CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………….........…2--

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI………...…….........………………-3-

I.1 Aşezare geografică..................................................................................................................

I.2 Căi de acces..............................................................................................................................

CAPITOLUL II. STRUCTURA POTENŢIALULUI ANTROPIC....................................................

 Vestigii istorice.................................................................................................................
 Edificii religioase..............................................................................................................
 Edificii culturale...............................................................................................................
 Artă populară....................................................................................................................
CAPITOLUL III. BAZA DE CAZARE ŞI AGREMENT A ZONEI

CAPITOLUL IV. CONCEPEREA UNUI PRODUS TURISTIC CU TEMATICĂ CULTURAL-

ETNOGRAFICĂ DE TIP CITY- BREAK (3 zile).......................................................................

IV.1 Studierea pieţei...........................................................................................................................

IV.2 Selectarea obiectivelor turistice şi a unităţilor prestatoare în funcţie de tipologia clientelei.... .......
IV.3 Elaborarea ofertei de produs turistic....................................................................................
IV.4 Analiza de preţ.......................................................................................................................
IV.5 Promovarea produsului turistic.........................................................................................

Concluzii şi recomandări……………………………………………………………………..

Bibliografie……………………………………………………………………………………

Anexe…………………………………………………………………………………………..

ARGUMENT

1
 Una dintre zonele frumoase, şi împrejurimile sale deosebite, este zona Năsăudului.
Situarea geografică a zonei şi ospitalitatea oamenilor fac din această zonă a ţării locul ideal pentru
petrecerea unei vacanţe în satul românesc tradiţional.
Deşi această zonă prezintă un potenţial extraordinar pentru practicarea turismului rural, iar multe dintre
gospodării s-ar putea amenaja ca pensiuni agroturistice, până acum acest gen de servicii nu este deloc
dezvoltat.
Turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor,
importanţa acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât şi regional, naţional şi local.
Principalul neajuns în dezvoltarea mai rapidă a turismului rural este lipsa fondurilor pentru dezvoltarea
infrastructurilor, în special pentru construcţii noi sau modernizarea celor existente precum şi realizarea
unui sistem naţional de rezervări şi publicitate pentru pensiunile existente.
Un alt aspect care trebuie subliniat vizează faptul că turismul, ca fenomen, dar şi ca activitate, este unic în
felul său tocmai prin acea dependenţă pe care o manifestă faţă de mediul înconjurător, mediul social şi cel
cultural, de valorile acestora. Din cauza acestei dependenţe, turismul are un interes de necontestat în a le
asigura durabilitatea.
De aceea, produsele turistice comercializate trebuie atent realizate astfel încât să nu afecteze mediul
înconjurător şi buna desfăşurare a activităţilor turistice. Totodată, dezvoltarea unor produse turistice
competitive duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi relansarea zonelor defavorizate.

Srii din nou .................

CAPITOLUL I.
PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI

2
I.1. Aşezare geografică
Un singur judeţ, doua zone etnografice Bistriţa şi Năsăud.Putem zice, fără a exagera şi fără pic de
părtinire că Bistriţa-Năsăud este unul dintre puţinele locuri din România care ne mai oferă astăzi prilejul
de a pătrunde în lumea ancestrală a tradiţiilor străbune.
Judeţul Bistriţa-Năsăud este aşezat în partea central-nordică a României,pe cursul superior al
Someşului Mare,în zona de contact dintre Podişul Someşan, Podişul Transilvaniei şi regiunea muntoasă a
Munţilor Rodnei, Ţibleş si Călimani.Învecinându-se cu judeţele Maramureş in nord,Suceava în est, Mureş
în sud şi Cluj, în vest,judeţul Bistriţa-Năsăud îşi desfăşoară relieful sub forma unui vast amfiteatru
natural,indestructibil legat de arcul carpatic, ca un adevărat caleidoscop de minunate peisaje naturale.
Amfiteatrul reliefului nu cuprinde toate cele trei trepte clasice ale pamântului românesc; îi lipseşte
câmpia, pe care încearcă să o suplinescă luncile, uneori destul de largi, ale văilor principale, căci ceea ce
localnicii numesc „Câmpia” Transilvaniei nu-şi justifică acest nume decât prin funcţia de grânar străvechi
intracarpatic, altfel înscriindu-se, sub toate aspectele, în seria regiunilor deluroase.Spre fruntariile cu
Maramureşul şi Moldova, treapta montană constituie un arc de cerc care, deşi atinge altitudinea de 2 300
m în Rodna şi 2 100 m în Călimani, lasă destule căi de legătură transcarpatice, prin curmăturile de la
obârşiile Sălăuţei, Someşului Mare, Ilvei, Tihuţei etc. Pe aici localnicii au circulat nestingheriţi din toate
timpurile şi tocmai de aceea, în specificul etnografiei şi al folclorului bistriţean, maramureşean şi sucevean
sunt destule note comune, deşi fiecare regiune îşi păstrează originalitatea sa. Şi tot de aceea,aproape
fiecare dintre căile de legătură este marcată,dincoace si dincolo de arcul muntos, de aşezări vechi, cu
importante rosturi economice şi adminitrative, între care Bistriţa şi Năsăudul au jucat un rol deosebit în
viaţa actualului judeţ, căruia i-au împrumutat, în final, şi numele lor reunit.
Cealaltă treaptă a amfiteatrului bistriţeano-năsăudean o reprezintă dealurile,mai semeţe şi mai
fragmentate în preajma muntelui, cu o puzderie de depresiuni.

I.2. Căi de acces

Oraşul reşedinţă de judeţ este Bistriţa, situată pe cursul râului Bistriţa Ardeleană, într-o depresiune
intracolinara aflată la 365 m altitudine, la poalele Munţilor Bârgăului.
Căile uşoare de acces (rutiere şi feroviare), în majoritate modernizate (cele rutiere),care însoţesc
principalele artere fluviatile, traversând zonele montane prin pasuri pitoreşti (Şetref pe Sălăuţa, Rotunda
sau Rodna pe Someşul Mare, Tihuţa pe Ilva etc.) oferă altă particularitate turistică acestui judeţ.

3
 Reţeaua rutiera, cu rol de completare a transporturilor feroviare, este reprezentată prin 1 352 km
(la sfârşitul anului 1970), din care 108 km modernizate si 118 km cu îmbrăcăminte asfaltică usoară.Din
lungimea totală, drumurile naţionale însumează 211,8 km. Acestea sunt: DN 17 ce se desprinde la Dej din
DN 1C şi urmareşte valea Someşului Mare până la Beclean, iar în continuare valea Şieului până aproape
de Sărăţel, de unde flancheaza valea Bistriţei, printr-o frumoasă regiune,până aproape la izvoare, şi trece
pasul Tihuţa intrând pe teritoriul Sucevei.
DN 15A se desprinde din DN17 în apropiere de Sărăţel şi urmareşte valea Dipşei,traversează zona
viticolă de la Teaca, părăsind judeţul în hotarul acestei comune.Prin intermediul său se realizează legături
uşoare cu judeţul Mureş şi cu celelalte judeţe din estul Transilvaniei.
DN 17C se desprinde de Bistriţa din DN 17, traversează Dealurile Bistriţei, urmăreşte valea
Someşului Mare pâna la Salva,apoi valea Sălăuţei până aproape la izvoare şi peste pasul Şetref (Ştefăniţei)
trece în Depresiunea Maramureş.
Reţeaua de căi ferate care traversează judeţul Bistriţa-Năsăud măsoară o lungime de 285,251 km,
din care 179,627 km (161,527 km – linii simple și 18,100 km – linii duble) sunt electrificate, iar 105,624
km sunt linii ferate simple neelectrificate.
Serviciile feroviare sunt operate cu precădere de companiile de stat SNTFC CFR Călători S.A. și
SNTFM CFR Marfă S.A., însă piața de transporturi feroviare de mărfuri a fost deschisă în România încă
din 1998, iar primii operatori privați și-au început activitatea în 2000. În județul Bistrița-Năsăud două
dintre rutele de călători, Sărmășel – Şieu Măgheruş Bistrița Nord – Bistrița Bârgăului, au fost preluate de
operatori privați Regio Trans, respectiv Via Terra Spedition.
Alte rețele de transport și căi de comunicație
În județul Bistrița-Năsăud nu există căi de comunicație naturale și nici căi de comunicație aeriene.
În județ nu există nici un aeroport, fapt pentru care nu sunt deservite linii aeriene naționale și
internaționale. În consecință, în județ nu se efectuează transport de pasageri sau de mărfuri pe calea
aerului.

CAPITOLUL II.
STRUCURA POTENŢIALULUI ANTROPIC

4
  VESTIGII ISTORICE
Vestigiile istorice neolitice (Bistriţa, Slătiniţa, Năsăud etc.), dacice, daco-romane (Sânmihaiu
de Câmpie, Archiud), romane (castrele de la Orheiu Bistriţei, Livezile şi Ilişua) sunt mărturii ale formării
poporului român şi ale continuitaţii lui pe aceste meleaguri.Resturile încă semeţe ale unor cetăţi, ca
Rodna, Bistriţa şi Ciceu, întregest seria acestor obiective arheologice şi istorice de o însemnătate
deosebită.
Cetatea Bistriţei datează din secolul al XIII-lea, fiind reclădită in perioada secolelor XV-XVI.
Cetatea Bistriţa a fost contruită pe dealul Cetăţii, în secolul al XIII-lea.Pe o podea a fost descoperită o
monedă de la Ştefan al V-lea (1272), o rară ocazie în care datarea descoperirilor arheologice a fost posibilă
cu precizie.În anul 1464, oraşul fortificat avea 18 turnuri şi bastioane apărate de meşteşugarii oraşului
grupaţi in bresle.Fiecare breaslă avea in grijă câte un turn de apărare.În această perioadă Bistriţa devine
unul dintre cele mai importante oraşe din Transilvania alături de Braşov, Sighişoara şi Sibiu.Cetatea
Bistriţei a fost una dintre cele mai puternice fortificaţii din Transilvania şi a fost pe tot parcursul istoriei
unul dintre cele 7 burguri în jurul cărora s-au organizat şi existenţa celorlalte comunităţi săseşti din
România.
Cetatea Ciceu este o fortăreaţă medievală din actualul judeţ Bistriţa-Năsăud, în punctul de
întalnire al teritoriului localităţilor Ciceu-Corabia, Ciceu-Gurgeşti şi Dumbrăveni.Cetatea a fost ridicată la
sfârşitul secolului al XIII-lea, într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde şi
numele de Ciceu (din maghiarul csucs-vârf).
Cetatea Rodnei reprezintă un sit arheologic nevalorificat la adevăratul său potenţial, situat
în comuna cu acelaşi nume din judeţul Bistriţa-Năsăud, la poalele munţilor Rodnei, pe cursul superior al
Someşului Mare.Cetatea a fost construită în secolul al XIII-lea pentru a face parte din sistemul defensiv
din N-E Transilvaniei, pentru a opri invaziile din acele vremuri ale tătarilor sau cumanilor, dar şi pentru a
sta în calea intervenţiilor militare din spre Moldova.Din măreţia vechii cetăţi, astăzi nu a mai rămas decât
o parte din ziduri ce necesită operaţiuni de consolidare.În perimetrul cetăţii se păstrează şi ruinele unei
vechi mănăstiri dominicane.
Castelul Bethlen din Arcalia este unul dintre castelele “neştiute” ale României.Acesta a
fost construit în jurul anului 1850 şi a aparţinut contelui Bethlen Balazs şi familiei sale de grofi
maghiari.Castelul este situat la 15 km de municipiul Bistriţa, într-un parc dendrologic, care deţine
aproximativ 150 de specii autohtone şi exotice.În 1947, castelul a fost transformat in magazin sătesc,
ulterior a devenit staţiune de maşini agricole şi mai apoi a fost folosit ca şi tabără pentru pionieri.Din

5
1963,Universtitatea Babeş-Bolyai a intrat in posesia castelului şi la transformat în Centru de Cercetari
Biologice şi Geologice,aici funcţionând în acea perioadă o bază pentru practica de vară a studenţilor.
Castelul Teleki din satul bistriţean Comlod a fost construit în anul 1756 de către
Wesselenyi Istvan, respective soţia sa Daniel Polixenia, ceea ce este inscripţionată în piatra faţadei
principale în limba latină şi maghiară.Pe faţadă se află şi astăzi blazonul celor două familii-lucrare a
maistrului clujean Anton Schushbauer- sirena ţinând un trandafir este blazonul familiei Wesselenyi, iar
lebăda străpunsă de o săgeată este a familiei Daniel.Succesorii acestei căsnicii au dispărut după două
generaţii, în urma caruia castelul a devenit proprietate a familiei Teleki.În 1951 clădirea a fost
naţionalizată, iar in urma revoluţiei din 1989 a intrat in posesia Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

 EDIFICII RELIGIOASE
Biserica de lemn din Sărata datează din anul 1755, are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail
şi Gavril” şi figurează pe lista monumentelor istorice.Aceasta impresioneză datorită formei simple şi
elegante, îmbogăţită cu decoraţiuni discrete şi armonioase, dovedind iscusinţa meşterilor vremii.Biserica
adăposteşte un valoros ansamblu de picturi, printre care regasim: Patimile lui Iisus, Judecata de apoi,
Izgonirea din rai.
Biserica Evanghelică, aflată în centrul oraşului Bistriţa, ete un monument de arhitectură
reprezentativ pentru tranziţia de la stilul gotic la cel al renaşterii în Transilvania.Cu o înălţime de 75 m ,se
află pe locul al cinci-lea între bisericile din România.Turnul ei este însă cel mai înalt turn medieval din
ţară.
Catedrala Ortodoxă „Sfinţii Trei Ierarhi” este primul edificiu, construit în Bistriţa,
pentru cultul ortodox.Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1927, iar primul său slujitor a fost
Grigore Pietosu, profesor de limba şi literatura română a poetului George Coşbuc, al Mitropolitului
Nicolae Bălan şi al Patriarhului României, Miron Cristea.De remarcat în istoria acestui edificiu este faptul
că la construirea sa au contribuit marele compozitor George Enescu, preotul şi pedagogul Grigore
Pietosul.

Biserica romanică din Herina este situată pe un deal din partea de N-E a localităţii, fiind
ridicată în perioada anilor 1250-1260.Biserica a conservat cu succes o arhitectură specifică unor vremuri
de mult timp apuse, făcând parte din grupul edificiilor inspirate de arhitectura romanică foarte răspandită
in partea de vest a Ungariei.De asemenea, specialiştii în domeniu afirmă că aspectul monumentului face
ca acest lăcaş să se asemene foarte mult cu cele de pe meleagurile Franţei, din Normandia şi Burgundia,
6
un motiv în plus pentru ca cei ce trec prin această zonă nordică a ţării să poposească aici şi să viziteze
renumitul lăcaş.
Mănăstirea Piatra Fântânele este situată în comuna cu acelaşi nume, a fost contruită între
anii 1928-1929 şi poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului” .
Biserica de lemn din Mavic a fost ridicată în anul 1901.Conform tradiţiei este o biserică
„călătoare”, adusă din Maramureş.Biserica a aparţinut cultului greco-catolic până în 1948, cand, în urma
interzicerii cultului unit şi a exproprierii tuturor bunurilor acestuia datorită prigoanei comuniste, biserica a
fost luată de către ortodocşi.Are hramul „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril”.
Sinagoga din Bistriţa este un lăcaş de cult evreiesc.Construită în anul 1893, îmbină
elemente stilistice romanice şi gotice cu influenţe orientale.Este construcţie de tip hală cu o navă centrală
supraînaltă şi două nave laterale care cuprind galeriile etajului speijinite pe colonete.

 EDIFICII CULTURALE
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, format din 10 secţii fără personalitate juridică
subordonate: Muzeul Bistriţa, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Muzeul de Artă Comparată Sârgeoz-Băi,
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, Muzeul Memorial „George Coşbuc”, Muzeul Memorial „Ion Pop
Reteganul”, Muzeul „Casa Săsească” Livezile, Muzeul „Cuibul Visurilor” Maieru, Muzeul Etnografic şi al
Mineritului Rodnean, Muzeul Literar şi Memorial „Teodor Tanco”.
Muzeul al civilizaţiei săseşti din Transilvania de nord, „Casa Săsească” s-a construit
având ca bază colecţia de obiecte donată de Ion Rusu.Este cunoscut sub numele de „Muzeul de sub
poartă”.Este o gospodărie completă-casă, şură, grajd- cu specific săsesc în arhitectura casei, în dispunerea
şi masivitatea anexelor gospodăreşti, curtea pavată cu pietre de râu.În interiorul casei şi în gospodărie sunt
expuse obiecte săseşti.Vizitatorul are posibilitatea să vadă mobilier şi textile săseşti de interior, o sobă din
cahle, obiecte de uz casnic etc.Clădirea a fost construită de către familia Engler, în ultimul deceniu al
secolului al XIX-lea.
În centrul satului Dumitra poate fi văzut de la distanţă un turn-clopotniţă, monument
istoric, ridicat în anul 1488 să apere localitatea.Localnicii îl ştiu însă sub numele de „Turnul Slăninilor” ,
fiindcă într-o încăpere specială era ţinută, sub cheie, şi păzită, slănina.În fiecare sfârşit de săptămână, se
trăgeau clopotele, iar saşii veneau să-şi ia raţia de slănină pentru o săptămână, nici mai mult, nici mai
puţin.De ce o păstrau aici? Pentru că zidurile groase ale turnului, de peste doi metri, păstrau răcoare, iar
orificiile prin care santinelele trăgeau cu puşca asigurau aerisirea întregii încăperi.Aşa se face că slănina
din turn era „albă ca spuma laptelui”, cum îşi amintesc oamenii.Astăzi, localnicii nu mai folosesc turnul
7
decât cu scop turistic.El a fost reabilitat, de altfel, de saşii din Germania şi e deschis de preotul ortodox
Ioan Moldovan, oricui vrea să îl viziteze.
Casa Argintarului este un monument de arhitectura din Bistriţa-Năsăud, de la începutul
renaşterii.Aceasta datează de la începutul secolului al XVI-lea, fiind ridicată în stil gotic, de către arhitectl
elveţian Petrus Italus.Între anii 1560-1563, faţada clădirii a fost înfrumuseţată la dorinţa proprietarului, un
mare meşter bijutier, cu admirabile ancadramente de piatră.
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” a fost fondat în anul 1957.Clădirea a fost
recontruită pe locul casei părinteşti din Prislop.Sunt expuse biroul de lucru, fotografii de familie, alte
obiecte ce aparţin prozatorului, ediţii din opera lui Liviu Rebreanu, apărute în ţară şi în străinătate.În
curtea muzeului se află bustul lui Liviu Rebreanu realizat de Romulus Ladea, monument istoric de interes
naţional.
Muzeul Memorial „George Coşbuc” se află în localitatea Coşbuc, judeţul Bistriţa
Năsăud şi cuprinde expoziţia cu obiecte ce au aparţinut poetului George Coşbuc, leagănul, pupitrul şi
scaunul şcolar, pelerina, trusa de voiaj, manuscrise, ediţii ale operei sale.Clădirea actualului muzeu a fost
contruită după anul 1840 de tatăl poetului şi este monument istoric.Muzeul a fost fondat în anul 1905 la
iniţiativa lui Iuliu Moisil şi este primul muzeu de literatură română din ţară.
 ARTĂ POPULARĂ
Bistriţa-Năsăud reprezintă o zonă etnografică de excepţie în spaţiul românesc prin valorile
folclorice şi ale artei populare, de înaltă măiestrie şi rafinament şi care se moştenesc nealterate de
milenii.Pe cuprinsul judeţului se întalnesc o serie de datini, tradiţii şi obiceiuri, care s-au păstrat aproape
neschimbate din vremuri din care străbunii îşi amintesc cu plăcere.În prezent formele de manifestare sunt
ample, îmbinând vechile rituri cu acte ceremoniale şi cu manifestări spectaculoase.Dintre acestea se
disting tradiţiile, folclorul şi portul popular; prelucrarea pieilor, confecţionarea uneltelor şi a vaselor de
ceramică sau lemn, de uz casnic şi gospodăresc.
Costumele populare se remarcă prin originalitatea, frumuseţea şi eleganţa lor, decoraţia şi
cromatica specifică deosebind doar portul de pe Valea Someşului de cel de pe Valea Bistriţei sau din Valea
Bârgăului şi de la Şişeu.Ţesăturile, cusăturile, pieptarele, realizate într-o mare varietate coloristică şi
ornamentală, ca şi prelucrarea lemnului, ilustrează de asemenea arta populară.
Realitaţile social-culturale ale satelor judeţului Bistriţa-Năsăud se situează în categoria
localităţilor în care se mai menţine şi astăzi o mare diversitate de elemente autetice de civilizaţie şi
cultură populară.Şi pe aceste meleaguri mărturiile arheologice de la Bistriţa, Şintereag, Năsăud etc. Atestă
urme de civilizaţie neolitică, iar cele de la Sînmihaiul, Năsăud etc. existenţa înfloritoare culturi de epocă
8
dacică şi daco-romană, la Orheiul Bistriţei a castrelor romane; dovezile istorico-documentare atestă
continuitatea de viaţă şi cultură a populaţiei româneşti pe aceste meleaguri, convieţuirea cu saşii, condiţiile
specifice zonei năsăudene conturate prin înfiinţarea regimentelor grănicereşti, dezvoltarea comerţului şi a
meşteşugurilor.
Vizitatorul va rămâne profund impresionat de frumuseţea şi originalitatea costumului
popular, care se poartă încă, nu numai în zile de sărbătoare ci şi în zile de lucru, de bogăţia ţesăturilor din
interiorul caselor ţărăneşti, în special a covoarelor care acoperă aproape în întregime pereţii camerei de
oaspeţi, de oroginalitatea arhitecturii populare şi a modalităţilor de prelucrare şi adaptate la construcţiile
noi a unor elemente arhitecturale tradiţionale, de talentul şi măiestria unor meşteşugari şi creatori populari
contemporani, de frumuseţea şi originalitatea obiceiuri şi datini locale, de activitatea deosebit de
interesantă ce se desfăşoară în cadrul mişcării artistice care pune în relief valorile autentice al tezaurului
creaţiei noastre populare.
Bistriţa. Frumoasa şi pitoresca reşedinţă a judeţului este un puternic centru comercial şi
meşteşugăresc care stârnesc şi astăzi interesul prin valorile de artă populară şi etnografie ce pot fi găsite
aici. Astfel în Muzeul Judeţean de istorie există o valoroasă colecţie de ţesături şi costume populare
caracteristice zonei năsăudene, iar în oraş continuă să-şi desfăşoare activitatea meşteşugari cu faimă în
crearea de obiecte de artă populară din domeniile lor.Tot în oraşul Bistriţa există încă şi saşi care creează
piese specifice reprezentative ceramicii săseşti locale.La casa de cultură evolueză cu regularitate şi echipa
de artişti amatori care interpretează dansuri populare germane.
Josenii Bîrgăului. Comuna plină de farmecul şi pitorescul cadrului natural al satelor de pe
valea Bîrgăului este deţinătoarea străvechiului meşteşug al ceramicii negre, ultimii olari ocupându-se cu
confecţionarea de ceramică neagră.Pentru a descifra din tainele acestui meşteşug, sugerăm vizitatorului să
apeleze la talentaţii meşteşugari Chifor Moldovan, Pavel Budecan sau Toader Vrîncean care în tinereţea
lor s-au ocupat cu confecţionarea de oale de diferite mărimi şi forme, de ulcioare şi piese ceramice.
Leghinţa. Recomandăm un popas în acestă localitate renumită pentru vinurile sale, pentru
că aici se întâlnesc încă numeroase elemente de arhitectură materială, îndeosebi uneltele de muncă şi
obiceiuri de străveche tradiţie legate de lucrul la vie dar şi prepararea vinului.Aici se practică unele datini
şi obiceiuri specifice legate de această ocupaţie.
Leşu. Situat intr-o pitorescă vale de la poalele Munţilor Bîrgăului, Leşul Ilvei, se
deosebeşte prin renumitul spectacol „Rapsodia tricaşilor”, care are loc în fiecare an în lunile august sau
septembrie.
Livezile. Cine ajunge în Bistriţa trebuie neapărat să viziteze şi acestă comună, mai exact
9
Colecţia etnografică şi de artă populară a lui I. Rusu, alcătuită dintr-un mare numaăr de piese autentice
foarte valoroase adunate din toate satele năsăudene.Vizitatorul rămâne puternic impresionat de
frumuseţea şi valoarea obiectelor de artă populară ce reţin atenţia îndeosebi şirurile de cănceie atârnate de
grindă, apoi cănceiele ce atârnă în cuiele de lemn ale unui vechi blidari, suita de blide înflorate, multe din
ele datând din primele decenii ale secolului nostru, costume populare, piesele făcute din piele.
Năsăud. În Năsăud sunt două locuri recomandate turistului, şi anume: Muzeul orăşenesc şi
Piaţa săptămânală.În Muzeul orăşenesc se află expuse o serie de obiecte etnografice foarte
valoroase.Notăm printre acestea uneltele de epocă, îndeosebi uneltele agricole, precum şi instalaţiile
tehnice ţărăneşti care adaugă noi mărturisiri materiale privind spiritul de inventivitate poporului nostru.
În Piaţa săptămânală din Năsăud se aduc o varietate de obiecte meşteşugăreşti, unele
dintre ele putând fi considerate drept autentice creaţii de artă populară.
Principalele festivaluri în județul Bistrița-Năsăud sunt Festivalul Cireșelor (Cireșoaia), Maialul
Bistrițean (Bistrița), Împletirea Papurei (Tonciu). Datini, obiceiuri, tradiţii semnificative:
Cununa Grâului, Sărbătoarea Sânzienelor, Înstruţatul Boului, Craii de la Mocod, Sângeorzul pe
Valea Bârgăului, Hâzii de la Chintelnic, Farsangul de la Ţigău, Wiesenfest la Teaca, Vergelul la
Agrieş, Alaiul Nunţilor pe Valea Bârgăului, Sărbătoarea Tradiţională a Romilor de la Lechinta,
Festivalul rapsozilor populari „La poale de Ţibleş” – Târlişua, Festivalul tradiţional a fanfarelor,
Serbarea Cetăţii Ciceului, Festivalul Rapsodia Trişcaşilor – Leşu. Festivalul cireșelor de la Cireșoaia.
Maialul Bistrițean.
(

10
 CAPITOLUL III.
BAZA DE CAZARE ŞI AGREMENT A ZONEI

BAZA DE CAZARE
Pentru anul 2011 au fost raportate 31 de unităţi de cazare, iar în 2012 au fost raportate
( conform Ministerului Dezvoltării Regionale ) 54 de unităţi clasificate (oferind 2934 de locuri), în timp ce
la nivel naţional numărul unităţilor este de 7737. În judeţele învecinate situaţia este în felul următor: în
Cluj sunt raportate aproximativ 260 unităţi de cazare, în Suceava 402 unităţi, în Mureş 262 unităţi.
O analiză sumară a acestor cifre indică un deficit major de unităţi de cazare(şi implicit de locuri oferite).
De exemplu judeţul Mureş, care din punct de vedere peisagistic este mai puţin atractiv decât Bistriţa-
Năsăud, avea o capacitate de cazare de peste 3 ori mai mare, la nivelul anului 2012.
Gradul de ocupare a unităţilor de cazare turistică a fost, la nivelul anului 2011, de doar 19%, în scădere de
la 25,4% în anul 2009. În anul 2011 indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în România a fost de
27,3% (din care înnoptări ale turiştilor români au fost de 82,6% ).Înnopturile turiştilor români în Bistriţa-
Năsăud a reprezentat 88,7% din total pentru anul 2011.
În judeţul Bistriţa-Năsăud este raportată o singură reţea de turism ( Reţeaua de turism din regiunea Nord-
Vest, înfiinşată în anul 2009 şi acoperind mai multe judeţe), din care – din Bistriţa-Năsăud – fac parte 5
firme.
Pe baza valorilor de mai sus se poate concluziona că gradul de ocupare a unităţilor de cazare din judeţul
Bistriţa-Năsăud este mult sub media pe ţară.
Turiştii străini atraşi sunt semnificativ mai puţin decât media pe ţară, deşi există numeroase repere istorice
şi culturale care ar fi trebuit să influenţeze acest indicator
Dacă mergeţi în Bistriţa-Năsăud aveţi posibilitatea de a vă caza la următoarele unităţi:
 Pensiunea Miracolo din Bistriţa*** se află vizavi de casa agronomului.Pensiunea
dispune de 9 camere şi un apartament, terasă mică acoperită, terasă pricipală acoperită pentru 60 de
locuri.Facilităţi de cazare:bar, restaurant, spălătorie, livadă, parcare, fermă proprie,etc.Facilităţi
camere:baie, TV, încălzire centrală, internet.
 Hotel Decebal din Bistriţa** este situat în zona centrală a municipiului Bistriţa,
lângă piaţa comercială Decebal.Hotelul dispune de 53 de locuri de cazare.Facilităţi cazare:bar, parcare,
restaurant, terasă, etc.Facilităţi camere: aer condiţionat, baie, internet, TV, minibar în cameră.
 Pensiunea Coco din Năsăud*** dispune de 19 camere, cazând un număr de 47 de

11
persoane.Facilităţi cazare: terasă, internet, parcare, restaurant.Facilităţi camere: baie, TV, internet,
încălzire centrală.
Baza de agrement
Punctele curente principale de atracţie pentru activitatea turistică sunt centrate în jurul următoarelor tipuri
de turism: montan (parcurile naționale Rodnei și Călimani, Munții Bârgăului, Suhardului și Țibleșului),
balnear (stațiunile Sângeorz-Băi și Figa), climateric (Colibița, Valea
Vinului), sportiv (Piatra Fântânele, Valea Blaznei, Colibița, Valea Rebrei, Valea Bistriței), cultural-istoric
și religios (există un bogat patrimoniu cultural și istoric – a se vedea secțiunea aferentă acestuia), etno-
cultural, turism rural, agroturism și ecoturism (Văile Someșului Mare, Ilvei, Leșului, Cormaiei, Rebrei,
Sălăuței, Ideciului, Bârgăului, Șieului, Luțului, Ilișua).
Pe teritoriul județului există două rezervații peisagistice: Cheile Bistriței Ardelene (cu Cascada Diavolului)
și Stâncile Tătarului (Tatarcile - situată la iesirea din localitatea Bistrita Bargaului, in extremitatea nord-
vestica a Calimanilor).
Rezervaţia botanică Poiana cu Narcise din Muntele Saca
Căi de acces: DN17D Beclean - Năsăud - Sângeorz-Băi - Rodna - Cârlibaba şi stânga către satul Valea
Vinului, comuna Rodna.
Situată la 1600 m altitudine şi având o suprafaţă de 5 ha, Poiana cu Narcise este o rezervaţie botanică de
interes naţional. Parte a Parcului Naţional Munţii Rodnei, rezervaţia este situată pe versantul estic al
Muntelui Saca, cel mai înalt vârf din masivul cristalin al Munţilor Rodnei şi aparţine administratic de
comuna Rodna, satul Valea Vinului.
Odată ajunşi în Valea Vinului mai aveţi de parcurs aproximativ trei ore pentru a ajunge pe Muntele Saca şi
la Poiana cu Narcise. Acest drum se parcurge pe jos şi poate fi realizat urmând două trasee marcate:
primul dintre acestea urcă către vest, în Dealul Popii, în timp ce al doilea urmăreşte Valea Secii şi apoi
urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. A doua rută se află la o altitudine de 1230 m şi de-a lungul ei se
găsesc şapte cavităţi cu caracter descendent: Peştera Baia lui Schneider, Peştera Speranţei, Peştera lui
Mihai, Peştera Rece, Peştera Strâmtă, Peştera cu Puţ şi Grota Baia lui Schneider.
Raul Rebra
Situat în judeţul Bistriţa-Năsăud şi având o lungime de 43 km, de la izvorul aflat la 1830 m altitudine,
Râul Rebra reprezintă cel mai lung râu din cadrul Munţilor Rodnei.
De la izvoare şi până la confluenţa cu Valea Obârşia Rebrii, adică pe cursul superior, râul poartă
denumirea de Guşeţ, iar în continuare până la vărsare este cunoscut sub numele de Rebra.

12
Valea Rebrei este împrejmuită de culmile înalte ale Nedeii, Ţapului, Bârlei şi Craiului, formându-se astfel
două minicanioane, şi anume Canionul Guşeţului, între Lucaceasa şi Obârşia Rebrii, şi Canionul Negru
între Izvorul Negru şi Izvorul Pescarului. Pe lângă acestea, pe râul Rebra se regăsesc numeroase cascade,
coturi şi repezişuri.
Cele cinci sectoare ale râului oferă posibilitatea practicării mai multor tipuri de sport, cu grade diferite de
dificultate. Astfel, primul sector, ce are o lungime de 9 km şi se desfăşoară între Izvorul Creţii şi Gura
Rebra este recomandat doar pentru caiac şi doar sportivilor avansaţi, cel de-al doilea sector ce se
desfăşoară între Gura Rebra şi Izvorul Negru, pe o lungime de 3 km este potrivit pentru caiac şi
recomandat începătorilor. Al treilea sector, lung de 8 km, se desfăşoară între Izvorul Negru şi punctul „La
Ciupercă” şi este potrivit atât pentru caiac, cât şi pentru rafting, având un grad de dificultate mediu. Cu o
lungime de 4 km, cel de-al patrulea sector desfăşurat între punctul „La Ciupercă” şi comuna Parva este
ideal pentru pasionaţii de caiac de nivel mediu. Ultimul sector, are o lungime de 7 km şi se încheie la
Mănăstirea Rebra, fiind potrivit atât pentru începătorii de rafting, cât şi pentru cei care doresc să îşi
consolideze aptitudinile la caiac.
Staţiunea Sângeorz-Băi
Localizată într-o regiune deluroasă cu altitudini de aproximativ 450 m, în partea de sud a Munţilor
Rodnei, Staţiunea Sângeorz-Băi reprezintă una dintre cele mai vechi staţiuni balneoclimaterice din ţară,
localitatea fiind atestată în anul 1245.
Principala atracţie a staţiunii este reprezentată de cele 8 izvoare cu apă minerală care au fost descoperite
începând cu secolul al XIII-lea, chiar dacă abia în anul 1770 staţiunea a fost atestată documentar ca
localitate cu ape minerale. Apa poate fi folosită în tratarea afecţiunilor digestive, hepato-biliare, afecţiuni
ale aparatului locomotor, boli de nutriţie sau respiratorii, datorită conţinutului ridicat de calciu. Pe lângă
aceste izvoare, în staţiune există posibilitatea de a face acupunctură, aerosoli, hidroterapie sau
electroterapie. Staţiunea Sângeorz-Băi pune la dispoziţie turiştilor instalaţii pentru băi calde cu ape
minerale, dar şi împachetări cu nămol.
În oraş pot fi vizitate Muzeul de Artă Contemporană, parte a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şi
Biserica Buna Vestire, construită la jumătatea secolului al XVIII-lea.
Poiana zânelor se află la poalele Munţilor Rodna, în localitatea Valea Mare, la 90 km de Bistriţa.
Reprezintă un complex turistic de agrement, situat la o altitudine de 629 m.Această zonă oferă
posibilitatea pentru drumeţii organizate, cu ghid turistic şi alte forme de divertisment, precum plimbări cu
ATV-ul, piscină etc.

13
Pârtia Valea Blaznei, situată pe Valea Blaznei, teritoriu administrativ al comunei Sant.La baza pârtiei
există două moteluri în care se pot caza 120 de turişti.Aceata dispune de teleschi.
Pârtia Valea Mariilor situată pe teritoriul administrativ al comunei Sant.Capacitatea pârtiei este de 400-
500 de persoane.Aceasta dispune de teleshi monopost.
Herghelia Beclean
Sub titulatura de „Ferma de Elită de Armăsari de Montă Publică”, apărea în anul 1955 la Beclean
un depozit de armăsari, care mai târziu, în anul 1971, intra sub administraţia Centrului Republican pentru
Creşterea şi Calificarea Cailor de Rasă Bucureşti, fiind astfel înfiinţat depozitul propriu-zis de armăsari. În
anul 1985, odată cu începerea formării rasei Semigreu Românesc, acest depozit primeşte titulatura de
herghelie. În prezent, Herghelia Beclean se află în subordinea Direcţiei Silvice Bistriţa şi are în
componenţă trei rase de cai: Rasa Furioso – North Star (adaptat atât pentru activităţi călare, cât şi pentru
tracţiune uşoară), Semigreul Românesc (cal de tracţiune intermediară, rezultat din încrucişarea unor rase
precum Ardenez şi Lipiţan cu iepe locale) şi Lipiţanul (cal întrebuinţat la marile şcoli de dresaj academic
datorită conformaţiei şi eleganţei sale).
Herghelia Beclean oferă celor interesaţi cursuri de echitaţie, excursii călare, plimbări cu trăsura.
Pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud există şi alte obiective turistice care merită vizitate sau zone care
oferă numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber.
Posibilităţile de petrecere a timpului liber în zona Bistriţa Năsăud sunt variate, astfel că, dacă
sunteţi un spirit aventurier, puteţi alege să vizitaţi şi să realizaţi drumeţii şi trasee turistice către Vulcanii
noroioşi de la Monor, Piatra Corbului de la Budacu de Sus, Râpa Mare de la Budacul de Sus, Râpa cu
păpuşi de la Domneşti, Rezervaţia naturală Zăvoaiele Borcuţului, Rezervaţia naturală Valea Repedea,
Rezervaţia naturală Stâncile Tătarului sau Parcul dendrologic Arcalia.
Dacă preferaţi plimbările uşoare, puteţi alege să realizaţi un tur cultural al municipiului Bistriţa (Biserica
Evanghelică, Biserica Ortodoxă, Turnul Dogarilor, Ansamblul Sugălete, Casa Argintarului, Muzeul
Judeţean etc.) sau o plimbare cu trăsura în zona Hergheliei Beclean.

14
 CAPITOLUL IV.
CONCEPEREA UNUI PRODUS TURISTIC CU TEMATICĂ
CULTURAL-ETNOGRAFICĂ DE TIP CITY-BREAK

IV.1. STUDIEREA PIEŢEI

Studierea pieţei reprezintă principalul domeniul al cercetărilor de marketing. Pe studierea
pieţei se bazează luarea deciziilor la nivelul conducerii oricărei firme, privind activitatea
desfăşurată de aceasta, atât pentru prezent cât şi pentru viitor.
Studiul pieţei trebuie să fie un proces continuu care să ofere informaţii privind relaţiile de
piaţă.
Aceste relaţii se referă la tipul de informaţii ce pot fi obţinute cu privire la :
 concurenţă
 ofertele asemănătoare de pe piaţă
 clienţii
 comportamentul de consum al clienţilor
 nevoile privind consumul
 veniturile alocate pentru vacanţe
 studierea cererii principalelor segmente de turişti
Cercetarea pieţei legată de produsul turistic “City Break în Bistriţa-Năsăud “, presupune
urmărirea unor obiective turistice şi realizarea unui chestionar cu ajutorul căruia vor fi culese
datele pentru realzarea efectivă a studiului de piaţă.
Obiective ale studiului de piaţă
 Determinarea concurenţei se referă la obţinerea informaţiilor privind produsele turistice similare
oferite de alte firme turistice
 Care sunt nevoile de consum ale potenţialilor clienţi astfel încât produsul turistic oferit să satisfacă
cât mai bine dorinţele acestora
 Care sunt principalii consumatori pentru acest tip de produse turistice
 Ce îmbunătăţiri se pot aduce produsului turistic sau serviciilor incluse în acesta
 Alegerea cea mai potrivită a momentului si locului unde se poate realiza publicitatea produsului
turistic respectiv
15
Pentru realizarea cercetărilor, este necesară elaborarea unui chestionar şi stabilirea unui eşantion care
urmează a fi supus investigatiei.

Chestionar
Tecuci- Agenţia „Alex Tours” 04.04.2015
Stimată doamnă/ domnule, sunt reprezentant al agenţiei „ALEX TOURS”, care realizează un studiu
privind opinia turiştilor despre eventualele vacanţe petrecute într-un judeţ. Vă rog să mă sprijiniţi în
realizarea acestuia, răspunzând următoarelor întrebări:
1. Sunteţi clientul nostru?
 de un an  de doi ani  de trei ani  de mai mulţi ani

2.De ce aţi optat pentru produsele agenţiei noastre?

 preţ  calitatea serviciilor  reputaţia firmei recomandarea cunoscuţilor
 profesionalismul angajaţilor

3.De ce nu aţi optat pentru produsele agenţiei noastre?

 preţ  calitatea serviciilor reputaţia firmei
recomandarea cunoscuţilor  profesionalismul angajaţilor

4.Cât de des achiziţionaţi produse turistice?

 o data pe an  de două ori pe an  ocazional  niciodată
5.Ce produse aţi achiziţionat de la noi?
.............................................................................................................................................
6.Aţi fost mulţumit de produsele noastre?
 foarte mulţumit  mulţumit  indiferent  nemulţumit
foarte nemulţumit

7.Vă rugăm să ordonaţi elementele importante pentru dumneavoastră în luarea deciziei de cumparare :
 preţ  bonusuri  servicii incluse  destinaţie 
perioadă  infrastructură

16
8.Intenţionaţi să mergeţi în vacanţă în anul 2015?
 da  nu

9.Ce destinaţie aţi alege pentru a vă alege vacanţa 2015?

Destinaţie În ţară În străinătate

Munte
Mare
City break
Staţiune balneoclimaterică
Agroturism
Pelerinaje
Croaziere

10.Formula unui city break de weekend, ar fi suficientă pentru dumneavoatră, în ideea :

 relaxării  cunoaşterii obiectivelor culturale ale oraşului
 descoperirea tradiţiilor zonei  tur de oraş

11.La ce tip de unitate de cazare aţi prefera să vă cazaţi?

 hotel  pensiune  vilă turistică  camping 
altele

12.Care sunt preferinţele dumneavoastră în ceea ce priveşte cazarea, cu sau fără masă inclusă?
 doar mic dejun  demipensiune  pensiune completă 
all inclusive  fără masă asigurată

13.Care sunt principalele activităţi de agrement turistic preferate de dumneavoastră?

 excursii, drumeţii  plimbări cu barca, vapor  activităţi sportive ṣi de
cunoaṣtere

14.Cum preferaţi să vă deplasaţi către destinaţia turistică aleasă de dumneavoastră?

 rutier  feroviar  naval  aerian
17
15.În ce categorie de vârsă vă încadraţi?
 18-25 ani  26-38 ani  38-45 ani  peste 45 ani

16.Care este nivelul de educaţie cel mai înalt pe care l-aţi atins?
 şcoală profesională  liceu  studii superioare  fără studii

Ce categorie de venit aţi aloca pentru o vacanţă?

 1000-1500 lei  1500-3000 lei  peste 3000 lei
Ce recomandări aveţi pentru noi?
..........................................................................................................................
Vă mulţumesc pentru timpul acordat!

Analiza şi interpretarea datelor

Analiza datelor în urma aplicării chestionarului este de fapt o analiză de conţinut.
Această analiză de conţinut urmăreşte studierea comportamentului persoanelor chestionate, în ceea
ce priveşte consumul de produse turistice oferite, în oraşul Bistriţa, fiind împărţită in doua categorii :
 persoane ce au oferit acelaşi tip de răspuns ( de tipul da, nu )
 persoane ce au oferit răspunsuri diferite la întrebările chestionarului, cu mai multe variante
În urma sondajului efectuat privind opinia persoanelor intervievate cu privire la modul în care îşi
petrec vacanţele în anumite oraşe a rezultat că cea mai mare parte este reprezentată de adulţi.
Având în vedere rezultatele obţinute în urma studiului de piaţă, Agenţia „Alex Tours” a hotărât să
conceapă un produs turistic care să se adreseze în mod special adulţilor, având la bază un program de
cunoaştere a culturii ṣi tradiţiilor unei zone turistice.
Astfel, elaborarea programului presupune includerea, pe lângă relaxarea turiştilor şi vizitarea unor
obiective istorice, respectiv: Muzeul din Bistriţa, Turnul Dogarilor, Biserica Ortodoxă, etc.
Studierea ofertei concurenţei şi a ofertei proprii
Identificarea celorlalte agenţii de turism care concurează cu agenţia „Alex Tours”
Celelalte agenţii ce concurează cu agenţia noastra sunt: Paralela 45, Class Tour, Ioana Lines, care
oferă pachete turistice personalizate la cerere oferind tot confortul : transport, cazare şi masă.
Analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurenţilor

18
 Serviciile oferite de agenţia noastră sunt diferite faţă de celelalte, prin faptul că se bazează mai
mult pe exploatarea obiectivelor turistice antropice, fiind astfel alcătuite încât să ofere satisfacţie
maximă cu efort financiar minim.
Celelalte agenţii de turism oferă servicii mai mult sau mai puţin echivalente cu ale noastre,
propunând diferite pachete turistice în zonă, incluzând doar serviciile de cazare şi alimentaţie, pentru
doritori şi persoane care vor să îşi petreacă vacanţa într-un mod mai relaxant.
Cunoaşterea categoriilor de clientelă cărora li se adresează agenţia Alex Tours
Categoriile de clientelă cărora noi ne adresăm nu se referă numai la cei cu o condiţie financiară
extraordinară, ci şi la cei cu o condiţie medie sau chiar modestă.
Ne adresăm în special persoanelor adulte, interesate de obiectivele turistice din acestă zonă şi celor
care doresc să îşi petreacă timpul într-un loc liniştit.
Nu în ultimul rând ne adresăm şi celor tineri, dornici să viziteze obiectivele naturale sau antropice
dintr-o zonă cu potenţial , chiar ṣi în formula uni city break.

IV.2. SELECTAREA OBIECTIVELOR TURISTICE ŞI A UNITĂŢILOR

PRESTATOARE, ÎN FUNCŢIE DE TIPOLOGIA CLIENTELEI
Obiective turistice Bistriţa.
Obiective turistice
 Turnul Clopotniţa a fost zidit în 1499.Aici, se găsesc astăzi patru clopote: cel mai mare datează
din sec. al XVII- lea şi are o sonoritate unică, altul din sec. al XIX- lea, iar celelalte două au fost
turnate de către meşterul Damian, la Târgul-Neamţ.
 Biserica Domnească „Sfântul Ioan Botezătorul” a fost zidită în anii 1497-1498, fiind cel mai
valoros edificiu al Ansamblului arhitectural din epoca lui Ştefan cel Mare.Această biserică se
distinge prin structurarea interioară aparte, prin forma şi stilul rafinat ce se formeză numit stil
moldovenesc.
 Muzeul din Bistriţa s-a înfiinţat sub titulatura de Muzeul Regional Rodna.Muzeul are următoarele
colecţii: etnografie-artă populară, ştiinţele naturii, artă plastică, istorie, arheologie.
 Statuia lui George Coşbuc este operă a sculptorului Gavril Covalschi
 Turnul Dogarilor face parte din Cetatea medievală a Bistriţei.A servit pe rând drept închisoare şi
spital de psihiatrie, iar în prezent se află amenajată o expoziţie de măşti medievale şi păpuşi.

19
  Biserica Evanghelică zidită în anii 1320-1470 în stil gotic.Turnul a fost construit separat de
biserică şi anterior transformărilor acesteia.
 Biserica Ortodoxă cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” a fost contruită în anii
1270-1280 în stil gotic.
 Monumentul lui Andrei Mureşeanu este realizat de sculptorul Cornel medrea şi este amplasat în
piaţa centrală.
 Casa Argintarului este un monument arhitectonic de la începutul Renaşterii.Denumirea Casa
Argintarului i-a fost atribuită datorită celor două potire sculptate.
 Casa lui Ion Zidaru este un monument de arhitectură construit în sec. al XV-lea.Casa face parte
din seria numeroaselor clădiri medievale etajate.Casa a fost restaurată în 1975 şi transformată în
cramă.
 Şirul Sugălete a fost contruit cu privire la realizarea unui comerţ de tranzit între Transilvania şi
Moldova pentru adăpostirea mărfurilor negustoreşti împotriva intemperiilor.
 Muzeul Grăniceresc Năsăudean datează din sec. al XVIII-lea.Cuprinde o secţie de artă populară
şi etnografie şi o alta legată de personalităţi din teritoriul grăniceresc năsăudean.
 Cetatea Rapsone a fost o cetate de apărare.
Prestatori de servicii
 Hotel Flamingo *** situat în partea de vest a oraşului.
Capacitatea de cazare: 10 camere triple, 5 camere duble cu pat matrimonial
Facilităţi camere: baie proprie, aer condiţionat, TV şi conexiune gratuită şi nelimitată la internet
wireless.
Facilităţi cazare: bar, grădină, parcare, echitaţie, restaurant, fermă proprie, terasă

IV.3.ELABORAREA OFERTEI DE PRODUS TURISTIC

Programul turistic propus de agenţia noastră, respectiv un City Break de 3 zile în Bistriţa, oferă
turiştilor posibilitatea relaxării într-o formă activă de cunoaştere a oraşului prin numeroasele sale obiective
turistice.
Pentru turiştii pasionaţi de cultură şi etnografie, Bistriţa, oferă largi posibilităţi de vizitare a obiectivelor
oraşului precum: Turnul Dogarilor, Muzeul din Bistriţa, Monumentul lui Andrei Mureşeanu, Casa lui Ion
Zidaru, Biserica Ortodoxa, chiar şi la o primă vedere, într-un tur de oraş.

20
Conceptul de City Break- o mini vacanţă, în general de weekend, într-un oraş ce poate oferi: cultură,
tradiţie, agrement, sub diferite forme pentru reuşita escapadei turiştilor din cotidianul zilnic.
Programul turistic va oferi turiştilor un sejur de 3 zile (2 nopţi de cazare), acesta se va desfăşura pe
baza unui program prestabilit, pe zile, în care turiştii vor putea vizita numeroase obiective cultural-
etnografice. Turiştii vor putea beneficia se servicii de cazare şi masă în regim demipensiune.

Tipul de produs turistic: City Break - Bistriţa

Durata programului: 3 zile /2 nopţi
Perioada: 22.05.2015-24.05.2015
Număr persoane: 2 adulţi
Transport: mijloc propriu
Itinerariu dus: Tecuci – Adjud – Bacău – Piatra Neamţ – Vatra Dornei – Bistriţa (407 km - 6h)
Itinerariu întors: Bistriţa – Năsăud – Beclean – Sovata – Miercurea Ciuc – Târgu Secuiesc – Tecuci.

Program turistic
City Break- Bistriţa

Itinerariu turistic:
Tecuci – Adjud – Bacău – Piatra Neamţ – Vatra Dornei – Bistriţa – Năsăud – Beclean – Sovata –
Miercurea Ciuc – Târgu Secuiesc – Tecuci
( traseu de 874 km )

I.zi

 ora 7:00 – plecare din Tecuci

 ora 10:00 – vizitarea Turnului Clopotniţa şi Bisericii Domneşti „Sf. Ioan Botezătorul” din Piatra
Neamţ
 ora 13:00 – prânz opţional Restaurant Dorna din Vatra Dornei
 ora 14:30 – cazare Hotel Flamingo*** din Bistriţa
 ora 16:30 – tur de oraş - vizitarea Muzeului Judeţean din Bitriţa, Statuia lui George Coşbuc
 ora 20:00 – cina la Hotel Flamingo***
21
 II.zi

 ora 9:00 – mic dejun la Hotel Flamingo***

 ora 9:30 – vizitarea Bisericii Evanghelice, Bisericii Ortodoxe din Bistriţa, Monumentul lui
Andrei Mureşeanu
 ora 13:00 – prânz la Restaurantul Coroana de aur - Bistriţa
 ora 16 – vizitează Casa Argintarului, Casa lui Ion Zidaru, Turnul Dogarilor
 ora 20:00 – cina la Hotel Flamingo***

III.zi

 ora 8:30 – mic dejun la Hotel Flamingo***

 ora 9:00- vizitează Şirul Sugălete
 ora 10:00 – plecare spre Năsăud
 ora 10:30 – vizitează Muzeul Grăniceresc Năsăudean
 ora 13:00 – prânz la Restaurantul Giulia - Năsăud
 ora 16:30 – vizitează Cetatea Rapsone din Sovata
 ora 20:00 – ajunge în Tecuci.

IV.4.ANALIZA DE PREŢ

ANALIZĂ DE PREŢ Nr. __________

I.Denumirea excursiei _perioada_______________grup minim ___ persoane

II.Extras din program_____________________________________________________________
22
 _____________________________________________________________________________
III.Beneficiar ________________________________ telefon _________

IV.Calculaţia preţului de vânzare

Valoarea
Nr. Articole de
Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Per
crt. calculaţie Totală
turist
1. Cazare tarif/noapte x nr. nopti 200 400
2. Masă tarif/zi x nr. zile 110 220
3. Transport nr. km x tarif/km - -
intrari la muzee, case
4. Cheltuieli culturale 55 110
memoriale,cetati, castele
organizarea unei mese festive, a
unui picnic, închirierea unui local,
5. CHELTUIELI Cheltuieli organizator - -
închirierea unor materiale
DIRECTE sportive
cota ghid/grup (cazare, masa, cota
6. Cheltuieli ghid - -
ghid)
cota sofer/grup (cazare, masa, cota
7. Cheltuieli şofer - -
sofer)
diverse forme de agement; plata
8. Alte cheltuieli unui cadru medical in cazul unui - -
grup cu probleme de sanatate, etc.
9. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 365 730
11. COMISON 20% 73 146
12. TVA % 17,5 35
13. TOTAL COSTURI 455,5 911
15. TOTAL PREŢ VÂNZARE 455,5 911
Data __________________
Întocmit________________
(organizatorturism)
Luat la cunoştinţă, TOTAL ____________lei/turist
_______________________________________

23
IV.5. PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC

 Principalele mijloace de promovare în turism

Promovarea produsului turistic “City Break în Bistriţa” constă în transmiterea pe diferite căi de
mesaje și informații menite să informeze atât operatorii de turism cât și pe turiștii potențiali asupra
caracteristicilor acestuia și asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre
comercializare,să le dezvolte o atitudine pozitivă față de întreprinderile prestatoare de servicii
turistice,cu scopul de a provoca modificări favorabile în mentalitatea si obiceiurile turiștilor.
Componentele principale ale politicii de promovare sunt : promovarea vânzărilor,relațiile publice și
publicitatea.
Promovarea vânzărilor se adresează cu preponderență vânzătorilor,în scopul dinamizării activității
de vânzare,prin intermediul unei cunoașteri mai complete a produselor oferite.
Este o variabilă cu acțiune pe termen scurt, aducând consumatorului avantaje economice,materiale
si imediate. Mijloacele folosite pentru promovarea vânzărilor în turism pot fi considerate următoarele :
participarea la târguri si expoziții cu standuri proprii - afișe,calendare cu antetul firmei,distribuirea de
cadouri surpriză,pliante,broșuri,cataloage, mijloace audio-vizuale, dispozitive, casete video ,CD.
Trăsătura comună a acestor tehnici de promovare o constituie acordarea unor înlesniri, care în
ultima analiza deftinesc produsul turistic, făcându-l accesibil unor segmente de consumatori cu posibilități
reduse.
Reducerile de tarife sunt frecvent întâlnite în practica organizatorilor de turism cât și reducerile
progresive de tarife în raport cu numărul de zile cumpărate pentru un anumit sejur.
Relatiile publice reprezintă un stadiu preliminar pentru campaniile de promovare și de
publicitate.Acestea acționeaza asupra opiniei publice prin liderii de opinie,care prin poziția lor
profesională dețin o influență asupra opiniei publice în general.
Principalele grupuri țintă în relațiile publice sunt :
-interne – personalul firmei.acționarii,furnizorii,distribuția
-externe – clienții efectivi și potențiali,autoritățile locale si guvernamentale,asociațiile
profesionale,grupurile de presiune și liderii de opinie.
 Rolul publicității în promovarea produselor
Publicitatea reprezintă instrumentul promoțional de marketing ce concură la dirijarea produselor și
serviciilor spre piețele de desfacere spre consumatori.

24
 Publicitatea este un mijloc de comunicare de masă care necesită de un destinatar și un mijloc de
comunicare,destinatarul fiind grupul care va recepționa mesajul.Ea susține noul produs pe
piață,consumatorul recunoscând utilitatea produsului.
Prin publicitate se poate facilita :
-lansarea unui noi produse/ servicii, introducerea unui nou preț sau tarif, sporirea vânzării unui produs sau
serviciu prin prelungirea sezonului, atragerea de noi segmente de consumatori.
Mijloace de promovare folosite de agenția ALEX TOURS comparativ cu celelalte agenții de
turism .
Promovarea serviciilor oferite de agenția noastră are ca obiectiv extinderea cât mai mult pe piață,
prin idei si oferte noi.
Agenția noastră are și două pagini web unde veți găsi tot felul de informații legate de noi
www.alextours.ro , www.turism-vacanțe.ro.
Turiṣtii interesaţi de vizitarea obictivelor de interes cultural sau istoric din oraşul Bistriţa, pot
consulta oferta noastră și pot accesa și alte informații interesante pentru turiștii amatori de astfel de
programe de tip City break ṣi nu numai.
Adrese online alextourstecuci@yahoo.com , turismvacanțe@yahoo.com , tecuci@alextours.ro.
Site-ul nostru este întreținut zilnic, având și o componență interactivă prin intermediul căreia cei
interesați pot obține răspunsuri la întrebările lor referitoare la ofertele noastre,cât și detalii despre acestea.
Modalități de distribuire a informațiilor.
Distribuirea informațiilor privind oferta noastră se face în mare parte prin pliante,catalog de
prezentare distribuite la evenimentele specifice, între care o bună ocazie este Târgul anual de Turism,ce se
desfășoară la Romexpo-București.
Distribuirea se poate face și în orașele în care se găsesc punctele de lucru ale agenției noastre.
Tarifele diferă de la agenție la agenție în funcție de comisioanele aplicate,serviciile oferite fiind
diverse,acestea adresându-se de regulă unui segment de clientelă bine determinat.
Menționăm că, agenția S.C. ALEX TOURS S.R.L., practică comisionele accesibile.
Produsul nostru poate deveni un model adaptabil si ajustabil si pentru alte agenții de tursm din
țară, care pot aplica criteriile noastre.

25
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În interiorul Transilvaniei se remarcă un judeţ cu un spirit ardelenesc de neegalat. Având o

populaţie de aproximativ 325.000 locuitori şi o suprafaţă de 5355 km2, judeţul Bistriţa-Năsăud este situat
în inima Transilvaniei, în partea central-nordică a României, învecinându-se cu judeţele Maramureş la
nord, Suceava la est, Mureş la sud şi Cluj la vest.

Sub aspectul elementelor de cultură materială şi spirituală, judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o serie
de obiective, care prin conţinutul lor artistic şi istoric sporesc valoarea turisitcă a acestui teritoriu,
permiţând o diversificare a paletei turistice.

Judeţul are porţile deschise pentru orice călător care doreşte să descifreze tainele frumuseţii bistriţene.

26
Astfel accesul în judeţ se poate face fie prin aeroporturile Cluj-Napoca sau Târgu Mureş, aflate la distanţe
de 120 km respectiv 90 km de Bistriţa, fie prin drumurile naţionale DN 17, adică Cluj-Napoca-Dej-
Beclean-Bistriţa-Vatra-Dornei-Suceava (Bucovina), o adevărată axă Vest-Est, DN 15A Bistriţa-Sărăţel-
Teaca-Reghin-Târgu Mureş-Bucureşti şi DN 17C Bistriţa-Năsăud-Salva-Dealul Ştefăniţei-Valea Izei
(Maramureş), oferind legătura cea mai scurtă a nordului cu sudul ţării.
Treci in reviste ob zonei Zona are de oferit turistului frumuseti nebanuite..............

27
28
29