DREPT COMERCIAL

Bibliografie
1. Legea fundamental, Constitutia Romaniei;
2. Cod civil Roman;
3. OUG44/2008 Privind activitatea economica a PFA.
4. LEGEA 31/1991 Norma speciala pe taramul societatilor
5. LEGEA 26/1990 Privind registul comertului;
6. LEGEA 161/2003 Sisteme de incompatibilitati pentru exercitatea activitatii coemrciale.
7. LEGEA 85/2014 Privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.
8. Tratat de drept commercial roman, ed. V.a Editura Univ. Juridic Bucuresti 2016
9. Dr. Comercial Intreprindere CH Beck Bucuresti 2012
10. Prof. Carpenaru, Societatile comerciale reglementare, doctrina, jurispudenta.

Conceptul de profesionist este reglementat de art 3 cod civil si reprezinta persoana care exloateaza o intreprindere.
Prin exploatarea se intelege executarea sistematica de catre una sau mai multe persoane a unei activitati organizate ce
consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in presatrea de servicii, indifferent daca are sau nu un
scop lucrativ.
Profesionistul poate fi: Persoana fizica/ persoana juridical.
Trebuie sa desfasoare activitati economice in mod organizat, care constau in : productia de marfuri, prestarea de
servicii, administarea sau instrainarea de bunuri sau servicii.
Profesionistul poate avea atat scop lucrative cat sis cop nelucrativ.
Pentru a fi comerciant trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
a) Desfasurarea unei activivitati economice in mod organizat si cu titlu de profesiune absoluta.
b) Scopul activitatii inregistrat si autorizat trebuie sa fie subordonat obtinerii de profit (scop lucrativ).
c) Poate fi comerciant atat o persoana fizica autorizata in conditiile OUG44/2009 cat si o intreprindere prevazuta
in OUG 44/2009 sau o persoana juridical astfel cum este reglemetat in legile speciale.
Nu sunt comercianti:
- asociatiile si fundatiile; (munca cu character intelectual)
- profesiile liberale; (munca cu character intelectual)
- avocatii, notarii, arhitectii; (munca cu character intelectual)
- sindicatele si patronatele;
- culte religioase;
Persoana juridical art. 25 (3) C.Civ. reprezinta orice forma de organizare care indeplinind conditiile prevazute de
lege este titulara de drepturi si obligatii prevazute de lege.
Elementele constitutive ale persoanei judirice:
1. Organizarea de sine statatoare;
2. Patrimoniu propriu;
3. Scop determinat, licit si in acaord cu interesul public;
Art. 188 C.Civ: sunt persoane juridice atat entitatile prevazute de lege cat si orice alta organizatie legal
constitituita, care desi nu sunt declarate de lege persoane juridice indeplinesc toate conditiile prevazute art. 187 c.civ..
Distingem categorii de persoane judirice:
a) Dupa regimul juridic aplicabil sunt: persoane juridice de drept public si persoane juridice de drept privat.
b) Dupa nationalitate: cu nationalitate romana si cu nationalitatea straina;
c) Dupa scopul urmarit: cu scop lucrative si cu scop nelucrativ;
d) Dupa modul de infintare art. 194 c.civ. distinge intre:
- Persoana fizica:prin actul de infintare al organelor competente;
- Persoana juridical: prin actul de infiintare a celor care le constituie
- Persoana juridica in orice alt mod prevazut de lege;
e) Dupa durata de functionare : determinate si nedeterminata.
Atributele de identificare ale persoanei juridice:
a. Cu carater general: nationalitatea, denumirea, sediul.
 b. Carater special: C.U.I., atributul fiscal, nurmarul de ordine in registul comertului, contul bancar, firma, numarul
de telefon al persoanei responsabile, capitalul social.

NOTIUNEA SI IZVOAREALE DREPTULUI COMERCIAL

Prin drept commercial putem intelege o ramura de drept privat care contine un ansamblu de norme juridice care se
aplica rapoartelor juridice dintre profesionisti cat si acelora dintre profesionisti si alte subiecte de drept.
In sens restrains normele juridice de drept commercial studiaza comertul.
Prin notiunea de comert se intelege in sens etimologic operatiunile cu marfa. In sens economic desemneaza
activitatea economica a carui scop este schimbul producerea si interpunerea in circulatia marfurilor de la producator la
consumatorul final. In sens juridic se intelege atat schimbul si circulatia marfurilor dar si operatiuni de prestari servicii si
executari de lucrari cu scop lucrativ.

Izvoarele de drept comercial

Principii sau reguli de baza aplicabile in material comerciala:
1. In comert intotdeauna banii sunt fructiferi, produc fructe civile – dobanzi, comisioane.
2. Actele juridice sunt acte cu titlu oneros care impun sarcini precise unei persoane.
3. In cadrul contractelor comerciale in caz de litigiu intre profesionisti se aplica regula care favorizeaza circulatia
bunurilor, marfurilor, produselor sau serviciilor.

In completarea notiunii de profesionist

1.Conceptul de profesionist include atat categoria comerciantilor care urmaresc obtinerea de profit si sunt supusi
inregistrarii, cat si profesionisti necomercianti care nu urmaresc obtinerea de profit si unde intra: profesiile liberale,
societatea simpla, asociatiile, fundatiile, cultele religioase, sindicate, patronate.
2.Riscul este definit in doctrina ca fapta de comert cu natura juridical determinata deoarece aceasta fapta de
comert este savarsita in scopul obtinerii comert.In afacerile comerciale, riscul desi asemanator riscului in contractile civile
aleatorii care depind de hazard putand implica atat riscul unui castig cat si riscul unei pierderi.
Elementul ALEA presupune un eveniment viitor posibil dar incert ca realizare si fara de care contractual este nul
deoarece dispare sansa de castig.
3.Notiunea de lucrative presupune obtinerea unui castig , a unui beneficiu astfel Art. 3 Cod Civil distinge intre
intreprinderile cu scop lucrativ care reprezinta categoria comerciantilor si intreprinderea fara scop lucrative care reprezinta
categoria profesionistilor latto sensu. Codul Civil reglementeaza in conceptul generic de profesionist atat societatile civile
cat si societatile comerciale.
4.Prestarea de servicii reglementata in Codul Fiscal presupune orice operatiune care nu constituie livrare de
bunuri.
Legea 71/2011 de modificare a Codului Civil reglementeaza conceptul de profesionist:
- Prin aceasta se intelege ca persoana autorizata sa desfasoare activitati economice;
- Intreprinzatorul (titular al unei intreprinderi individuale)
- Operatorul economic
- Comerciantul

CATEGORII DE PROFESIONISTI
In conceptia legiuitorului sunt profesionist:
1. PFA si intreprinderile;
2. societatiile (comerciale);
3. regiile autonome conform Legii 15/1990 privind reorganizarea unor unitati economice avand capital de stat.
4. grupe de interes economic Legea 161/2003.
5. Societati cooperative Legea 1/2005
6. Agentiii comercianti permanenti 2072-2095.
 PERSOANA FIZICA AUTORIZATA SI INTREPRINDERILE OUG 44/2008
Ordonanta reglementeaza punctual urmatoarele:
- accesul la activitatea economica a celor trei categorii de profesionisti;
- procedura de inregistrare in Rergistrul Coemtului;
- autorizarea functionarii celor trei categorii de profesionisti;
- regimul juridic aplicabil fiecarei categorii in parte.
Prin HG 656/1997 a fost adoptat nomenclatorul CAEN, cuprinzand clasificarea activitatiilor din economia
nationala.
Indifiterent de categoria profesionistului acestia vor trebui sa declare la inregistrarea in registrul comertului
domeniul principal de activitate, cat si activitatea secundara, ce va urma sa o desfasoare.
Ordonanta defineste Persoana Fizica autorizata (PFA) a fiind intreprinderea economicafara persoana juridical,
organizata de o persoana fizica care foloseste in principal forta de munca, aceata trebuie sa fie calificata.
Intreprinzatorul este persoana fizica ce organizeaza o intreprindere economica.
Ordonanta defineste patrimonial de afectatiune: Masa patrimoniala din cadrul patrimoniului intreprinzatorului
reprezinta toate dreptulrile si obligatiile afectate prin declarative scrisa (PFA) sau prin act constitutiv (intreprinderi
individuale/familiale) exercitarii unei activitati economice.
Sediul profesional principal: reprezinta locatia declarata la regisrtul comertului, in vederea inregistrarii si
autorizarii functionarii comerciantului-> reprezinta un atribut de identificare.
Punctule de lucru reglementat de OUG 44/2008 sunt locatii secundare in care isi desfasoara activitatea comerciala
acei comercianti care si-au dezvoltat afacerea si au nevoie de mai multe locatii pentru obtinerea unui castig cat mai mare.
Exceptie: Comertul ambulat.
Regimul judiric aplicabil PFA:
Ordonanta prevede imperative dreptul la libera asociere si la libera stabilire a oricarei persoane fizice, cetatean
European/ roman, sau al spatiului economic euroapean pentru desfasurarea activitatilor comerciale pe teritoriul Romaniei.
Activitatile economice se pot desfasura in toate domeniile, meseriile , ocupatiile, profesiile pe care legea nu le interzice in
mod expres.
Orice activitatea economica desfasurata permanent, ocaziolan sau temporar trebuie inregistatat in Registrul
Comertului si supusa autorizarii functionarii.
Art. 7 Stabileste imperative oblgatiile persoanei fizice autorizate care doreste sa se autorizeze cu privire la
formularea unei cereri de inregistrare si depunderea la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Judetean sau
Municipiul Bucuresti unde PFA declara ca va avea sediul.

Conditii pe care trebuie sa le indepliceasca peroana fizica autorizata pentru a devenii comerciant:
1. Pesoana sa aiba capacitate deplina de exercitiu
- in sensul sa aiba 18 ani impliniti.
-prin exceptie pot avea calitatti de membrii aiunei intreprinderi familialedar fara a avea calitate de
reprezentant si persoana care a implinit varsat de 16 ani.
2. Sa nu aiba fapte inscrise in cazierul fiscal.
-OG 39/2015 Pprivind cazierul fiscal raportata la prevederile HG 1000/2015 stabilesc nu mai putin de
381 de fapte caee se inscriu in cazierul fiscal, acestea reprezinta contraventii/ infractiuni pedepsite de legile financiar
fiscal/ vamale.
3. Declararea unui sediul social profesional, viitorul comerian declara daca la sediul societatii va desfasura
activitati sau daca activitatea va fi desfasurata inafara sediului social. Pentru prima situatie se solicita autorizarea
functionarii.
Daca isi infinteaza si puncta de lucru odata cu inregistrarea sediului va trebui sa fie autorizat in conditiile legii.
4. Viitorul comercian trebuie sa faca dovada certificarii necesare intr-un domeniu determinat. Prezentarea unui
certificate medical.
Neindeplinirea celor patru cerinte cumulative va conduce la respingerea cererii de inregistrare si de autorizare a
functionarii. Dimpotriva daca documentatia depusa la registrul comertului este complete, jud. delegat la registrul
comertului va admite cererea de inregistrare si va dispune inregistrarea in registrul comertului si eliberearea certificatului
de inregistrare care contine C.U.I..
 Dovada calitatii de comerciant
 Certificate de inregistrare care cuprinde :C.U.I., atributul fiscal, numarul de ordine in Registrul comertului,
numarul inregistrarii si anul infintarii, sediul social si activitatea principala.
 Orice comerciant nu poate avea decat un singur certificate de inregistrarea care se elibereaza solicitantului in
termen de 3 zile lucratoare de la depunderea cererii.
 Punctele de lucru se inregistreaza la acelasi registru al comertului care a autorizat si sediul social principal.
 Orice modificarea intervenita in atributele de indentificare ale comercianatului sau modificarea activitatii
principale ori in structura punctelor de lucru va trenui cuprinsa, inregistarata printr-o cerere de mentiuni la
Registrul Comertului.
 Dovada modificarilor se va face cu certificate de inregistrare, mentiuni, elibetare de Registrul comertului.
 Din punct de vedere financiar fiscal PFA cat si titularul intreprinderii individuale ori reprezentantul intreprinderii
familiale sunt obligati sa organizeze contabilitatea respectivului comerciant, fie in partida simpla, fie in partida
dubla.

FONDUL DE COMERT

Reprezinta ansamblu elementelor, bunurilor corporale si incorporale, mobile si immobile, care prezinta
aptitudinea de a atrage clientele si de a asigura pe aceasta cale obtinerea profitului.
Este alcatuit din bunurile pe care un comerciant le aloca desfasurarii executarii comertului.
Fondul de comert nu este egal cu patrimoniu comerciant.
Patrimoul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare pecuniara, o universalitate juridical consacrata
prin lege care nu isi pierde caracterul integrat si unitar pe toata viata subiectului de drept.
Fondul de comert = component a patrimoniului.
Patrimonial este format din ACTIV( DREPTURI) si PASIV( DATORII).
Fondul de comer teste o parte a activului patrimonial si nu cuprinde obligatiile comerciantului. Fondul de comert
se distinge de patrimonial de afectatiune.
Patrimonial de afectatiune- diviziune a patrimoniului alcatuita din drepturi si obligatii care apartin titularului
patrimoniului care au o legatura indisolubila cu autoritatea comerciala sau cu profesia autorizata ( drepturi/ obligatii care
se nasc in legatura cu exercitarea profesiei).
OUG 44/2008 Persoana fizica autorizata; Intreprinderea infiviuala sau familiala isi isi pot constitui pentru
exercitarea unor servicii in scopul indeplinirii unui patrimoniu de afectatiune. Acesta reprezinta gajul creditorilor ale caror
creante se nasc in legatura cu activitatea respectiva. Creditorii pot urmarii bunuri din cadrul patrimoniului de afectatiune,
urmand in subsidiar sa urmareasca si alte bunuri, cand nu se vor indestula, din averea debitorului.
Patrimonial de afectatiune- universalitate juridical in care se regasesc drepturile si obligatile.
Fondul de comert- reprezinta o universalitate de fapt, cuprinde elemente carora proprietarul le atribuie o destinatie
comuna, atragerea clientului si obtinerea profitului.
Fondul de comer teste creatia vointei comerciantului, nu este asadar o universalitate de drepturi juridical.

Componentele fondului de comert

Bunuri incorporale :
1. FIRMA (denumirea comerciantului)
In cazul societatii comerciale, comerciantii, persoana juridical, se impart in societati de persoane si capitaluri.
Societatile de persoane se impart in societati in nume colectiv si societati in comandita simpla.
Deoarece in cadrul acestor societati asociatii raspund solidar si nelimitat de datoriile societatilor in cuprinsul firmei
trebuie mentionat numele unui asociat comanditat urmat de abrevierea societate in nume colectiv (S.N.C. ) si societate in
comandita simpla (S.C.S.).
Societatea de capitaluri- neavand relevanta persoana asociatului, trasaturile proprii ale asociatilor interesand numai
capitalul, asociatii nu raspund cu avearea lor proprie pentru datoriile societatii, de aceea in cuprinsul firmei nu se mai
impune existent numelui vreunui asociat, ci numai abrevierea S.A. (societate pe actiuni) ori S.R.L. ( societate cu
raspundere limitata).
 In concluzie firma, denumirea comerciantului, care trebuie sa fie la constituirea comerciantului rezervata la registrul
comertului si aprobata ( sa nu se faca confuzie cu alte firme, sa nu se aduca atingere ordinii publice). Firma contribuie si
la reputatia comerciantului. Ea poate fi instrainata separat de fondul de comert.
2. EMBLEMA –Semne distinctive care diferentiaza comerciantii din acelasi domeniu. Este facultative si se
inregistreaza la registrul comertului.
Concurenta poate face obiectul faptelor neloiale cand este intrebintata fraudulos de alti comercianti.
Dreptul de proprietate intelectuala: - dreptul de autor
-dreptul de proprietate industriala.
Creatiile artistice, tehnologice poarta amprenta autorului creatorului lor, care este recunosct si protejat sub
aspectul paternitatii creatiei:
 Personal nepatrimoniale
 Personal patrimoniale- poate fi valorificata in cadrul fondului de comert, poate fi instrainata .
O asemeneancreatie poate atrage clientele si contribui la obtinrea profitului.
Dreptul de proprietate industriala:
-inventii (brevente de inventii)
-knowhow;
- marci de fabrica/ industrie/ servicii.
Daca inventiile si brevetele sun prtejate la OSIM , knowhow-ul nu este considerat o inventive, urmand in functie
de noile inventii sa capete character de entitate absoluta.
Noutatea este relativa, prin urmare orice contract s-ar transmite, s-ar cesiona, knowhow-ul cuprinde o clausa de
confidentioalitatea protejand creatia respectiva.
Marca:
 semn distinctiv care deosebeste un produs de alte produse, asigura deosebirea dintre produse.
 Element de al fondului de comert;
 Este prodejat e OSIM.
Titularul marfii este protejat cand terte persoane utilizand fara drept farma, pot utiliza fara drept marfa. Actiunea
in concurenta neloiala se prescrie intr-un an.
Concurenta loiala este asigurata prin inscrierea la Oficiul Registrului Comertului, in acest fel toti comerciantii
sunt tinuti la concurenta neloiala in legatura cu marca inregistrata.
 CERTIFICATE DE ORIGINE
 Indicatii de protective
 Desene si modele industrial.

3. CLIENTELA SI VADUL COMERCIAL

Clientela reprezinta persoanele care apeleaza la bunurile, serviciile unui comerciant fiind o consecinta a vadului
comercial.
Vadul- aptitutinea fondului de comert de a atrage clientela.
Clientele si vadul comercial- legatura indisolubila.
Vadul comercial prezinta o anume valoare de piata, nu numai din perspectiva amplasarii geografice a stabilimentului
comerciantului, ci si din modul in care isi face reclama, ci si din modul de interactiune cu clientii.
Elemente corporale sunt bunuri mobile ori immobile, marfurile cu calitatile lor, stabilimentul magazinului, utilaje,
echipamente, instalatii care prezinta aptitudinea de a atrage clientela.
Deoarece predomina elementele incorporale, putem spune ca fondul de comert face obiectul dreptului de proprietate
incorporala apartinand proprietarului-> bunuri mobile incorporale(universal).
Bun imobil care reprezinta simbioza elementelor distinctive care il compun.
Fondul de comert are o valoare, nereprezentand suma aritmetica ale elementelor care il compul, fiecare dintre
elementele fondului de comert sunt valorizate.
Astfel conjugate elementele fondului de comert se contopesc intr-un bun imobil incorporal, format din dreprul de
proprietate incorporala.
Fondul de comert face obiectul mai multor acte juridice: vanzarea, locatunea, ipoteca, garantie imobiliara.
Vanzarea fondului de comert
 Face obiectul unui transfer de proproprietate incorporala;
  cel care instraineaza fonsul de comert este tinut de garantia contra evictiunii. Garanteaza ca dobanditorul nu va fi
tulburat in exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, inclusive a posesiei si mai ales de catre instrainator
prin fapta prorprie.
 Prin urmare vanzatorul fondului de comert nu poate face concurenta cesionarului fondului de comert prin orice
alta metoda.
In cadrul fondului de comert exista si in drept la concurenta loiala, respective o obligatie din partea tertilor,
persoanelor, de a nu leza, prejudicial elementele fondului de comert.
Cel care instraineaza bunul mobil fondului de comert, are obligatia de a nu face concurenta succesorului fondului de
comert. Cand din fondul de comert fac partea si bunuri immobile, orice act prin care se transmite un drept real imobiliar
trebuie inscris in cartea funciara.

PERSOANA FIZICA AUTORIZATA

Regimul juridic al persoanei fizice autorizate-> art. 16-21 OG 44/2008.
1. PFA poate avea in obiectul de activitatea cel mult 5 clase din activitatile economice prevazute in CAEN.(unu
principal si restul secundare)
2. PFA isi va putea desfasura activitatea pentru care a fost autorizata singura sau impreuna cu cel mult 3 presoane
angajate ca salatia in baza unui contrat indicidual de minca pe care este obligat s ail incheie in calitate de
angajator.
3. PFA poate stabilii relatii contractuale cu late persoane fizice/ juridice, cu alte persoane fizice autorizate sau
intreprinderi, fara ca acest lucru sa produca modificari in satutul juridic.
4. Un titular al unui PFA poate cumula calitatea de comerciant cu cea de salariat a unei terte persoane care
functioneaza in acelasi domeniu de activitaeta sau in alte domenii pentru care s-a autorizat.
Calitatile de salariat si anagajator se dobandesc prin incheierea unui contract individual de munca incadrat in
conditiile legislatiei muncii conform L 53/2003 codul muncii ( adoptat).
Nu trebuie confundata capacitatea de a fi comerciant pentru care legea stabileste varsta de 18 an cu institutia
capacitatii de munca, care se dobandeste la 16 ani cand persoana poate incehia un constract de munca, iar cu acordul
parintilor poate de la 15 ani.
Un raport juridic comercial poate lua nastere prin incheierea unui contract comercial prin care partile stabilesc relatii
natura contractuala.
Contratctul comercial- una dintre parti sa aiba calitatea de comerciant.
5. PFA nu dobandeste calitate de angajat al titularului persoanei cand a stability cu acestia relatii contractuale de
natura comerciala.
6. PFA ca si comerciant profesionist va avea calitatea de asigurat in sistemul public de pensii, cat si in sistemul
social de sanatate si somaj in masura in care a incheiat contract de asigurare ce i-a conferit calitatea de asigurat.
7. PFA isi desfasoara activitatea folosindu-se de forta de munca si aptitudinile sale profesionale. Pe parcurs isi poate
dezvovlta activitatea angajandu-si proprii salariati.
8. PFAnu va putea cumula calitatea de intreprinzator al unei intreprinderi individuale.
9. PFA poate solicit ape parcursul activitatii sale schimbarea statutului juridic din PFA ->intreprindere.
10. PFA va raspunde pentru obligatiile asumate in exluatarea activitatii cu bunurile din patrimonial de afectatiune, dar
in masura in care acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea intereselor creditorilor( rezulta bunuri proprii)
11. In cazul in care PFA intra in insolventa aceasta va fi supusa procedurii 85/2014 LEGEA INSOLVENTEI.
Incetarea persoanei fizice autorizate
 Prin decesul titularului;
 Vointa comerciantului;
 Schimbarea statutului juridic sau incetarea activitatii;
 Hotararea judecatoreasca irevocabila in cazul in care s-a format o cerere la Registrul Comertului.
OG 44/2008 recunoaste beneficii (care) pentru studentii care vor sa isi infinteze o afacere in calitate de PFA/
intreprindere, titular al unei intreprinderi individuale sau familiale.
 Sunt scutiti de plata taxelor de inregistrare in registrul comertului si beneficiaza de asistenta juridical in mod
gratuir prestata de reprezentantii din cadrul RC.
 Pentru beneficiarii acestor inlesniri trebuie indeplinite 3 cerinte:
1. Calitatea de stundent in cadrul unei institutii de invatamant superior acreditata.
 2. Sa fi absolvit primii doi ani de studii integralist.
3. Sa nu aipa 30 de ani.
 In acest sens solicitantul va depunde la registrul comertului urmatoarele documente:
o cerere de inregistarer;
o carte de identitate/ pasaport
o dovada sediului profesional;
o declarative pe proprie raspunde ca indeplineste toate conditiile de functionare din perspectiva celor cinci
autoritati.
o Specimenul de semnatura in cazul reprezentarii intreprinderii.
o Documentul care atesta pregatirea profesionala.
o Certificate medical doveditor al starii de sanatate.
! In cazul in reprezentarii intreprinderii va depunde suplimentar ca indeplineste tpate conditiile legale necesare
pentru detinerea si exercitarea calitatii de reprezentant.
! In cazul intreprinderii familiale se depune si acordul de constituire si procura speciala.
 Daca sunt bunuri – raport evaluare a acestora.
Intreprinderile
OG 44/2008 Cadrul legal stabileste ca profesionistii care exploateaza o intreprinderw individuala are
calitatea de intreprinzatoe pentru titular al intreprinderii individuale.
Raportul juridic al intreprinderii individuale
 Nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea in registrul comertului.
 Intreprinzatorhl persoana fizica dobandesfe calitate de comerciant persoana fizica de la data inregistrarii in
registrul comertului.
 Intreprinderea individuaka are in obiectul de activitate cel putin 10 clase CAEN.
 Poate angaja 8 salariati, dar poate stabilji si relayii contractuale cu alte persoane fizice/juridice, cu alte persoane
fizice autorizate sau intreprindeeu fara ca aceste lucruri sa-i determine schimbarea statutului.
 Intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale nu va fi considerat nici angajat al unor terte
persoane chiar daca relatiile cobtractuale presupun colaborare exlusiva.
 Calitate se asigurat, pensii, somaj, sanatate daca a incheiat un contract de asigurare in acest sens.
 Intreprinzatorul titular al intreprinderii individuale raspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile din
patrimoniul de afectatiune, iar daca valoarea creantelor depasesc valoarea bunurilor vor putea fi urmarite bunurile
proprii ale debitoeului.
 Isi inceteaza acrivitatea si e radiata din R.C. la deces/ vointa acestuua, insa in caz de deces mostenitorii isi vor
ecercita drepturile succesorale si vor avea posibilitatea sa continue activitatea comerciala daca isi vor manifesta
vointa in acest sens in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii.
!!! Daca activitatea continua de la deschiderea succesiunii firma ramane neschimbat- se schimba colegiul de
succesori.

Intreprinderea familiala (raport juridic 29-33)

1. Intreprinderea familiala se constituie din 2 sau mai multi membrii de familie, ei por detine simulfan si calitatea de
titulari ai unor intreprinderi individuale, pot derine calitatea de salariati aj unor terte persoane si pot avea calitatea
de asigurat in sistemult public de pensii, sanatate si somaj.
2. Intreprinderea familiala nu poate angaja terte lersoane in baza unui C.I.M.
3. Intreprinderea familiala se constituie constituie printr-un acors de constituire incheiat in forma scrisa ceruta ad
valititatem.
Im acord trebuie inscrise obligatiile sub sancriunea nulitatii urmatoarele:
- Datele de identificare ale membrilor familiei cat si a feprezentantului desemnat;
- Modul de participare la.impartirea beneficiilor/ pierderilor ale fiecarui membru plus conditiile retragerii
din intreprindere, rapoarrele de subordonare intre membrii si data intocmirii acordului de constituire.
4. Persoana care va reprezenta intreprinderea familiala va trebui sa actioneze in limitele procurii speciale primite,
semnata de tori membrii intreprinderii, in cazul in care um membru este minor ca fi semnata cu incuviintarea
reprezentantului legal.
 5. Pentru a conduce la indeplinirea activitatii economice declarate, intreprindereq familiala va putea stabilii, relatii
contractuale cu persoana fizica/juridica sau comerciantii cu acelasi obiecr de activitate sau diferit.
6. Prin inregistrarea in R.C. intreptinderea nu dobsndeste personalitate juridica si nu are partrimoniu propriu ci doar
de afectatiune ca urmare a apartebentei fiecarui membru.
Potrivit cotelor de participare aportate, membrii intreprinderii familiale vor beneficia de castiguri sau vor suporta
pierderile obtinute in urma activitatii desfasurate proportional cu aportul adus la cotele de participare sau dupa caz
corespunzator conventiei stipulate in acordul de constituire.
Decizia privind gestiunea curenta a intreprinderii familiale apartine reprezentantilor desemnati, insa actele de
dispozitie asupra bunurilor din patrimonial de afectatiune vor fi incheiate cu acodul majoritatii simple a membrilor
intreprinderii, inclusive acordul proprietarului bunului care va face obiectul actulu de instrainare.
Actele prin care se dobandesc bunur in scopul activitatii economice, vor fi semnate de reprezenanti in limitele
imputernicirii primate neavand nevoie de o reprezentare din partea membrulor.
Daca bunul depaseste 50% din valoarea patrimoniului de afectatiune va fi necesara autorizarea prealabila,
obtinuta din partea membrilor de familie.
Buurile astfel dobandite devin proprietatea membrilor, corespunzator cotelor de participare si vor intra in
patrimonial de afectatiune.
Incetarea/ radierea din R.C. are loc atunci cand mai mult de jumatate din mambri au decedat ori au cerut
retragerea din intreprindere sau si-au manifesat dorinta cu privire la incetarea activitatii intreprinderii.

SOCIETATILE COMERCIALE ( comerciant persoana juridica)

Societatile comerciale ca personajiridica, subiec de drept distinc sunt reglementate de Legea 31/1990 cu
modificarile si completarile ulterioare.
Tipuri de societati comerciale:
1. Societate in nume colectiv (S.N.C)
2. Societate in comandita simpla ( S.C.S.)
3. Societate pe actiuni (S.A.)
4. Societate in comandita simpla pe actiuni (S.C.S.A)
5. Societate cu raspundere limitata (S.R.L.)
Societatile comercial ereprezinta o grupare de persoane fizice sau juridice care se inteleg prin intermediul afectio
societatis sa puna in comun bani, bunuri ori prestatii, respectiv cunoastiinte intelectuale in scopul desfasurari unei
activitati comerciale pentru obtinerea unui profit.
Sociateata comerciala capata calitatea de subiect de drept autonom adata cu inmatricularea in Reistrul Comertului.
Se distinge de societatea civila prin faptul ca obiectul societatii comerciale consta intr-o activitatea economica de
productie, prestari servicii administrative, organizata sub forma unei intreprinderi cu scop lucrative.
Societatea civila nu urmareste obtinerea unui profit distribuit sub forma dividendelor chiar daca asociatii prin
contractual de societate cibila urmaresc beneficii.
Nu are obiect ca obiect o activitate comerciala. Nu trebuie sa indeplineasca rigorile legii 31/1990.
Are rolul unui contract de societate, unde prin acordul lor asociatii nu intentioneaza sa infiinteze o societate. O
societatea civula nu dobandeste personalitate juridical.
Elementele esentiale ale societatii comerciale:
1. Capata personalitate juridical prin inmatricularea in R.C. fiind subiect de drept autonom .In acest fel societatea
comerciala raspunde in rapoarte juridice nascute si derulate cu alte subiecte de drept.

2. Are patrimonial propriu, distinct de patrimonial asociatilor (garantia comuna a creditorilor sociali ai societatii).
Societatea comerciala are calitatea de DEBITOR, nu asociati si raspund cu patrimonial sau pentru datoriile sale.
In principiu asociatii nu raspund cu propria avere pentru datoriile societatii. In cazul societatii de persoane (
Societate in nume colectiv si societate in comandita simpla) constituit prin intermediul unui contract intuitu
personae, asociatii vor raspunde in subsidiar pentru datoriile societatii atunci cand in termen de 15 zile de la
punerea in executare, nu isi va onora datoria. Raspunderea asociatiilor pentru datorii este subsidiara, solidara si
nelimitata.
Societatea in comandita simpla-> exista doua categorii de asociati: cei comantidati ( care raspund pentru datoriile
societatii cu averea) si cei comanditari (care raspund in limita aportului).
 Capitalul social este expresia valorica a totalului aporturilor asociatiilor la formarea capitalului social al societatii
comerciale.
Aportul este subscris si varsat:
 subscris-> reprezinta obligatiile asociatului care se angajeaza sa contribuie cu bani, bunuri corporale/
incorporale, la infiintarea societatii comerciale, respective formarea capitalului social.
 Varsat-> reprezinta executarea propriu-zisa a transformarii de fonduri, a altor bunuri, drepturi de
proprietate, dezmembraminte ale dreptului de proprietate , drept de creanta (aportul in natura), valorile
patrimoniale associate in patrimonial societatii comerciale.
In cazul societatii de persoane aportul trebuie varsat integral la momentul constituirii societatii.
In cazul celorlalte societati (de capitaluri) trebuie varsat 30% din capitalul social subscris.
Diferenta trebuie varsata in 2 ani de la constituirea societatii comerciale, resectiv 1 an de la aportul numerar.
Capitalul social al societatii comerciale este rodul aporturilor, care transfera din patrimonial propriu in patrimonial
societatii valori patrimoniale.
In schimbul transferului asociatii primesc titlu de participare sub forma partilor de interese (SNC/ SCS), parti
sociale (SRL), ori actiuni (SA/SCA).
Aceste titluri eliberate roportional corespunzator aportului fiecarui asociat confera putere de decizie in luarea
hotararilor la nivelul societatii comerciale, care vizeaza atingerea scopului pentru care au fost infiintate precum si dreptul
la parte din profitul inregistrat de societate sub forma dividendelor.
Capitalul social ca suna a aporturilor asociatiilor etse intangibil, altfel spus nu vor putea fi distribuite dividend
decat in masura in care activul nel al unei societati comerciale este din punct de vedere valoric superior capitalului social.
(A-P>=CAPITALUL SOCIAL)
Cand activul net coboara sub valoarea capitalului social acesta fie va trebui integrat prin noi aporturi, fie redus
proportional cu diminuarea activului net.
Capitalul social- gaj al creditorilor chirografari.
Patrimoniul societatii comerciale reprezinta gajul general, garantia comuna a tuturor societatilor comerciale.
CAPITALUL SOCIAL NU ESTE EGAL CU PATRONONIU. Capitalul social este patrimonial incipient al unei societati
comerciale si este reflectat in PASIVUL PATRIMONIAL al societatii.
In caz de dizolvare/ lichidarea a societatii va trebui restituita asociatilor care i-au dat nastere, la care au contribuit
prin acordul lor. Pe de alta parte sumele de bani , bunurile care fac obiectul aportului, drepturile de proprietate asupra
bunurilor figureaza prin transfer in activul patrimonial al societatii comerciale.
Ulterior societatea comerciala dezvolta in nume propriu multiple rapoarte juridice dobandind drepturi si
asumandu-si obligatii diferite de capitalul social al societatii comerciale, de aceea putem spune ca capitalul socoal
reprezinta o parte din patrimonial societatii comerciale.
Persoana juridical societate coemrciala raspunde cu propriul patrimoniu pentru datoriile sociale. In principiu
asociatii nu pot fi chemati la raspundere cu averea personala pentru datoriile asumate in numele societatii.
Asociatii raspund in limita aportului la capitalul social, ei risca asadar in fata ceditorilor societatii pierderea
valorilor care au fost transferate cu ocazia infintarii societatii comerciale din patrimonial lor in cel al societatii.
!!! EXCEPTIE: asociatii nu pot invoca fata de tertii lor de buna-credinta clitatea de subiec de drept a societatii
comerciale atunci cand urmaresc prin aceasta ascunderea unei fraude ori aducerea unei atingeri normelor publice.
Asociatii nu se mai pun la adapostul raspunderii limitate in limita aportului la constituirea capitalului social invocand
calitaeta de debitor a societatii comerciale, fiind chemati sa raspunda solidar si nelimitatcand ar urmarii asadar savarsirea
unei fraude prin intermediul societatii comerciale (PARAVAN).
Aportul in industrie (in munca):
 In cazul societatii de perosane (SNC/SCS) este admisibil aportul n prestatii si cunostiinte intelectuale. Anumiti
asociati care nu dispun de fonduri/ bunuri, dar au pricepere de a administra o afacere pot fi atrasi intr-o
constructive asociativa bazata pe deplina incredere intre asociati, contribuind la infintare, dar mai ales la
functionarea societatii comerciale prin astfel de abilitati in schimbul carora au dreptul la dividende. Acest aport nu
poate fi cuantificat in capital social, totusi acesta are dreptul la o parte din profit, asfel cum s-a consemnat in
contractual de scocietate ori in lipsa vreunei cauze in acest sens are dreptul la parte din profit, coresunzator
asociatilor.
Trebuie sa distingem intre calitatea de asociat al carei prestatii reprezinta un aport si obligatia de salariat (care este
subordonat angajatorului sau si care presteaza activitati in virturea contractului de munca).
 Desi nu exista un aport minim al capitalului social in cazul societarii cu raspundere limitata(SRL) aportul este in
valoare de 200 RON minim, iar in cazul societatii pe actiuni (S.A.) aportul trebuie sa fie in valoare de 25.000 EURO.
Conditiile valorii capitalului sociale poate fi regasita in sistemul de impozitare, diferentiat, cand o SRL pentru a putea
opta pentru impozitul pe profit 10% din valoarea profitului pe langa caloarea impozitarii pe cifra de afaceri 1-2% SRL (
45.000 RON capital social, trebuie sa detina).
In functie de contributia la capitalul social, asociatii au dreptul in baza partilor sociale la dividend.
In primii 5 ani pana la distribuirea profitului catre actionari va trebui prelevate 5% in fiecare an din profitul intreg,
pana la asigurarea unei cote de o cincime a capitalului social reprezinta rezerva legala a societatii coemrciale.
Dividendele se impart conform hotatarii adunarii generale a actinarilor care trebuie sa fie aprobata situatia finaciara
anuala a societatii comerciale ( este luata in 5 luni de la incheierea exercitiului financiar annual, iar dividendele devin
platite in 6 luni de la hotararea aprobata).
1. Despre Actul Constitutiv al Societatii Comerciale
2. Reguli speciale privind functionarea societatilor comerciale
3. Organele colective de conducere ale SComs (despre hotararile adoptate de catre Adunarea Generala a
Asociatilor sau Actionarul )
4. Administrarea Societatilor Comerciale (prin sistemul unitar si prin sistemul dualist) ambele pt. examen

1. Dupa natura lor societatile comerciale sunt de 2 feluri:

-societati de persoane
-societati de capitaluri
In cadrul primei categorii intalnim un nr. redus de asociati care in baza increderii reciproce si a cunoasterii
calitatilor personale ale acestora hotarasc sa constituie o societate comerciale intr-una din cele 2 forme juridice , respectiv
societate nume colectiv si SNS.
Societatile de capitaluri se constituie prin asocierea unui nr mai mare de persoane , asoxiere determinata de
nevoia constituirii capitalului minim necesar fara a avea importanta calitatile persoane ale asociatiilor. Singurul element
relevant il reprezinta capitalul social minim prevazut de lege la constituire. Astfel sunt societati de capitaluri urmatoarele:
 soc. pe actiune;
 soc. Comamdite;
 soc. cu raspundere limitata;
In societatile de persoane sunt permise toate categoriile de acorduri , respectiv acorduri in numerar , in natura cat
si in munca / creanta. In schimb in societatile de capitaluri sunt permise doar 2 forme de aport : aportul in numerar si
aportul in munca. Indiferent de tipul societatilor de persoane/capitaluri , aportul in numerar este obligatoriu la constituirea
oricarei forme de societate comerciala.
2. Reguli specifice aplicabile in materia functionarii societatilor
Societatile de persoane au un caracter inchis in sensul ca actul constitutiv poate prevedea anumite restrictii in
cazul in care asociatii doresc sa transmita partile sociale catre ceilalti asociati sau catre terti si astfel sa se retraga din
societate. In societatile de capitaluri prevaleaza caracterul deschis intrucat legiutorul permite tranzactionarea actiunilor pe
piata de capital sau cesiunea partilor speciale de catre asociati catre terti. In ceea ce priveste raspunderea juridica a
asociatiilor retinem urmatoarele reguli :
-in cazul societatilor de persoane , asociatii raspund nelimitat si solidar ; dimpotriva in societatile de capitaluri
asociatii sau actionarii au o raspundere limitata pana la concurenta aportului adus la capitalul social. In cadrul societatilor
in comandida simpla sau pe actiuni distingem urmatoarele 2 situatii: Asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar , in
timp ce asociatii comanditari vor raspunde numai in limita aportului adus la capitalul social.

Reguli Specifice privind Actele Constitutive

Retinem urmatoarele reguli ; Legea instituie regula potrivit careia societatile de persoane SNC/SNS se constituie
prin contract de societate. Societatile de capitaluri se constituie prin contract de societate si statut SA , SRL , SCA.
Societatea cu raspundere limitata isi poate intocmi potrivit Art. 5(3) din lege doar un singur inscris denumit act constitutiv
care va trebui sa contina clauzele minime prevazute de Lg. 31/1990. Sub aspectul formei de incheiere a actului , actul
constitutiv se incheie ca regula sub forma unui inscris sub semnatura privata. (Nu este necesara forma solemna , ci doar
forma scrisa pt. dovedirea intelegerii...)
Tot Lg. 31/1990 prevede in cadrul Art.5 expres si limitativ 3 situatii in care actul constitutiv se in incheie forma
autentica:
 1) Atunci cand intre bunurile constituite ca aport in natură la capitalul social se afla un bun imobil
2) Atunci cand se constituie o societate de actiune , SA prin subscriptie publica
3) Atunci cand se constituie un SNC sau SCS ....... De retinut aceste 3 situatii
Clauze minime care se inscriu in actul constitutiv (Art 7 Lg. 31/1990)
a) Identitatea partilor
b) Forma juridica , denumirea societatii si sediul social
c) Obiectul de activitate principala si dupa caz secundara pe care urmeaza sa o desfasoare societatea
d) Marimea capitalului social , cu urmatoarele precizari: Aportul adus de fiecare asociat , valoarea nominala a
fiecarei parti sociale / actiuni ; modul de repartizare a acestora ;
e) Se va preciza care sunt asociatii care au dreptul de a reprezenta societatea in calitate de administrator. Retinem
ca administratorul societatii poate fi asociat sau neasociat. Se va preciza expres puterile conferite administratorului unic
sau fiecarui administrator cand sunt mai multi. (De ce ? Pt. a nu depasi puterile de reprezentare)
f) Precizarea cenzorilor societatii (identitatea cenzorilor , puterile conferite acestora , renumeratia convenita). In
cazul SA/SCA-ului se pot numi auditori financiari.
g) Partea se cuvine fiecarui asociat la beneficii si la pierderi. Regula instituita de Lg. 31/1990 este aceea ca fiecare
asociat sau actionar va participa la beneficiile cat si la pierderile societatii proportional cu aportul adus la capitalul social.
Exceptie facand situatia in care asociatii au stipulat o clauza derogatorie de la aceasta regula.
h) Sediile secundare ale societatii care se constituie odata cu societatea mama pt. ca ele se pot constituicsi ulterior.
Sediile secundare fara personalitate juridica sunt prevazute in Art. 43 din Lg. 31/1990 , acestea sunt:
 puncte de lucru; birouri, agentii, sucursale.
Tot o subunitate a societatii mama este considerate si filiala, insa aceasta este o entitate care are peronalitate juridical
si functioneaza distinct, avand patrimoniu propriu si organe de conducere, in schimb are subordonare la nivel decisional
fata de societatea mama.
i) Durata societatii: societatile se pot constiui pe o peroioada determinate sau pe o perioada nedeterminata.. In cazul
in care societatea s-a constituit pe o perioada determinata , administratorul sau unul din asociati va putea solicita
registrului comertului printr-o cere de mentiuni prelungirea duratei societatii. Insa Hotararea AGAA prin care se decide
prelungirea duratei societatii va trebui luata cu cel putin 1 an inainte de expirarea duratei societatii. In caz contrar , va
opera dizolvarea de drept a respectivei societati.

Numarul minim de asociati la constituirea SRL-ului , respectiv SA-ului:

1) (Lg. 31/1990) O societate se constituie prin asociarea a minim 2 asociati sau actionari. Prin exceptie SRL-ul se
poate constitui si prin asociat unic , insa nu poate depasi un numar maxim de 50 de asociati. La SA , numarul minim e
corespunzator regulii generale , anume 2 actionari , insa legiutorul nu prevede un maxim.
2) O societate cu raspundere limitata are nevoie de un capital minim de 200 lei. Pe cand un SA , se constituie prin
aportarea la minim 25000€.
Art. 14 din lege stabileste imperativ , ca o persoana fizica sau juridica nu poate detine calitatea de asociat unic decat
intr-o singura societate comerciala , respectiv intr-un SRL. De asemenea o societate cu raspundere limitata nu poate avea
ca asociat unic un alt SRL. In cazul incalcarii acestei norme , orice persoana interesata sau la solicitarea ANAF-ului se
poate solicita dizolvarea respectivei societati.
In cazul SRL-ului si SCS-ului capitalul social trebuie varsat la data constituirii societatii adica la data constituirii
capitalului subscris. Im cazul SA-ului prin subscriptie publica sau prin subscriere integrala si simultana a capitalului social
de catre semnatarii actuluo constitutiv , Art. 9 Lg. 31/1990 stabileste urmatoarele reguli:
 In situatia constituirii SA-ului prin subscriptie integrala si simultana a capitalului social. Capitalul social varsat la
constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris , iar diferenta va trebui varsata astfel: 1) Pt. actiunile
emise pentru un raport in numerar legiuitorul prevede un termen de 12 luni de la inmatricularea societatii.
 Pt. actiunile emise pentru un aport in natura , legiuitorul prevede un termen de 2 ani de la inmatriculare.
Cadrul legal este dat de lg. 31/1990 care instituie urmatoarele reguli comune in materia administrarii societatilor ,
indiferent de forma juridica (SC , SRL , SA....).
1) Administratorii pot face toate operatiunile necesare pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate a
societatii .
2) Administratorii sunt obligati sa participe la toate sedintele AGAA cat si a consiliilor de administratie (acestea intervin
in cazul sistemului dualist de administrare , sau cand sunt mai multi administratori se constituie cons. de admnstr.)
3) Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite altor persoane decat in baza unei hotarari
AGAA prin care s-a decis delegarea de competenta. In cazul substituirii pe nedrept a unei persoane , administratorul va
raspunde solidar cu substituitul pentru eventualele pagube produse societatii.
4) Administratorul poate incheia acte de dispozitie in numele si pe seama societatii numai in baza unei hotarari a AGAA
 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2. Existenta reala a varsamintelor platite
3. Existenta registrelor cerute obligatoriu pentru profesionistul respectiv(registrul jurnal , registrul inventar , cartea
mare)
4. Exacta indeplinire a hotararilor Adunarii Generale
5. Stricta respectare a prevederilor actului constitutiv si respectarea intocmai a obligatiilor legale ce revin
profesionistilor(publicitatea actelor si faptelor care se inscriu in Registrul Comertului ; obligatia de organizare si
conducere a contabilitatii ; obligatia de desfasurare a unei activitati economice licite si loiale)
Reguli specifice in materia administrarii societatilor.
1. Statutul administratorilor
2. Conditiile de numire in functie
3. Desemnarea si durata mandatului administratorilor
4. Publicitatea

In functie de forma juridica a societatii administrarea se realizeaza astfel:

- In SNC pot fi 2 sau mai multi administratori care au drept de reprezentare a societatii , insa Art. 75 din lege confera
posibilitatea administrarii prin administrator unic.
- In SCS , Art. 88 din lege stabileste ca administrarea se poate face de unul sau mai multi asociati comanditati
- In SRL , Art. 197 din lege confera posibilitatea numirii unuia sau mai multor administratori care pot fi asociati sau
neasociati. Daca este unul singur acesta se numeste asociat unic si administrator unic , daca este tot el.
- In SCA , Art. 188 din lege stabileste ca administrarea se poate face de una sau mai multi asociati comanditati
- In SA , Art. 137 din lege administrarea se poate realiza prin unul sau multi administratori , dar intotdeauna numarul
acestora trebuie sa fie impar. Atunci cand sunt mai multi administratori acestia se vor constitui intr-un consiliu de
administratie. Art. 143 din lege confera prerogrlativa Consiliului de Administratie de a putea delega dreptul de
reprezentare ori delegarea de competenta , fie Directorului General al Societatii , fie unor directori executivi , insa
intotdeauna aceasta trebuie sa aiba la baza .... de aprobare a ..... de competenta.
Societatea SA ,poate fi administrata si prin sistemul dualist. Art. 153 din lege stabilind componeneta acestui
sistem , este forma dintr-un directorat si consiliu de supraveghere. Legiuitorul confera posibilitatea in cazul SA-ului , de a
opta intre sistemul unitar de administrare (unul sau mai multi administratori si sistemul dualist de administrare). Optiunea
se realizeaza inca din momentul intocmirii actului constitutiv si respectiv depunerii acestuia la Registrul Comertului in
vederea constituirii societatii.
DE RETINUT: In cadrul legal , prin actul constitutiv s-a desemnat o pluratitate de administratori , Lg. 31
distinge urmatoarele 2 situatii:
I) In cazul , SCS , SNS , SRL , pluralitatea nu este considerata
II) In cazul SA si SCA , aceasta pluralitate este organizata prin lege , administratorii fiind obligati sa constituie un
consiliu de administratie.
(Doar la societatea pe actiuni este posiblitatea sistemului dualist si sistemului de consiliere)

Art. 153 din lege stabileste ca aceasta calitate , este detinuta de regula de catre o persoana fizica , insa exista
posibilitatea detinerii si exercitarii calitatii de administrator si de catre o persoana juridica( IN CAZUL SA-ULUI). in
aceasta situatie , persoana juridica isi va desemna un reprezentant personal care va indeplini in calitate de persoana fizica
sarcinile si atributiile calitatii de administrator.
Conditiile de numire a administratorului:
1)Capacitatea de exercitiu ->administratorul trebuind sa aiba 18 impliniti
2)Actele incheiate de un incapabil vor fi lovite de nulitate
3)Onorablitatea administratorului --> Art. 173 din lege instituie o obligatie pentru persoana ce ocupa calitatea de
administrator de a avea o moralitate nestirbita de a nu avea fapte inscrise in cazierul fiscal , iar in acest sens
administratorul este..... sa dea o declaratie pe proprie raspundere sub sanctiunea infractiunii de fals in declarstie ca
indeplineste toate conditiile legale pentru detinerea si exercitarea calitatii de administrator.
Sub aspectul formei , aceasta declaratie se da in forma autentica in fata notarului public , sau sub semnatura
privata in fata referentului Registrului Comertului.
4)Cetatenia administratorului --> de regula persoana este de ..... , dar nimic nu impiedica sa aiba dubla cetatenie
sau cetatenie straina ; exceptie este situatia in care actul constitutiv prevede expres interdictia cetateniei straine
5)Calitatea de asociat a administratorului --> Art. 74 din lege stabileste ca administratorul poate fi asociat sau
neasociat. O exceptie in materie fiind instituita prin Art. 88 din lege in cazul societatii in comandida simpla sau pe
actiuni , caz in care calitatea de administrator poate fi detinuta doar de catre asociatii comanditati. Aceasta cerinta se
refera la cumulul de functii.
Art. 137 (3) din lege instituie urmatoarea regula:"In situatia in care administratorul , a fost desemnat dintre
apreciatii societatii , acestuia ii este interzis cumulul de functii. Insa Art. 153 stabileste o limitare , adica administratorii
unei asociatii poate acumula calitatea de administrator concomitent in cel mult 5 societati comerciale sau de membru intr-
un consiliu de supraveghere. Limitarea cumulului nu opereaza , insa in cazul in care membrul Consiliului de
Administratie sau a Consiliului de Supraveghere este proprietarul unei patrimi din actiunile societatii sau este membru al
Consiliului de Administratie/Supravheghere.
Se face prin persoana juridica. In cazul incalcarii interdictiei , acesta are obligativitatea sa inceteze starea de
incompatiblitate survenita in termen de o luna.
Exercitarea acestei activitati cu ..... Art. 197(2) stabileste regula ca functia de administrator nu poate fi detinuta de
aceeasi persoana in societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate , decat daca AGAA i-a conferit expres acest
drept.

Desemnarea administratorului
De regula administratorul este desemnat prin actul constitutiv la momentul constituirii societatii , insa poate fi
desmenat si ulterior constituirii prin hotarare ...
Retinem ca in cadrul SRL-lui asociatii sunt desemnati prin Hotararea AGAA , reprezentand majoritatea absoluta a
asociatiilor si partilor sociale.
Durata mandatului administratorului. In cadrul SA si SCA , durata este de maxim de 4 ani cu posiblitatea
prelungirii prin mandate succesive din 4 in 4 ani. Exceptie de la aceasta regula o constituie primii membri ai Consiliului
de Administratie al caror mandat este de maxim 2 ani. Durata mandatului se precizeaza expres in actul constitutiv , in
situatia in care acesta nu precizeaza durata , legiuitorul ofera o prezumtie legala ca mandatul e de 4 ani. Mai retinem ca
administratorul desemnat este obligat ca in termen de 15 zile de la numire sa depuna la registrul comertului un specimen
de semnatura.
Declaratia
Regula este ca pana la desemnarea sa , renumeratia trebuie arata expres in actul constitutiv , alaturi de puterile
conferite administratorului. Art. 144 din lege instituie urmatoarele categorii de interdictii cu privire la creditarea de catre
societate a administratorului , precum:
1) Acordarea de imprumuturi
2) Acordarea de avantaje financiare cu ocazia unor operstiuni de livrare de bunuri , prestari de servicii sau
executare de lucrarii
3) Garantarea directa sau indirecta in tot sau in parte a oricaror imprumuturi acordate personal administratorilor
4) Dobandirea cu titlu oneros ori plata in tot sau in parte a unei creante , ce are drept obiect un imprumut acordat
de o terta persoana administratorilor ori o alta prestatie personala a acestora.

Obligatiile specifice ale administratorului:

1) Indeplinirea formalitatilor de inregistrare in registrul comertului
2) Depunerea specimenului de semnatura la Registrul Comertului pt. asigurarea dreptului de reprezentare
3) Pastrarea documentelor societatii
4) Administrarea societatii sa aduca la indeplinire in scris in actul constitutiv
5) Verificarea varsamintelor de catre asociati
6) Tinerea registrelor
7) Intocmirea situatiilor financiare anuale in scopul depunerii la organul fiscal si repartizarii dividendelor cu
venite asociatiilor.
8) Exacta indeplinire a hotararilor AGAA si ale Consiliului de Administratie/Supraveghere
9) Executarea intocmai a obligatiilor din actul constitutiv
Inainte :
1) Art. 1914 CodCivil , stabileste ca administratorul poate face orice act de administrare daca este in interesul
societatii.
2) Art. 70 Lg. 31/1990 , stabileste ca administratorul va putea face toate actiunile necesare pentru aducerea la
indeplinire a obiectului de activitate a societatii cu exceptia prescriptiilor prevazute de lege. In concluzie , administratorul
poate realiza operatiuni de gestiune si reprezentare fata de terti. El poate dobandi si instraina in nume propriu bunuri de la
si catre societate , daca acestea au o valoare de pana la 10% din valoarea activelor nete ale societatii avand la baza
aprobarea data prin hotarare AGAA.
 Incetarea functiei de administrator
1) Revocarea administratorului prin hotararea AGAA
2) Renuntarea administratorului , aceasta se face prin notificare scrisa de care trevuie sa ia act tot AGAA /
Adunarea Actionarilor.

SISTEMUL DUALIST DE ADMINISTRARE

Sistemul dualist de administrare este prevazut in actul constitutiv care trebuie sa precizeze expres faptul ca in SA
este administrata prin directorat si Consiliu de Supraveghere. Totodata pe parcursul existentei societatii , actul constitutiv
poate fi modificat , iar in baza hotarârii AGAA Extraordinara sa se modifice sistemul de administrare.

1) DIRECTORATUL
Ceea ce inseamna conducerea SA revine in exclusivitate directoratului care are obligatia sa indeplineasca toate
actele utile si necesare pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii. Directoratul isi indeplineste
atributiile sub controlul Consiliului de Supraveghere.
Ca si componenta , directoratul este format din unul sau mai multi membri , numarul acestora fiind intotdeauna
impar. Cand are un singur membru , acesta este denumit Director General Unic.Atunci cand SA necesita auditarea
situatiilor financiare anuale in componenta Directoratului trebuie sa fie cel putin 3 membri. Desemnarea membrilor
Directoratului revine Consiliului de Supraveghere care va numi o persoana in calitate de presedinte dintre membrii
desemnati.
Durata mandatului membrilor se stabileste prin actul constitutiv si este de maxim 4 ani cu exceptia primilor
membri la care mandatul nu poate depasi 2 ani. Membrii Directoratului nu pot fi concomitent si membri in Consiliu de
Supraveghere. Acestia pot fi revocati oricand de catre Consiliul de Supraveghere , insa prin stipulatie expresa in actul
constitutiv pot fi revocati si prin Hotarare AGAA. Daca revocarea lor survine fara justa cauza acestia vor fi indreptatiti la
plata de daune interese. In cazul vacantarii unui post de membru in Directorat , Consiliul de supraveghere va desemna de
urgenta o alta persoana , pana la implinirea nandatului prevazut in actul constitutiv.
Directoratul reprezinta societatea in raporturile cu tertii in litigiile aflate pe rolul instantelor judecatoresti. De
asmenea membrii Directoratului au drept de reprezentare a SA-ului si trebuie sa actioneze impreuna , exceptie facand
situatia in care actul constitutiv prevede altfel. Insa prin acord unanim , membrii Directoratului , pot imputernici pe unul
dintre ei sa incheie numai anumite tipuri de operatiuni si acte juridice.
In raporturile cu Directoratul , societatea este reprezentata de Consiliu de Supraveghere. Membrii Directoratului
trebuie inregistrati in Registrul Comertului in aceasta calitate de membru si sa depuna specimenul de semnatura in fata
referentului Registrului Comertului. O data la 3 luni ,
Directoratul are obligatia sa prezinte un raport Consiliului de Supraveghere cu privire la operatiunile intreprinse
si modalitatea completa de realizare a acestora. In acelasi raport , trebuie sa cuprinda o proiectie referitoare la evolutia
societatii pe termen mediu sau lung. In acest scop , Consiliul de Supraveghere este indreptatit sa solicite informatii
suplimentare sau sa efectueze propriile investigatii pe care le considera indreptatite.
Anual Directoratul va prezenta Consiliului situatiile financiare anuale si raportul anual care va contine detaliat
propuneri privitoare la distribuirea profitului intre actionari (distribuirea se va face numai prin Hotararea AGAA).

2) CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE.
Membrii acestuia sunt numiti prin Hotarare AGAA cu exceptia primilor membri care sunt desemnati prin actul constitutiv.
Candidatii pentru posturile de membru in Consiliul de Supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai
Consiliului sau de catre actionari.
Numarul membrilor trebuie mentionat expres in actul constitutiv si nu poate fi mai mic de 3 membri dar nici mai
mare de 11 membri.
Revocarea acestora se poate face prin Hotarare AGAA adoptata cu o majoritate de cel putin 2/3 din numarul
voturilor actionarilor prezenti. Consiliul isi va alege un presedinte care sa il reprezinte. In caz de vacantare de membru al
Consiliului de Supraveghere , ceilalti membri pot desemna provizoriu o persoana drept membru pana la intrunirea sedintei
AGAA.
Daca numarul membrilor scade sub minimul legal , Directoratul este obligat sa convoace fara intarziere Adunarea
Generala pentru completarea locurilor vacante.
Daca Directoratul nu isi indeplineste aceasta sarcina/atributie , orice persoana interesata se poate adresa instantei
de judecata pentru a desemna persoana insarcinata sa convoace sedinta AGAA pentru numirile necesare. Membrii
Consiliului de Supraveghere nu pot fi concomitent membri ai Directoratului.
 De asemenea membrii Consiliului de Supraveghere nu vor detine cantitatea de salariat al societatii , intrucat
acesta in exercitarea mandatului lor trebuie sa manifeste independenta si profesionalism in adoptarea oricaror decizii.

Atributii principale care vin Consiliului de Supraveghere:

1. Exercitarea controlului asupra Directoratului cu privire la modul in care acesta exercita conducerea societatii;
2. Numirea si revocarea membrilor Directoratului
3. Exercitarea controlului de legalitate si verificarea modului in care sunt respectate prevederile actului constitutiv
si modul de indeplinire a Hotararilor AGAA;
4. Raportarea anuala catre AGAA cu privire la modul de exercitare a dreptului de control;
In situatii exceptionale sau urgente Consiliul de Supraveghere poate convoca AGAA. ACEASTA ENTITATE ,
CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE NU ARE ATRIBUTII DE CONDUCERE A SOCIETATII.
In mod exceptional , in actul constitutiv se pot stipula situatiile in care este necesar acordul prealabil al Consiliului
pentru operatiuni determinate. In aceasta situatie Hotararea AGAA ulterioara adoptarii actului constitutiv va trebui luata
cu un cvorum de cel putin 3/4 din numarul voturilor actionarilor prezenti. Acest cvorum este imperativ si nu poate fi
modificat prin clauza concentionala in actul constitutiv.
Pentru anumite operatiuni sau investigatii specifice Consiliul poate lucra prin Comitete cu rol consultativ formate
din cel putin 2 membri ai Consiliului (in materie de audit , auditul sau pentru stabilirea renumeratiei membrilor
directoratului sau ai Consiliului saul altor categorii de personal cu preponderenta cele avand rol de conducere. Comitetele
au obligatia sa informeze permanent Consiliul cu privire la activitatea desfasurata.
Presedintele Directoratului poate fi invitat sa participe in cadrul Comitetelor Consultative fara ca acest lucru sa
atraga dobandirea calitatii de membru in Consiliul de Supraveghere.
Fiecare membru al Comitetului Consultativ trebuie sa actioneze independent si sa aiba experienta relevanta in
problematicile de audit si in aplicarea principiilor financiar-contabile. Credintele Consiliului de Supraveghere au loc cel
putin o data la 3 luni in baza convocarii Presedintelui Consiliului. Insa in situatii exceptionale , Consiliul poate fi convocat
in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii sai sau la cererea Directoratului. In aceasta situatie
Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare.
Membrii Directoratului pot participa la sedintele Consiliulii de Supraveghere dar fara a avea drept de vot. Fiecare
sedinta va fi dovedita prin incheierea unui proces-verbal in care se va consemna ordinea de zi , numarul participantilor ,
deciziile adoptate , cvorumul intalnit , opiniile separate si va trebui la final semnat de catre presedinte si cel putin un
membru prezent al Consiliului de Supreveghere.

DISPOZITII COMUNE REFERITOARE LA RENUMERATIA SI PUBLICITATEA IN REGISTRUL

COMERTULUI
1) Renumeratia membrilor Consiliului de Administratie , Membrilor Consiliului de Supraveghere se stabileste prin
actul constitutiv sau prin Hotarare AGAA. Renumeratia suplimentara a membrilor insarcinati cu functii specifice ,
Renumeratia Directorilor sunt stabilite in sedinta Administratiei sau a Consiliului de Supraveghere ; insa AGAA are
obligatia sa stabileasca niste limite generale ale tuturor renumeratiilor. Orice alte avantaje suplimentare sunt tot in
competenta Adunarii Generale.
2) Cu privire la obligatia de publicitate in Registrul Comertului , membrii Consiliului de Administratie au obligatia
sa solicite inregistrarea numirii directorilor sau dupa caz a administratorilor in Registrul Comertului si sa solicite acestuia
publicarea in extras a Hotararii AGAA din numire in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Aceasta obligatie
subzista si in cazul numirii primilor membri ai Directoratului ori Consiliului de Supraveghere. Orice modificare
intervenita va urma aceeasi procedura de publicitate.
3) Cu referire la deciziile Consiliului de Administratie sau ale Directoratului ori Consiliului de Supraveghere se pot
adopta cu cel putin jumatate din numarul membrilor prezenti , daca actul constitutiv nu prevede altfel. Membrii acestor
organisme pot participa la sedinte si prin reprezentare in baza unei propuneri speciale. Un membru prezent poate
reprezenta numai un singur membru absent. Este posibila si participarea prin intermediul mijloacelor de comunicare la
distanta daca actul constitutiv permite acest lucru. In cazul paritatii de voturi , presedintele va avea votul decisiv , exceptie
facand Presedintele Consiliului de Administratie care este si Director al Societatii. In cazul in care Presedintele cu drept
de vot decisiv nu poate participa sau are interdictie de a vota va fi suplinit de o alta persoana desemnata in acest scop de
membrii Consiliului.

ADUNARILE GENERALE
Pot fi:
- adunari ordinare
- adunari extraordinare
 Lg. 31/1990:
Sedintele AGAA se tin de regula la sediul social. Insa daca actul constitutiv permite pot fi desfasurate si in alte
locatii cu obligativitatea ca in convocator sa se precizeze locul , data si ora desfasurarii. Legiuitorul stabileste ca AGAA se
poate intruni cel putin o data pe an in cel mult de 5 luni de la incheierea exercitiului financiar anual.
Atributiile Adunarii Generale:
1) Discutarea , aprobarea sau modificarea situatiilor financiare anuale in baza rapoartelor Consiliilor sau
Directoratului.
2) Stabilirea si fixarea datei partii dividendelor cuvenite asociatiilor.
3) Desemnarea si revocarea membrilor Consiliilor si a Cenzorilor societatii
4) Numirea auditorilor financiari si fixarea renumeratiei si durata mandatului
5) Fixarea renumeratiei cenzorilor si a membrilor Consiliului de Supraveghere
6) Exercitarea controlului asupra gestiunii Consiliului de Administratie si a Directoratului
7) Stabilirea bugetului de venituri cheltuieli si proiectia financiara pt. anul urmator
7) Hotarasc gajarea , incheierea sau desfiintarea uneia sau mai multor subunitati ale societatii sau bunurile acesteia.

Excluderea și retragerea asociaților din societăți

Excluderea
Titlul 5 L31/1990, art. 222 prevede situațiile de excludere a asociațiilor din cadrul: S.N.C, S.C.S, S.R.L.
1. Când asociatul, care deși este pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat.
2. Asociatul cu răspundere nelimitată in stare de faliment sau care a devenit incapabil.
3. Asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administratia societății să efectueze alte
ingerințe făra a avea competențele necesare.
4. Asociatul administrator care comite o fraudă îm dauna societății sau se servește în interes personal de semnatura
socială ori de capitalul social. Va constitui caz de excludere și situația în care săvârșește acte/ fapte prin persoane
interpuse.
Excluderea se va putea efectua în baza unei hotărâri judecătorești la cererea societății sau a oricarui alt asociat.
Judecarea cererii de exludere se va face cu citarea societății și a asociaților.
Urmare a admiterii cererii de excludere, instanța va dispune și cu privire la structura de participare la capitalul social
al celorlalți asociași rămași în societate.
Hotărârea judecătorească poate fi atacată cu apel.

Efectele hotărârii față de asociatul exclus:

 Acesta răspunde pentru pierderile cauzate li va beneficia de profitul curent până la data pronunțăroo hotărârii, însă
nu va putea cere lichidarea aportului patrimonial decât în momentul în care acesta vor fi repartizate potrivit
actului constitutiv la inchiderea exercițiului financiar anual.
 Concret asociatul exclus va avea dreptul doar la o sumă de bani, reprezentând valoarea patrimonialp deținută și nu
la bunurile societății.
 Față de terți, asociatul exclus va rămâne obligat pentru operațiunile făcute de societate până in ziua rămânerii
definitive a hotârării judecătorești.
 Dacă la momentul excluderii există operațiuni în curs de executare, asociatul își va putea încasa valoarea ce i se
cuvine numai după finalizarea operațiunilor în cauză.

Retragerea
Art. 226 din L31/1990 instituie următoarele cazuri de retragere in S.N.C., S.R.L., S.C.S..
1. Potrivit clauzelor înscrise in actul de constitutiv.
2. Atunci când un asociat nu a votat hotărârea AGA din considerente personale fiin in total dezacord cu modificările
propuse, de exemplu denumirea firmei, majorarea capitalului social.
3. Cu acordul tututror asociațiilor.
4. În baza hot.judecătorești, dar numai pentru motive temeinice, chair dacă ceilalți asociați nu-și dau acordul sau
actul constitutiv nu stipulează situația retragerii.
Dreptul de retragere trenuie exercitat în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii AGA in Monitorul Oficial
Roman partea IV.
Urmarea retragerii din societate, asociatul va beneficia de valoarea părților sociale deținute în baza acordului tuturor
asociaților sau a unui expert desemnat.
 În cas de neînțelegere între asociatul retras și ceilalți asociați va decide tribunalul, însă costurile ocazionate de această
procedură vor fi suportate de societate.

Dizolvarea societăților
Art. 227-237
A. Cazuri generale (art.227)
1. Trecerea timpului stabilește pentru sociețății.
2. Imposibilitatea realizării obiectului de activitate sau realizarea acestuia.
3. Declararea nulității societății.
4. Prin hot.AGA extraordinară.
5. Prin hot. Tribunalului la cererea oricărui asociat în cazul neîntelegerilor grave dintre aceștia.
6. Alte cazuri prevăzute expres de lege sau de clauzele actului constitutiv.
În situația expirării duratei societății, asociații vor trebui consultați de către Consiliul administrativ sau Directorat, iar
hot.AGA va trebui sa fie extraordinară.
Dacă aceștia nu se intrunesc, Tribunalul poate dispune prin încheiere, efectuarea consultării, care îi obligă imperativ
pe aceștia.
În situația în care nu se ajunge la prelungirea duratei societății, aceasta va fi dizolvată, urmând a se face lichidarea
bunurilor din patrimoniul acesteia și radierea din R.Comerțului.

B. Cazuri speciale
Pe lângă cazurile generale, art. 228 mai instituie 2 cazuri de dizolvare pentru S.A..
1. Atunci când actul net al S.A. s-a retras sub jumătate din valoarea capitalului social subscris.
2. Atunci când minimul prevăzut de lege pentru acționariat (minim 2 acționari) s-a redus la unul, iar această situație
subzistă mai mult de 9 luni.

DIZOLVAREA S.N.C.; S.C.S; S.R.L.

Art. 229 Instituie :
1. Faliment
2. Incapacitate
3. Excludere
4. Retragere
5. Decesul unuia dintre asociați, atunci când nr. Acestora s-a redus la unul singur, iar actul constitutiv nu conține
clauză de continuare a societății cu moștenitori. EXCEPȚIE: S.R.L., care poate funcționa si cu asociat unic.
 În cazul în care se produce, totuși dizolvarea S.R.L cu asocit unic, dizolvarea va avea loc fără lichidare.
 În cadrul SNC dacă un asociat decedează și nu există convenție contrară, societatea trebuie să plătescă partea ce
se cuvine moștenitorilor acestuia potrivitultimului bilanț contabil aprobat în termen de 3 luni de la data decesului
asociatului.
 În situația în care moștenitorii acceptă succesiunea și doresc să intre în societate, aceasta își va continua existența
cu aceștia.
 În caz de dizolvare a societății prin hot. AGA, asociații pot revenii asupra hot. de dizolvare atăta timp cât nu s-a
făcut nicio repartiție a activului patrimonial. Hotărârea de dizolvare de înscriere în Reg. Comerțului ca mențiune
și se publică în Mon. Of. Român partea IV. Ulterior acestei proceduri se va deschide procedura lichidării
(EXCEPȚIE: dizolvarea se va face fără lichidare în cazul fuziunii, divizării și SRL cu asociat unic). Din
momentul dizolvării administratorii și directorii nu mai pot întreprinde noi operațiuni în numele și pe seama
societății, în caz contrar fiind răspunzători în solidar și personal pentru operațiunile întreprinse.

Dizolvarea prin hot. Tribunalului în situații deosebite are loc potrivit art. 237 din lege.
 Fuziunea- def. Art. 238(1) din lege.
 Divizarea-def. Art 238(2) din lege.

CONTRACTE COMERCIALE
A. Contractul de mandat comercial ( cu reprezentare sau fără reprezentare).
 B. Contractul de agenșie (o formă a mandatului comercial).
C. Contractul de comision (o formă a mandatului comercial).

1. Reprezentarea în actele judiciare

Cadru legal art. 1295-1314 Noul Cod Civil.
Reguli generale
 Art. 1296 definește reprezentarea: acea procedură tehnico-juridică prin care o persoană numită reprezentant
încheie acte juridice cu terșii în numele și pe seama altei persoane numitp reprezentant, însă efectele juridice ale
actelor încheiate se produc în persoana sau patrimoniul reprezentantului.

Felurile reprezenării (art. 1295)

a. Legală: părinții care reprezință minorul de 14 ani.

b. Convențională: manifestarea de voință a reprezentantului care împuternicește reprezentanțul să încheie acte
juridice în numele și pe seama reprezentantului. (mandat cu reprezentarea).
c. Judiciară: când o persoană este desemnată să reprezinte interesele altei persoane în cadrul unor proceduri
judiciare, de exemplu în cazul avocaților.

Clasificarea reprezentării
1. După întinderea reprezentării:
a. Totală-procură generală.
b. Specială/parțială-procură specială pentru un act determinat.
2. În raport cu conținutul împuternicirii:
a. Reprezentare directă- contracte de comision unde actul se încheie în numele personal al reprezentantului îmsă
efecele se produc dață de reprezentant ( mandat fără reprezentare).

Condițiile reprezentării
1. Existența împuternicirii sau puterea de reprezentare
Reguli:În baza împuternicirii primite, reprezentantul încheie acte juridice pentru altă persoana și pentru sine. Cu
privire la structura împuternicirii art 2012 (2) din Noul Cod Civil aceasta trebuie sa conținp expres natura împuternicirii
ca fiind un act unilateral al reprezentantului.
Cu privire la forma imputernicirii art. 301 Noul Cod Civil reglementează simetria formei actului juridic, adică
procura trebuie să îmbrace aceeași formp cu cea aactului juridic pentru care a fost dată.
Momentul întocmirii procurii se dă inaintea incheierii actului, dar poate fi dată și ulterior sub forma ratificării actului.
Limitele împuternicirii, reprezentantul trebuie să exercite întocmai operațiunile cuprinse în mandat sub sancțiunea
răpunderii.
Art. 1305 recunoaște și posibilitatea revendicării împuternicirii de către reprezentant.

2. Intenția de a repezenta
Poate fi expresă sau tacită.
Art. 1302 instituie reguli potrivit căreia terțul cocontractant poate solicita oricând reprezentantului sa facă dovada
împuternicirii primite și a limitelor sale, solicitând o copie certificată după procura respectivă.
Dac împuternicitul nu își declină calitatea de reprezentant, acesta va deveni personal obligat fată de terțul
cocontractant (regulă prevăzută de art. 1297)
Atunci când reprezentantul cocontractează în numele și pe seama unei întreprinderi, pretinzând că este a lui și nu își
declină calitatea de împuternicit, iar terțul cocontractant descoperă ulterior adevărata sa identitate, acesta va putea să
execute acțiunea în răspundere și împotriva reprezentantului deși nu aveaaccesiune n pretenția directă împotriva titularului
reprezentantului întreprinderii individuale sau familiale care a dat împuternicirea în caliatate de reprezentant.
3. Voința comună de a fi reprezentat și de a reprezenta
Ambele părți trebuie să aibă o voință liberă și neviciată care să provină de la persoana având capacitate deplină
de exercițiu.
Art. 1299 recunoaște anulabilitatea actului în cazul în care consimțământul a fost viciat.
Art. 1303 stabilește imperativ că acel contract încheiat de un reprezentant aflat în conflict de interese cu
reprezentantul este anulabil când conflictul este cunoscut sau trebuia să fie cunoscut de către cocontractant la momentul
încheierii actului.
 Acțiunea în anulare se va exercita doar de căatre reprezentant dacă acesta apreciază ca interesele i-au fost lezate/
prejudiciate.

EFECTELE REPREZENTARII
Doua categorii de efecte
1) Efectele reprezentarii intre reprezentat si tert
2) Efectele reprezentarii intre reprezentant si tert

1) Principalul efect consta in faptul ca actul juridic incheiat de reprezentant cu tertul , va produce efecte juridice
fata de reprezentat (Art. 1296 Cod Civil). Intre tertul contractant si reprezentant se produc efecte juridice directe, insa
potrivit Art. 1309 contractul care se incheie intre tertul contractant si reprezentantul fara inputernicire ori cu depasirea
limitelor imputernicirii nu va produce niciun efect intre reprezentat ai tert. Raspunderea juridica in aceasta situatie este
stabilita in Art. 1310 care stabileste raspunderea reprezentantului pt. prejudiciile cauzate tertului care s-a increzut cu buna-
credinta in incheierea valabila a contractului. Insa potrivit Art. 1311 , cel in numele caruia s-a incheiat contractul poate sa
ratifice intr-un termen rezonabil acordat de catre tertul cocontractant in cadrul unei notificari scrise insa sub cerinta ca
ratificarea sa respecte principiul simetriei actului prin care s-a dat imputernicirea.
Ratificarea produce efecte retroactiv (Art. 1312). In continunare Art. 1313 stabileste dreptul de a ratifica inclusiv
mostenitorilor in caz de deces a celui care a dat imputernicirea.
2) Imputernicitul (reprezentantul) va ramane strain fata de efectele actului incheiat cu tertul in baza procurii
diferite intrucat efectele se vor produce in persoana reprezentatului.

Dubla reprezentare si actul cu sine insusi (subtitlu)

Art. 1304 care stabileste doua cazuri speciale de reprezentare:
1) Contractul cu sine insusi
2) Dubla reprezentare
1) Contractul incheiat de catre reprezentant cu sine insusi adica in nume propriu este anulabil , dar numai la cererea
reprezentatului. In baza imputernicirii primite , reprezentantul va incheia contractul dorit de reprezentat incheind astfel un
act cu sine insusi (in dubla calitate) si de imuternicit si de beneficiar al actului in dubla calitate. Art. 1304 (2) instituie
aceleasi efecte aplicabile si in cazul dublei reprezentari (atunci cand reprezentantul/imputernicitul , primeste imputernicire
si actioneaza in baza a doua procuri in calitate de reprezentant pentru ambele parti ale actului.

Incetarea reprezentarii (Art. 1305) (subtitlu)

Doua situatii de incetare:
1) Prin renuntare la imputernicire de catre reprezentant
2) Prin revocarea imputernicirii de catre reprezentat
Renuntarea trebuie sa fie notificata reprezentatului , iar revocarea imputernicirii poate avea loc oricand si nu
trebuie motivata. Art. 1307 enumera si alte cauze de incetare a reprezentarii: Decesul/Incapacitatea reprezentantului sau a
reprezentatului ; Cazul incetarii Persoanei Juridice ca urmare a dizolvarii sau radierii din Registrul Comertului ;
Insolventa iminenta care conduce la falimentul reprezentatului sau reprezentantului.
Obligatii ale reprezentantului la incetarea imputernicirii (Subtitlu)
Art. 1308 Cod Civil , instituie in sarcina reprezentatului obligatiande a restitui reprezentatului inscrisul in baza caruia a
actionat sau a procurat ,si va putea solicita in schimb reprezentatului o copie certificata a imputernicirii cuprinzand
mentiunea incetarii reprezentarii.
 CONTRACTUL DE MANDAT COMERCIAL

Cadrul legal: Art. 2009 --- Art. 2026 Cod Civil

Art.2009 Ne defineste mandatul comercial prin care o parte numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai multe
acte juridice pe seama celeilalte parti numite mandant.

Caracterele juridice ale cpntractului de mandat comercial:

1) Caracter de contract consensual -> se incheie prin simplul acord de vointa a partilor fara a fi necesare anumite
solemnitati prevazute de lege , exceptie facand situatiile strict si limitativ prevazute de lege. Art. 2013 instituie
urmatoarele conditii de forma pe care le poate imbraca mandatul:
- forma scrisa , pentru dovedirea actului
- forma autentica , atunci cand actul pentru care s-a dat mandatul se incheie in forma autentica
- sub semnatura privata
- forma verbala (uneori)
2) Mandatul este un act cu titlu oneros , sau poate fi si cu titlu gratuit in conditiile Art. 2010. Astfel , intre doua
persoane fizice se prezuma ca este un act cu titlu gratuit , iar daca in contractul de mandat cel putin una dintre parti este
profesionist se prezuma ca mandatul este cu titlu oneros. In cea din urma situatie , daca in mandatul numit nu se arata
cuantumul renumeratiei cuvenite , aceasta va fi stabilita potrivit uzantelor sau potrivit valorii prestatiei in momentul
executarii contractului de mandat.
3) Caracterul unilateral. Insa cand mandatul este cu titlu oneros , el capata caracter sinalagmatic.
4) Caracterul intuitu personae. Mandatarul trebuind sa execute limitele imputernicirii strict personal , intrucat
mandantul a incheiat acel contract tinand seama de calitatile strict personale ale mandatarului.

Felurile contractului de mandat (Subtitlu)

Mandatul poate fi:
I) Mandat cu reprezentare
II) Mandat fara reprezentare
Regula instituita de Art. 2012 Cod Civil , este a unei prezumtii potrivit careia mandatarul il reprezinta pe mandant
la incheierea actelor pt. care a fost imputernicit daca din imprejurari , din circumstante nu rezulta altceva , altfel.
Astfel intre cele doua categorii de mandat exista urmatoarele asemanari:
1) Mandatarul actioneaza in baza unei imputerniciri
2) Efectele determinate de imputernicirea primita se produc in patrimoniul mandantului
Deosebiri:
1) In cazul mandatului cu reprezentare , actul se incheie in numele mandantului , iar in cazul mandatului fara
reprezentare , actul se incheie in nume propriu de catre mandatar , dar efectele se produc tot fata de mandant.
Cat priveste cerintele de validitate ale contractului de mandat sunt cele prevazute de Art. 1169 , la care adaugam
cele specifice prevazute in Art. 1204 , 1298 coroborat cu 2013.
Mandatul poate fi general sau special (in cazul actelor de dispozitie , ex: acte translative de proprietate)

Efectele contractului de mandat (Subtitlu)

Art. 2017-2018 , drepturile si obligatiile mandatarului si mandantului
Mandatarul este obligat:
1) Sa execute in tocmai mandatul conferit
2) Fiind un act strict personal ii este interzis sa-si subtituie alte persoane
3) Dupa indeplinirea mandatului conferit , sa dea socoteala despre cheltuielile efectuate , despre modul de indeplinire a
mandatului si sa restituie eventualele sume primite de la mandant pt. executarea mandatului.
Obligatiile mandantului:
1) De a pune la indemana mandatarului mijloacele necesare executarii mandatului
2) De a-i plati mandatarului renumeratia cuvenita
3) De a-l despagubi/dezdauna pt. eventualele cheltuieli ocazionate de executarea mandatului

Cazurile de incetare a contractului de mandat:

1) Cazul revocarii de catre mandant. Art. 2031 Cod Civil stabileste ca revocarea poate fi expresa sau tacita. De
asemenea revocarea mandantului trebuie a fie independenta de culpa mandatarului si trebuie sa aiba la baza vointa
unilaterala a mandantului. In cazul pluralitatii de mandanti , revocarea trebuie sa fie facuta de toate aceste persoane. In
situatia in care partile au stabilit irevocabilitatea mandatului , revocarea va fi nejustificata daca nu se intemeiaza pe culpa
mandatarului , ori vor trebui invocate un caz de forta majora sau caz fortuit. In situatia in care mandatul a fost dat in forma
autentica si revocarea sa va trebui sa imbrace tot forma solemna.
2) Renuntarea la mandat de catre mandatar. Art. 2034 Cod Civil recunoaste aceasta posibilitate mandatarului
indiferent daca mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Renuntarea produce efecte pentru viitor , iar in cazul in
care aceasta renuntare cauzeaza prejudicii mandantului , mandatarul va fi obligat sa-l dezdauneze. Daca mandatarul
renunta , va avea dreptul la renumeratia stabilita , doar pana in momentul renuntarii si pentru actele indeplinite in limitele
mandatului conferit. Art. 2034 instituie o cauza exoneratoare de raspundere pentru mandatarul care renunta la mandat si
anume este situatia in care actele pe care trebuie sa le indeplineasca aduc prejudicii grave patrimoniului sau personal.
Pagube ce n-au putut fi prevazute la incheierea contractului de mandat.
3) Moartea / Incapacitatea / Falimentul partilor fie mandantul sau mandatarul. Art. 2035 instituie obligaticitatea
partii deceseate se a informa cealalta parte a contractului de mandat despre decesul survenit. Indeplinirea obligatiei de
informare nu-i va exonera de raspundere pe mostenitori cu privire la executarea intocmai a mandatului primit de defunct ,
iar daca acestia intarzie in executarea mandatului , vor fi obligati la plata de daune interese.

Reguli aplicabile incetarii mandatului cu reprezentare (Subtitlu)

Art. 2036 , acesta stabileste ca tot ce s-a executat de catre mandatar inainte de a se cunoaste cauza de incetare a
mandatului va fi considerat ca s-a executat in temeiul mandatului conferit , iar actele incheiate in numele si pe seama
mandantului vor fi valabile.
Art. 2019 , instituie obligatia mandatarului de restituire a sumelor necheltuite cu ocazia executarii mandatului sub
sanctiunea obligarii mandatarului la plata dobanzii legale sau la plata daunelor cominatorii (pt. fiecare zi de intarziere)
pana la data la care trebuiau restituite mandantului acele sume necheltuite.
Art. 2038 , stabileste situatia pluralitatii mandatarilor , daca mandatul inceteaza fata de unul dintre ei , se va considera ca
efectele incetarii se produc fata de toti.