporii pot fi
liberi, integreti sau atasati.
Particularitatile fiziologice, metabolice si biochimice ale sporilor:
Sporii prezinta un continut mai mic in apa, saruri de fosfor, potasi si acizi nucleici si un continut mai
mare in ioni de calciu, magneziu, mangan comparativ cu celula vegetativa
Nu prezinta permeabilitate fata de colorantii obisnuiti necesitand metode speciale de colorare.
Sporul reprezinta o forma dormanta a bacteriei la nivelul careia nu se realizeaza schimburi de substante
cu mediul exterior; metabolismul este foare redus, nu creste si nu se multiplica; volumul este scazut
datorita continutului scazut in apa.
Prezinta rezistenta la actiunea factorilor fizici, rezista si la 180 grade caldura uscata si 120 caldura umeda
comparativ cu celula vegetativa care se distruge la 60 grade caldura umeda
Rezista la uscaiune
Rezista la actiunea agentilor chimici.
GERMINAREA reprezinta procesul prin care sporii se trensforma in celule vegetative; cand se intalnesc
conditiile optime
INITIEREA GERMINARII-sporul crestein volum datorita absortiei apei si incepe sa-si piarda
caracteristicile. Invelisurile sporale la unele specii se lizeaza, iar la altele se dezintegreaza.
DEZVOLTAREA POSTGERMINATIVA- se redobandesc toate caracteristiile fiziologice si morfologice ale
celulei vegetative.atat sporularea cat si germinarea sunt determinate genetic gasindu-se sub controlul a
circa 50 de gene.
Ambele procese sunt influentate de facorii de mediu
SPORURAREA ESTE INFLUENTATA DE TEMPERATURA NEFAVORABILA , uscaciune, lipsa substantelor
nutritive din mediu, prezenta oxigenului in cadrul bacteriilor anaerobe.
Germinarea este influentata favorabil de temperatura, umiditate, soc termic, ph cuprins intre 6 si 8,
prezenta unor substante cum a fi glucoza, alfa alanina
Infectiile produse de bacteriile sporogene sunt considerate in general neradicabile, iar in industria
alimentara prezenta bacteriilor sporulate creeaza dificultati in ceea ce priveste procesarea si
conservarea alimentelor.

FIZIOLOGIA BACTERIILOR
COMPOZITIA CHIMICA A BACERIILOR
Celula bacteriana este alcatuita din elemente sau compusi anorganici cu molecula mica, caracteristici
tuturor organismelor cu molecule mici precum si compusi organici cu molecula complexa
a) Compusi anorganici cu molecula mica
1. Apa reprezinta 75, pana la 85% din greutatea umeda a bacteriilor, se poate gasii in stare libera
sau in forma legata, sta la baza desfasurarii tuturor proceselor vitale in ea fiind dispersate
substantele nutritive si metabolitii. Are rol de reactiv pentru reactiile metabolice si reprezinta
etapa finala in cazu reactiilor oxidative.
2. Substantele minerale- reprezinta 2 pana la 30% din greutatea uscata a celulei bacteriene, acest
proces variind in funnctie de specie, varsta culturii microbiene si compozitia mediului.
Principalele elemente care intra in compozitia substantelor minerale sunt: fosfor, sulf, oxigen,
hidrogen, clor, fier si in prop mai mica cupru , magneziu, zing.
Rol, favorizeaza schimburile de substante cu mediul, intervin in reglarea presiunii osmotice la nivelul
membranei citoplasmatice. Activeaza unele sisteme enzimatice, regleaza ph-ul si optentilulredox.
Intra in structura unor constituenti celulari.
b) Compusi organici cu molecula complexa
1. Glucide- acestea preprezinta 4 pana la 25% din greutatea uscata a celulei bacteriene. Intalnim
mono, di, tri si polizaharide si polimeri complexi. Spre deosebire de celula vegetala, celula
bacteriana nu contine celuloza
Rol- energetic si plastic
2. Lipide –reprezinta 1 pana la 20% din greutatea uscata a celulei bacteriene, procent care variaza
in functie de specie,varsta culturii, si compozitia mediului in care se gasesc. Reprezinta o rezerva
nutritiva cu potential energetic superior. In celula bacteriana se gasesc in principal fosfatide,
gliceride si mai rar ceruri
3. Acizi nucleici- in celula bacteriana se gasesc ambele tipuri de acizi nucleici, ADN si ARN
ADN-ul reprezinta reprezinta cromozomul bacterian, fiind alcatuit din 1500 perechi de
nucleotide cu o greutate moleculara de 2,5x109
ARN-ul se gaseste in citoplasma sub forma de ARN de transfer, mesager si riboomal
ARN-ul din membrana citoplasmatica se gaseste in cantitati nesemnificative..ARN-ul total
reprezinta 10-20% din greutatea uscata a celulei bacteriene. ADN-ul extracromozomal sau
plasmidic se gaseste in cantitati nesemnificative.
4. Proteinele reprezinta 60% din greutate uscata a celulei bacteriene, au rol important in
desfasurarea functiilor vitale, se gasesc in stare libera sau legate de molecule neproteince
formand camplexi lipo sau glicoproteici.
Proteinele se impart in 2 mari categor:
PROTEINELE CONSTITUTIVE SI ENZIATICE
Proteinele enzimatice catalizeaza reactiile metabolice si alcatuiesc ansamblul sau echipamentul
enzimatic al baceriilor. Sinteza enzimelor este determinata genetic.
Bacteriile poseda mecanisme de control care confera posibilitatea sintezeide enzime in functie
de nevoi. In functie de locul de actiune in raport cu celula exista:
EXOENZIME acestea sunt sintetizate in interiorul celulei si difuzabile in masa mediului,
transformand substantele cu molecula complexa in substante cu molecule mici, usor accesibile
bacteriilor.
ENDOENZIME sunt nedifuzabile in masa mediului ,la randul lor pot fi: solubile( separabile din
lipaze) si particulate(neseparabil de celule)
Enzimele se pot impartii in 3 mari grupe:
A1. constituitive, care sunt enzimate in permanenta de clula bacteriana
A2 inductibile apar in prezenta unui anumit substrat nutritiv
A3 mutative, apar in cazul unor mutatii.
In functie de reactia chimica pe care o catalizeaza, enzimele se pot impartii in: transferaze,
reductate oxidoreductaze, etc
5. Pgmentii sunt substante sintetizate de bacteriile cromogene. Bacteriile cromogene, in functie de
localizarea pigmentilor in anumiti constituenti celulari si in functie de proprietatea de
difuzabilitate in masa mediului se impart in:
 A1- bacterii cromofore-au pigmentul ancorat in locul unde sintetizeaza.
A2- paracromofore- acestea au pigmentul localizat in peretele citoplasmatic
A3- cromopare au pigmentul ancorata in masa mediului
In functie de structura chimica exista:
A1- pigmenti fenazimici(floresteina produse de specii din genul PSEUDOMONAS)
A2-caritenoizi
A3- melanici, cul bruna – ezobactici
A4- chinoinici-bacillus tuberculozic
A5- antocianici- actinomicete
Rolul biologic al pigmentilor nu este pe deplin elucidat cu exceptia pigmentilor pirolici care
intervin in fotosinteza.
Unele bacterii produc antibiotice polipeptidice si vitamine(baillus licheniformic)

NUTRITIA BACTERIILOR
Nutrientii sunt substante care tranverseaza membrana citoplasmatica si sunt folosite de bacterii pentru
crestere si multiplicare. In functie de modul in care isi asigura necesarul energetic si plastic, bacteriile se
pot impartii:
1. BACTERII FOTOTROFE –folosesc energia luminoasa
- Prezinta cloroplaste cu pigmenti care functioneaza ca niste adevarate organite pentru
fotosinteza ( asemanator plantelor)
2. BACTERII CHIMIOTROFE- acestea traiesc la intuneric si isi asigura necesarul energetic prin reactii
de oxido-reducere, catalizate enzimmatic.
In functie de modul in care folosesc substantele organice si anorganice exista:
a. Bacterii autotrofe sau intotrofe care folosesc si substantele organice si cele anorganice(
optin substantele organice din substante anorganice)
b. Bacterii heterotrofe sau organotrofe, acestea folosesc doar substantele organice.
Daca luam in calcul faptul ca exista bacterii care se pot incadra in ambele criterii de clasificare
putem afirma ca exista:
A1. Bacterii fotoautotrofe
A2. Bacterii chimioautotroefe
In cadrul tipului chimiotrof, exista si subtipuri intermediare, cum ar fii si tipul mezotrof, care include
bacterii care folosesc si azotul anorganic si celelalte surse organice sau anorganice.
Procesul de nutritie este dirijat genetic si este supus variatiilor fenotipice si genotipice. Variatiile
fenotipice se datoreaza actiunii factorilor de mediu in functie de care pentru a metaboliza substantele
nutritive, bacteriile sintetizeaza enzime adaptative sau inductibile.
Variatiile genotipice apar in cadrul unor mutatii. In functie de natura acestora, bacteriile pot castiga sau
pierde capacitatea de a metaboliza anumite substante nutritivedin mediu.
Procesul de nutritie, respectiv capacitatea de a folosii nutrientii din mediu, se utilizeaza in practica de
laborator pentru a identifica speciile microbine.
In cadrul tipului chimiotrof, exista si subtipuri intermediare, cum ar fii si tipul mezotrof, care include
bacterii care folosesc si azotul anorganic si celelalte surse organice sau anorganice.
Procesul de nutritie este dirijat genetic si este supus variatiilor fenotipice si genotipice. Variatiile
fenotipice se datoreaza actiunii factorilor de mediu in functie de care pentru a metaboliza substantele
nutritive, bacteriile sintetizeaza enzime adaptative sau inductibile.
Variatiile genotipice apar in cadrul unor mutatii. In functie de natura acestora, bacteriile pot castiga sau
pierde capacitatea de a metaboliza anumite substante nutritivedin mediu.
Procesul de nutritie, respectiv capacitatea de a folosii nutrientii din mediu, se utilizeaza in practica de
laborator pentru a identifica speciile microbine.
Curs 9
Cu importanta pentru agricultura, exista mai multe grupe de bacterii:
- Bacteriile nitrificatoare care intervin in circuitul azotului in natura
- Bacteriile sulfo-oxidante, se gasesc in apele sulfuroase, mine de sulf, nomol, mal
- Cabteriile feroase, se gasesc in apele ferugionoase, pot aparea sub forma de filamente sau
colonii izolate, transforma fierul bivalent in fier trivalent
Procesele de nutritie si multiplicare al bacteriilor se realizeaza pe baza metabolismului bacterian.
Acesta presupune urmatoarele categorii de reactii:
- Reactii catabolice
- Reactii anabolice
- Reactii anfibiotice( includ reactii din ambele categorii enuntate anterior)
Curs 10

Examenul conditiilor de cultivare si al caracterelor culturale

Examenul conditiilor de cultivare apreciaza conditiile in care a fost obtinuta cultura respectiva:
- Mediile de cultura folosite
- Ph-ul acestora
- Temp de incubare
- Admosfera de incubare
Caractererle culturale sunt determinate genetic, constituind criterii de identificare al speciilor si sunt
reprezentate de:
- Turbiditate
- Fenomene de suprafata
- Sediment sau depozit
Acestea se apreciaza in mediul lichid. In mediul solid se apreciaza coloniile izolate sau gazonul.

TURBIDITATEA sau gradul de transparenta al mediului ( se refera la propietatea mediului de a imprastia

in jur radiatii luminoase. Turbiditatea poate fi discreta, moderata sau intensa)
FENOMENELE DE SUPRAFATA se impart in: inel, membrana sau pelicula
Fenmenele de suprafata pot fi absente sau prezente.
SEDIMENTUL SAU DEPOZITUL poate fi absent sau prezent. Se apreciaza inainte si dupa agitarea
eprubetei. Intereseaza cantitatea de sediment, culoarea, aspectul. Dupa agitare sedimentul se poate
ridica sub forma unui filament (pasterela multicita)
Studiul caracterelor culturale iin mediul solid: colonie izolata sau gazonul
GAZONUL= strat uniform, continuu, care se dezvolta pe intreaga suprafata a mediului de cultura ( agar
inclinat)
Apare la speciile cu aparat ciliar foarte activ( proteus fulgaris)
COLONIA IZOLATA – apare prin multiplicarea unei singure celule bacteriene. In cazul coloniilor izoate se
apreciaza mai multe caractere: forma, marimea, culoarea, profilul, aspectul suprafetelor, marginilor,
consistenta, gradul de emulsionabilitate.
Forma – colonii punctiforme, circulare, filamentoase, dentritice, neregulate, lentriculare.
Marimea – mici diametru sub un mm,caz listeria monocytogenes; colonii medii, 1-2 mm E. Coli,
salmonella; colonii mari, peste 2 mmbacillus cereus.
Culoarea – exista colonii pigmentate sau nepigmentate.
Coloniile pigmentate- rosii, galben, portocaliu, etc. Pigmentul poate fi difuzabil sau nu in masa mediului(
modifica cul. Mediului)
Aspecul suprafetelor – exiista colonii netede,mucoase (creeaza impresia ca aluneca pe suprafata
mediului), aspre sau rugoase ( creeaza impresia „ca zgarie”)
Profilul coloniilor- plan, convex, combilican,conobidicom
Consistenta – putem intalnii colonii cu consistenta mucoasa, untoasa, pasloasa, etc.
Gradul de emulsionabilitate – usurinta cu care se racleaza depesuprafata mediului si se suspenda in
picatura de apa pentru executarea de frotiuri.
Gradul de transparente – colonii transparente, colonii semitransparente, colonii opace (clepsiella
pleumoniae)
In urma examinarii caracterelor culturale, se defineste tipul coloniilor: colonii „ S””, netede, lucioase cu
margini regulate. Colonii de tip „R” aspre, rugoase margini neregulate. Colonii se tip „M” mucoase care
creaza impresia ca aluneca pe sup mediului.
In unele situatii pentru identificarea speciilor se poate lua in calcul si mirosu coloniilor. E.coli- amoniac,
colstridium perfingens- ranced.
In urma transplantarilor repatate, coloniile de tip s se trnasforma in col de tip r. Fenomen cunoscut sub
denumirea de rofizarea.

Examenul caracterelor cultural albacteriilor anaerobe

in medii lichide nu se oberva fenomene deosebite, eventual prezenta unui guler de spuma.
In medii solide, in profunzimea acestora se pot observa colonii pufoase ( colstridium tetani)sau colonii
lendiculare ( colstridium prfinggens)

Celule eucariote şi procariote, caracteristici comparative

2. Clasificaţi bacteriile după formă şi dispunere – exemple
3. Enumeraţi componentele constante şi facultative ale celulei bacteriene
4. Structura peretelui la bacteriile Gram pozitive şi Gram negative
5. Rolul peretelui bacterian
6. Coloraţia Gram, timpi – interpretare – exemple
7. Protoplaşti – Sferoplaşti – Forme L
8. Coloraţia Ziehl-Neelsen, timpi – interpretare – exemple
9. Structura şi rolul membranei citoplasmatice
10.Ribozomii, structură şi rol
11.Mezozomi – Incluzii – Vacuole (în structura celulei bacteriene)
12.Masa nucleară bacteriană – structură, caracteristici
13. Cum este înscrisă informaţia genetică în genomul celulei bacteriene
14.Enumeraţi şi descrieţi succint etapele biosintezei proteice
15.Capsula bacteriană – structură, rol, localizare
16.Flagelii bacterieni – structură, rol, localizare
17.Fimbriile bacteriene
18.Sporii bacterieni – structură, rol, localizare
19.Apa, substanţele minerale şi pigmenţii în structura celulei bacteriene
20.Glucidele, proteinele şi lipidele în structura celulei bacteriene