Invertor de tensiune monofazat comandat

cu microcontroler

1.PREZENTAREA TEORETICĂ A INVERTORULUI MONOFAZAT DE TENSIUNE

1.1. Introducere 2
1.2. Scopul lucrării 2
1.3. Noțiuni teoretice 3
2.TIPURILE DE INVERTOARE
2.1. Clasificare 3
2.2. Invertoarele “cu comutație forțată” 3
2.3. Invertoarele cu comutație comandată 3
2.4.1 Descrierea invertorului de tensiune în punte monofazată comandat cu undă plină 5
2.4.2. Comandă simetrică cu undă plină 6
2.4.3. Funcționarea în sarcină rezistiv-inductivă 7
2.5.1. Comanda asimetrică cu undă plină 8
2.5.2. Funcționarea în sarcină rezistiv-inductivă 9
3.PROIECTAREA INVERTORULUI
3.1 Prezentare Invertor 11
3.2. Proiectare parte de forță 12
3.2.1 Descrierea punții VNH2SP30-E 13
3.2.2. Modul de utilizare a punții 14
3.2.3. Senzorul de curent ACS711EX 15
3.3.2 Proiectare parte de comandă 15
3.3.3. Placa de dezvoltare Arduino NANO V3 ATmega328p 18
3.3.4. Programul rulat pe platforma Arduino 19
3.3.5. Descrierea liinilor de cod 21
3.4. Realizarea schemei de montaj 23
PREZENTAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE
4. Rezultate 24
4.1. Simulări comandă simetrică 24
4.1.1 Simulări comandă asimetrică 26
4.2.1 Măsurări comandă simetrică 27
4.2.2 Măsurări comandă asimetrică 28
5. Concluzii 29
6. Bibliografie 31

1
1.1. Introducere

David Prince probabil a inventat termenul de invertor. În 1925, el a publicat un articol

în Germania intitulat "Invertorul". Articolul lui conține aproape toate elemente importante
necesare unui invertor modern și este cea mai veche astfel de publicare care folosește acest
termen în literatura deschisă. Cu toate acestea, Prince apare ca fiind acel individ care a luat
expresia lui Alexanderson „redresare inversată” și a creat un singur cuvânt în limba engleză,
„invertorul”. Se transmite ideea unui redresor, cu excepția funcționării într-un mod inversat de
operare prin urmare, invertor. Începând cu anul 1936, invertorul lui David Prince a apărut în
literatura din toate colțurile lumii, în Europa și Japonia. În 1925, Prince a definit invertorul ca
fiind inversul redresorului. Termenul de redresor a fost utilizat în mod obișnuit mai bine
de două decenii înainte de 1925. A fost înțeles ca fiind un aparat staționar sau comutator
rotativ pentru transformara curentului alternativ în curent continuu. Convertoare rotative sau
convertoare sincrone, erau în uz până în 1892 pentru a converti tensiunea alternativă în
tensiune continuă. Convertoarele rotative s-au fabricat până în anii 1950, când dioda germană
a devenit disponibilă. Atunci când convertorul rotativ era folosit pentru conversia tensiunii
continue în tensiune alternativă era denumit invertor rotativ.

1.2. Scopul lucrării

Scopul lucrării îl constituie elaborarea unei soluții tehnice privind comanda unui
invertor de tensiune cu undă plină cu ajutorul microcontroler-ului ATmega328p. Se va
proiecta și realiza practic un invertor de tensiune cu undă plină.

2
1.3.Noțiuni teoretice

Invertoarele sunt convertoare statice de putere continuu-alternativ. Ele transformă o

sursă de tensiune continuă(sau curent continuu) într-o sursă de tensiune alternativă (sau
curent alternativ), de amplitudine sau/și frecventa variabilă. Ele sunt utilizate ca surse de
tensiune alternativa de siguranță sau pentru alimentarea și reglajul vitezei mașinilor electrice.
Convertoarele statice de putere sunt echipamente statice complexe, plasate între sursa de
energie şi receptor, având rolul de a modifica parametrii energiei furnizate de sursă (valoare,
formă, frecvenţă a tensiunii), ţinând cont de cerinţele impuse de receptor. Convertoarele pot
fi, de asemenea, montate între două surse de energie pentru a face posibilă funcţionarea
simultană a acestora. Convertorul static are rol de receptor din punct de vedere al sursei de
energie şi rol de sursă de energie din punct de vedere al sarcinii.
Partea de putere a convertorului este realizată cu dispozitive semiconductoare de
putere comandabile (tiristoare, tranzistoare) şi/sau necomandabile (diode). Aceste dispozitive
funcţionează în regim de comutaţie şi au rolul unor întreruptoare. Ca urmare, regimul
permanent al convertorului este format dintr-o succesiune periodică de regimuri tranzitorii ale
întreruptoarelor. Închiderea şi deschiderea succesivă a acestor întreruptoare se fac după o
logică impusă de principiul de funcţionare a convertorului. Această logică este asigurată de
schema electronică de comandă. Toate convertoarele conţin deci o parte de putere (forţă) şi o
parte de comandă.

2.1. Clasificare

2.2. Invertoarele “cu comutație forțată”

Invertoarele cu tiristoare se numesc “cu comutație forțată”, deoarece au nevoie de
circuite auxiliare speciale pentru stingerea acestora. Circuitele auxiliare sunt alcătuite din
condesatoare și/sau bobine pentru acumularea energiei necesare stingerii.

2.3. Invertoarele cu comutație comandată

Se pot clasifica după mai multe criterii
a) dupa numărul de faze ale semnalului la ieșire:
-monofazat => invertor monofazat;

3
 -trifazat => invertor trifazat.

b) după natura circuitului de alimentare și după mărimea comutată în circuitul de ieșire:

-invertoare de tensiune: sunt cele alimentate de la o sursă de tensiune continuă, mărimea
comutată în circuitul de ieșire fiind tensiunea, iar forma curentului este impusă de
sarcină;
-invertoare de curent: sunt cele alimentate de la o sursă de curent continuu, mărimea
comutată în circuitul de ieșire fiind curentul, iar forma tensiunii este impusă de sarcină
Atât invertoarele de tensiune, cât și cele de curent pot fi monofazate și trifazate.
Natura sursei continue impune natura receptorului alternativ:
-invertoarele de tensiune alimentează receptoare de curent;
-invertoarele de curent alimentează receptoare de tensiune, pentru ca sursa și receptorul
(sarcină) trebuie sa fie de naturi diferite.

c) după forma de unda la ieșire:

-invertoare cu semnal dreptunghiular;
-invertoare cu semnal dreptunghiular modulat in durată;
-invertoare cu semnal sinusoidal;
-invertoare cu semnal sintetizat care aproximează sinusoida prin trepte.

d) după modul de comanda:

-invertoare comandate cu undă plină;
-invertoare comandate pe principiul modulării în durată a impulsurilor de comandă (MID;
MLI - in limba franceză, PWM - in limba engleză)
Invertoarele de tensiune mai pot fi clasificate și dupa numărul de nivele de tensiune
de la ieșire in:
-invertoare cu două nivele;
-invertoare cu trei nivele cu punct neutru flotant;
-invertoare multinivel

Majoritatea invertoarelor monofazate și trifazate sunt construite având la baza brațul

de semipunte monofazată. Puntea monofazată este alcătuită din două brațe, iar cea trifazată
trei.

4
 Fiecare braț conține două comutatoare care funcționează în contra-timp: când unul este
închis, celălalt este deschis și invers.
Comanda comutatoarelor este făcută astfel încât mărimea alternativă de ieșire dacă este
monofazată are valoarea medie nulă și dacă este trifazată are valoarea medie a mărimii
de faza nulă.

O categorie specială de invertoare sunt cele cu circuit rezonant. Comutația

întrerupătoarelor se face cu o frecvență apropiată de frecvența de rezonanță a sarcinii și
sarcina este aceea care controleaza comutația, de aceea aceste invertoare mai sunt numite și cu
comutație de la sarcină.

2.4.1 Descrierea invertorului de tensiune în punte monofazată comandat cu

undă plină

Invertorul este constituit din 2 brațe de semi-punte. Pentru generalitate, în fig.1

Comutatoarele Ki au fost prezentate ca fiind alcătuite dintr-un întreruptor Si și o diodă
Di' i = (l ÷ 4). Comutatoarele Kj pot conduce atât curenți pozitivi, cât și curenți negativi.
Pe durata de conducție a diodelor Dj se restituie sursei de curent continuu energia
înmagazinată în sarcină.

Fig.1 Invertor de tensiune monofazat în punte

5
În Fig. 1 s-au notat cu Si i = (1 ÷ 4) Întreruptoarele unidirecționale în curent (conduc doar
curenți pozitivi). Comanda cu unda plina a comutatoarelor Ki se poate face:
a) simetric;
b) asimetric.

2.4.2. Comandă simetrică cu undă plină

Pentru orice tip de sarcină comutatoarele K1 și K4 vor fi închise pentru un interval

de timp t ϵ (0, T/2) iar K2 și K3 pentru t ϵ ( T/2 , T ) încât tensiunea la bornele sarcinii va fi:

Pe durata (0, T/2) comutatorul K1 leagă borna A a sursei de borna M a sarcinii, el

fiind parcurs atât de un curent pozitiv cat și de unul negativ.
Modul lui de comandă este funcție de semnul curentului la momentul T/2.
Astfel:
-daca iK1 = is > 0 deschiderea la T/2 trebuie sa fie comandată prin comanda lui Sl.
-daca iKl = is < 0 deschiderea la T/2 este spontană prin blocarea lui D1 întrucât apare
uK1> 0; rezulta ca închiderea va trebui sa fie comandată prin comanda lui Sl.
Fiind vorba de un invertor de tensiune, la ieșire este comutata tensiunea, iar curentul
is este irnpus de sarcină

6
2.4.3. Funcționarea în sarcină rezistiv-inductivă
Formele de undă pentru schema din Fig. 1 în cazul funcționării Zs inductivă sunt
prezentate în Fig. 1.1.
Curentul is este defazat in urma tensiunii us cu unghiul φ
Unghiul φ, deci intervalul de timp (0, t0) depinde de sarcină, așa încât întreruptoarele Sl , S4
trebuie comandate la închidere pe tot intervalul (0, T/2) iar S2, S3 pe
( T/2 ,T), chiar daca ele nu vor fi în conducție tot tirnpul pe aceste intervale.
Practic pentru a evita conducția "în cross" a întreruptoarelor din același braț, trebuie
lăsat un interval de timp de gardă între comanda la închidere a lui Sl (respectiv S4) și
comanda la deschidere a lui S2 (respectiv S3).
În realitate, receptorul alternativ nu este perfect si curentul de sarcină is se abate de
la forma sinusoidală, așa cum se arată în fig. 1.2

Fig. 1.1 Forme de undă ale invertorului monofazat de tensiune funcționând în sarcină
inductivă; comandă simetrică cu undă plină

7
 Fig.1.2 Forme de undă pentru cazul sarcinii RL reale

2.5.1. Comanda asimetrică cu undă plină

Comanda asimetrică cu undă plină apare atunci când decalează cu un unghi α comanda
celor doua semipunți. Indiferent de natura sarcinii, K1 este închis în intervalul [0, T/2], K2 In
intervalul [T/2, T] In timp ce K4 va fi închis în [α, (T/2)+α] și K3 în [(T/2)+α, T + α] se
observa in fig. 2 ca întreruptoarele care aparțin aceluiași braț sunt comandate tot în
contratimp.

8
 Fig.2 Comandă asimetrică cu undă plină

Corespunzător logicii de comandă prezentată în fig.2, tensiunea us la bornele

sarcinii va fi:

0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡 𝜖(0, 𝛼)
𝑇
+𝑈𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡 𝜖(𝛼, 2)
𝑇 𝑇
us= 0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝜖(2 , 2 + 𝛼)
𝑇
−𝑈𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝜖(2 + 𝛼, 𝑇)
{ 0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝜖(𝑇, 𝑇 + 𝛼)

2.5.2. Funcționarea în sarcină rezistiv-inductivă

Tensiunea la bornele sarcinii are valoare efectivă:

𝛼
𝑈𝑠 = 𝑈𝑒√1 − 𝜋; Relația arată că valoarea efectivă a tensiunii la ieșire se poate modifica

modificând decalajul α între comenzile celor două semipunți.

Fundamentala ei are valoarea efectivă:

√2 α
Us1 = Ue 2 cos
π 2

9
Valoarea efectivă a armonicii de rang (2n+1) este:
𝑈𝑒 2√2 𝛼
Usen+1 = 2𝑛+1 2 cos(2n+1) 2
𝜋

Fig. 2.1 Invertorul monofazat în punte funcționând cu sarcină rezistiv-inductivă(φ >0)

comandă asimetrică cu undă plină

10
 În realitate, sarcina alternativă nu este perfectă, încat curentul is nu va fi sinusoidal,
ci practic va fi format din segmene de exponențiale, așa cum se arata in fig. 2.2, pentru o
sarcină RL.

Fig. 2.2 Forme de undă reale pentru sarcină RL

3.1 Prezentare Invertor

Invertorul este format dintr-o parte de forță, parte de comandă . Pentru partea de
comandă se va folosi placa de dezvoltare NANO V3 ATmega328p cu programul
corespunzător încărcat. Pentru implementarea fizică a părții de forță am ales puntea
VNH2SP30-E. Pe partea de forță vom lega în serie un senzor hall ACS711EX pentru a
vizualiza forma de undă curentului.

11
3.2. Proiectare parte de forță
Partea de forță este o punte H formată din 4 comutatoare bidirecționale în curent și
unidirecționale în tensiune. În cazul nostru comutatoarele sunt MOS-FET-uri de putere.

Fig. 3.1 Schema de principiu a invertorului

Fig 3.2 Schema bloc

12
3.2.1. Descrierea punții VNH2SP30-E

VNH2SP30-E, este o punte H completă, destinată pentru multe aplicații electronice.

Dispozitivul incorporează două părți superioare-driver și două părți inferioare
întrerupătoare(MOSFET de putere). Driver-ul întrerupătoarelor a fost proiectat utilizând
dispozitive semiconductoare STMicroelectronic, care permite integrarea eficientă pe aceeași
matriță unui MOSFET de putere cu un semnal inteligent și circuit de protecție.
Specificații:
-Curentul maxim de ieșire: 30A
-5V nivel logic
-Oprire alimentare la subtensiuni și supratensiuni
-Protecție la conducția „în cross”
-Frecvență maximă PWM: 20 kHz
-Protecție la supratemperaturi
-Protecție la deconectarea masei sau a tensiunii de alimentare

Fig. 3.2 Puntea H VNH2SP30-E

13
Descrierea funcțiilor:

-Vcc-Tensiunea de alimentare la 5V
-GNDA și GNDB- Masa părții de forță și conectați la un singur pin de ieșire GND.
-OUTA și OUTB- Conexiunile de putere către sarcină
-INA și INB- Pinii de intrare controlați în tensiune cu histerezis. Acești doi pini controlează -
starea punții în funcționare normală(întrerupere Vcc, întrerupere GND, în sensul acelor de
ceasornic și invers acelor de ceasornic)
-PWM- Pin de intrare controlat în tensiune cu histerezis. Poarta MOSFET-urilor de pe partea
inferioară a punții este modulată de un semnal PWM.
-ENA/DIAGA și ENB/DIAGB- pini logici pentru deschiderea canalului bidirecțional și sunt
conectați la un un singur pin de ieșire EN.
-CS- Ieșire analogică pentru sensul curentului

3.2.2. Modul de utilizare a punții

Puntea va fi alimentată la o tensiune continuă de 15 volți care va alimenta o sarcină rezistiv-

inductivă. În modul normal de operare pinul ENX/DIAGX, este considerat ca pin de intrare al
dispozitivului și va fi totdeauna alimentat la 5V printr-o rezistență, astfel încât să nu se
depășească curentul maxim de 10mA.
Pinul PWN: în toate cazurile starea “0” a pinului PWM va dezactiva ambele întrerupătoare de
pe partea inferioară a punții, LSA și LSB. Când starea lui trece pe “1”, LSA și LSB vor fi
activate în funcție de starea pinului de intrare EN.

14
3.2.3. Senzorul de curent ACS711EX

Fig 3.4 Senzorul de curent ACS711EX

Această plăcuță este un senzor liniar de curent cu efect Hall, cu o rezistență internă a căii de
curent de aproximativ 0.6mși o izolare electrică de până la 100V. Permite trecerea
curentului în amble sensuri de până la 15.5A și scoate la ieșire o tensiune analogică centrată în
jurul Vcc/2 cu o eroare de ±5%. Oferă protecție la supracurent prin pinul “FAULT” care
inițial este în starea “1”, dar când se depășeste curentul nominal acesta trece în starea “0”.

3.3.1 Proiectare parte de comandă

Pentru a obține o sinusoidă modificată la ieșire se vor comanda de pe cele două
semipunți, câte un tranzistor. În intervalul de timp t ϵ(0, T/2) vor fi comandate tranzistoarele
t1 și t4 , celelate două t2 și t3 vor rămâne în poziția deschis. În cealaltă jumătate a perioadei t
ϵ(T/2,T), vor fi comandate tranzistoarele t2 și t3 iar celelalte două t1 și t4 vor rămâne în poziția
deschis, după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos. Comanda se va face cu ajutorul
microcontroller-ului ATmega328P.

Pentru cele două tipuri de comenzi ne dorim să avem la ieșirea celor doi pini ai
microcontroler-ului, pentru comanda simetrică un semnal ca în figura 3.5, iar pentru comanda
asimetrică un semnal ca în figura 3.6

15
 Fig 3.5 Partea de comandă

Fig. 3.6 Semnalul pentru comanda simetrică

Tensiunile V3 și V4 sunt semnalele măsurate la ieșirea comparatoarelor, pentru tranzistoarele

t1 și t3 de pe același braț al punții, astfel când unul este comandat, celălalt rămâne în poziția
deschis.

16
 Fig. 3.7 Semnalul pentru comanda asimetrică

Fig 3.4 Starea tranzistoarelor în cele două semiperioade

17
3.3.2. Placa de dezvoltare Arduino NANO V3 ATmega328p

Arduino Nano este o paltformă de dimensiuni reduse, compatibilă cu breadboard-uri

și construită în jurul microcontroller-ului Atmega328P. Are mai mult sau mai puțin aceleași
funcționalități ca o paltformă Arduino UNO, diferența fiind lipsa mufei de alimentare si faptul
ca aseastă platformă utilizează un cablu Mini USB. Aceasta dispune de 14 intrări/ieșiri
digitale din care 6 pot fi folosite în comenzi PWM.
Fiecare din cele 14 porturi digitale pot fi folosite ca ieșiri sau intrări, apelând funcții
specifice în limbajul de programare precum pinMode(), digitalWrite(), şi digitalRead().
Tensiunea de lucru este de 5V si fiecare port suportă un curent maxim de 40mA, limitat
printr-un rezistor de 20-50kΩ intern.

Fig. 3.5 placa de dezvoltare Arduino NANO V3 ATmega328p

18
Specificații:
Microcontroller: ATmega328p
Tensiune de funcționare: 5V
Tensiune de intrare (recomandat): 8-12 V
Pini digitali I/O: 14 (din care 6 pini PWM de ieșire)
Pinii de intrare analogici: 8
Conexiune: mini USB
Curent DC pe pin I/O: 40 mA
Memorie FLASH: 32 KB (ATmega328p)
Frecventa: 16 MHz
Dimensiuni: 0,73" x 1.70"
SRAM: 2KB
EEPROM: 1KB

3.3.4. Programul rulat pe platforma Arduino

Rezultatele experimentale din cadrul priectului au fost făcute cu ajutorul platformei

Arduino o platformă open-source cu o multitudine de aplicații. Pentru a scrie programul în
calculator a fost nevoie de un soft care poartă numele platformei din care am încarcat
programul pe platforma Arduino.

19
Fig. 3.6 Programul încărcat pe platforma arduino

20
3.3.5. Descrierea liinilor de cod

#define INA 3
#define INB 4
Se declară pinii de tip digital 3 și 4. Pinii 3 și 4 sunt pinii de ieșire care vor trimite un semnal
digital punții H
#define POT A1
Se declară pinul analogic A1 care va citi valoarea de pe potențiometru
int valpot;
Se declară variabila valpot de tip întreg, care va memora ultima valoare citită de pe
potențiometru
int a;
int b;
Se declară variabilele a și b de tip întreg care vor ajusta unghiul de întârziere de comutație
void setup(){
pinMode(INA, OUTPUT);
pinMode(INB, OUTPUT);
Se setează pinii 3 și 4 de tip digital ca ieșire
pinMode(POT, INPUT);
Se declară pinul 1 de tip analogic ca și intrare

}
void loop()
{
valpot = analogRead(POT);
Variabila valpot memorează ultima citire a valorii potențiometrului
a=valpot*9.64 ;
b=9872.36-a;

Se executa doua cicluri de comutație, pentru ca puntea h să scoată la ieșire cele 2 alternanțe,
cea pozitivă și cea negativă în funcție de raportul de timp calculat mai sus.

21
 digitalWrite(INA, LOW);
Pinul 3 va fi pus în starea 0;
delayMicroseconds(a);
Se va adăuga o întârziere până se va efectua următoarea instrucțiune; timpul de întârziere va fi
în funcție de ultima valoare citită de pe potențiometru. Această întârziere reprezintă „timpul
mort” sau unghiul de întârziere α;
digitalWrite(INB, HIGH);
Pinul 4 va fi pus în starea 1;
delayMicroseconds(b);
Se încheie primul ciclu de comutație și se adaugă o întârziere între cicluri care va stabili
frecvența de la ieșire

digitalWrite(INA, HIGH);
Pinul 3 va fi pus în starea „1”
delayMicroseconds(a);
Se va adăuga o întârziere până se va efectua următoarea instrucțiune
digitalWrite(INB, LOW);
Pinul 4 va fi pus în starea „0”
delayMicroseconds(b);
Se adaugă o întârziere și se încheie al doilea ciclu de comutație;Procesul se reia;

22
3.4. Realizarea schemei de montaj

Fig. 3.7 Schema de montaj

Ținând cont de tema lucrării, anume elaborarea unei soluții tehnice privind comanda unui
invertor de tensiune cu undă plină cu ajutorul microcontroller-ului ATmega328p, pentru a
alimenta o sarcină rezistiv-inductivă se va ține cont de următoarele cerințe:
-alegerea corectă a componentelor, astfel încât pentru anumite valori ale tensiunii și a
curentului, partea de forță să nu se supraîncălzească
-posibilitatea de măsurare corectă a valorilor și formelor de undă ale curentului și ale
tensiunii

În figura 3.7 este prezentată schema de montaj a invertorului; partea de comandă și partea de
forță împreună celelalte componente necesare măsurării curentului; senzorul Hall este
alimentat separat dintr-o sursă liniară de 5 volți care la rândul ei va fi alimentată de o baterie

23
de 9 volți.Vom alimenta separat senzorul Hall deoarece nu dorim să avem probleme când
vom vizualiza în același timp forma de undă a tensiunii și a curentului(posibilitate de a
scurtcircuita masele când se vor conecta sondele osciloscopului pentru măsurare)
Din potențiometru se poate regla ungiul de întârziere α pentru a putea regla valoarea
efectivă de la ieșire
Arduino va comanda puntea prin 2 pini, D3 și D4. Când unul va fi în starea “0”, celălalt va
fi în starea “1” și invers.
4. Rezultate
4.1. Simulări comandă simetrică

Fig. 4 Schema invertorului monofazat în punte în PSIM comandat simetrică

În figura 4 este prezentată schema de forță și schema de comandă a invertorului
monofazat în punte. Comanda este făcută cu două comparatoare; când semnalul de la ieșire al
celor două comparatoare va fi pozitiv, se vor comanda tranzistoarele t1 și t4, iar când va fi
negativă se vor comanda tranzistoarele t2 și t3

24
În figura de mai jos, avem tensiunea măsurată cu ajutrul voltmetrului VP1 respectiv curentul I
măsurat cu ampermetrul I1.

Fig. 4.1 Forma de undă a tensiunii și a curentului pentru comanda simetrică

VP1 este tensiunea de la bornele sarcinii, iar I(RL1) este curentul măsurat de ampermetrul I1

25
4.1.1 Simulări comandă asimetrică

Fig 4.2 Schema invertorului monofazat în punte comandat asimetric

Figura 4.2 este similară cu figura 4, doar că de data aceasta avem comandă asimetrică.
Aceasta am obținut-o adăugând un defazaj între tensiunile comparatoarelor rezultând astfel un
unghi de întârziere.

Fig 4.3 Forma de undă a tensiunii și a curentului pentru comanda asimetrică

26
4.2.1 Măsurări comandă simetrică

Fig 4.4 Semnalele de comandă măsurate

Fig 4.5 Forma de undă a tensiunii și a curentului

Forma de undă a curentului a fost vizualizată măsurând tensiunea de pe rezistor.Valoarea
efectivă a acestuia este în jur de 500mA.

27
4.2.2 Măsurări comandă asimetrică

Fig. 4.6 Forma de undă a curentului

Fig 4.7 Semnalele de comandă

28
 Fig 4.8 Forma de undă a tensiunii

5. Concluzii

-În comanda simetrică, deoarece nu există întârzieri între alternanțe, putem aproxima valoarea
efectivă de la ieșire cu valoarea de vârf a tensiunii, adică tensiunea de alimentare în curent
continuu de 15V.
-Am adăugat o întârziere între stările pinilor și cele două alternanțe. Pentru a modifica
valoarea efectivă de la ieșire trebuie adăugată o întârziere între stări și scăzută întârzierea
dintre alternanțe cu aceeași valoare pentru ca frecvența să rămână constantă. Acest lucru se
poate realiza din potențiometru.
-Platforma de dezvoltare Arduino ATmega328p este ideală pentru comanda dispozitivelor
semiconductoare în electronica de putere și poate înlocui oricând microcontrolerele clasice
scumpe și complexe;este ieftină, ușor de instalat și programat chiar și pentru începători, se
poate invăța ușor fără a fi un programator avansat.
-Semnalele măsurate pentru comanda asimetrică, par la prima vedere că se suprapun, ceea ce
ar însemna conducție “în cross”, însă în realitate, zona în care se suprapun reprezintă unghiul
de întârziere α.

29
-Forma de undă de la ieșirea invertorului este o sinusoidă modificată și nu poate fi folosit în
orice tip de aplicații, de exemplu nu poate alimenta motoare asincrone. Acest tip de invertor
este folosit cel mai des în sursele neîntreruptibile de curent care alimentează calculatoare sau
orice tip ce consumator care nu are nevoie de o tensiune sinusoidală.
-Câteva îmbunătățiri pe viitor:
-cu ajutorul senzorului Hall se poate, calcula și afișa valoarea efetivă a curentului de la
ieșire.
-se poate adăuga o buclă de reacție astfel încât tensiunea de la ieșire să rămână constantă
dacă invertorul fa fi alimentat dintr-un acumulator.
-Putem observa că formele de undă din simulări cu cele obținute prin măsurători sunt
aproximativ identice, deci rezultatele sunt cele dorite.

30
Bibliografie:
F. Ionescu, D. Floricău, S. Nițu, J.P. Six, Philippe Delarue, C. Boguș, editura Tehnica
“Electronică de putere-Convertoare Statice”

https://ieeexplore.ieee.org/stamp/stamp.jsp?arnumber=476602

https://www.arduino.cc/en/uploads/Main/ArduinoNanoManual23.pdf

https://www.tomsonelectronics.com/blogs/news/arduino-nano-v3-0-specification-1

https://www.st.com/resource/en/datasheet/cd00043711.pdf

https://www.pololu.com/product/2452/specs

http://electro.curs.pub.ro/2017/mod/folder/view.php?id=3593

31