Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza sistemului
educaţional din
Grecia şi Germania
Fiecare ţară are o etichetă legată inclusiv de educaţie. Germania este faimoasă pentru şcolile
profesionale, grecii au materia stufoasă. Sistemul de învăţământ din fiecare ţară are
particularităţile proprii, determinate de condiţiile economice, sociale, politice, de gradul de
Academia de Studii Economice
Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
Învățământul primar durează 6 ani și elevii sunt repartizați pe clase în funcție de vârstă, cu
excepția școlilor foarte mici. În general, învățătorul din ciclul primar predă toate materiile și
poate schimba grupul sau clasa în fiecare an. Elevii care lipsesc mai mult de jumătate din anul
școlar trebuie sa susțină un examen și dacă nu îl promovează vor repeta anul școlar. La sfârșitul
învățământului primar, elevii primesc un certificat de absolvire care le permite accesul în
învățământul secundar inferior, astfel încât, nu există examen final.
b) Liceul tehnico-profesional oferă un curs comun în primul an, urmat de împărțirea pe secții
în funcție de disciplinele opționale, astfel elevii pot alege o specializare care să le permită
ulterior să se angajeze.
c) Liceul de cultură generală au un plan de învățământ comun pentru cursurile generale, tehnice
și profesionale din primul an.
d) Liceul clasic are un plan de învățământ comun în primii doi ani, urmat de un al treilea an cu
discipline generale și opționale.
Academia de Studii Economice
Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
e) Liceul ecleziastic admite numai băieți, structura sa fiind asemănătoare cu cea a liceului
general, cu excepția faptului că sistemul de învățământ acordă mai mult timp studiului
teologiei.
➔ Evaluarea elevilor se face la sfârșitul fiecărui trimestru pe baza unor teste orale și scrise
pentru fiecare disciplină, pentru a trece în anul următor sau pentru a obține un certificat de
absolvire.
În 2015, o analiză a numărului de absolvenți din UE-28 pe domenii de studiu (datele din 2014
pentru Grecia și Italia; cu excepția Țărilor de Jos) arată că peste o treime (33,8 %) din totalul
studenților din învățământul terțiar au absolvit științe sociale, jurnalism, informare, științe
economice, administrative sau juridice. Această rată a fost mai ridicată decât rata echivalentă
(32,2 %) a studenților din învățământul terțiar care încă mai studiau în acest domeniu în 2015,
ceea ce sugerează că, în ultimii ani, mai puțini studenți au început acest tip de studiu sau că fie
ratele de abandon, fie duratele medii ale cursurilor au fost mai mari în alte domenii. S-a
observat o situație similară în ceea ce privește sănătatea și asistența socială, aceste studii
constituind 13,7 % dintre absolvenți față de 13,1 % din populația studenților din învățământul
terțiar, precum și domeniul mai redus al științelor educației (9,3 % dintre absolvenți față de 7,5
% dintre studenți). Situația inversă a fost observată în cazul unora dintre celelalte domenii de
studii, în special în cazul științelor inginerești, al industriei manufacturiere și al studiilor privind
construcțiile (13,9 % dintre absolvenți și 15,8 % dintre studenți), al științelor naturii, al
matematicii, al statisticilor și al tehnologiilor informației și comunicațiilor (10,3 % dintre
absolvenți și 12,0 % dintre absolvenți), precum și în cazul artelor și al științelor umaniste (11,0
% dintre absolvenți și 12,3 % dintre studenți); nu a existat nicio diferență la nivelul ratelor
absolvenților și al ratelor studenților care au studiat servicii sau în domeniul agriculturii, al
silviculturii, al pescuitului și cel veterinar.
Academia de Studii Economice
Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
1.7. Concluzii:
Având o şcoală primară de lungă durată, tot până la 12 ani. Gimnaziul durează trei ani şi liceul
– la fel, dar materiile sunt destul de stufoase. Matematica, spre exemplu, se predă la un nivel
mai înalt decât în Occident, lucru valabil şi în România, de altfel.
➔ „În ultimele clase din liceu, elevii învaţă ceea ce se predă la universitate în alte state
europene“, a spus cu mândrie Ioannis Tzikes, un profesor din Grecia.
Practic, la fel ca la noi, sistemul avantajează elitele, materia fiind tehnică, grea şi stufoasă. În
ceea ce priveşte rezultatele lor la testele PISA, grecii ocupă locul 42 din 65, depăşindu-i astfel
pe români şi pe bulgari.
Sistemul de învăţământ al Republicii Federale Germania are două trăsături care îl disting faţă
de sistemele de învăţământ ale cele mai multe state industrializate:
● În ciclul secundar superior exista trei sau patru tipuri de şcoli paralele dar separate,
precedate de ciclul primar comun.
● Forma "duala" a formarii profesionale este foarte importanta. Principala sa functie este
asigurarea muncitorilor calificati prin formare la locul de munca.
In Germania, doar o mica proportie de tineri isi finalizeaza pregatirea profesionala in scoala.
Aproximativ trei sferturi dintre tineri din orice scoala generala (fara sa includem scolile
superioare in Gymnasien) sunt formati in companii. In plus, cursantii companiei frecventeaza
cursurile scolii profesionale. De aceea se vorbeste despreun sistem"dual" in formarea
profesionala.
2.5. Concluzii:
Învăţământul vocaţional din Germania este considerat cel mai bine dezvoltat din lume, dar, în
acelaşi timp, diferenţiază foarte mult între copiii cu o pregătire slabă, cei de nivel mediu şi
elitele. Diferenţierea aceasta a dus la un sistem educaţional segregat în funcţie de abilităţile
copiilor: o şcoală pentru cei mai slabi (Hauptschule), o şcoală pentru elevii de nivel mediu
(Realschule) şi una pentru elite (Gymnasium), special creată pentru a facilita accesul la o
facultate.
În 2015, Germania, cel mai populat stat membru din UE, a avut 3,0 milioane de studenți în
învățământul terțiar, acesta fiind cel mai mare număr înregistrat la nivelul UE și echivalentul a
15,2 % din totalul înregistrat la nivelul UE-28.
Trăsături comune:
Femeile au format o majoritate în rândul studenților din învățământul terțiar în toate celelalte
state membre ale UE, cu excepția Greciei (unde acestea au avut o cotă de reprezentare de 48,7
% dintre studenții din învățământul terțiar) și a Germaniei (47,9 %).
În ceea ce privește studenții care au studiat pentru diploma de licență, Grecia (47,9 %) și
Germania (45,2 %) au fost singurele state membre ale UE care au înregistrat un număr mai
mare de bărbați decât de femei cu astfel de studii în 2015.
Aproximativ 4,7 milioane de studenți au absolvit instituții de învățământ terțiar în UE-28 în
2015: este de reținut că această cifră a fost estimată pe baza celor mai recente informații
disponibile pentru fiecare dintre statele membre ale UE, inclusiv a datelor din 2014 pentru
Grecia și Italia și a numărului total de absolvenți din Țările de Jos (deși nu există o situație
defalcată a informațiilor privind numărul de absolvenți în Țările de Jos după orientarea
Academia de Studii Economice
Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
programului). Franța (752 000) a înregistrat cel mai mare număr de absolvenți ai
învățământului terțiar în 2015, fiind urmată de Regatul Unit (740 000), cu mult înaintea
Germaniei (545 000).
Bibliografia:
http://adevarul.ro/educatie
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained