Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Proiect la disciplina:
Metodologia cercetării științifice în
management și tehnologie

Temă proiect: Să se realizeze o cercetare bibliografică în care să se prezinte

cercetarea științifică ca și componentă a ciclului de viață al produselor; să se
prezinte o analiză QFD pentru produsul, stația radio Harris 5800H.

Întocmit:
Pitica Nicoleta

Sibiu, 2018
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Cuprins
Capitolul 1: Noțiuni introductive ...................................................................... 3
1.1Ciclul de viață al produselor .................................................................... 3
1.2 Prezentarea tehnicii QFD (Quality Function Deployment) .................... 5
Capitolul 2: Realizarea analizei QFD ............................................................... 8
2.1 Realizarea “casei calității” ...................................................................... 8
Concluzii ......................................................................................................... 11
Bibliografie...................................................................................................... 12

2
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Capitolul 1: Noțiuni introductive

1.1Ciclul de viață al produselor
Ciclul de viață al produselor existente pe piață este un concept important în
marketing și este asociat în primul rând cu teoria marketingului. Teoria ciclului de viață a
produsului a fost introdusă pentru prima dată în anii 1950 pentru a explica ciclul de viață
așteptat al unui produs tipic de la proiectare până la uzură. Aceasta descrie etapele pe care
le parcurge un produs de la momentul în care a fost gândit pentru prima dată până când
acesta este în cele din urmă îndepărtat de pe piață. Totuși, nu toate produsele ating această
etapă finală, unele continuând să crească iar altele cresc după care scad.
Produsul reprezintă tot ceea ce poate fi oferit unei piețe pentru atenție, achiziție,
utilizare sau consum care ar putea satisface la un moment dat o anumită dorință sau o
nevoie a consumatorilor (Science, f.d, p. 25). Toate produsele și serviciile au o viață
proprie și trec printr-un anumit ciclu de viață care cuprinde perioada de la prima lansare a
produsului pe piață până la retragerea sa finală și este împărțită în mai multe etape. În
această perioadă, se produc modificări semnificative în modul în care produsul se
comportă pe piață, adică reflectarea sa în ceea ce privește vânzările către compania care l-a
introdus pe piață. Deoarece creșterea profitului este obiectivul major al unei companii care
introduce un produs într-o piață, managementul cicluli de viață al produsului este foarte
important (Komninos, 2008, p. 3).
Managementul ciclului de viață al produselor (PLM) este o activitate comercială de
gestionare, în modul cel mai eficient, a produselor companiei pe parcursul ciclului lor de
viață; de la prima idee a unui produs până la retragere și eliminare. Scopul
managementului ciclului de viață al unui produs este de a maximiza valoarea și
rentabilitatea acestuia în fiecare etapă (Stark, 2015).
Înțelegerea ciclului de viață al unui produs poate ajuta o companie să înțeleagă și să
realizeze când este timpul să introducă și să retragă un produs dintr-o piață, poziția sa pe
piață în comparație cu concurenții și succesul sau eșecul produsului. Cu toate că diferite
produse au diferite cicluri de viață, ciclul tradițional al produselor pentru majoritatea dintre
acestea este împărțit în următoarele etape: etapa de cercetare științifică, etapa de proiectare,
etapa de dezvoltare, etapa de maturitate și în final declinul.
Prima etapă din ciclul de viață al unui produs începe în momentul în care o
companie găsește și dezvoltă o idee de produs nouă. Această fază implică traducerea
diferitelor informații și încorporarea acestora într-un produs nou (Komninos, 2008, p. 4). În
etapa de cercetare științifică se definește produsul la un nivel general ținându-se cont de
cerințele clientului și se precizează cee ce trebuie făcut pentru a satisface nevoile și
dorințele clienților fără a oferii soluții în ceea ce privește modul în care se vor realiza
aceste dorințe. Tot în cadrul acestei etape companiile iau decizii cu privire la costul
produsului. Aproximativ 80% din costurile produsului sunt determinate în acest stadiu.
Produsele sunt concepute, sunt realizate prototipuri și testate pentru nevoile unor utilizatori
diferiți. Pentru că încă nu există un produs propriu zis, în etapa de cercetare științifică nici
cea mai potrivită metodă de marketing nu spune nimic despre vânzările de produs
(Science, f.d, p. 17). De obicei, un produs este supus unor schimbări care implică o
mulțime de cheltuieli, atât bani cât și timp, în perioada dezvoltării, înainte de a fi expus la
clienții țintă prin intermediul testului pieței. Produsele care supraviețuiesc pieței de testare
sunt apoi introduse într-o piață reală și începe faza de introducere a produsului (Komninos,
2008, p. 4).
Etapa de introducere a produsului este etapa în care un produs este conceptualizat și
introdus pentru prima dată pe piață. Scopul oricărei introduceri noi de produse este de a
satisface nevoile consumatorilor cu un produs de calitate la cel mai mic preț posibil pentru

3
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

a reveni la cel mai înalt nivel de profit. Vânzările sunt mici, procesul de producție este nou
și planul de promovare este orientat spre familiarizarea cumpărătorilor cu produsul. Planul
de tarifare este concentrat pe cumpărători pentru prima dată și îi îndemna să încerce
produsul.
Introducerea unui produs nou poate fi împărțită în cinci părți distincte: (Stark, 2015)
 Validarea ideii, care este atunci când o companie studiază o piață, caută zone în
care nevoile nu sunt satisfăcute de produsele actuale și încearcă să se gândească la
noi produse care ar putea satisface această nevoie.
 Designul conceptual apare atunci când o idee a fost aprobată și începe să se
formeze. Compania a studiat materialele disponibile, tehnologia și capacitatea de
fabricație și a stabilit că noul produs poate fi creat. Odată ce acest lucru este făcut,
sunt elaborate mai multe specificații detaliate, inclusiv prețul și stilul. Marketingul
este responsabil pentru estimările minime și maxime ale vânzărilor, revizuirea
concurenței și estimările privind cota de piață.
 Specificațiile și designul sunt atunci când produsul se apropie de eliberare.
Răspunsurile la întrebările de proiectare finală sunt rezolvate, iar specificațiile
produsului final sunt determinate astfel încât să poată fi creat un prototip.
 Prototipul și testarea apar atunci când prima versiune a unui produs este creată și
testată de ingineri și de clienți. Ar putea fi realizat un proces de producție pilot
pentru a se asigura că deciziile tehnice luate mai devreme în acest proces au fost
corecte și pentru a stabili controlul calității.
 Ramura de producție este etapa finală de introducere a unui nou produs. Acest lucru
este, de asemenea, cunoscut sub numele de comercializare. Acesta este momentul
în care produsul intră în producție completă pentru a fi lansat pe piață. Verificările
finale se efectuează cu privire la fiabilitatea și variabilitatea produsului.
Produsul nou nu generează profit datorită costurilor de aprovizionare și de promovare.
În ceea ce privește etapa de creștere, aceasta este caracterizată de faptul că vânzările
cresc rapid. Cumpărătorii sunt familiarizați cu noul produs și sunt dispuși să-l cumpere.
Există posibilitatea ca producția să fie rapidă și poate necesita o infuzie mare de capital și
expertiză în afacere. Marjele de profit sunt adesea mari iar concurenții pot intra pe piață,
însă există puțină rivalitate deoarece piața crește rapid. Strategile de promovare și de
stabilire a prețurilor sunt revizuite pentru a profita de industria în creștere (Hoftrand,
2017). Prețul produsului poate rămâne la fel ca la început sau poate fi schimbat, iar costul
de marketing ar trebui să fie stabil și de asemenea, ar trebui să se investească timp și bani
pentru îmbunătățirea noului produs introdus pe piață.
În stadiul de maturitate, creșterea vânzărilor a început să încetinească și se apropie de
punctul în care va începe declinul inevitabil. Creșterea cotei de piață devine preocuparea
principală, întrucât personalul de marketing trebuie să cheltuiască din ce în ce mai mult pe
promovare pentru a atrage clienții să cumpere în continuare produsul. În plus, mai mulți
concurenți au avansat pentru a contesta produsul în această etapă, dintre care unele pot
oferi o versiune de calitate superioară a produsului la un preț mai mic. Acest lucru poate
afecta războaiele prețurilor, iar prețurile mai mici înseamnă profituri mai mici, ceea ce va
determina unele companii să renunțe la acest produs de pe piață cu totul. Perioada de
maturitate este de obicei cea mai lungă dintre cele patru etape ale ciclului de viață, și nu
este neobișnuit ca un produs să fie în stadiul matur timp de câteva decenii (Hoftrand,
2017). Deși multe produse aflate în etapa de maturitate par să rămână neschimbate pentru
perioade lungi de timp, cele mai de succes sunt adaptate în mod constant pentru a răspunde
nevoilor în schimbare ale consumatorilor.
Încetinirea creșterii vânzărilor se datorează multor producători cu multe produse de
vânzare. De asemenea, această supracapacitate duce la o concurență mai mare. Întrucât

4
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

concurenții încep să marcheze prețurile, să-și mărească promoțiile de publicitate și vânzări

și să-și mărească bugetele de dezvoltare a produselor pentru a găsi versiuni mai bune ale
produsului, se produce o scădere a profitului. De asemenea, unii dintre concurenții mai
slabi abandonează, lăsând în cele din urmă numai concurenți bine stabili în industrie.
Companiile ar trebui să ia în considerare modificarea pieței, a produselor și a mixului de
marketing. Modificarea pieței înseamnă încercarea de a crește consumul prin găsirea de noi
utilizatori și noi segmente de piață pentru produs. De asemenea, utilizarea în rândul
clienților actuali poate fi mărită. Modificarea produsului se referă la schimbarea
caracteristicilor, cum ar fi calitatea, caracteristicile, stilul sau ambalajele, pentru a atrage
noi utilizatori și pentru a inspira mai multă utilizare. Și, în final, modificarea mixului de
marketing presupune îmbunătățirea vânzărilor prin schimbarea unuia sau mai multor
elemente de mix de marketing. De exemplu, prețurile ar putea fi reduse pentru a atrage noi
utilizatori sau clienți ai concurenților. Compania ar putea lansa, de asemenea, campanii de
publicitate mai bune sau să se bazeze pe promovarea agresivă a vânzărilor.
Ultima etapă din ciclul de viață al produsului este declinul produsului, caracterizat de
o reducere vizibilă a ratei de vânzări. Acest lucru se întâmplă atunci când produsul atinge
un maxim în etapa de maturitate și apoi începe o scădere a vânzărilor. În cele din urmă,
veniturile vor scădea până la punctul în care din punct de vedere economic nu mai este
posibilă continuarea fabricării produsului. Produsul poate fi pur și simplu întrerupt sau
există posibilitatea ca acesta să fie vândut unei alte companii. Declinul produselor poate fi
lent sau rapid. (Komninos, 2008, p. 8)
De asemenea, pentru etapa de declin, este necesară selectarea atentă a strategiilor
ciclului de viață al produsului. Prin urmare, strategiile corecte ale ciclului de viață al
produsului sunt esențiale. Compania trebuie să acorde mai multă atenție produselor sale
îmbătrânite pentru a identifica din timp produsele în fază de declin și mai apoi, firma
trebuie să ia una din următoarele decizii: să mențină, să recolteze sau să renunțe la
produsul în declin. Obiectivul principal în faza de declin ar trebui să fie reducerea
cheltuielilor. Strategiile generale pentru faza de declin includ reducerea prețurilor, alegerea
unei distribuții selective prin eliminarea treptată a piețelor neprofitabile și reducerea
publicității, precum și promovarea vânzărilor la nivelul necesar pentru a păstra numai
clienții cei mai loiali. Dacă managementul decide să mențină produsul sau marca,
repoziționarea sau revigorarea acestuia poate fi o opțiune. Scopul acestor opțiuni este de a
readuce produsul în faza de creștere a PLC-ului. Dacă managementul decide să recolteze
produsul, costurile trebuie reduse și trebuie să fie recoltate numai ultimele vânzări.
Motivele declinului sunt multiple iar pintre acestea se numără evoluțiile tehnologice,
adversarii care câștigă experiență și putere. La sfârșitul acestei etape, companiile trebuie să
cunoască părerea clienților despre produs deoarece pentru a-și putea îmbunătăți produsul
acestea au nevoie de un sistem de feedback (Stark, 2015).

1.2 Prezentarea tehnicii QFD (Quality Function Deployment)

În zilele noastre, abilitatea de a prezenta produse noi pe piață într-un mod rapid,
satisfăcând în același timp așteptările clientului devine tot mai importantă pentru toate
firmele și companiile. În acest sens, au început să apară noi tehnici de calitate pentru a
permite firmelor să răspundă cerințelor clienților și să câștige avantaj pe piață.
Implementarea funcției de calitate (QFD) este una dintre aceste tehnici, care a început și s-
a extins de la conceptul de "calitate", astfel încât firmele să răspundă așteptărilor clienților.
Majoritatea firmelor folosesc QFD în lumea afacerilor de astăzi, unde răspunsurile rapide
la cerințele clienților câștigă o importanță mai mare în fiecare zi (Cerit, 2014, p. 86).
QFD a fost dezvoltat în Japonia în 1966 ca rezultat al eforturilor extinse de a ajunge
la dezvoltarea de produse bazate pe originalitate și nu imitație. Metoda a fost introdusă ca

5
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

parte a conceptului total de control al calității (TQC), ca metodă de dezvoltare a noilor

produse (Abu-Asab, 2012, p. 47). Această tehnică QFD ete o tehnică ce colectează cererile
clienților prin diverse metode și le transformă în necesități tehnice, ceea ce permite
alocarea resurselor în funcție de prioritățile clienților. Accentul este pus pe cerințele și
așteptările clienților. Produsele sunt dezvoltate ținând cont de obiectivele și prioritățile
stabilite. QFD este o metodă care garantează calitatea în timp ce produsul începe să fie
proiectat (Cerit, 2014, p. 86). Principalele trei obiective ale implementării tehnicii QFD
sunt: prioritizarea dorințelor și nevoilor clienților, traducerea acestor nevoi în caracteristici
și specificații tehnice, construirea și furnizarea unui produs sau serviciu de calitate, prin
concentrarea atenției asupra satisfacției clientului (Lowe, 2007).
Prima etapă în implementarea tehnicii QFD este realizarea “Casei Calității” (House
of Quality). Casa calității este o matrice care oferă o hartă conceptuală pentru procesul de
proiectare a produsului. Astfel, este o construcție pentru colectarea și înțelegerea cerințelor
consumatorilor, precum și pentru găsirea și prioritizarea caracteristicilor inginerești.
Scopul principal al HoQ este de a transforma cerințele consumatorilor (CR) în
caracteristici tehnic (EC) și de a atribui valorile țintă pentru produs.
„Casa calității” cuprinde opt pași principali după cum urmează (Abu-Asab, 2012, p. 52):
 colectarea cerințelor consumatorilor (CR) ;
 evaluarea importanței cerințelor consumatorilor;
 ratingul clientului pentru produsele competitive;
 determinarea caracteristicilor tehnice (EC) ;
 evaluarea matricei de relații;
 evaluarea matricei de corelare;
 calcularea importanțelor / priorităților EC;
 stabilirea valorilor țintă tehnice pentru EC.
Pentru început trebuie să se determine ce segmente de piață vor fi analizate și cine
sunt clienții. După aceasta urmează colectarea informațiilor de la clienți cu privire la
cerințele pe care aceștia le au cu privire la un anumit produs sau serviciu. Aceste informații
obținute în urma unui anumit număr de consumatori vor fi așezate în partea stângă a
matricei (casa calității). Pentru a organiza și evalua aceste date, sunt utilizate instrumente
de calitate simple, cum ar fi diagramele de afinitate sau diagramele tip arbore (Lowe, 2007,
p. 3).
În etapa 2, evaluarea importanței CR, pe o scară de la 1 la 5, clienții evaluează
importanța fiecărei cerințe, acest numărul fiind folosit în matricea relațiilor. Membrii
echipei de experți evaluează CR pe baza experienței lor directe, prin chestionare sau chiar
prin utilizarea diferitelor tehnici.. Acest pas este foarte important în HoQ, deoarece diferite
interpretări sau calcule ale importanței CR conduc la rezultate diferite. (Lowe, 2007, p. 4)
În cea de-a treia etapă produsele competitive sunt evaluate de clienți. Pentru a putea
să-și depășească concurenții, întreprinderile trebuie să știe mai întâi unde se află în relație
cu aceștia. În cadrul matricei, partea care se ocupă de benchmarking este prezentată în
partea dreaptă a CR și cuprinde evaluările clienților privind "produsul companiei" și
"produsele concurente". Acest pas ajută compania să identifice atât punctele tari cât și
deficiențele produselor sau serviciilor oferite. Această etapă ar trebui văzută ca o etapă
esențială pentru ca firma să se îmbunătățească în defavoarea concurenților săi.
În ceea ce privește stabilirea caracteristicilor tehnice, se formează o echipă de
experți interdisciplinară din diferite departamente ale companiei, de obicei din
departamentele de marketing, vânzări, cercetare, dezvoltare și inginerie, pentru a traduce
cerințele consumatorilor în caracteristici tehnice. Trebuie remarcat faptul că orice
caracteristică tehnică poate afecta mai multe cerințe, iar pentru ca rezultatul final să fie

6
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

relevant este necesar ca orice caracteristică tehnică să afecteze cel puțin o cerință a
consumatorului.
Evaluarea matricei de relații este cea de-a cincea etapă, etapă în care interacțiunile
sau dependențele dintre CR și EC sunt estimate de echipa de experți inter-funcționali.
Pentru a evalua puterea relației dintre cerințele consumatorilor și caracteristicile tehnice ale
produsului sunt adesea folosite simboluri sau sisteme de măsurare. Cele două sisteme de
măsurare cele mai cunoscute folosite în această etapă sunt scalele ordinare 1-3-9 și 1-3-5.
(Abu-Asab, 2012, p. 54)
Ulterior, în etapa 6, evaluarea matricei de corelație (acoperișul casei), se apreciază
dependența în cadrul EC. Echipa de experți evaluează efectul fiecărei caracteristici tehnice
asupra celorlalte caracteristici. În momentul în care apar conflicte în cadrul CE, experții
trebuie să ia cele mai bune decizii. Acest tip de conflicte apare atunci când creșterea unei
CE afectează negativ cel puțin o altă CE.
La pasul 7, se calculează importanța EC. Importanța unei caracteristici tehnice este
egală cu suma tuturor cerințelor consumatorilor afectate de ea, fiecare înmulțită cu
importanța corespunzătoare fiecărei cerințe în parte. Exprimat matematic, în matricea de
relație o celulă (i, j), în care i-ul definește rândul și j-ul definește o coloană, dată fiind o
valoare în funcție de scala utilizată, de exemplu, 1-3-9 care caracterizează relația dintre
CRi și Ecj se numește coeficientul de relație și desemnează o relație slabă, medie sau
puternică fij. (Abu-Asab, 2012, p. 54)
În cele din urmă, la pasul 8, echipa QFD începe să stabilească valori țintă pentru
fiecare caracteristică tehnică. Pentru a determina valorile țintă pentru CE, este esențial ca
echipa multidisciplinară să ia în considerare valorile de satisfacție a clienților, iar stabilirea
nivelurilor țintă CE realizându-se într-un mod subiectiv, ad-hoc, de exemplu, prin
consensul echipei de experți.
QFD este un mijloc sistematic de a asigura că cerințele clienților sunt traduse în mod
corect în caracteristici tehnice relevante pe parcursul fiecărei etape de dezvoltare a
produsului.

7
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Capitolul 2: Realizarea analizei QFD

Dezvoltarea funcțiilor calității (QFD) este un instrument de planificare care are ca
obiectiv proiectarea calității pentru un produs sau serviciu pornind de la nevoile clientului.

2.1 Realizarea “casei calității”

Produsul pentru care se realizează analiza QFD este stația radio Harris 5800H. Acest
tip de stație este un echipament radio monocanal cu salt de frecvență, în gama undelor
scurte, extinsă în banda inferioară a gamei undelor ultrascurte, destinată asigurării
comunicațiilor radio de voce și date, în clar sau secretizat, pe distanțe medii și mari, la
eșaloanele tactice și operative.
Pentru ca acest echipament radio să fie bine primit pe piață, se urmărește satisfacerea
așteptărilor și cerințelor clienților. Pentru aceasta au fost chestionați mai mulți clienți, iar în
urma cercetării de Marketing au fost identificate atât cerințele clienților cât și importanța
acestora. Scala utilizată pentru indicele de importanță al cerinței clientului are valori între 1
și 5 unde 1- reprezintă cerință puțin importantă, iar 5- cerință foarte impotantă. Principalele
cerințele ale clienților cu privire la stația Harris 5800H sunt următoarele:
 posibilități de mascare (3);
 să poată fi transportată cu ușurință (5);
 să funcționeze pe o durată de timp cât mai mare ( în cazul alimentării de la baterii)
(5);
 să prezinte rezistență la condițiile de mediu (4);
 să poată asigura comunicațiile pe distanțe mari (5).
Chestionarul aplicat clienților a fost proiectat în aşa fel încât să permită acestora să
puncteze modul în care stația radio Harris 5800H precum şi alte două tipuri de stații concurente îi
satisfac cerinţele, aşa numitul „benchmarking client” (tabelul 1).
Tabelul 1. Benchmarking-ul client
Proprietăţi cerute Produsul Concurent 1 Concurent 2
analizat
Posibilități de mascare 3 4 3
Să poată fi transportată cu ușurință 3 4 2
Să funcționeze pe o durată de timp cât mai 3 3 3
mare
Să prezinte rezistență la condițiile de mediu 3 5 4
Să poată asigura comunicațiile pe distanțe 2 4 4
mari

Produsele concurenţei au fost testate în laborator şi s-au determinat datele tehnice pentru
cele trei produse, benchmarking-ul tehnic (tabelul 2).
Tabelul 2. Benchmarking-ul tehnic
Caracteristici tehnice de performanţă Produsul
Concurent 1 Concurent 2
analizat
Lungime 34,29 cm 20,5 cm 35,2 cm
Lățime 26,7 cm 23 cm 20,7 cm
Greutate 4,5 kg 3,5 kg 3,5 kg
Culoare verde verde verde

8
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Materialul carcasei Plastic Plastic Plastic

Număr de canale 200 8 100
Autonomia bateriei 10 ore 16 ore 12 ore
Bătaia stației >50 km >10 km >30 km
Puterea de emisie 20W 50W 50W

Pentru a completa matricea de relaţii dintre caracteristicile produsului şi cerinţele clienţilor,

s-au utilizat punctajele 0, 1, 3, 9 unde:
 0 – nu există intercondiționare,
 1 – relaţie slabă,
 3 – relaţie medie,
 9 – relaţie puternică.
De asemenea, trebuie menționat faptul că în completarea matricei s-au parcurs
următorii pași: s-a pornit de la prima cerință a clienților, s-a parcurs linia corespunzătoare
cerinței de la stânga la dreapta, iar la intersecția cu fiecare coloană corespunzătoare
caracteristicilor thnice s-a stabilit nivelul de intercondiționare dintre cerință și caracteristici
trecându-se cifra corespunzătoare. După analizarea primei cerințe s-au analizat toate
celelalte cerințe urmându-se pașii menționați anterior.
O etapă importantă din cadrul analizei QFD este reprezentată de stabilirea
obiectivelor de îmbunătățire și se realizează pe baza analizei caracteristicilor tehnice/de
calitate. În urma stabilirii acestor obiective, pentru a identifica care sunt caracteristicile
care necesită o abordare prioritară la dezvoltarea produsului supus analizei, s-a calculat
punctajul importanței caracteisticilor tehnice/de calitate. Importanța unei caracteristici
tehnice s-a calculat prin însumarea tuturor cerințelor consumatorilor afectate de ea, fiecare
înmulțită cu importanța corespunzătoare fiecărei cerințe în parte.
Toate aspectele prezentate anterior cu privire la analiza QFD pentru produsul ce se
dorește a fi introdus pe piață și anume stația radio Harris 5800H sunt prezentate și în
tabelul de mai jos.

9
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Tabelul 3. Matricea QFD

Caracteristicile Benchmarking
produsului client

îmbunătăţire
Firma XXX
Firma YYY
Obiectiv de
Bătaia stației

Firma ABC
Importanţa

Autonomia

Puterea de
Materialul

Număr de
Greutate
Lungime

carcasei
Culoare

bateriei
cerinţei

Lățime

canale

emisie
Cerinţele clienţilor

Posibilități de mascare 3 3 3 9 4 4 4 4
Să poată fi transportată cu ușurință 5 3 3 9 3 4 4 5
Să funcționeze pe o durată de timp cât
mai mare (în cazul alimentării de la 5 9 2 5 4 5
baterii)

Să prezinte rezistență la condițiile de

4 9 3 3 3 4
mediu
Să poată asigura comunicații pe
5 1 9 9 4 2 3 4
distanțe mari
Indice de importanţă al caracteristicii
24 24 45 27 36 0 50 45 45
produsului
Benchmarking tehnic
Plastic
Verde
34,29

26,7

>50
200

ABC
4,5

10

20
Plastic
Verde
20,5

Concurent 1 >10
3,5
23

16

50
8
Verde

Plasti
35,2

20,7

>30
100
3,5

12

50

Concurent 2
c

Unitate de măsură
km
cm

cm

kg

W
h

Fig.1 Casa calității

10
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Concluzii
În urma analizei QFD s-a constatat faptul că echipamentul radio ce se dorește a fi
introdus pe piață prezintă atât puncte tari cât și puncte slabe în comparație cu cele două
produse concurente. În ceea ce privește punctele slabe se urmărește pe cât posibil
înlăturarea acestora pentru a depăși concurența sau cel puțin pentru a ajunge la nivelul
acesteia astfel încat cerințele clientului să fie satisfăcute.
După cum reiese din “casa calității” pentru clienți este foarte important ca stația să
fie ușor de transportat, să funcționeze pe o durată de timp cât mai mare și să asigure
legături pe distanțe mari. Din nefericire produsul supus analizei nu satisface primele două
cerințe ale clienților, drept urmare trebuie luat un set de măsuri care să contribuie la
îmbunătățirea produsului. Pentru început, este necesar să se aibă în vedere o reproiectare a
produsului ținându-se cont de materialul din care este confecționată fiecare parte
componentă a produsului astfel încât greutatea acestuia să scadă sub valoarea de 3,5kg
pentru a depăși concurența din acest punct de vedere și respectiv pentru a răspunde
necesității clientului. În acest sens se va face o analiză a materialului folosit în realizarea
produsului și ulterior o analiză a variantelor alternative de material astfel încât să nu mai
fie îndeplinite alte cerințe cum ar fi rezistența echipamentului.
În continuare, ca o măsură de îmbunătățire a stației cu privire la cerința de a
funcționa pe o durată de timp mare, este înlocuirea bateriilor utilizate cu altele mult mai
rezistente care să asigure funcționarea stației mai mult de 16 ore.
De asemenea, pentru a sigura comunicații de calitate și pe distanțe mari este necesară
analiza posibilităților de îmbunătățire a anumitor parametrii astfel încât nivelul puterii de
emisie să fie cel puțin 50 de W.
Tot în urma acestei analize a rezultat și faptul că există caracteristi care nu afectează
niciuna dintre cerințele clienților, este vorba despre numărul de canale programabile de
care dispune stația Harris 5800H.

11
 Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Bibliografie
Abu-Asab, S. (2012). Integration of Preference Analysis Methods into Quality Function
Deployment. Springer-Gabler.
Cerit, B. (2014). Quality Function Deployment for Buidable & Its Application on a
Smartphone Design. Balkan Journal of Electrical and Computer Enggineering, 86.
Hoftrand, D. (2017). Product Life Cycle. Iowa State University.
Komninos, I. (2008). Product life cycle management. Thessaloniki: Aristotle University of
Thessaloniki.
Lowe, A. R. (2007). Quality Function Deployment. University of Sheffield.
Science, U. o. (f.d). Product Lifecycle Management.
Stark, J. (2015). Product Lifecycle Management. Springer.

12