Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Exerciții de dicție. Modalități de optimizare a


procesului comunicativ
(prin prisma tehnicilor si a instrumentelor de
comunicare elese într-un anumit context)

Specializarea: Didactici aplicate pentru învățământul primar

Responsabil: Păsălău Ana- Maria

Anul I
Exemple de exercitii de dicție

Străfurnica și strălicuriciul
Exercițiu pentru corectarea sigmatismului pentru sunetul S

„Pentru a rosti sunetul S în mod corect, apexul (vârful) limbii trebuie să fie așezat
spre rădăcina incisivilor inferiori, iar maxilarele nu vor fi complet închise. Coloana de aer
trebuie să fie puternică, pentru ca sunetul S să fie rostit corect. Comisurile gurii vor fi ușor
întinse, iar buzele întredeschise. De foarete multe ori, sigmatismul apareatunci când vârful
limbii trece printre dinți la rostirea sunetului S sau când dinții sunt complet acoperiți de buze.
Textul următor se va citi în totalitate cu ajutorul unei creioan așezat în poziție
orizontală, în spatele caninilor, pentru optimizarea mecanismelor de articulație pentru sunetul
S. În timpul exercițiului, este posibil să apară o salivație abundentă, de accea ar fi bine să
aveți un șervețel la îndemână. După ce a fost citit cu ajutorul creionului, textul trebuie lecturat
cu voce tare, dar fără creion. În cazul în care copilul nu știe încă să citească, textul va fi
parcurs de către părinte cu voce tare în așa fel încât copilul să poată repeta anumite cuvinte
care conțin sunetul S.

A fost odată ca niciodată o furnicuță foarte, foarte bătrână, adică o străfurnică. Ea era
și foarte supărăcioasă, fiindcă, seară de seară, se certa cu un strălicurici, (un licurici foarte
bătrân). Spre exemplu, într-o seară de septembrie, străfurnica s-a supărat pe strălicurici,
pentru că s-a așezat pe șezlongul său. În altă seară, străfurnica s-a supărat pe strălicurici
pentru că acesta era șaten, iar strălicuriciul, supărat și șleampăt, s-a suit pe-o frunză de stejar
și a sughițat apoi întreaga seară de supărare. Așa de supărat era strălicuriciul încât, într-o zi a
fugit de pe imaș. Deodată, strălicuriciul Șerban a zărit un greieraș pictat cu tuș, care era
supărat că și-a pierdut un arcuș. Strălicuriciul Șerban îi spuse atunci în șoaptă:
- Greieraș, de ce ești trist?
- Mi-am pierdut arcușul... Și acum, că e seară, nu-l mai găsesc nicăieri, că-i beznă.
Fără arcușul meu, voi rămâne singur toată viața. Sunt supărat.
- Stai așa. Am o idee, greieraș!
- O idee? Ce idee? Rosti greierașul cu speranță în ochi.
- Eu sunt un licurici, spuse strălicuriciul.
- Asta am văzut, dar cum să fiu eu vesel, doar pentru că tu esti un strălicurici?
Și atunci, strălicuriciul începu a lumina întreaga potecuță ce șerpuia până la un desiș.
Și îi spune greierașului așa:
- Greieraș, hai să vedem de nu cumva arcușul tău o fi scăpat pe drum în sus către desiș.
- Strălicurici, eu voi sărbători cu mare fast dacă arcușul l-om găsi. Și amândoi plecară
spre desiș.
Dar ce să vezi? În șapte pași găsiră arcușul cel poznaș. În scorbură, lângă imaș îl
ascunsese un șoricel cam gras. Strălicuriciul spuse:
- Ia uite greieraș! Nu-i arcușul tău cumva aici?
Iar greierașul prinse degrabă arcușul și-l studia.
- Precis, acesta este arcușul meu. Ascultă aici: Cri-cri- cri, cri-cri-cri.
Strălicuriciul, ascultând cântecul greierașului, s-a luminat la față și l-a întrebat:
- Greieraș, mai știi vreun cântec?
- Sigur că știu, îi spuse greierașul cel hazliu.
- Și-atunci, dacă tu spui că știi, nu vrei să vii peste imaș, la mine acas`?
- Ba vin. Că acum sunt fericit că am arcuș și-ți cânt și-un vals, dacă tu vrei să te apuci
de dans.
Strălicuriciul mai străluci o dată fericit că a găsit soluția de împăcare cu supărăcioasa
străfurnică. Așa că porniră în pas către mușuroiul străfurnicuței supărate. Și de cum ajunse pe
prispa străfurnicii, greierașul începu a cânta:
- Cri-cri-cri, cri-cri-cri. Și pentru cea mai harnică furnică, spuse greierașul, pot să cânt
și: fri-fri-fri, fri-fri-fri. Și dacă vreau, în pași de vals îți voi vânta până când te vei împăca
definitiv cu strălicuriciul. Deși este șatem și puțin boem, eu simt că trebuie să spun:
strălicuriciul este bun.
Atunci, cu sete, străfurnica supărăcioasă îl îmbrățișă pe strălicurici și-i spuse așa:
- Strălicurici, sunt sigură ca ai sclipici, să ne gătim și să zburăm peste imaș, la nunta
unui iepuraș.
Strălicuriciul, vesel îi spuse așa:
- Dacă vorbești de iepurașul Stan, sunt gata să-mi iau zborul chiar acum, dar vreau să
știu precis că o să am însoțitor de dans. Te-ncumeți, străfurnico?
- Precis un vals nu strică nimănui. Așa că greieraș, pune mâna pe arcuș, că acuș-acuș,
ajungem pe imaș, la nunta lui Stan iepuraș.
Astfel, strălicuriciul, străfurnica și greierașul au pornit către imaș în grabă, să nu
întârzie la nunta celui mai sur dintre iepurași.
Și de îndată ce au ajuns, străfurnica îi ceru strălicuriciului un strop de sclipici. Ea
spuse:
- Strălicurici, îmi dai și mie un pic de sclipici? Pe gene-aici și pe obraji, ca să petrecem
până în zori de zi.
- Strălicuriciul se porni cât ai clipi să zboare până sus la stele și-napoi, iar când se-
ntoarse, purta cu el sclipici de stea căzătoare.
- Ia străfurnico. Eu ți-am adus sclipici, ca să nu spui mereu că eu te supăr și sunt rău.
Ești fericită acum?
Și străfurnica îi zâmbi și pe loc se puse a dănțui.
La nunta lui Stan iepuraș, strafurinica și strălucitorul strălicurici cu sclipici au cântat
împreună: Nu mai sunt pizmaș, pe niciun plictileneș greieraș, nu mai sunt pizmaș.sunt doar
un nuntaș care-a zburat pe un imaș.
Așa că străfurnica și strălicuriciul, fericit și zâmbăreț, au dansat și au cantat, și la urmă
au aplaudat, vara lungă, lună-n dungă, penserat.” (Ivanov, 2015, pp.10-14)

Alte tipuri de exerciții:


1) „Rostiți clar următoarele grupuri de sunete, lungind consoana S:
SA, SE, SI, SO, SU, SĂ, SÎ, AS, IS, OS, US, ÎS, ÎS”
2) „ Pronunțați următoarele grupuri de cuvinte, cu voce tare:
- serios, zerioz, țerioț, șerioș, serios;
- spațios, zpațioz, țpațioț, jpațioj, șpațios, spațios
(Ivanov, 2013, pp.95-96)
3) Citiți cu voce tare următoarele tipuri de sunete:
STRAS, STRES, STRIS, STROS, STRUS, STRĂS, STRÂS
4) Introduceți în cavitatea bucală, orizontal, un creion de lemn, poziționat în spatele
caninilor, și pronunțați următoarele grupuri de sunete:
SA, SE, SI, SO, SU, SĂ, SÎ, AS, ES, IS, OS, US, ĂS, ÎS

Exerciții pentru optimizarea mecanismelor


de articulație pentru consoanele finale f și v

„Textul următor se va citit în totalitate cu ajutorul unui creion așezat în poziție


orizontală, în spatele caninilor, pentru optimizarea mecanismelor de articulație pentru sunetele
f, v, în final de cuvânt. După ce textul a fost lecturat cu ajutorul creionului, parcurgeți același
text cu voce tare, dar fără creion:
Cu năduf scriu acum un epitaf, paragraf cu paragraf. Îl vede un tipograf, e drept, cam
praf, și-un redactor-șef abuziv, activ și agresiv, cam bețiv, care vinde din Brașov și se crede
mai sportiv, da`-i amorf, prea puțin afectiv, cam naiv, nicidecum atractiv, și hipertensiv. A
angajat un dactilograf implicat într-un jaf, mascat cu drematograf, posesiv, obsesiv, ce are ca
apelativ, Asimov, fiindcă bea întruna Smironoff și poartă un pandativ mov.”
(Ivanov, 2013, p. 187)
Exerciții pentru optimizarea mecanismelor
de articulație pentru vocala e

„Repetați de 3 ori repede, fără oprire, următoarele texte, fără ca vreunul dintre sunete
să fie mișcat de la locul său:
Relele elevilor enervante erau unite elegant tămăduind devreme esteticienii
ienuperilor.
Este stenic cancanul limitat, toate emergențele enervând delegațiile.
Elena lenevea elegant efemer și electricizant.” (Ivanov, 2013. p.170)

Străfurnica și bobul de piper


Exercițiu pentru optimizarea mecanismelor de
articulație pentru consoamele P și B

„Era o seară friguroasă de decembrie. Prin nămeții de zăpadă, doar luminițele din casa
furinicii mai rămăseseră aprinse, iar străfurnica se pregătea să spună o poveste celor cinci
furnicuțe mici, mici, mici care nu voiau deloc să doarmă, fără să asculte o poveste. Așa că
străfurnica își aminti o întâmplare de când era și ea mică, mică, mică. Și spuse așa:
- A fost odată ca nicodată, nu chiar de mult, un bob de piper extrem de jucăuș. Lui îi
plăcea să se rostogolească ziua întreagă de pe balcon și până în bucătărie, de prin debara și
prin tot felul de locuri care îndeplineau o singură condiție. Trebuia să fie înclinate. Așa că
bobul de piper căuta de fiecare dată să locuiască într-o casă în pantă. Înainte să se mute
undeva, măsura din priviri gradul de înclinare al casei sale. Cu cât era mai înclinată casa, cu
atât bobul de piper era mai fericit pentru că se putea rostogoli mai repede. Și ce făcea el toată
ziua? Se cățăra pe masă și se rostogolea în voie până jos. Și tot așa, ceas după ceas, spunea
mereu că e la derdeluș. Până-ntr-o zi, când gospodina casei în care se mutase bobul de piper
se hotărâ să facă o ciorbă de legume. Și voi și-amar de bietul bob. În oala cu apa colcotită,
gospodina aruncă la întâmplare: zece boabe de mazăre, zece boabe de fasole, niște pătrunjel,
trei bucăți de brocoli și ... un bob de piper. Da, ați ghicit l-a prins exact pe bobul nostru de
piper, căruia îi plăcea sa se dea de-a rostogolul. Și să nu credeți voi c-a fost vreun strop de
bucurie pe capul bietului bob de piper. Nu, nu. Acesta începu de cum simți apa fierbinte, să
zbiere după ajutor. Sărea cât îl țineu puterile de pe un bob pe altu, doar, doar nu ajunge la el
vreun strop de apă clocotită. Dar cum în oală se făcea din ce în ce mai cald și gospodina se
pregătea să pună capacul peste oală, bobul de piper intră în panică:
- Eu acum ce fac? Vreau să scap. Ajutor! Ajutor! Am să mor! Nici măcar nu sunt într-
o cupă cu capac, am ajuns într-o oală cu capac. Ce mă fac?
Și dintr-o dată îi veni o idee genială. Se puse și adună toate boabele de fasole și de
mazăre la un loc și le spuse așa:
- Dragele mele, nu știu ce e cu voi, dar eu sigur nu doresc să fierb într-o oală de ciorbă.
Eu vreau să mă rostogolesc să fiu liber și vreau să scap de aici.
- N-ai cum să scapi. Vom fierbe împreună până când e ciorba gata. Niciun bob n-a
scăpat niciodată dintr-o oală de ciorbă, spuseseră boabele de fasole și de mazăre în cor.
- Dar dacă am un plan de scăpare, mă ajutați să-p pun în aplicare?
- Un plan? Se mirară boabele de fasole.
- Ce fel de plan? Întrebară boabele de mazăre.
- Eu zic așa, spusese încruntat bobul de piper, vom calcula împreună, lățimea,
înălțimea, adâncimea și diametrul oalei în care ne găsim. Apoi, vom mai afla și câtă apă
clocotită a pus bucătăreasa în oală. Iar tot ceea ce trebuie să faceți voi e să vă strângeți sub
formă de mușuroi. Voi reuși să mă cațăr pe voi, dacă formați un moviloi, iar când apa începe
să clocotească, am timp să sar din oală.
După acest discurs convingător, toate bobițele răspunseră în cor:
- Ești cam nebun pentru un bob pribeag, dar dacă vrei cu adevărat să scapi, te-om ajuta
să fugi de sub capac.
Așa că bobul se apucă cu spor și măsură de zor oala de ciorbă-n lung și-n lat. Apoi a
orgnizat bob cu bob, exact așa cum plănuise: o piramidă de salvare pe care apoi se cățără până
în vârf. Și așteptă.
Când ciorba începu a clocoti, bobul de piper sări cât putu de sus și reuși să scape din
oala gospodinei. Era așa de fericit, încât începu a se rostogoli prin toată casa de bucurie, că a
scăpat de la a fi mâncat.
Și se gândi: Nu e păcat să fierbi un bob de piper mititel? Am înțeles, bobul de mazăre
conține vitamine, cel de fasole – calciu, fosfor și potasiu-, dar bobul de piper e numai
pișcăcios. La ce bun să mă fiarbă pe mine într-un sos?!
După câtea ceasuri, la masă se așeză familia gospodinei: erau cu toți patru, doi mici și
doi mari. Și pe când soțul se încruntă că mâncarea nu e piperată, cei doi copii lăudară
gospodina cea minuată.
- Ce bună e ciorbița asta! Nu –i pișcăcioasă nici un pic, îi spuseseră piticii mamei, în
timp ce mai sorbea un pic.
- Ciudat, se încruntă iar soțul: ți-am spus să pui piper în ea.
- Dar eu am pus, țin minte bine, un bob ce se rostogolea.
Și auzind așa , piperul degrabă un plan își făcu: Eu nu mai stau în casa asta, nu mai
risc să fiu iar fiert. Prefer să-mi pierd timpul pe-afară, decât să pier în ciorbă fiet.
- Și uite-așa mai spuse străfurnica, într-o vară mai demult, i-am întânit pe povârnișuri
pe bobul de piper pierdut. El se rostogolea ca-ntodeauna, dar fără sens, că nu știa pe unde să
găsească o casă a sa. O casă fără gospodină, fără oală, fără ciorbă, o casă mică, dar înclinată
ca să se poayă da de-a dura.
Si pân` se puse, pe picioare, l-am luat la noi în mușuroi și i-am promis că niciodată nu-
l vom fierbe. Așa că bobul de piper, s-a pus pe picioare și, după un timp a reușit să-și
construiască o căsuță înclinată, exact așa cum își dorea, chiar lângă mușuroi. Și toate
furnicuțele l-au ajutat, cu mic cu mare și au cântat în cor așa:

Bob mic de piper


Acum nu mai esti stingher.
Casă-n dungă ai de-acum
Lângă noi pe-același drum.
Dum! Dum-dum!”
(Ivanov, 2015, p.27 -30)

„Exerciții pentru optimizarea mecanismelor de articulație pentru


consoalnele finale b și p la final de cuvânt.
Absorb acerb ca un arab nabab cu un corn de cerb pe care l-am lăsat în boabab, disturb
un imberb gheb și fierb un crab și frig un corb orb să fac un kebab arab. Concep în contratimp
un prototip de proțap, îngrop un cap de dop de sirop într-un hârtop, bat un interlop cu un
prosop și fur un mop cioplit din lemn de plop ca să-mi fac un prototip de telescop și-ncep să-
ngrop sub un pom un țap ce fugea în trap și-ncep să scuip un schiop, pe nume Mitică Pop,
cam snob și știrb și-l întreb dacă-i tălâmb fiindca sapă într-un dâmb non-stop.
Preschimb un proverb despre un ciob ce râdea de ...Bob. dansez în club, desfac un cub,
fur un șurub și tai un tub, astup un stup și ajung la zdup că il fac zob pe un interlop, un tip
pârlit ce-avea nisip pe slip și-un chip de stereotip, era miop când a furat un microscop și îl
inhib cu un tertip c-avea un chip de ciclop și un bot de lup pe care nu mă încumet să-l pup.
Apuc degrab-un țap cam slab și încep să îl îndop cu drob, să nu mă credeți xenofob, că
i-am găsit un job de rob, dar a murit de un microb, fiindcă era claustrofob și un pic neghiob. ”
(Ivanov, 2013, pp 189-190)

Exerciții pentru optimizarea mecanismelor


de articulație pentru consoana j

„Consoana j este un sunet prepalatal care se rostește în timp ce dinții se află în


semiocluziune, iar vârful limbii este poziționat între alveole și palatul bucal.
Citiți repede, de trei ori, unul după altul, fără pauză, fiecare dintre exercițiile de mai
jos:
Jecmăneala juxtapusă justițiarului periclitase joncțiunea decisă cu judiciozitate
jonglând judicios jurispundența.
Vrajba vrăjitoarei învrăjbite învărtoșa vânjos un vîslaș vâscos.”
(Ivanov, 2013, pp. 128-139)

Exerciții pentru optimizarea mecanismelor


de articulație pentru sunetul L
Citiți cu voce tare, e trei ori, într-un ritm rapid, exercițiile de mai jos, în așa fel încât
toate cuvintele să fie pronunțate clar:
1. Clopotul clătina clopotul clopotniței.
2. Citituorul licita acid Dacia adâncită.
3. Lucrurile leliței Leana erau liliaceu licuristice.
(Ivanov, 2015, p. 61)
Exerciții pentru optimizarea consoanelor l și n la final de cuvânt

Introduceți în cavitatea bucală, orizontal, un creion de lemn, poziționat în spatele


caninilor, și citiți cu voce tare următorul text, apoi parcurgeți-l fără creion:
Făcea maraton în palton
Pe stadion spre bastion
Rebel, fugea către castel,
Avea privire de cățel
Că era chel si un pic tembel.
Îi cam plăcea de un model
Și-i adusese un inel
Dar l-a pierdut într-un duel
Când s-a bătut cu Maricel
Care venise din Muscel,
Cu un flanel cam vai de el,
În mână cu un porumbel
Ce s-a pierdut într-un tunel
Unde murise-un colonel. (Ivanov, 2013, p.147)

Străfurnica și pițigoiul. Tuhuț


Exercițiu pentru optimizarea mecanismelor
de articulație pentru sunetul Ț

De vreo două-trei zile, străfurnica noastră era melancolică. Asculta neâncetat o


melodie pe IPod-ul său.
Era o melodie care îi aducea aminte de vremurile în care era tânără și dănțuia alături
de toți prietenii săi. Și-i mai plăcea acest cântecel pe care-l asculta pe repeat, pentru că avea o
poveste grozavă și un refren cum nu-ți poți imagina de simplu. Refrenul era așa:
Țipii- țipii- țipii,
Țop- țop- țop,
Zinga-zanga-zunga,
Hop-hip-hop.
Și cânta străfurinica de dimineața pâââână seara, târziu, cântecelul care-i amintea de o
întâmplare de demult, de când era ea mică, mică și se numea doar furnica. Își amintea cum
într-o dimineață a plecat la piață, dar pe drum era să fie înhățată de o coțofană mai puțin
isteață care se pregătea să ia micul dejun.
Și pe când se lupta se scape din ciocul coțofenei, iată că un pițigoi, îmbrăcat în straie
noi i-a sărit în ajutor și a prins-o de-un picior. Coțofana rea și hoață a zburat cât ai clipi, dar
pițigoil se prezentă în fața furnicii făcând o plecăciune.
- Eu sunt pițigoil Tuhuț și țin să îți spun că de dimineață am urmărit-o pe cițofana cea
hoață și, sub nici un chip n-am vrut s-o las să-ți facă rău, spuse pițigoiul cu glas pițigăiat.
- Mulțumescu-ți ție pițigoi Tuhuț. Dacă n-ai fi fost, mă-nghițea coțofana cea rea. Dar
cu tine ce-i? Pari cam abătut.
- Ooo... dar ce poveste...nici nu aș fi vrut... să aduc în vorbă prin tot ce am trecut.
- Mie poți să-mi spui. Am să te ascult, spuse străfurnica.
- Să-ți spun adevărul. Eu am vrut să cânt. Și am făcut un cântec, la radio l-am dus și
producătorul spune c-am un ton prea sus. Sau mai bine spus: cânt pițigăiat.
- Am eu o rețetă pentru pițigoi. Cel mai bun remediu: țelină de soi.
- Și crezi că mă ajută să cânt nepițigăiat? Știi ? Toțoi pițigoii pițigăiesc pițigăiat mai
bine ca oricine alt înaripat. Dacă voi încerca și rețeta ta și poate cândva la radio Kiț-Kiț voi
debuta.
Și pițigoil Tuhuț plecă țopăind într-un picior, în timp ce cânta pițigăiat, precum un
pițigoi de soi:
Țimpi-țușca, țipii-țup,
Țopăi vesel și mă duc.
Țop-țic, țoc-țoc,
Cânt întruna și mă joc.

Și uite-așa, a doua zi, la radio Kiț-Kiț se auzea din oră-n oră cântecul pițigoilui. Iar
străfurnica radia de fericire că pițigoiul Tihuț și-a atins țelul, iar cântecele sale se aud
dimineața la radio Kiț-Kiț. Și dacă v-a plăcut refrenul, străfurnica vă invită să-l cântați
împreuna.
Țipii-țipii-țipii,
Țop-țop-țop
Zinga-zanga-zunga,
Hop la joc!”
(Ivanov, 2015, pp. 67-72)

Exerciții pentru optimizarea mecanismelor


de articulație pentru sunetul ț în final de cuvânt.
Iau un băț de prin coteț,
Plec săltăreț ca un nătăfleț,
Pe un deluț paște un mieluț albuț,
Am fermă cu-n struț, mi-am luat un căluț
Ca să fac negoț, am client un moț
Ce ține la preț, vinde un mistreț
Cu bot lungueț.
Are-n săculeț un bănuț micuț
Și plătește-un călăreț isteț
Ca să treacă pe podeț.” (Ivanov, 2013, p.196)
Exerciții pentru optimizarea sunetului M
Citiți cu voce tare următoarele grupuri de litere, încercând să pronunțați fiecare sunet
corect:
MA, ME, MI,MO, MU, MÎ, MÎ
AM, EM, IM, OM, UM, ÎM, ÎM
AMA, EME, IMI, OMO, UMU, ÎMÎ, ĂMĂ,
MAM, MEM, MIM,MOM, MUM, MÎM, MÎM
Citiți cu voce tare, de trei ori , repede, fără oprire, următoarele exerciții:
Un mitoman minte despre mituri memorate automat.
Mormolocii momiți mimetic comemoraseră ramificațiile milimetrice înmagazinând
endometacinul lucidității memorialisticii înmărmurite numismatic. (Ivanov, 2015, p.79)

Exerciții pentru optimizarea sunetului Z

Citiți cu voce tare, prelungind sunetul Z la modul zzzmeu:


Zemură, zgură, zar, zer, zor, zăpadă, zulufi, zvârcolire, zloată, zdravăn.
(Ivanov, 2015, p.83)

Exerciții pentru optimizarea sunetului A

„Sunetul a este o vocală deschisă, medială nerotunjită și se pronunță prin deschiderea


fermă a buzelor, iar apexul limbii se va sprijini de incisivii inferiori.
A este unul dintre cele mai importante sunete din limba română, întrucât reprezintă un
element ajutător pentru pronunțarea corectă a celorlalte sunete. Pentru a obține o dicție bună,
un vorbitor de performanță va trebui să rostească în mod perfect sunetul a, iar dacă nu o poate
face de la bun început, acesta trebuie să exerseze temeinic până la obținerea unui sunet
perfect.
Repetați de 3 ori repede, fără oprire, următoarele texte, fără ca vreunul dintre sunete
să fie mișcat de la locul său:
Aura auriților repetă aerisirea aceluiași sosositor reinventat temporizator.
Maiaua uitată aerisise expectivele europenilor regăsiți.
Alfabetiza ambiguu atmosfera amândurora.

Exerciții pentru corectarea graseierii


Exerciții pentru optimizarea mecanismelor
de articulație pentru sunetul R

Execițiul 1
Pronunțați prelung sunetul R urmat de un a prelung. Sunetul R trebuie să fie vibrat, iar
exercițiul se va face minim 30 de secunde.
Exercițiul 2
Se vor sosti de 5-6 ori la rând următoarele grupuri de sunete:
RA-RE-RI-RO-RU-RĂ-RÎ
AR-ER-IR-OR-UR-ĂR-ÎR
ARA-ERE-IRI-ORO-URU-ĂRĂ-ÎRÎ

Exercițiul 3
Repetăm de trei ori repede, fără oprire, următoarele texte, fără ca vreunul dintre sunete
să fie mișcat de la locul său:
Hribi fierți, hribi fripți.
Grâu ars, orz ars.
Capra calcă piatra, piatra crapă-n patru. (Ivanov, 2015, pp.95-98)

Exerciții pentru optimizarea mecanismelor


de articulație pentru consoanele ș și j

Rostiți cu dinții strânși următoarele cuvinte:


Jambiere, jaf, jaluzea, jantă, javră, jad, jaguar;
Jerseu, jerpelit, jenă, jertfit, jenat, jeleu;
Jignitor, jir, jivină, jintiță, jigler, jigărit
Joben, joi, joc, jos, jovial, josnic, jonglerie.
(Ivanov, 2015, p.105)
Citiți repede, de trei ori, unu după altul, fără pauză, fiecare dintre exercițiile de mai
jos:
1.Șase sași în șase saci.
2.Cosașul Sașacand cosește
Cât șase sași sasul cosește
Și-n sus și-n jos de casa sa
Cosește sasul și-n șosea
Și șase case Sașa-și știe
Ce șansă! Sașa-și spuse sieși.
(Ivanov ,2015, p.106)

Exerciții pentru optimizarea diftongului oa

Citiți textul. După ce în varianta o exagerat, lecturați din nou textul cu voce tare, dar în
mod firesc.
Am trei focoase ce topesc oase
Și trei tractoare fără motoare
Le leg cu sfoară, că mă omoară
Curge sudoare, peste ogoare
Am și cooare pe bătătoare,
Am doar o floare mirositoare
De prin Rărăzoare...” (Ivanov, 2013, p.180)

Exerciții pentru optimizarea mecanismelor


de articulație pentru sunetele c, g în final de cuvânt
„Adulmec un smoc de busuioc afrodiziac chimic și mă trezesc buimac ca să manânc
dovleac, două picioare de brotac, friptură de berbec și-un sandviș de la Mc, caă face bine la
stomac. Încerc s-aduc un sac de soc și un gânsac posac cu un șirag pe esofag, prieten cu un
berbec zevzec, bolnav cronic de la frig și-ncerc să-nțeleg un buldog milog cam olog, ce-a
făcut un pocinog.”
(Ivanov, 2013, p.125)

Exerciții „ Încurcă limba”

În rândurile următoare sunt descrise o serie de exerciții, ce cu siguranță vor pune copiii
în dificultate, atunci când vor încerca să le rostească. Aceștia trebuie să respecte următorii
pași în vederea efectuării corecte a exercițiilor: să rostească repede, de trei ori, fără oprire
exercițiile, rostind toate sunetele clar.
Exercitiul 1
1. Șase sași în șase saci.
2. Un vulur stă pe pisc cu un pix în plisc.
3. Cupă cu capac, capac cu cupă.
4. Unui tâmplar i s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzinde de întâmplarea
tâmplarului de la tâmplărie, a venit și s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu
întâmplarea.
5. Domnule director, doamna Dida Drăgan dorește două dude din dudul
dumneavoastră de dincolo de drum.
Exercițiul 2
1. Gogoșile gregorienilor gungureau gargarisind aguride gogomane gin goristice.
2. Pescărușul Piști pescuiește pește.
3. Maiaua uitată aerisise expectativele europenilor regăsiți.
Exercițiul 3
1.Susurul surâzător al soarelui sâsâia șerpește suspinând.
2.Mingea geamgiului spărgea geamul.
3.Clopotarul clătina clopotul clopotniței.
Exercițiul 4
1. Lumânările leliței Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor liliachii.
2. Cupa cu capacul lacatelor rococo cotcodăcea croncănind clocotitor.
3. Sașa șușotea șosetelor însușiri șiruitoare.
Exercițiul 5
1. Relele elevelor enervate erau unite elegant, tămăduind devreme esteticienii
ienuperilor.
2. Uitau uniți iubirea aurului Iustin, neuitându-se europenește, știindu-se uluitoarele
leucoplaste.
3. Acolo o opăreau pe gâsca ale cărei ouă au fost oprite de lelița Leonora.
4. Zevzecul cumpără zarzavaturile zarzavagiului.
Exercițiul 6
1. Patru buburuze, roșii archebuze, bâzâie ursuze, zburând pe peluze.
2. O barză brează face zarvă pe-o varză.
3. Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri optuze și ipotenuze.
4. Cântecul cântat de cântăreața încântătoare încântă cântărețul încântat de cântarea
cântăreței.
Exercițiul 7
1. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carenea cum se sară?
2. Stanca stă-n castan ca Stan.
3. Când am zis c-am zis c-om zice, da tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis
c-om zice, da tu zici c-am zis c-om zice.
Exercițiul 8
1. Cu o seriozitate serioasă de neserios, Șerban securizase sectoarele sarcastice
șovoielnice.
2. Șarpele suspendat pe prispa casei șoptea stâlcit sincopele lelițelor leneșe.
3. Bubulina bubuie bureții ionici iodați ai Bubului.
Exercițiul 9
1. Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe prispă, prispa are flori.
2. Fata fierarului Fănică face fasole făcăluită fără foc fiindcă focul face fum.
3. Râurile repezi și răcoroase din Rarău se revărsau repejor.
4. Un babuin blănos mănâncă o banană babană.
Exercițiul 10
1. Știu că știi că știuca-i știucă și mai știu că știuca-i pește.
2. Șoșotea șoseta sașie cu altă șosetă sașie.
4. Șurubel și piuliță au șurubărit un șurub cu tub.
5. Șeaua strâmbă stă pe șeaua rea, ce stă pe șalele înșeuate ala calului.
Exercițiul 11
1. Rică rocăia o rocă. Roca era rocăită de Rică. Rică nu putea să zică: rock, rocă
râcâită.
2. Rădăcină de rucola, rozmarin și rodie, rade Rada ca să termine rulada.
3. Licuricii răsfirați strălucesc răsunător în întuneric.
Exercițiul 12
1. Vocea vecinului, veșnic gravă, vuia precum vijelia din vocea vecinilor vecinilor săi.
2. Iile ilustrate cu ilustrații ilustrează o ilustrație idilică.
3. Nouă ouă ouate fierb în oala olarului Olaru.
Exercițiul 13
1. Vine vulpea, vulpea verde, vede vulpea verde vede.
2. Vulpim vulpește în coadă de pește, ulpea vulpi adună pentru o alună.
3. Vulpea vulpix vulturește vulpărea vulpi cu un pește.
Exercițiul 14
1. De dimineață devreme se dezmeticea în dormitorul în care adormise devreme de
tot.
2. Dragomir dragomirea dragomiroaia dragomirului drăguț.
3. Dorotheea dormea în dormitorul dumisale după ce dadacă dăduse cu parfum de
dud un.
Exercițiul 15
1. Furnica furnicea furnicește ca o furnicuță firavă, fiindcă fugise de la film să fure
funingine.
2. Foca forfotea în focarul focului foculian de focus fosforescent și folositor.
3. Folosea folositoarele fosile pentru folosirea focului folosit în fabricarea
fotografiilor fotografului din Făurei.
(Ivanov, 2015, pp. 135-165)
(Ivanov, 2013, pp. 218-243)

Referințe bibliografice:
- Ivanov, C. Străfurnica și prietenii săi – manual de dicție pentru copii, București,
Editura Favorit, 2015
- Ivanov, C. Șase sași în șase saci – manual de dicție, București, Editura Favorit, 2013