Varianta2capitolul II

Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Departament Arhitectură
SMART Parc Industrial,

or. Anenii Noi, satul Chetrosu
Student: st. gr. ARH – 133 Ungureanu

Daniela
Conducător: lector universitar Iachimov

Natalia
Chişinău - 2019
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al RM

Admis la susţinere
şef Departament Arhitectura, dr.arh.,
conf.univ. AureliaCarpov:
2019
SMART -Parc Industrial,

or. Anenii Noi, satul Chetrosu
Proiect de licenţă
Student: Ungureanu Daniela
Conducător: Iachimov Natalia
Consultanţi: Liunenco Iurie
Ivanov Valeriu
Stratila Alina /
Novicova Liudmila
Capra Galina
Chişinău – 2019

Specialitatea 0731.1 Arhitectura
Admis la susţinere
şef Departament Arhitectura,
dr.arh., conf.univ.,
Aurelia Carpov:
2019
CAIET de SARCINI
pentru proiectul de licență a studentei
Ungureanu Daniela
1. Tema proiectului de licenţă

SMART Parc Industrial, or. Anenii Noi, satul Chetrosu
confirmată prin decizia nr. Aprobată la consiliul FUA 2019

2. Termenul de prezentare a proiectului definitivat 3.06.2019
3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului
Schema situaţională (sc. 1:2000); Fotofixarea; Sarcina de proiectare;
Documentaţia normativă; Proiecte analogii; Bibliografia; Disertația; Plan calendaristic.
4. Conţinutul memoriului explicativ
 Sarcina de proiectare;  compartimentul Economia;
 Cuprins;  compartimentul SAV;
 Întroducere;  Bibliografia;
 compartimentul Arhitectura;  Anexe;
 compartimentul Construcţia clădirilor;  partea grafică sc 1-20;
 compartimentul Fizica construcţiilor;  fotofixarea machetei
5. Lista materialului grafic (cu indicarea exactă a desenelor obligatorii):
 Schema situaț-lă 1:1000  Plan general 1:500
 Plane pe niveluri 1:200  4 Faţade 1:200
Cu mobilier
 Secţiuni 1:200  Schema zonării funcţionale.
 4 Perspective
 Curte interioara  ITE
lobby
6. Lista consultanţilor capitolelor respective ale proiectului
Semnătura Semnătura
Consultant Capitol consultantului studentului
(data) (data)
dr. conf. univ. Construcţia ___________ _________
Liunenco Iurie clădirilor __.___. 2019 __.___. 2019
lec. univ. Fizica _________ _________

Ivanov Valeriu construcţiilor __.___. 2019 __.___. 2019
dr. conf. univ.

Economia _________ _________
Stratila Alina/
construcţiilor __.___. 2019 __.___. 2019
Novicova Liudmila
lec. univ. _________ _________

SAV
Capra Galina __.___. 2019 __.___. 2019
7. Data înmânării sarcinii 13 februarie 2019

Sarcina a fost luată pentru a fi executată pe data de 13 februarie 2019

de către student Ungureanu Daniela
Aprob:
Şef Departament Arhitectura
dr.arh., conf.univ.
Aurelia Carpov
11 februarie 2019
PLAN CALENDARISTIC
pentru elaborarea proiectului de licență
la tema: SMART Parc Industrial, or. Anenii Noi, satul Chetrosu
Student : studentul(a) gr. ARH-133 Ungureanu Daniela

Conducător: lector universitar DA UTM Iachimov Natalia
Nr. Termenul de
Denumirea etapelor de proiectare Nota
crt. realizare a etapelor
1. Etapa I 30 %
Practica de documentare - Date generale despre 11-19.02.2019
desfăşurarea proiectului de licenţă și elaborarea 25.02.-03.03.2019
conceptului proiectului:
 Caiet de sarcini și Plan calendaristic;
 Sarcina de proiectare pentru elaborarea
proiectului de licență (cu semnatura cond-lui);
 Schema zonării funcționale a teritoriului;
 Compoziția spațial-volumetrică;
 Prezentarea scenariului de organizare şi
funcţionare a edificiului / complexului.
Evaluare: ora 10.00, 9-208 04.03.2019
2. Etapa II
Elaborarea proiectului în detaliu: 70 %
05.03.-17.04.2019
 Demers urbanistic, arhitectural, constructiv
(Desene tehnice, 3D - în scara prezentării).;
 Compoziția părții grafice (Sc 1:10).
Elaborarea capitolelor memoriului explicativ.
Evaluare: ora 13.00, 9-208 18.04.2019
3. Etapa III 90 %
Elaborarea prezentării proiectului de licență:
19.04.-21.05.2019
 Părtea grafică (în culori cu anturaj);
 Macheta (în culori cu anturaj);
 Memoriu explicativ (cu semnături).
Susţinerea preliminară a proiectelor de licenţă:
22-24.05.19
(Grafica - format micşorat; Memoriu explicativ;
Foto macheta) ora 9.00, 9-220
4. Etapa IV 25.05-03.06.2019 100%
Obținerea avizului Controlului normativ. Coperta-
rea memoriului explicativ. Imprimarea proiectului.
Susţinerea finală a proiectului de licenţă 04-08.06.2019
Ungureanu
studentul(a) gr. ARH-133
Student: Daniela
Conducător: lector universitar DA, UTM Iachimov Natalia

Aprob:
Şef Departament Arhitectura
dr.arh., conf.univ.:
Aurelia Carpov
11 februarie 2019
SARCINA PENTRU PROIECTUL DE LICENŢĂ
la tema: SMART Parc Industrial, or. Anenii Noi, satul Chetrosu
Student: studentul(a) gr. ARH-133 Ungureanu Daniela

Conducător: lector universitar DA UTM Iachimov Natalia
Cerinte generale:
1. Proiectarea unui SMART- Industrial Parc amplasat într-o zonă geografică delimiata de 50
ha, care cuprinde parcele divizate, intreprinderi cu caracter industrial ,clădiri de producere si
depozitare, fabrici , care vor fi gestionate de o singura autoritate competenta.
2. SMART – Industrial parc poate fi creat atât de entităţi publice, organe centrale sau autorităţi
administrative locale, cât şi de agenţi economici private, societăţi comerciale sau
întreprinderi de stat.
3. Delimitarea si concretizarea încaperilor de baza , proiectate corespunzator tuturor
normativelor si conditiilor necesare , cu scopul de a servi ca loc de munca eficient pentru
personal.
4. Potrivit prevederilor legale în vigoare în Republica Moldova, şi anume a Legii nr. 182 din
15.07.2010, privind parcurile industriale, parcul industrial este definit ca teritoriu delimitat
ce dispune de infrastructură tehnică şi de producţie, în care se desfăşoară activităţi
economice, preponderent producţie industrială, prestare de servicii, valorificare a
cercetărilor ştiinţifice şi/sau dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice în
vederea valorificării potenţialului uman şi material al unei regiuni.
5. În acesta ordine de idei, Legea nr. 182 defineşte infrastructura tehnică şi de producere, în
calitatea sa obligatorie la crearea parcului industrial, ca “clădiri şi instalaţii, sisteme de
alimentare cu energie electrică, reţele de telecomunicaţii, reţele de alimentare cu gaze şi apă,
reţele de canalizare, inclusiv pluvială, căi de transport, iluminatul public etc.”. Formal este
suficient, ca terenul destinat parcului industrial, să aibă cel puţin o conexiune de
infrastructură, cum ar fi de exemplu iluminatul public, pentru a constitui obiect al creării
unui parc industrial.
6. Cadrul normativ de reglementare a parcurilor industriale în Republica Moldova a cunoscut
două etape de dezvoltare, şi anume:
 Adoptarea Legii nr. 164 din 13.07.2007 „Cu privire la parcurile industriale” şi
 Adoptarea Legii noi „Cu privire la parcurile industriale” Nr. 182, din 15.07.2010 şi
abrogarea legii anterioare nr. 164 din 13.07.2007 „Cu privire la parcurile industriale”.
Obiective strategice:
 Formarea potenţialului de cadre calificate;

 Aprofundarea reformei structurale a sectorului industrial ;
 Dezvoltarea procesului de inovaţii şi transfer de tehnologii ;
 Stimularea antreprenorialului şi asigurarea concurenţei loiale ;
 Susţinerea activităţii investiţionale - contribuţia ;
 Creşterea calităţii producţiei. Perfecţionarea sistemului de standardizare şi certificare a
producţiei ;
 Promovarea exportului produselor industriale
 Optimizarea amplasării regionale a industriei .
Cerințe către locația-urbană :
SMART-Industrial Parc va fi construit in regiunea de Sud al R.M. in Anenii Noi, satul Chestrosu.
Regiunea de Dezvoltare Sud dispune de o reţea dezvoltată, extinsă şi diversificată de drumuri şi căi
de acces intra şi interegionale. Infrastructura drumurilor RDS joacă un rol important în contextul
perspectivelor de dezvoltare şi asigurării accesului Republicii Moldova spre ţările din bazinul Mării
Negre. Lungimea totală a drumurilor publice în RDS constituie 22,3% din lungimea totală pe ţară.
Dintre acestea 23,8% sunt drumuri naţionale cu îmbrăcăminte rigidă şi 21,5% drumuri locale dintre
care 20% sunt cu îmbrăcămintea rigidă. În regiune există artere rutiere, care fac legătura între toate
centrele urbane.
Ponderea fondului locativ conectat la:
 Gaze naturale (34,22%)

 Apeduct – (44,5%)
 Instalaţii de canalizare – 12,8%
 Transport: auto, feroviar; în perspectivă: aerian, naval
 Volumul încărcăturilor transportate – 0,1 tone/persoană
Regiunea are 7 puncte de control şi de trecere a frontierei: vămi rutiere – Giurgiuleşti, Cahul,
Cantemir, Basarabeasca, Săiţi (Căuşeni), Palanca (Ştefan Vodă) şi Tudora (Ştefan Vodă).
Suprafaţa totală a raionului este de 116,3 mii ha, inclusiv terenuri agricole 93,7 mii ha sau 80% din
totalul pe raion. Terenurile arabile le revine 70,6 mii ha, vii – 5,2 mii ha, livezi – 4,3 mii ha. Reţeaua
hidrologică prezintă ape curgătoare ale râurilor Botna şi Nistru.
Retelele de infrastructura:
 Linia de aprovizionare cu energie electrică se află la o distanţă de 300 metri de la hotarul parcului
industrial, cu posibilitatea majorării puterii stabilite după necesitate.
 Sistemul de canalizare se află la o distanţă de 500 metri de la hotarul parcului industrial.
 Reţeaua de aprovizionare cu apă potabilă se află la o distanţă de 300 metri de la hotarul parcului
industrial.
 Parcul industrial are acces direct la drumul central, însă pentru a evita transportarea de mărfuri şi
alte încărcături grele prin zona oraşului Anenii Noi se recomandă construcţia unui drum de ocolire
cu o lungime de 2580 metri de la hotarul parcului industrial.
 Gazoduct branşament cu diametrul de 80-100 mm la o distanţă de 500 metri de la hotarul parcului
industrial.
Potrivit Urban Land Institute, locaţia ideală pentru un parc industrial va avea o suprafaţă de 20-40
ha. Terenul cu o astfel de suprafaţă are capacitatea localizării activităţilor economice la scară,
inclusiv prin dezvoltarea a unor etape ulterioare de extindere a parcului industrial. În plus, loturile
cu suprafețe mari duc la utilizarea mai eficientă a reţelelor de infrastructură, care însoţesc
dezvoltarea parcului industrial. Astfel SMART-Industrial Parc va avea o suprafata de 33 ha, iar
terenul are o inclinatie de cca 7%
Terenul parcului industrial Anenii Noi-Chetrosu conform unei analize preliminare este excesiv de
bine drenat şi, prin urmare, este bine potrivit absorbţiei şi evacuării a apelor pluviale.
Cerinte catre compozitia spatial-volumetrica

Zone funcționale-1 parcelă Suprafață(mp) % din total
Suprafață construcții-administrative, hale 24 395,4 60%
Suprafața circulații-alei, trotuare, parcare 8131,8 20%
Suprafața spații libere amenajate-înierbate, plantate 8131,8 20%
Suprafața parcelă P.U.Z. 40 659 100%
1. Clădiriea trebuie să corespundă destinaţiei sale funcţionale, condiţiilor climaterice şi

exigențelor arhitecturale.
2. Componenţa şi suprafeţele încaperilor ”SMART-Parc Industrial” sunt determinate în
conformitate cu normele de proiectare în vigoare.
3. Sistematizarea în general se va baza pe o zonare funcțională optimă.
4. Se propune următoarea componență şi capacitate:
Suprafata incaperilor de baza:
№ Denumirea Nr.
Zona de produccere
1. Secția pentru ambalarea și împachetarea produsului finit 2 300
2. Secția pentru curățirea și uscarea produsului finit 3 250
3. Secția de tăierea fructelor și legumelor 5 100
4. Secția de sigilare a fructelor și legumelor 4 100
5.
6.
7.
8. 6
9.
10.
11.
Total 1072
Zona laboratoare
12. 9 Laborator produse minerale și îngrășăminte uscate - 50
13. Laborator produse chimice pentru protecția plantelor - 50
14. Laborator iepurarea deșeurilor - 50
15. Laborator colectarea apelor pluviale 2 30
16. Laborator de analize teste-ecologice 2 200
17. - 80
18. Laborator microbiologie 4 56
Total 516
Zona depozitare
19. 1 Sectie depozitare fructe uscate - 100
20. 2 Cămară depozitare legume marinate - 80
21. 4 Cămară depozitare deșeuri - 200
22. Cămară păstrarea materialelor de ambalaj - 150
23. Atelier pentru decorații și reclamă - 120
24. Atelier pentru reparații a utilajelor - 60
25. Magazii 3 90
26. Camere frigorifice 2 40
27. Camere de uscare 3 75
28. Debarcadere pentru primirea produselor neprelucrate 5 60
29. Sală comercială pentru vânzarea produselor finite - 230
30. Cabinet manager pe depozite - 45
31. Contabilă pe depozite - 30
32. Bufet personal - 20
33. Vestiar personal - 35
34. Dușuri 3 15
35. Paza - 21
36. Sală de primire și livrare a comenzilor - 120
37. Total
Zona administrativa/ divertisment socio-cultural

1. 1 Vestibul / zonă de așteptare - 100
2. 2 Zonă de informare - 45
3. 4 Biroul manager general - 30
4. Grupuri sanitare 3/25 75
5. Secretara - 24
6. Jurist - 16
7. Contabil - 20
8. Arhivă - 12
9.
10. 5 60
11. - 230
12.
13.
14.
15.
16.
17.
Suprafaţa încăperilor şi spaţiilor de comunicaţie (rampe, ascensoare, lifturi, scări, galerii, coridoare,
etc.) se vor calcula suplimentar în raport cu suprafaţa totală a încăperilor.
Zona de protecție sanitară pentru întreprinderi IV, V clase trebuie să fie cât mai verde amenajate
(nu mai puțin de 60 % din suprafață); pentru întreprinderi a II-a și clasa a III-a - nu mai puțin de 50
%; pentru întreprinderile de clasa I și a zonelor de mare lungime - nu mai puțin de 40 % din
teritoriul său.
Cerinţe faţă de sistemul constructiv şi materialele de construcţie

Tipurile de construcţii, metode de edificare și materiale de construcție, care corespund conceptului
arhitectural şi funcţional:
• fundaţii: beton armat monolit.
• scheletul clădirii: din beton armat monolit, elemente metalice sau din structuri combinate.
• pereţii: piatră naturală, beton armat monolit..
• pereţii despărţitori: blocuri BCA, beton armat, blocuri de sticlă .
• planşee: beton armat monolit .
Caracteristici zona de depozitare:
 Depozitare centralizata/ necentralizata
 Randamentul de transbordare al fiecarui sistem de depozitare
 Organiazrea interna al depozitului cu o metoda de lucru ce trebuie stabilita pe termen lung
 Relatia dintre modul de depozitare si utilajele de transport
Programul include:
 Tipul de exploatare
 Dimensiunea spatiilor
 Nr de angajati departjati pe sexe
 Planul de dispunere a masinilor
 Incarcari din circulatie / incarcari individuale
Cerințe față de planul general
1. De elaborat planul general al terenului propus, prevăzând amenajarea teritoriului.
2. De organizat accesele pietonale şi pentru transport, evitând intersecţia fluxurilor și în
conformitate cu cerinţele antiincendiare.
3. De inclus în schema zonării funcţionale a terenului următoarele zone:
• aria construită;
• zona deservirii transportului:
- accese pentru deservire
- parcări pentru personal
- parcări și accese pentru vizitatori
• zona pietonală;
• zona amenajării si spaţiilor verzi  terase
• spații verzi și acvatice
4. De amplasat ”SMART-Parcul Industrial” în conformitate cu orientarea după părţile lumii şi

direcţia vânturilor predominante, în vederea evitării efectelor adverse (nocive) asupra cadrului
construit.

semnătura,
Student: Ungureanu Daniela
semnătura,
DECLARAŢIA STUDENTULUI
Subsemnata Ungureanu Daniela declar pe proprie răspundere că lucrarea de faţă este

rezultatul muncii mele, pe baza propriilor cercetări şi pe baza informaţiilor obţinute din surse care
au fost citate şi indicate, conform normelor etice, în note şi în bibliografie. Declar că lucrarea nu a
mai fost prezentată sub această formă la nici o instituţie de învăţământ superior în vederea
obţinerii unui grad sau titlu ştiinţific ori didactic.
Semnătura autorului,_____________________
REZUMAT
În respectivul compartiment sunt prezentate principalele idei, rezultate şi concluzii expuse în

proiectul de licenţă. Tot aici sunt indicate:
1. Numărul capitolelor memoriului explicativ
2. Numărul paginilor lucrării
3. Numărul figurilor
4. Numărul tabelelor
5. Numărul surselor bibliografice
Rezumatul se elaborează în limba română, de minim 300 şi maxim 500 de cuvinte. Rezumatul într-o
limbă de circulaţie internaţională (engleză sau franceză) va fi traducerea versiunii româneşti,
inclusiv titlul lucrării.
Sunt multe domeniile în care tehnologia ne ajută să găsim soluții pentru probleme de
mediu cu care ne confruntăm. Însă nu oferă răspunsul complet. Este nevoie de
schimbarea fundamentală a modului în care consumăm / producem bunuri și servicii.
Actualitatea creării Parcurilor Industriale în Republica Moldova rezidă din necesitatea de
dezvoltare industrială a economiei, care va contribui la optimizarea costurilor de producţie,
obţinerea producţiei calitative şi competitive pe pieţele de desfacere, etc., iar ca efect aferent se
impune accelerarea proceselor investiţionale în ţară.
Astfel, parcul industrial este un instrument eficient de creştere economică pe plan naţional, şi
regional prin impactul său la dezvoltarea producţiei orientate spre export şi dezvoltarea consumului
intern în ţară.
Politica industrială a Republicii Moldova este concentrată pe consolidarea şi încurajarea
factorilor care determină crearea unui sector industrial al economiei tehnologic avansat, eficient şi
competitiv, racordat la standardele europene, obiectiv care poate fi atins inclusiv prin crearea de
parcuri industriale.
În acest context, prin Hotărârea Guvernului nr.1149 din 5 octombrie 2006 a fost aprobată
“strategia de dezvoltare a industriei”, care cuprinde un şir de instrumente şi mecanisme pentru
aplicarea politicii industriale a ţării şi care vor determina o influenţă majoră în atingerea
obiectivului strategic al politicii industriale.
În acest sens, principalele instrumente sunt: formarea potenţialului de cadre calificate,
aprofundarea reformei structurale a sectorului industrial, dezvoltarea procesului de inovaţii şi
transfer de tehnologii, stimularea antreprenoriatului şi asigurarea concurenţei loiale, susţinerea
activităţii investiţionale, creşterea calităţii producţiei, perfecţionarea sistemului de standartizare şi
certificare a producţiei, promovarea exportului produselor industrial, optimizarea amplasării
regionale a industriei.
SUMMARY
There are many areas where technology helps us find solutions to the environmental problems we
face. But it does not provide the complete answer. We need to fundamentally change the way we
consume / produce goods and services.
The news of the creation of Industrial Parks in the Republic of Moldova stems from the need for
industrial development of the economy, which will contribute to the optimization of the production
costs, the obtaining of qualitative and competitive production on the markets, etc., and as a
consequence the acceleration of the investment processes in the country.
Thus, the industrial park is an efficient tool for national and regional economic growth through
its impact on the development of export-oriented production and the development of domestic
consumption in the country.
The industrial policy of the Republic of Moldova is focused on strengthening and encouraging
the factors leading to the creation of an advanced, efficient and competitive industrial sector of the
industrial economy, linked to the European standards, an objective that can be achieved also
through the creation of industrial parks.
In this context, Government Decision no.1149 of 5 October 2006 approved the "Industry
Development Strategy", which includes a number of instruments and mechanisms for the
implementation of the country's industrial policy and which will have a major influence on the
achievement of the strategic objective of industrial policy.
In this respect, the main instruments are: training the potential of qualified staff, deepening the
structural reform of the industrial sector, developing the process of innovation and technology
transfer, stimulating entrepreneurship and ensuring fair competition, supporting investment activity,
increasing production quality, improving the standardization system and production certification,
promoting the export of industrial products, optimizing the regional location of the industry.
Introducere......................................................................................................................................... 3
Capitolul 1. Arhitectura
1.1 Studiul problemelor actuale; argumentarea actualității temei de proiect.
1.1.1 Facilități în proiectarea unui SMART Parc Industrial
1.1.2 Obiective esențiale/ probleme de bază........................................................................................5
1.1.3 Actualitatea temei și relevanța acesteia pentru domeniul arhitecturii ........................................6
1.1.4 Tehnologii implicate /Industria 4.0/ Sustenabilittea și diversitatea în proiectare ......................7
1.2 Studiu urbanistic.
1.2.1 Studiul proiectelor existente în oraș .......................................................................................7-8
1.2.2 Schema de zonare funcțională a teritoriului, destinația clădirilor din apropiere........................9
1.2.3 Schema transportului și acceselor pietonale.............................................................................10
1.2.4 Schema spații verzi și acvatice +organizarea circulației transportului public..........................11
1.2.5 Ridicare topografică..................................................................................................................13
1.2.6 Foto-fixarea sitului existent…………………….................................................................15-17
1.2.7 Experiența națională și cea mondială de proiectare la tema respectivă ..............................18-24
Capitolul 2. Construcția clădirilor
2.1 Noțiuni generale.....................................................................................................................26-28
2.2 Sistem constructiv propus............................................................................................................28
Capitolul 3. Fizica construcțiilor
3.1 Iluminarea naturală.................................................................................................................30-31
3.2 Calculul prealabil a suprafețelor golurilor de lumină............................................................31-33
3.3 Calculul coeficientului de iluminare naturală.........................................................................35-40
UTM. 581.1 010. ME

Mod. Coala № document. Semnat. Data
Ungureanu Litera. Coala Coli
Elaborat. Daniela Smart-Parc
Conducator. Iachimov Natalia
Industrial, 1 63
Consultant.
Constr. norm or.Anenii-Noi UTM FUA ARH-133
Aprobat
Capitolul 4. Economia Construcțiilor
4.1 Aspectele teoretice ale eficienței proiectului investițional......................................................42-46
4.2 Calculul-argumentare a cheltuielilor investiționale..................................................................46-47
4.3 Calculul-argumentare a fluxurilor nete de numerar viitoare...................................................47-48
4.4 Evaluarea eficienței economice a proiectului investițional......................................................48-49
4.5 Concluzie.......................................................................................................................................49
Capitolul 5. Securitatea activității vitale
5.1 Introducere...............51
5.2 Analiza condițiilor de muncă....................................................................................................51-53
5.3 Măsuri privind sanitaria industrială..........................................................................................53-55
5.4 Măsuri privind tehnica securității.............................................................................................55-59
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor.....................................................................................59-60
5.6 Măsuri privind protecția mediului ambiant..............................................................................60-61
Concluzii ............................................................................................................................................. 62
Bibliografie ......................................................................................................................................... 63
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Introducere
Capitolul 1:
Arhitectura
UTM. 581.1 010. ME

Industrial, 1 63
Consultant.
Aprobat
1.1Studiul problemelor actuale; argumentarea actualității temei de proiect.
1.1.1 Facilități în proiectarea unui SMART Parc Industrial
Implementarea unor instrumente eficiente de dezvoltare, precum şi crearea unui SMART-Parc
Industrial pe teritoriu al Republicii Moldova, va contribui şi va asigura în perspectiva
prognozată:
Un ritm anual de creştere a producţiei industriale de cca. 8-10%;
 Creşterea către anul 2019 a ponderii industriei în PIB până la 20-22%;
 Atingerea în aul 2019 a ponderii producţiei ramurilor sciento-intensive şi tehnologic
avansate de până la 2% din volumul total al producţiei industriale;
 Creşterea ponderii angajaţilor ocupaţi în întreprinderile sectorului industrial către 2019 până
la 20% din numărul total al angajaţilor în economia naţională;
 Crearea locurilor noi de muncă;
 Impacturile fiscal;
 Impacturile economice;
 Impacturile sociale asupra sărăciei;
 Impacturile asupra mediului înconjurător;
 Impacturile administrative;
 Bună infrastructură conectivă, atât în interiorul țării, cât și spre centrele economice
europene și globale;
 Instituții mai performante în zonele mai puțin dezvoltate (de ex.: în domeniul educației sau
al sănătății, în ceea ce privește piața terenurilor sau sistemele de apă și canalizare etc.);
 Măsuri îndreptate către comunitățile marginalizate din întreaga țară;
 Investiții în calitatea vieții în cele mai dinamice și competitive orașe.
Creşterea economică apare atunci când oamenii îşi pot atinge potenţialul maxim printr-o
activitate creativă şi productivă.
Planul de acțiune pentru consumul și producția sustenabilă și pentru o politică industrială
sustenabilă
vizează îmbunătățirea performanței globale a produselor de-a lungul ciclului lor de viață,
promovând și stimulând cererea de produse și tehnologii de producție mai bune.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Pentru a facilita crearea şi funcţionarea parcului industrial, statul, în persoana autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale, acordă deţinătorului titlului de parc industrial şi
rezidenţilor acestuia următoarele facilităţi:
Scutirea de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoria de

terenuri cu destinaţie agricolă conform “Legii privind preţul normative şi modul de vânzare-
cumpărare a pământului”.
Înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat a bunurilor, proprietate publică întreprinderii
administratoare pentru crearea şi dezvoltarea Parcului Industrial la decizia proprietarului
acestora conform “Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”.
Dreptul de a privatiza terenul proprietate publică aferent construcţiilor la preţul normativ al

pământului, stabilit în momentul dării acestuia în folosinţă întreprinderii administratoare sau
în arendă rezidenţilor parcului industrial, numai după procurarea şi/sau darea în exploatare a
construcţiilor şi instalaţiilor cu destinaţie industrială şi conexe, conform “Legii privind preţul
normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului”.
1.1.2 Obiectivele creării Parcului Industrial
Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2019 prevede ca obiectiv de bază:
 Formarea unui sector industrial al economiei tehnologic avansat, scientointensiv, eficient şi
competitiv, racordat la standardele europene, inclusiv prin care se preconizează dezvoltarea
infrastructurii de producere şi sociale în regiuni pe principiile dezvoltării durabile.
 În strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2019-2020, o
atenţie deosebită se acordă dezvoltării Parcurilor Industriale, ca un instrument ce oferă
posibilitate suplimentară investitorilor pentru efectuarea activităţii investiţionale în regiunile
РМ şi valorificarea potenţialului economic şi uman existent.
 Sarcina de bază a statului în această direcţie, conform Strategiei nominalizate, constă în
atragerea în Parcurile Industriale a investitorilor, care vor corespunde unor criterii şi cerinţe
transparente, scopul scontat fiind lansarea/ extinderea activităţilor de producere şi prestare a
serviciilor cu orientare spre export, producere de mărfuri substituibile la import, utilizarea
tehnologiilor performante şi inovaţiilor, precum şi transferului de know-how.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

1.1.3 Actualitatea temei și relevanța acesteia pentru domeniul arhitecturii
Realităţile curente demonstrează că afacerea parcurilor industriale trebuie regîndită din
perspectiva inovaţiei, mai ales în condiţiile în care Republica Moldova înregistrează progrese
modeste la capitolul competitivităţii bunurilor şi serviciilor.
Companiile inteligente, SMART, realizează că a rămâne competitiv înseamnă a inova în
toate aspectele afacerilor. Administratorul parcurilor industriale trebuie să chibzuiască în
asemenea fel strategia de dezvoltare a acestora, încât să aducă valoare tuturor părţilor
implicate (întreprinderi rezidente, întreprindere administratoare, autorităţi publice locale,
autorităţi centrale, iar în primul rând clienţilor). Inovaţia, la urma urmei, nu este doar un
produs al ştiinţei şi al invenţiei. Creaţia împreună cu clientela, producerea de valoare pe bază
de colaborare împreună cu partenerii şi optimizarea lanţurilor de distribuţie sunt în mod egal
esenţiale.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

1.1.4 Tehnologii implicate / Industria 4.0/ Sustenabilitatea și diversitatea în proiectare
Industrializarea 4.0 este numele unui Consiliu de Cercetare al Guvernului Federal

German și al unui proiect de strategie privind viziunea tehnică de viitor a aceluiași guvern. Ca
o consecință a luat naștere și o Platformă de Cercetare cu același nume. Producția industrială
de viitor se va dezvolta în simbioză cu tehnica modernă de informație și comunicare. Baza
tehnică pentru realizarea acestui scop o constituie sistemele digitale interconectate.
Aceste sisteme fac posibilă în Industrializarea 4.0 o producție auto-organizată în care
operatorii, mașinile, instalațiile, logistica și produsul comunică și cooperează unele cu altele
nemijlocit împreună.
Interconectarea va face posibil un salt de la supravegherea unui mic segment de
producție în auto-organizarea unui lanț întreg până la nivelul unei întreprinderi. Rețeaua va
trebui sa includă toate fazele unui produs: de la idee, trecând prin procesele de proiectare și
producție, incluzând logistica și calculația, urmărirea utilizării produsului și a service-ului
până la reciclare.
La un SMART- Parc Industrial o condiție obligatorie de proiectare este introducerea
avansata a soluțiilor tehnologice ecologice , pentru a reduce sau de a evita acumulările de
substanțe chimice, a emisiilor daunatoare în atmosferă, sol și apă.
Întreprinderile industriale, sunt surse directe de pericol la mediul ambiant și sănătatea
umană,de aceea ele trebuie separate de zona rezidentiala prin amplasarea zonelor de protecție
sau la o anumita raza de deservire.
Conceptul care implică stabilirea unui echilibru între creșterea economică, protecția
mediului și găsirea de resurse alternative, deci fără a epuiza resursele disponibile și fără a
distruge mediul.
Conceptul care poate fi organizat în câteva arii de aplicabilitate, ele include
sustenabilitate în proiectare, material de costrucție sustenabile, eficiența energetică,
management correct al terenului și reducerea deșeurilor.
Acest teritoriu delimitat dispune de infrastructură tehnică şi de producţie,în care se
desfăşoară o diversitate de activități:
 activităţi de prelucrare, împachetare
 activități de depozitare a producției industriale
 prestare de servicii
 valorificare a cercetărilor ştiinţifice în laboratoare specializate
 dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice în vederea valorificării
potenţialului uman şi material al unei regiuni
 activități de magazine agro-biologice
 activități de restaurante Bio- Organice
 Cultura plantelor cerealiere, tehnice şi a plantelor furajere
 Cultura legumelor, pomicultura şi creşterea producţiei de pepinieră
 Cultura fructelor
 Servicii pentru agricultura - bio
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Sustenabilitatea in proiectarea unui SMART- Parc Industrial include:

 termoizolatii performante, sisteme de incalzire, ventilare,
 ferestre eficiente din punct de vedere energetic,
 infiltrari minime de aer din exterior si ventilatie cu recuperator de caldura
,pentru scaderea consumului de energie, pentru incalzire/racire. Ele pot folosi
de asemena tehnici solare pasive ( confort termic interior stabil pe parcursul
unui an ) sau tehnologii solare active ( tehnologii ce transforma energia solara)
in energie electrica si termica cu posibilitatea stocarii ei,
 iluminare fluorescenta si aparatura eficienta energetic,
 sistem de reciclare eficient,
 centrale eoliene: sisteme ce transforma forta vantului in energie electrica
 panouri solare: sisteme solare active ce produc energie electrica (panouri
fotovoltaice),
 pompe de căldura: sisteme ce utilizeaza energia geotermală pentru a răci sau
încălzi interiorul clădirii,
 microcentrale hidroelectrice: sisteme ce utilizeaza forta apei pentru a genera
electricitate,
 lemn, lana, hartie, argila, vermiculita, in, canepa, alge, pluta, nuca de cocos,
bambus, calcar si piatra sunt doar citeva din materialele ce pot fi considerate
sustenabile. Un material de constructie obtinut local poate fi considerat
sustenabil,
 managementul deseurilor in-situ, incorporind lucruri cum ar fi sistemele grey-
water ( reciclarea apei menajere uzate ) pentru reducerea deseurilor.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

1.2 Studiu urbanistic
1.2.1 Studiul proiectelor existente în oraș
Din data întrării în vigoarea a Legii 182/2010 cu privire la Parcurile Industriale până la data
de 31.12.2014 au fost lansate 9 proiecte pentru crearea și dezvoltarea Parcurilor Industriale,
precum:
fig 1. Amplasarea regională a Parcurilor Industriale din Republica Moldova

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

1.2.2 Schema de zonare funcțională a teritoriului, destinația clădirilor din apropiere

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Capitolul 2:
Construcția clădirilor
UTM. 581.1 010. ME

Industrial, 1 63
Consultant.
Aprobat
2.1 Noțiuni generale

După destinație toate clădirile se împart în clădiri civile, clădiri industriale și clădiri
agrozoo-tehnice.
Clădirile civile la rîndul său se împart în clădiri de locuit și clădiri publice.
Toate construcțiile trebuie să satisfacă următoarele exigențe:
 Exigențe funcționale-tehnologice- clădirile trebuie să fie comode pentru muncă,
odihnă sau alt proces tehnologic
 Exigențe estetice (arhitecturale) – clădirile trebuie să fie atrăgătoare exterior și interior
 Exigențe economice- clădirile trebuie să includă consumări raționale de resurse
financiare, materiale și manopera
 Exigențe tehnice – includ următoarele puncte:
-Rezistența mecanică suficientă
-Rigiditate
-Stabilitate
-Durabilitate
-Rezistență la foc
Rezistența mecanică presupune capacitatea construcțiilor de a suporta acțiunile externe fără

distrugeri și deformații substanțiale remanente (care au rîmas în construcție după scoaterea
sarcinii)
Exigența rigidității presupune capacitatea construcției de a-și păstra forma sau poziția de
proiect sub acțiunea forțelor exterioare, precum deformațiile trebuie să se afle în anumite
limite.
Exigența stabilității presupune capacitatea construcției de a-și păstra echilibrul.
Durabilitatea reprezinta perioada de funcționare normala a principalelor elemente de
construcție fără pierderea calităților necesare de exploatare, și poate fi:
 De gradul I – termen de exploatare de peste 100 ani
 De gradul II – termen de exploatare 50-100 ani
 De gradul II – termen de exploatare 20-50 ani
Elementele constructive cu durabilitatea mai mică de 20 ani se folosesc numai pentru

construcții provizorii.
Rezistența la foc reprezintă capacitatea construcției de a rezista la solicitările termice și
mecanice produse în timpul și din cauza incendiillor. Din punct de vedere al rezistenței la foc
elementele din construcție depind direct de materiale din care sunt alcătuite și se
caracterizeaza prin gradul de combustibilitate și limita de rezistență la foc.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Toate clădirile se împart în 4 clase după aceste criterii:

 Clasa I - clădiri cu cerințe de exploatare ridicate. Aceste clădiri au gradul I de
durabilitate și de rezistență la foc. Această clasă cuprinde clădirile de locuit cu înălțimea mare (n11)
și clădiri publice principale
 Clasa II – cerințe medii de exploatare, grad de rezistență la foc și de durabilitate nu mai mic de
gradul II. Aici intră: clădirile de locuit cu multe nivele și clădirile publice pentru construcții de
masă.
 Clasa III – cerințe de exploatare reduse, gradul de durabilitate este egal cu gradul 2 și gradul
de rezistență la foc 3. Aici intră: clădiri de locui cu număr de nivele mijlociu și clădiri publice
cu puține nivele.
 Clasa IV - gradul de durabilitate 3 și gradul de rezistență la foc nu se normează. Această
clasă cuprinde clădiri cu puține nivele.
În practica curentă o clădire are următoarele părți componente:
 Infrastructura
 Suprastructura
Infrastructura clădirii aflată sub cota zero, conține ca element principal structural – fundația,
care se execută sub nivelul terenului natural, vine în contact direct cu stratul bun de fundare al
terenului și îi transmite acestuia toate încărcările care acționează asupra construcției.
Suprastructura, sau elevația clădirii, este partea din clădire situată deasupra terenului, și
cuprinde elemente de rezstență înafara fundațiilor, precum și lucrările de finisaj și protecție ale
clădirilor.
Elemente de rezistență asigură rigiditatea, stabilitatea și durabilitatea clădirii și aceste
elemente cuprind: pereții, stîlpii, planșee, șarpanta, scări.
Pereții delimitează spațiul interior al clădirii de mediul înconjurător și împart construcția
interioară în încăperi. După funcția statică pereții pot fi:
 Pereți portanți- preiau încărcările de la greutatea proprie, de a planșeu și de la acoperiș
 Pereți autoportanți – preiau încărcările numai de la greutatea proprie și acoperiș
 Pereți neportanți – preiau încărcarea de la greutatea proprie numai în limitele unui nivel
 Pereți despărțitori – se reazemă pe planșeu.
Stâlpii constituie elemente verticale sau înclinate de rezistență care preiau încărcările de la
elemente de construcție orizontale sau înclinate și le transmit fundațiilor.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Planșeele sunt elemente orizontale sau înclinate, care separă între ele încăperile unei clădiri
pe înălțime sau închid clădirea la partea superioară, alcătuind acoperișul numit acoperiș-
terasă. Planșeele preiau încărcările utile și de la greutatea proprie.
Șarpanta constituie elementul de rezistență al acoperișului avînd rolul de a susține
învelitoarea clădirii.
Scările sunt elemente contructive opționale ce asigură circulația între diferite nivele precum
și în interior și exterior.
2.2 Sistem constructiv propus

Complexul proiectat SMART-Parc Industrial face parte din categoria clădirilor publice-
industriale.
Acesta este proiectat în corespundere cu toate exigențele: funcționale, estetice, economice și
tehnice, propunîndu-se utilizarea unor sisteme constructive în dependență de forma, înălțimea
și deschiderea construcțiilor.
SMART-Parcul Industrial proiectat are 2 nivele, cu o înălțime de peste 20 de metri, de aceea
sistemul constructiv propus este de schelet portant din beton armat, cu fundații realizate din
beton armat monolit de tip radier general, lucru ce va permite transmiterea uniformă a
sarcinilor tuturor elementelor verticale pe sol.
Restul clădirii va folosi un sistem construciv mixt, din schelet portant și structura metalica
pentru susținerea membranei – înveliș a clădirii, sistem constructiv specific pentru
deschiderile mari (28 m) - din arce metalice.
Secțiunea arcelor metalice folosite se calculează după formulele: b= (1,0-0,3) *h ; h = (1/30
-1/60) *l unde: b = lățimea secțiunii arcului h = înălțimea secțiunii l=
deschiderea
Pentru o deschidere de 24 metri, se vor folosi arcuri cu secțiunea 0,8*0,6 m
Materialele folosite sunt: beton armat monolit, structuri metalice, zidărie din cărămidă, sticlă.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Capitolul 3
Fizica construcțiilor
UTM. 581.1 010. ME

Industrial, 1 63
Consultant.
Aprobat
Capitolul 3. Fizica construcțiilor

3.1 Iluminarea naturală
Iluminarea naturală a încăperilor depinde de climatul de lumină care include condiţiile
climaterice generale ale localităţii, gradul de transparenţă a atmosferei, cât şi de
capacităţile de reflectare a mediului ambiant şi este asigurată de radiaţia solară.
Intensitatea variază în cursul unei zile de la câteva sute de lx - la răsăritul şi apusul
soarelui, pană la sute de mii lx la amiază, în sezonul de vară. [7]
O importanţă considerabilă are orientarea ferestrelor spre punctele cardinale, ceea ce
determină regimul de insolare a încăperii. Din punct de vedere igienic cea mai
raţională este orientarea spre sud şi sud-est.
Nu se recomandă a orienta încăperile de locuit spre vest, deoarece ele vor fi prea mult
iluminate, iar razele solare vor pătrunde adânc, ceea ce duce la supraîncălzirea
încăperii, necesitând astfel dispozitive de protecţie solară. [7]
Un factor esenţial, care influenţează asupra intensităţii si duratei iluminării naturale a
încăperilor, este mărimea, forma şi poziţia ferestrelor. Marginea de sus a ferestrei
trebuie să se afle mai aproape de tavan, ceea ce contribuie la pătrunderea mai profundă
a luminii în încăpere. O deosebită importanţă pentru iluminare are mărimea şi numărul
golurilor de lumină.
Cele mai potrivite ca formă sunt ferestrele dreptunghiulare. Adâncimea camerei-în
încăperile cu iluminarea unilaterală, pe o parte distanţa de la peretele cu ferestre până
la cel mai îndepărtat punct al peretelui opus. [7]
Se propune analiza iluminatului natural într-un dormitor din hotelul

proiectat:
De determinat iluminarea naturală normată
De executat calculul prealabil a golului de fereastră pentru încăperea dată
De determinat coeficientul iluminării naturale primite
De construit graficul iluminării naturale din încăperea dată
De efectuat concluzii despre iluminarea naturală din încăpere
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Date generale:
Localitatea de construcţie Chișinau (zona 4)
Destinaţia încăperii Odaie în hotel
Dimensiunile L*B*H 6,01x4,4x2,7
Tipul de iluminare Laterală
Orientarea ferestrelor 316 o – 45 o
Valoarea coeficientului mediu de reflexie a luminii de la suprafetele incaperii: 0,5
Dimensiunile golurilor de lumină 4,47 m2
Înălţimea suprafeţei de lucru 0,8 m [8]
Materialul de confecţionare a cercevelei Metal
Sortul sticlei Sticla cu un strat
3.2 Calculul prealabil a suprafeţelor golurilor de lumină

I) Pentru a determina calculul prealabil a golului de fereastra este nevoie de verificat
cât de corect a fost proiectată folosind metoda descrisă în „СНиП II – 4 – 79” ,
„Iluminarea naturală şi
artificială”, (pag. 34)
1). Determinăm valoarea coeficientului iluminării naturale normate după formula e :
eI,II,IV,V =eIIImc ,
[3.1]
unde: eIII – valoarea coeficientului climatului luminos conform tab. 2
m – coeficientul climatului luminos conform tab. 4 c – coeficientul
climatului solar conform tab.5
Conform desenul nr. 1 „СНиП II – 4 – 79” oraşul Chișinău se află în zona IV de
climat luminos (fara strat de zapada).
Conform tab. nr.2 „СНиП II – 4 – 79” valoarea eIII = 0,5, pentru cameră în hotel
2). Determinăm valoarea coeficienţilor m şi c pentru oraşul Chișinău :

Clădirea de locuit examinată se află în sectorul 316º - 45º cu orientare N-E
Conform tab. nr.4 valoarea coeficientului climatului luminos m=0,9
Conform tab. nr.5 valoarea coeficientului de climat solar c=0,95
3). Determinăm valoarea coeficientului iluminatului natural normat după formula 2.3:
mc= 0.5×0,9×0,95=0.43 % [3.2]
=
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

II) Determinăm suprafaţa prealabilă a golului de iluminat natural după formula:

So enKr o Kcl [3.3] 100 =
Sp or1
Unde:
So – suprafaţa golului de fereastră pentru iluminare laterală; Sp – suprafaţa pardoselei
încăperii; en – valoarea C.I.N. normată;
Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3;
ηo – caracteristica de iluminare a geamurilor, conform tab.26;
Kcl – coeficientul care ia în consideraţie umbrirea ferestrelor la clădiri opuse, conform tab.27;
τo – coeficientul de trecere a fluxului de lumină, conform formulei:
τo= τ1 τ2 τ3 τ4 τ5 [3.4] Unde:
τ1 - coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin sticla ferestrei, conform tab. 28; τ2 –
coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de cerceveaua ferestrei, conform
tab.28; τ3 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de construcţiile portante,
conform tab.28; τ4 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de dispozitivele
parasolare,
conform tab.29; τ5 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de plasele de
sub luminătoare,
conform tab.29;
1) Determinăm coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin golul de fereastră, conform
tab.28, după formula 3.4
τo = 0,9 · 0,9 · 1·1·1 = 0,81 [3.5]
unde: τ1 = 0,9 (tab.28 , sticlă cu un strat); τ2 = 0,9 (tab.28, cercevele din metal); τ3 =1
(constructii ce umbresc geamul nu sunt ) τ4 = 1 (tab.29, parasolare nu sunt);
τ5 = 1 (tab.29, plasele de sub luminătoare nu sunt);
2). Determinăm coeficientul mediu ponderat reflexiilor de lumină de la suprafeţele interioare
din camera de locuit ρmed = 0,5
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2
Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A, conform tab.30
[3.6]
Unde: B – lăţimea încăperii (adâncimea încăperii); h1 – înălţimea de la nivelul

de lucru convenţională până la înălţimea ferestrei.
lc – distanţa de la punctul de calcul până la peretele portant exterior; L–
lungimea încăperii;
Determinăm valoarea Kcl conform tab.27:
Kcl = 1 (clădiri opuse nu sunt);
Determinăm valoarea ηo , conform tab.26
[3.7]
Determinăm valoarea coeficientului Kr, conform tab.3
Kr = 1,2.
Determinăm suprafaţa totală a ferestrei So în baza datelor obţinute după formulă:
So en K ro
= Kcl ; [3.8]
Sp r
o 1
100
Determinam suprafata totala a ferestrelor prin metoda arhitecturala:

[3.9]
Determinăm suprafaţa reală a golurilor de lumină
Sf =0,955*2,7+0,7*2,7 = 4,47 m2;
Condiţia calculului este Sf >So , deoarece 4,47>3,31 condiţia calculului este respectată.
Concluzie : rezultatul obţinut confirmă, că golurile de geam proiectare asigura

iluminarea necesara pentru odaia de hotel.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

3.3 Calculul coeficientului de iluminare naturală.

Calculul coeficientului de iluminare naturală pentru iluminarea laterală, conform
„СНиП II – 4 – 79” , pag.38, se efectuează după formula:
l
o
= (εl · q + εcl · R) · r1 · , [3.10] ec
Kr
unde:
ecl – coeficientul de iluminare naturală pentru iluminarea laterală
calculată;
εl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă
fluxul de
lumină directă de la bolta cerească, determinat din diagrama Daniliuc I şi II; q –
coeficientul ce ţine cont de luminozitatea neuniformă a bolţii cereşti, conform tab.35;
εcl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă
fluxul de
lumină reflectată de clădirile opuse , determinat din diagrama Daniliuc I şiII;
R – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea relativă a clădirilor opuse, conform
tab.36.
r1 – coeficientul ce ţine cont de lumina mărirea C.I.N. reflectat de la suprafeţele
încăperii şi
suprafeţele terestre aferente clădirii, conform tab.30.
Coeficientul geometric de iluminare naturală se determină cu ajutorul diagramelor

Daniliuc I
şi II după formula:
εl = 0,01(n1n2), [3.11]
unde :
n1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de
calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească; n2 – numărul de
raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de
calcul din încăpere în planul încăperii, de la bolta cerească;
Coeficientul geometric de iluminare naturală εcl se determină după formula:

εcl = 0,01(n/1 n/2), [3.12]
unde :
n/1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul
de calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la clădirea opusă;
n/2 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul
de calcul
din încăpere în planul încăperii, de la clădirea opusă;
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

3.3 Calculul C.I.N. real în încăperea de locuit

Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece clădirea
opusă nu este prezentă formula se reduce la :

ecl = εl · q · r1 · o
Kr
Determinăm numărul de raze n1 şi n2 cu

ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:
n1 = 20 c = 6,3 n2 = 38
Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie,

q, conform tab.35: Q = 53o =>q=1,11
Desenul 3.1
Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru
punctul examinat A1, conform tab.30:
Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A1 la iluminarea naturală: εl =

0,01(n1n2)=0,01(20· 38)= 7,6
Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A1 la iluminarea naturală:

ecl = εl · q · r1 · o
= 7,6· 1,11 · 1.09 · =6,21
Kr

ecl = εl · q · r1 · o
Kr
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2
Determinăm numărul de raze n1 şi n2 cu ajutorul

graficelor Daniliuc I şi II:
n1 =
10 c =
10,5 n2
= 27
Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q,

conform tab.35: Q = 37 =>q=0.948
Desenul 3.2
Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A2 la iluminarea naturală:
εl = 0,01(n1n2)=0,01(10 · 27)= 2,7
Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2la iluminarea naturală:


ecl = εl · q · r1 · o
= 2,7 · 0,948 · 1.215 · =2,099
Kr

ecl = εl · q · r1 · o
Kr
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2


n1 =
5,8 c
= 15
n2
23
conform tab.35: Q = 28 => q=0.83
Desenul 3.3
Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A3, conform tab.30:
εl = 0,01(n1n2)=0,01(5,8 · 23)= 1,334
Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3la iluminarea naturală:


ecl = εl · q · r1 · o
= 1,334 · 0.83 · 1,531 · = 1,144
Kr

ecl = εl · q · r1 · o
Kr
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2


n1 =
3,8 c
= 19,3
n2 = 20

conform tab.35: Q = 23 => q=0.778
Desenul 3.4
εl = 0,01(n1n2)=0,01(3,8 · 20)= 0,76


ecl = εl · q · r1 · o
= 0,76 · 0.778· 2,204 · =0.88
Kr

ecl = εl · q · r1 · o
Kr
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2


n1 =
2,5 c =
23,8 n2
= 17

conform tab.35: Q = 19 =>q=0.705
Desenul 3.5
Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A5la iluminarea naturală:
εl = 0,01(n1n2)=0,01(2,5 · 17)= 0.425


ecl = εl · q · r1 · o
= 0.425 · 0.705 · 3,797 · =0.77.
Kr
Condiţia calculului ecl ≥ enIII => 0.77% > 0.43% ;
Concluzie: valoarea C.I.N. geometrică obţinută este mai mare decât cea normată, deci
iluminarea naturală în încăpere corespunde normativilor tehnici în construcţie şi
normelor sanitare.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Tabelul 3.2 Datele obținute în urma calculelor

n1 n2 εl εcl Q q
A1 1.09 20 38 0 0 7,6 0 53 1,11 6,21
A2 1,215 10 27 0 0 2,7 0 37 0,948 2,099
A3 1,531 5,8 23 0 0 1,334 0 28 0,83 1,144
0,43 0,81 1,2
A4 2,204 3,8 20 0 0 0,76 0 23 0,778 0,88
A5 3,797 2,5 17 0 0 0,425 0 19 0,705 0,77
Desenul 3.6 Graficul coeficientului de iluminat natural în încăpere
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Capitolul 4:
Economia construcțiilor
UTM. 581.1 010. ME

Industrial, 1 63
Consultant.
Aprobat
Capitolul 4. Economia Construcțiilor
4.1 Aspectele teoretice ale eficienței proiectului investițional

Activitatea investiţională cuprinde astfel de elemente componente ca: elaborarea
strategiei investiţionale, elaborarea proiectului investiţional, determinarea surselor de
finanţare a proiectului, încheierea contractelor de antrepriză, gestiunea operativă a realizării
proiectelor investiţionale.
Prin noţiunea de investiţie în economia de piaţă se subînţelege alocarea mijloacelor
băneşti într-o afacere cu scopul atingerii obiectivelor businessului. Cu alte cuvinte, investiţii
sunt toate tipurile de valori materiale şi intelectuale, investite în obiectele activităţii de
antreprenoriat şi alte genuri de activitate, ca rezultat al cărora se formează profitul sau se
realizează anumite efecte sociale.
Principalele scopuri de investire a capitalului pot fi clasificate în trei grupe:
 înnoirea bazei tehnico-materiale (modernizarea utilajului);
 sporirea volumului producţiei fizice, lucrărilor, serviciilor (extinderea întreprinderii);
 însuşirea noilor tipuri de activităţi (businessul nou).
În teoria şi practica contemporană investiţiile planificate şi realizate iau forma proiectului de
investiţii (Investment project).
Proiectul de investiţii reprezintă prin sine un plan sau program de alocare a capitalului
în scopul obţinerii veniturilor în viitor sau atingerii altor efecte utile.
În practica contemporană mondială cele mai răspândite proiecte de investiţii tipice sunt:
 înnoirea utilajului învechit;
 modernizarea utilajului (reutilarea tehnică a întreprinderii);
 sporirea volumului producţiei fabricate sau extinderea pieţei serviciilor prestate;
 extinderea întreprinderii în scopul însuşirii noilor produse; - proiecte de investiţii cu
destinaţia social-ecologică.
În noile condiţii ale economiei de piaţă proiectele de investiţii sunt orientate spre sporirea
gradului de competitivitate a producţiei pe piaţa mondială, dar nu spre sporirea volumului de
producţie.
O atenţie deosebită trebuie să fie acordată proiectelor investiţionale în construcţii
(P.I.C.) reale, legate de construcţia obiectivelor noi, modernizarea utilajului, reconstrucţia
clădirilor şi edificiilor existente etc.
Proiectul investiţional în construcţii reprezintă un document, care argumentează
oportunitatea economică şi posibilităţile financiare ale investirii capitalului în reproducerea
mijloacelor fixe.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

La analiza eficienţei proiectului de investiţii şi alegerea variantei mai convenabile din

câteva proiecte alternative este necesar de analizat multilateral atât cheltuielile investiţionale,
cât şi rezultatele activităţii operaţionale ale întreprinderii până la uzura morală şi fizică totală
a capitalului fix.
Activitatea de investiţii necesită resurse financiare considerabile. Utilizarea resurselor
financiare pentru realizarea proiectului de investiţii se efectuează numai contra plată
indiferent de sursa mijloacelor financiare.
Plata pentru utilizarea resurselor financiare se efectuează sub forma dividendelor –
proprietarului întreprinderii (acţionarilor), şi sub forma dobânzilor (adică, taxa procentuală
pentru credit bancar) – creditorilor.
Sursele de formare a resurselor financiare se divizează în 3 grupe, şi anume:
*proprii, *împrumutate şi *atrase.
Principalele surse proprii sunt:

 partea din profitul net căpătat în urma activităţii economice;
 uzura mijloacelor fixe, amortizarea activelor nemateriale pe termen lung
(amortismentul acumulat).
Principalele surse împrumutate sunt:
 împrumuturile bancare pe termen lung şi mijlociu;
 leasing investiţional prin intermediul căruia se închiriază utilaje şi maşini moderne,
mijloace de transport şi a.;
 emisie de obligaţiuni.
Principalele surse atrase sunt:
 capitalul atras prin emiterea şi vânzarea de acţiuni;
 cotizaţiile investitorilor autohtoni şi străini (capitalul pe bază de asociere).
Diferenţa principală dintre sursele proprii şi cele împrumutate constă în faptul că plata
dobînzii pentru credit bancar se efectuează înainte de impozitare, adică se include în costul
vânzărilor, iar plata dividendelor se efectuează din profitul net. Acest fapt asigură
întreprinderii obţinerea unui profit suplimentar în cazul utilizării surselor împrumutate.
Toate necesităţile investiţionale pot fi divizate în 3 grupe:
 investiţii directe;
 investiţii auxiliare (de însoţire);
 investiţii în investigaţiile şi cercetările ştiinţifice.
Investiţii directe sunt investiţiile în capitalul fix şi circulant: procurarea şi modernizarea
utilajului; construcţia şi reconstrucţia clădirilor şi edificiilor; procurarea materialelor noi;
crearea rezervelor de producţie; procurarea tehnologiilor noi, licenţelor şi mărcilor comerciale
etc.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Investiţii auxiliare sunt legate de exploatarea întreprinderii: construcţia drumurilor de acces;

crearea infrastructurii sociale; protecţia mediului ambiant; asigurarea obiectului cu energia
electrică, canalizare etc.
Investiţii în cercetări ştiinţifice – asigură şi însoţesc proiectul de investiţii: procurarea
standurilor, calculatoarelor, aparatelor de măsurare, întreţinerea laboratoarelor ştiinţifice etc.
Volumul total al investiţiilor necesare pentru realizarea proiectului de investiţii este
suma tuturor cheltuielilor investiţionale: investiţiilor directe, auxiliare şi investiţiilor pentru
cercetări ştiinţifice.
Metode de apreciere economică a investițiilor.
Fiecare etapă a CVI necesită evaluarea eficienței investițiilor. Eficiența poate fi evaluată prin
metode simple (statice) sau prin metode de scontare a valorii (adică prin evidența factorului
timp).
 Metodele tradiționale sunt bazate pe compararea venitului curat și a capitalului
investit
 Metoda contemporană a evaluării eficienței investițiilor se bazează pe concepția
fluxului de numerar.
 Metoda de scontare a valorii.
În comparație cu metodele statistice de calculare a eficienței economice a investițiilor, metoda
contemporană se bazează pe descontarea valorii. Această metodă este destul de dificilă și
necesită baza mare de date informaționale, în schimb ea se consideră o metodă mult mai
profesională și uzuală în practica mondială. În îndrumările metodice curente, metoda dată este
prezentată în mod simplificat.
Scontare – reprezintă metoda aducerii veniturilor viitoare la momentul actual (de
regulă, veniturile viitoare se aduc la începutul realizării investițiilor, deoarece anume acest
stadiu necesită siguranța maximă în eficiența unui sau altui proiect).
În scopul aducerii veniturilor viitoare (FV) la momentul curent este necesar de înmulțit costul
perioadei viitoare cu coeficientul de scontare (Kd).
PV=FV•Kd
unde: PV – costul curent al investițiilor;
FV – costul viitor al investițiilor;
Kd – coeficient de scontare.
Pentru determinarea costului viitor al investițiilor, costul curent al lor trebuie de împărțit la
coeficientul de scontare.
FV=PV/Kd
Această metodă de determinare a costului viitor poartă numele de procent compus.
Kd=1/(1+r)n
unde: r – rata discontului; n – perioada reducerii.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Valoarea netă actualizată (Net Present Value, NPV) se numeşte valoarea actualizată a
sumelor de bani, care poate fi obţinută în viitor şi se calculează ca diferenţa dintre costul
actualizat al câştigului şi valoarea actualizată a cheltuielilor pentru realizarea, exploatarea şi
deservirea tehnică a proiectului în decursul termenului întreg de funcţionare a acestuia.
Cu alte cuvinte, NPV se determină ca diferenţa dintre valoarea actualizată a fluxului net
viitor al mijloacelor băneşti şi valoarea investiţiilor iniţiale:
NPV =∑NCFa -I ,
unde: NCFa – fluxul net de numerar actualizat (fluxul de disponibilitate actualizat);
I - investiţiile iniţiale.
Fluxul net de numerar actualizat (NCFa) reprezintă echivalentul financiar actualizat al sumelor
băneşti viitoare (aşteptate) şi se calculează cu formula:
t
NCF
∑
NCFa = (1+r)n ,
unde: r – rata de actualizare; n – numărul intervalului de timp; t - cantitatea intervalelor.

Este necesar de menţionat, că fluxurile de numerar apar în orice moment pe parcursul
anului, însă, convenţional se consideră că toate fluxurile de numerar ale întreprinderii au loc
la finele perioadei analizate (anului). Desigur aceasta nu corespunde realităţii, însă, cu
evidenţa perioadei îndelungate de realizare a proiectului, în general, nu duce la greşeli mari la
evaluarea eficienţei investiţiilor.
Este identificat ca rentabil (avantajos) acel proiect de investiţii, care la rata de actualizare
respectivă are valoarea pozitivă a NPV. La existenţa variantelor alternative cel mai bun proiect
se consideră acel care are valoarea NPV mai mare.
Indicele de profitabilitate (Profitability Index, PI)

Rentabilitatea – este valoarea relativă a profitului, care exprimă nivelul profitabilităţii
întreprinderii (firmei). Indicele de profitabilitate al investiţiilor se determină conform
formulei :
PI = ∑ NCFd / I.
PI > 1 - proiectul este rentabil
PI = 1 - decizia o ia investitorul
PI < 1 - proiectul trebuie respins.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Cu cât este mai mare valoarea PI , cu atât proiectul este mai rentabil.
Perioada actualizată de recuperare a investiţiilor (DPP)

Perioada de recuperare a investiţiilor se determină cu ajutorul tabelei şi este egală cu perioada
în care investiţiile iniţiale se recuperează totalmente prin fluxul de numerar anual.
Realizarea proiectului investițional presupune construcția unei clădiri ce include mai multe
funcțiuni: hotel, restaurant, magazine,laboratoare, zona de producere.
Tabelul 4.1. Caracteristica generală a proiectului
Nr. Zona Supraf., Volum, I.S., I.S.LCM, I.S.UT, Itotal, ILCM, mii IUT, mii
m.p. m3 lei/m3 lei/m3 lei/m3 mii lei lei lei
1. De producere, 46695 933900 2287 1966 294 2135829300 1836047 274566,6

depozitare
2. De laboratoare, 17.810 249340 1973 1701 201 491947820 47832,12 5652,12

administrativa
3. Exoizitionala 3.816 30528 2834 2540 241 86516352 77541,12 7357,24
4. Restaurant pt. 1529 6116 2226 2173 26 13614216 13290,07 159,01

100 persoane
5. Hotel pt. 7468 59744 3092 2793 244 184728448 166865 14577,54
300 persoane
6. Magazine 4885 39080 2.076 1811 229 81130080 70773,88 8949,32
angro
Total 89233 1346828 16461 14685 1436 3049246976 2636477 361379,2
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Volumul investițiilor necesare se determină după formula:

I= Isp*V;
unde : Isp - investitii specifice la un m3 de volum a cladirii;
V-volumul clădirilor, edificiilor.
Valoarea investițiilor specifice este adoptată în corespundere cu informația existentă după
obiectivele de construcții date în exploatare pe teritoiul R.M.
Amortizarea (A) mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii amortizație a

mijloacelor fixe pe perioade de gestiune ale duratei de utilizare [10].
În practica evaluării proiectelor investiționale preferabil să se prezinte metoda de calculare a
amortizării cu rate fixe. Norma amortizării se stabilește în procente față de prețul de cost a
fondurilor fixe și depinde de durata de utilizare: pentru clădiri – 2-5 %, pentru utilaj – 10 %.
Acl: 2636477* (2,5% /100) = 65912 mii lei;
Aut: 361379,2* (10% / 100) = 36138 mii lei;
Amortizarea totală va constitui: 65912 + 36138 = 102050 mii lei / an.

După închiderea perioadei de calcul a exploatării proiectului trebuie să fie evaluată valoarea
lui de lichidare la prețuri de piață. Valoarea de lichidare (VL) este considerată drept element
component al fluxului de mijloace bănești nete (NCF), prognozat la finele fazei de exploatare
a proiectului, și reprezintă încasările totale de la vinderea convențională a obiectului.[11]
Valoarea estimativă a obiectului la etapa de încheiere poate fi stabilită ținând cont de doi
factori: amortizarea și scumpirea în timp a bunurilor imobilizate.
Valoarea de lichidare (VL) a obiectului peste 10 ani va constitui:
VL = Itot – (Nuz tot • n) (4.8)
VL = 3049246 - (102050 *10) = 2028746 mii lei.
4.3 Calculul-argumentare a fluxurilor nete de numerar viitoare

Calcularea fluxurilor de numerar preconizate din proiect este determinată pe baza veniturilor
provenite din serviciile oferite vizitatorilor.
Plata pentru serviciile oferite oaspeților (cazare, alimentație publică, registru de stat)
Calculul venitului brut potențial pentru hotel cu 300 de persoane.
VBPhotel = 300persoane * 800 lei * 365zile =2102400 mii lei
Calculul venitului brut potențial pentru restaurant cu 300 de locuri.
VBPrestaurant = 3schimburi * 100 oaspeți * 200lei = 21900 mii lei
Calculul venitului brut potențial pentru magazine cu 1000 de locuri.
VBPrestaurant = 365zile * 1000 oaspeți * 100lei * 7ore = 255500 mii lei
Calculul venitului brut potențial pentru Zona de Producere.
VBPhotel = 400000tone * 5000 lei =2000000 mii lei
VBPtotal = 2102400ml + 21900ml +255500ml + 2000000ml = 4379800 mii lei
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Tabelul 4.2. Calculul fluxului net de numerar (NCF) şi actualizarea lui
Nr. Indicator 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani
1 VPB, 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800
mii lei
2 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95 1 1,05 1,1 1,15
Kneun
3 VBE, 3284850 3503840 3722830 3941820 4160810 4379800 4598790 4817780 5036770
mii lei
4 R, % 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3
5 PPI, mii 535430,6 571125,9 606821,3 642516,6 678212 713907,4 749602,8 785298,1 820933,5
lei
6 Tiv, mii 64251,6 68535,1 72818,5 77101,9 81385,4 85668,89 89952,33 94235,77 98519,22
lei
7 Pnet, mii 471178,9 502590,8 564002,7 565414,6 596826,6 628238,5 659650,4 691062,3 722474,3
lei
8 A, mii 102050 102050 102050 102050 102050 102050 102050 102050 102050
lei
9 VL, mii - - - - - - - - 2028746
lei
10 NCF, 573228,9 604640,8 636052,7 667464,6 69876,6 730288,5 761700,4 793112,3 2727623
mii lei
11 Kdisc, 0,909 0,826 0,751 0,683 0,621 0,564 0,513 0,467 0,424
r=10%
12 NCFa, 521065,1 499433,3 477675,6 455878,3 434002,4 411882,7 390752,3 370383,47 1156512
mii lei
NCF tot 4717585
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

NCFa total = 4717585 mii lei
4.3 Evaluarea eficienţei economice a proiectului investiţional
În baza datelor din tabelul 4.2, se determină valoarea criteriilor eficienţei:
1.Valoarea netă actualizată (NPV):

NPV = 4717585 – 3049246 =1668339 mii lei.
Veniturile viitoare depășesc costurile investiției cu 1668339 mii lei, ceea ce ne arată că acest
proiect este reușit.
2.Indicele profitabilităţii (PI):

PI = 4717585/3049246=1.54
PI> = 1, proiectul este eficient și se poate lua în considerare implementarea acestuia.
3.Termenul actualizat de recuperare a investiţiilor (DРР)

DPP = 3049246/ (4717585/9) = 5,8
Aşadar, termenul de recuperare a investiţiilor va constitui DPP = 5,8 ani.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Concluzie:
Pentru a justifica eficiența economică a proiectului "Wedding Pallace, or Chișinău", au fost

calculate costurile investiției, deprecierea și principalii indicatori de performanță ai proiectului
de
investiții.
Pe baza calculelor efectuate, se pot trage concluziile următoare: Indicele rentabilității
investițiilor este de 1,55. Perioada de rambursare a proiectului este de 9,08 ani. Analiza și
evaluarea proiectului de investiții ”Wedding Palace, or Chișinău " vă permite să considerați
proiectul ca fiind rentabil și recomandat pentru implementare.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Capitolul 5
Securitatea activității vitale
UTM. 581.1 010. ME

Industrial, 1 63
Consultant.
Aprobat
Capitolul 5. Securitatea activității vitale
5.1 Introducere
Securitatea şi sănătatea în muncă (S.S.M.) reprezintă un ansamblu de activităţi de ordin
social-economic, organizatoric, tehnic, tehnologic, igienic şi profilactic-curativ având ca scop
crearea şi asigurarea celor mai bune condiţii pentru o muncă înalt productivă, apărarea vieţii,
sănătăţii, integrităţii fizice şi psihice a lucrătorilor.
Procese de producţie sau lucrări, care să nu fie însoţite de anumiţi factori de risc
profesional, nu există. Sarcina fundamentală a activităţilor de S.S.M. este a reduce la
minimum probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii lucrătorilor şi concomitent crearea
confortului în activitatea de muncă.
Condiţiile reale de muncă sunt caracterizate, de regulă, de prezenţa anumitor factori de
risc care prezintă pericol de accidentare sau de îmbolnăvire a lucrătorilor. În cazul construcției
centrului de mariaj, apar factori de risc ca: lucrul la înălțime, accidente în construcție, pericol
de explozie la bucătarie în exploatarea obiectivului. În scopul evitării acestor incidente,
proprietarul obiectivului trebuie sa instruiască lucrătorii.
5.2 Analiza condițiilor de muncă

Tab 5.1 Caracteristica condițiilor igienico-sanitare, a factorilor periculoși de producere
Aprecierea condițiilor de muncă

Factorii condițiilor de muncă
Vizuală După proiect
1 2 3
1. Condițiile igienico-sanitare
1.1 Microclimatul: (HG 353 din 05.05.2010) M≤117 (M360)
- temperatura,°C 8-32 18- 32(12-22) Max.
40-60 60
- umiditatea relativă a aerului,%
0-0,5 ≤0,2 (≤ 0,5)
- viteza mişcării aerului,m/s
1.2 Iluminatul de producție: (NCM C.04.02-
2016)
- natural lateral, FIN % 1,0 1,0-3,0
- natural combinat, FIN % 0,6-1,8 0,6-1,8
- artificial, lx 220 200
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

1.3 Ventilaţie: STAS 12.1.005-88
- aeraţie naturală, Kdv 1-2 4
- infiltrare naturală, Kdv 1-3 2
- artificială, Kdv
2 2
2. Caracteristicele încăperilor
2.1. Grupa încăperilor după lucrul
IV IV
vizual NCM C.04.02-2016
2.2. Gradul de rezistenţă la foc a
I I
clădirii NCM E.03.02-2014
2.3. Clasif. condițiilor de lucru după III III
gradul de electrosecuritate.
2.4. Categoria industriei după pericol
explosiv si incendiar: NCM E.03.04-2004
3. Factorii periculoşi şi nocivi de producere
3.1. Electrici ( RAIE, STAS 12.1.019-79 Categoria D Categoria D
- Genul curentului
- Tensiunea,V continuu continuu
- Frecvenţa, Hz 220/380 220/380
3.2. Mecanici
50 50
- Vibrații (SM GOST
12.1.012:2008,GOST
12.1.012- 90 )
Generale
locale Accelerația vibrațiilor 31,5HZ 0,63m/s, 116 DB
-Zgomotul ,dBA (NCM E.04.02-2014) Viteza de vibrație 31,5HZ 0,32m/s, 96 DB
Accelerația vibrațiilor 31,5HZ, 2,7m/s, 129 DB

-Căderea obiectelor de la înălţime,m
31,5HZ, 1,4m/s, 109 DB
-Mișcarea pârților mașinilor și Viteza de vibrație
mecanismelor
50-100 80
3.3. Factori de risc termici (STAS
3-65 1,3
12.3.003-86)
3,0 Raza de 7 m
- Foc deschis,°C
300-500 Periculos
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

- Metal topit, °C 300-1000 Periculos
3.4. Factori de risc chimici ,mg/m3 (HG

nr. 324 din 30.05.2013)
- substanțe toxice
-vopsele (plumb) Clasa 1 CMA≤0,05mg/m3
- vapori,
Clasa 4
-solvenți (tricloretilenă) 8h -CMA≤18,5mg/m3
Ciment Porland
3.5. Praf mg/m3 (HG nr. 324 din CMA≤10mg/m3
Lemn (esență tare)
30.05.2013 ) CMA≤5mg/m3
Ipsos și gips Calcar
CMA≤10mg/m3
CMA≤6mg/m3
4. Posibilitatea izbucnirii incendiului Combustibil

Sudură Pericol
- substanţa inflamabilă.
Pericol
- surse de aprindere
5.3 Măsuri privind sanitaria industrială

Măsurile şi mijloacele de protective contra substanțelor nocive
Pentru prevenirea sau reducerea gradului de influenţă a SN asupra organismului uman sunt
folosite următoarele metode:
 amenajarea sistemelor de ventilaţie;
 ermetizarea utilajului în care circulă S.N.;
 purificarea aerului prin sisteme cu interacţiune chimică;
 mecanizarea şi automatizarea proceselor tehnologice;
 înlocuirea S.N. cu alte substanţe mai puţin nocive;
 folosirea mijloacelor individuale de protecţie (măşti de gaze, ochelari de protecţie,
mănuşi de latex, paste, unguente, halate de cauciuc ş.a.).
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Combaterea prafului de producție
Protecţia de acţiunea nocivă a prafului se efectuează printr-un şir de măsuri şi procedee, după
cum urmează:
 amplasarea depozitelor de materiale pulverulente, concasoarelor, ciururilor şi altor
utilaje, ce scot praf, izolat de alte locuri de muncă, în partea opusă direcţiei dominante
a vânturilor;
 mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie însoţite de praf cu control şi
dirijare automată sau de la distanţă;
 ermetizarea utilajului, aparatelor şi comunicaţiilor, amplasarea lor în afara zonelor de
lucru;
 înlocuirea procedeelor uscate de prelucrare a materialelor ce scot praf cu procedee
umede, dacă permite procesul tehnologic;
 amenajarea instalaţiilor aspirative locale în locurile de formare a prafului (utilaje, ap.
Etc); - blocarea automată a demaroarelor instalaţiilor tehnologice şi utilajului sanitaro-
tehnic; - desprăfuirea hidraulică.
Aceste metode, mijloace tehnice şi procedee poartă un caracter de protecţie colectiv atât a
muncitorilor, cât şi a utilajului de producţie.
Măsurile de combatere a zgomotului şi vibraţiei şi mijloacele individuale de protecţie

Măsurile de combatere ale zgomotului şi vibraţiei pot fi condiţional grupate în modul următor:
- măsuri organizatorice; - măsuri tehnice.
Măsurile organizatorice:
 eliminarea utilajului vibroacustic din procesele tehnologice sau înlocuirea acestuia cu
maşini şi utilaje mai performante din punct de vedere vibroacustic (zgomot şi vibraţie
reduse);
 amplasarea utilajului vibroacustic în încăperi separate;
 amplasarea secţiilor cu nivel vibroacustic sporit la distanţe mari de încăperile unde
acest fenomen lipseşte;
 controlul automat şi dirijarea de la distanţă cu utilajul vibroacustic sau din cabine
efectiv izolate contra acestor noxe;
 folosirea mijloacelor individuale de protecţie antizgomot şi antivibraţie;
 stabilirea regimurilor raţionale de muncă şi odihnă pentru lucrătorii care deservesc
utilaj, maşini, mecanisme cu nivel vibroacustic sporit;
 măsuri sanitaro-profilactice (masaje, văniţe calde etc.) pentru lucrătorii care
deservesc sau lucrează cu unelte vibroacustice.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Măsurile tehnice:
 proiectarea corectă a funcţiilor sub utilajul vibroacustic (concasoare, mori,

separatoare, compresoare etc.);
 izolarea fundaţiilor utilajului vibroacustic de elementele portante şi comunicaţiile
inginereşti
 fonovibroizolarea activă şi pasivă a utilajului vibroacustic şi a locurilor de lucru ale
operatorilor;
 folosirea învelişurilor fonovibroabsorbante din cauciuc şi din diferite maşticuri pentru
făţuirea suprafeţelor comunicaţiilor inginereşti;
 folosirea amortizoarelor (tobe de eşapament) la ieşirea din injectoare;
 fonoizolarea transmisiilor utilajului zgomotos cu capote;
 atenuarea zgomotului sistemelor de ventilaţie la gurile de aspirare-refulare.
Mijloacele individuale de protecţie:

a) contra zgomotului – antifoane, căşti antizgomot, caschete (coifuri), costume speciale;
b) contra vibraţiilor:
 pentru mâini: mănuşi, garnituri, cuzinete;

 pentru picioare: încălţăminte specială, garnituri, pingele genunchere;
 pentru corp: pieptare, centuri, costume speciale.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

5.4 Măsuri privind tehnica securității
Măsuri de securitate la exploatarea schelelor
Suprafaţa terenului pe care se montează schelele trebuie nivelată, pământul compactat şi

organizată scurgerea apelor de suprafaţă. Sub stâlpii schelelor, perpendicular pe faţa zidului
construit, se vor instala scânduri de lemn cu grosimea de 50 mm, pentru a asigura repartizarea
uniformă a sarcinii pe suprafaţa terenului. Este interzisă aşezarea stâlpilor schelelor pe
cărămizi, pietre, capete de scândură etc.
Podinele de lucru ale mijloacelor de eşafodaj trebuie să fie netede cu intervale între
scânduri nu mai mari de 5 mm, cu îngrăditură reglementară, în cazul, dacă înălţimea
mijloacelor de eşafodaj depăşeşte 1,3 m,
Podina schelei va fi distanţată de la perete cu 5 cm în cazul lucrărilor de zidărie şi 15 cm
la lucrările de finisaj. Acest interval se va acoperi cu scânduri demontabile. Parapetele de
protecţie instalate pe conturul exterior al podinei de lucru se vor prinde de stâlpii schelei, pe
partea interioară a acesteia.
Schelele şi eşafodajele se vor contravântui atât în plan vertical, cât şi orizontal pentru a
exclude deformarea construcţiei de la sarcinile provenite din încărcări.
Îmbinarea panourilor podinei de lucru se admite doar pe lungime şi se efectuează astfel ca:
capetele elementelor să fie situate pe reazeme şi să treacă de acestea nu mai puţin de 0,2 m în
ambele părţi.
Schelele trebuie ancorate pe toată înălţimea lor de peretele clădirii în locurile indicate de
proiectul de execuţie a lucrărilor. Se interzice ancorarea schelelor de elementele nestabile ale
construcţiei (cornişe, parapete, coşuri de fum etc.).
Dacă în proiect sau în instrucţiunea uzinei producătoare nu sunt indicaţii speciale privind
ancorarea schelelor, acestea se vor ancora în modul următor: peste un nivel - pentru stâlpii
marginali, peste două travee – pentru nivelul de sus şi câte o ancorare la fiecare 50 m2 ai
proiecţiei schelelor pe faţada clădirii.
În cazul schelelor înalte pentru comunicarea între nivele se vor construi scări cu podeste
de odihnă la fiecare 5 m înălţime. Scările cu înclinare mai mare de 750 faţă de orizontală vor
fi prevăzute cu apărătoare de tip colivie.
La clădirile situate de-a lungul drumurilor publice, podinele de lucru vor fi prevăzute cu
vizieră de protecţie cu lăţimea minimă de 1 m şi o înclinare în sus de 200 faţă de orizontală cu
bordură la capătul exterior.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2
Mijloacele de eşafodaj cu înălţimea până la 4 m sunt admise spre exploatare numai după
recepţia lor de către şeful de lucrări sau maistru cu consemnare în registrul de lucrări, iar cele
mai înalte de 4 m – după recepţia de către o comisie numită de conducătorul unităţii de
construcţiimontaj şi întocmirea procesului-verbal de recepţionare.
La recepţionarea mijloacelor de eşafodaj trebuie controlate:

 prezenţa contravântuirilor şi ancorajelor ce asigură stabilitatea;
 nodurile de îmbinare a elementelor, nodurile de ancorare, podinele de lucru,
împrejmuirile;
 verticalitatea stâlpilor, siguranţa locurilor de sprijin a acestora, starea căilor de acces la
diferite nivele de lucru, instalaţia de legare la pământ (pentru schelele metalice).
În locurile de acces ale personalului muncitor, pe schele şi eşafodaje, trebuie afişate

pancarte cu indicarea valorii încărcăturii admise şi schemei de amplasare a acesteia. În
procesul exploatării schelele şi eşafodajele se vor controla nu mai rar decât o dată la 10 zile de
către maistru sau şeful de lucrări. Dacă pe schele sau eşafodaje nu s-a lucrat mai mult de o
lună atunci, la reluarea, lucrărilor, acestea vor fi recepţionate în aceeaşi ordine ca şi schelele
nou montate.
Mijloacele de eşafodaj trebuie controlate suplimentar după ploaie sau dezgheţ care pot
influenţa starea terenului, precum şi după acţiuni mecanice. La depistarea deformaţiilor
schelele se vor repara şi vor fi recepţionate din nou.
La montarea sau adăugarea la înălţime a mijloacelor de eşafodaj, personalul muncitor va
fi echipat cu centuri de siguranţă, legat, cu frânghii sigure de părţile fixe şi rezistente ale
construcţiei. Pentru lucrările de zidărie şi tencuieli, lăţimea podinei de lucru a mijloacelor de
eşafodaj va fi de 2 m, iar pentru lucrările de finisaj (zugrăveli, vopsitorii etc.) de cel puţin 1m.
Podinele de lucru, scările şi rampele de acces se vor curăţa zilnic de moloz şi de alte
deşeuri de construcţie, iar iarna – de zăpadă şi gheaţă. Iarna acestea se vor presăra cu nisip sau
cenuşă, pentru a preveni alunecarea muncitorilor. În timpul montării şi demontării mijloacelor
de eşafodaj, precum şi în perioada de exploatare, zona în care se lucrează va fi îngrădită şi
închisă pentru a nu permite accesul persoanelor străine.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Montarea şi demontarea schelelor se va efectua de către echipe specializate şi

autorizate în acest scop, după o instruire specială şi dotarea lor cu echipamentul de protecţie
corespunzător.
Demontarea se va efectua de sus în jos, fiind interzise dărâmarea sau aruncarea de la
înălţime a materialelor sau elementelor provenite din demontare. Acestea se vor coborî cu
ajutorul macaralelor, scripeţilor sau frânghiilor.
În timpul demontării schelelor alăturate clădirii, toate golurile uşilor primului etaj şi
ieşirile la balcoanele tuturor nivelelor în limitele sectorului ce se demontează trebuie să fie
închise.
Demontarea schelelor se va efectua numai în baza unei dispoziţii scrise dată de
conducerea şantierului, cu luarea tuturor măsurilor de securitate a muncii şi sub supravegherea
permanentă a unui tehnician, responsabil de această operaţiune în baza ordinului de şantier.
Cerinţe generale de securitate la exploatarea mașinilor și mecanismelor de construcții, a

mijloacelor de transport și a utilajului de producție
Maşinile de construcţii, mijloacele de transport, utilajul de producţie (maşinile mobile şi

staţionare), mijloacele de mecanizare, dispozitivele şi echipamentul (maşinile pentru lucrările
de tencuire şi zugrăvire, leagănele, schelele mobile, cricurile, troliile şi electropalanele etc.),
maşinile şi uneltele de mână (maşinile electrice de găurit, ferestrăile electrice, ciocanele
pneumatice pentru nituit şi tăiat, maiurile, ferăstraiele etc.) trebuie să corespundă standardelor
de stat vizând securitatea muncii, iar cele noi, elaborate şi procurate – să aibă certificat de
corespundere cu cerinţele de securitate a muncii în limba de stat.
Este interzisă exploatarea mijloacelor de mecanizare menţionate mai sus, dacă
construcţia lor nu prevede dispozitive de îngrădire, de blocare, sisteme de semnalizare şi alte
mijloace de protecţie colectivă a muncitorilor. .
Toate maşinile şi utilajele trebuie să fie însoţite la livrare de instrucţiuni privind
montajul, exploatarea şi deservirea în condiţii de securitate, iar exploatarea maşinilor şi a altor
mijloace de mecanizare, supuse controlului şi supravegherii de stat, trebuie să se efectueze şi
respectând cerinţele actelor normative aprobate de organele abilitate.
Mijloacele de mecanizare noi, arendate sau după reparaţia capitală – nesupuse
controlului organelor de stat de supraveghere, se admit spre exploatare doar după revizia
tehnică şi probarea de către persoana responsabilă de exploatarea nepericuloasă a acestora.
Maşinile, mijloacele de transport, utilajul de producţie şi alte mijloace de mecanizare
trebuie să fie utilizate după destinaţie şi doar în condiţii stabilite de uzina producătoare. Toate
maşinile şi utilajele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de frînare care să asigure oprirea
rapidă a acestora.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Unităţile economice sau persoanele fizice care exploatează maşini, utilaje şi instalaţii pentru
construcţii trebuie să asigure starea lor perfectă de funcţionare cu forţele proprii sau cu
concursul organizaţiilor specializate. Lista defectelor care interzic exploatarea mijloacelor de
mecanizare este stabilită de documentaţia uzinei producătoare a acestor mijloace.
În cazul reviziei sau reparaţiei toate părţile maşinilor sau unităţilor de transport ce se pot
deplasa sub acţiunea propriei mase trebuie să fie blocate sau coborâte pe suporturi ori la sol
pentru a exclude deplasarea lor de sine stătător.[12]
Conectarea, pornirea şi lucrul unităţilor de transport, a maşinilor, utilajului şi a altor mijloace
de mecanizare trebuie să fie efectuate doar de persoana responsabilă de acestea şi care are
permis de conducere a mijlocului respectiv. Este interzis să se pună în funcţiune şi să se
lucreze cu maşini şi utilaje defecte. Pentru deservirea utilajelor de construcţii şi a maşinilor de
ridicat se vor admite doar lucrători ce au trecut de 18 ani, calificaţi profesional pentru utilajul
respectiv şi care cunosc perfect cerinţele de securitate pentru exploatarea şi deservirea
acestora. .[12]
Părţile proeminente ale elementelor în mişcare: arborii, transmisiile prin curele, lanţuri, roţi
dinţate sau de fricţiune, manşoanele, scripeţii de ghidare, rolele etc., cât şi toate piesele în
mişcare ale utilajelor şi maşinilor situate până la înălţimea de 2,5 m de la nivelul de circulaţie
a muncitorilor, trebuie prevăzute cu apărători executate şi montate în aşa fel, încât să nu
permită introducerea degetelor în zonele periculoase. Apărătorile trebuie să aibă sisteme de
blocare, care să nu permită deschiderea sau demontarea lor în timpul funcţionării utilajului. .
[12]
Utilajele a căror pornire, funcţionare sau deplasare pot fi periculoase pentru cei din jur,
trebuie prevăzute cu semnalizare acustică sau luminoasă. Zonele periculoase ale utilajelor
trebuie îngrădite, iar pe utilaje sau în zona periculoasă trebuie afişate panouri vizibile de
avertizare.
Nu se admite lăsarea fără supraveghere a maşinilor şi utilajelor cu motorul în funcţiune.
Înainte de a părăsi utilajul, trebuie puse toate comenzile în poziţia zero, se cuplează toate
frânele, se întrerupe curentul electric, se închid robinetele şi se asigură utilajul împotriva
oricărei posibilităţi de răsturnare, alunecare sau pornire accidentală în timpul repausului. .[12]
La exploatarea maşinilor, utilajului etc. în condiţii stabilite de documentaţia de exploatare,
nivelurile zgomotului, vibraţiei, concentraţiile de praf şi gaze la locul de muncă al
mecanicului, precum şi în zona de lucru nu trebuie să depăşească valorile normative, iar
iluminarea nu trebuie să fie mai joasă de valorile admisibile stabilite de normele în vigoare.
Montarea şi demontarea maşinilor, mecanismelor, utilajelor etc. trebuie efectuată în
conformitate cu instrucţiunile uzinelor producătoare sub conducerea persoanei responsabile de
starea perfect funcţională a maşinilor sau a persoanei căreia i se supun montorii.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Zona de montare trebuie să fie îngrădită şi marcată cu semne de securitate şi inscripţii

avertizoare. Se interzic lucrările de montare (demontare) a maşinilor instalate în exterior pe
timp de ceaţă, polei, ninsoare, furtună, temperatura aerului mai joasă şi/sau viteza vântului
mai mare decât cele indicate în paşaportul maşinii. [12]
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor

Noţiuni generale privind activitatea de combatere a incendiilor
Profilaxia incendiilor este un complex de măsuri tehnico-inginereşti şi organizatorice,
îndreptate spre asigurarea protecţiei împotriva incendiilor a obiectivelor din gospodăria
naţională.
Scopul activităţii de profilaxie a incendiilor este menţinerea unui nivel înalt de securitate
împotriva incendiilor în oraşe, localităţi, locuri de concentrare a bunurilor materiale şi la alte
obiective din gospodăria naţională prin stabilirea unui regim exemplar de pază împotriva
incendiilor.
Problemele principale ale activităţii de profilaxie sunt: elaborarea şi realizarea măsurilor
orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spaţiu a posibilelor
incendii şi crearea condiţiilor favorabile de evacuare a oamenilor şi a bunurilor materiale în
caz de incendiu; asigurarea condiţiilor de descoperire la timp a incendiului apărut, anunţării
rapide a serviciului de combatere a incendiilor şi lichidării cu succes a incendiului. [12]
Activitatea de profilaxie a incendiilor include:
controlul periodic al stării securităţii împotriva incendiilor a obiectivului în ansamblu şi a unor
sectoare separate, precum şi asigurarea controlului asupra executării la timp a măsurilor
propuse;
efectuarea reviziilor tehnice împotriva incendiilor ale obiectivelor de către reprezentanţii
organelor Supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor (S.S.M.C.I.) cu înmânarea
dispoziţiilor privind neajunsurile depistate şi stabilirea unui control efectiv asupra executării
acestor dispoziţii;
controlul permanent asupra executării lucrărilor cu pericol de incendiu, respectării regulilor de
securitate contra incendiilor pe şantierele de construcţie, la reconstruirea şi reutilarea secţiilor,
instalaţiilor, atelierelor, depozitelor şi altor încăperi;
efectuarea instructajelor-discuţii şi instruirii speciale a angajaţilor întreprinderii privind
problemele securităţii împotriva incendiilor (acelaşi lucru se referă şi la muncitorii temporar
sosiţi de la alte întreprinderi) şi alte măsuri de propagandă şi agitaţie cu privire la combaterea
incendiilor;
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

controlul stării de funcţionare şi întreţinerii corecte a mijloacelor automate staţionare şi

primare de stingere a incendiilor, a sistemelor de alimentare cu apă şi informare despre
incendiu;
pregătirea personalului formaţiunilor benevole de pompieri (F.B.P.) şi altor formaţiuni pentru
efectuarea lucrului profilactic şi stingerea incendiilor şi a focarelor de incendiu;
instalarea în secţii, ateliere, depozite etc. a sistemelor automate de protecţie contra incendiilor.
Lucrul de profilaxie a incendiilor la întreprinderi îl efectuează organele S.S.M.C.I., personalul
unităţilor de combatere a incendiilor, comisiile tehnice de combatere a incendiilor, F.B.P.,
societăţile benevole de combatere a incendiilor, serviciile de tehnica securităţii, precum şi
inspectorii netitulari de la organele autoadministrării locale.
Metoda de bază a activităţii de profilaxie a incendiilor – lichidarea imediată a neajunsurilor
depistate, iar dacă acest lucru este imposibil – în termenul cel mai scurt. [12]
5.6 Măsuri privind protecția mediului ambiant

Protecţia şi folosirea raţională a resurselor de apă în construcţii
În construcţii apa este folosită în scopuri diferite. Ea se consumă pentru pregătirea betoanelor
şi mortarelor, umezireasuprafeţei betonului proaspăt în stare de întărire, pregătirea
suprafeţelor, spălare, lipire, vopsire, văruire etc.Cantităţi enorme de apă consumă uzinele de
confecţionare a articolelor din beton armat, de cărămidă, ciment, articole ceramice etc.
Multe procese şi lucrări, de asemenea, necesită cantităţi considerabile de apă. Apa se consumă
pentru probări hidraulice a conductelor, unor sisteme şi instalaţii, pentru alimentarea cu
căldură, în scopuri sociale pentru angajaţii din domeniul construcţiilor.
Pentru folosirea raţională a apei în construcţii şi industria materialelor de construcţie este
necesar de a separa apa utilizată în apă tehnică şi apă potabil-menajeră. Procesele tehnologice
şi instalaţiile care necesită cantităţi mari de apă, trebuie să fie trecute la alimentarea cu apă în
ciclu închis sau repetat, iar cele ce sunt răcite cu apă - să fie răcite cu aer. [13]
Pe şantierele de construcţie şi la întreprinderile industriei construcţiilor se vor lua măsuri de
micşorare a volumului de apă consumată, poluarea ei şi prevenirea cazurilor de poluare a
bazinelor acvatice cu ape neepurate, deşeuri de construcţie, uleiuri, motorină şi alte substanţe
şi materiale poluante. Apele reziduale tehnologice şi gospodăreşti-comunale ale industriei de
construcţii vor fi deversate în sistemul de canalizare sau în instalaţiile de purificare
vremelnice sau permanente.
Lucrările de construcţii-montaj exercită o influenţă mare asupra stării mediului aerian. Acesta
este poluat puternic în procesul de pregătire a betonului asfaltic, la arderea deşeurilor, la
folosirea focului deschis pentru pregătirea materialelor de izolaţie şi dezgheţarea solului,
încălzirea motoarelor cu ardere internă etc. Cu cantităţi considerabile de impurităţi sub formă
de gaze şi aerosoluri. Pentru a exclude poluarea, la efectuarea acestor lucrări şi procese
trebuie: folosirea mai pe larg a încălzirii electrice a materialelor prin inducţie; folosirea
încălzitoarelor electrice, folosirea instalaţiilor econome cu ardere completă a combustibilului.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Una din direcţiile principale a măsurilor de protecţie a naturii este prevenirea poluării
mediului la exploatarea maşinilor de construcţie şi a unităţilor de transport. Acest scop poate
fi atins pe următoarele căi:
micşorarea concentraţiei substanţelor toxice în gazele de eşapament a maşinilor de construcţie
prin reglarea minuţioasă a sistemului de alimentare cu combustibil, a motoarelor cu ardere
internă;
curăţarea degajărilor din ţevile de eşapament prin instalarea neutralizatoarelor catalitice;
excluderea completă a degajărilor toxice în atmosferă prin trecerea maşinilor de construcţie la
acţionarea electrică, gaz natural sau alţi combustibili ecologic curaţi.
Cei mai activi poluanţi atmosferici în activitatea de construcţii sunt: substanţele liante
neorganice (cimentul, varul, ipsolul); articolele ceramice şi alte materiale artificiale de zidărie,
precum şi articolele din sticlă şi alte materiale topite; materialele hidroizolatoare şi pentru
învelitoare pe bază de bitum şi gudron. [13]
La producerea materialelor de construcţie atmosfera este poluată cu diferite substanţe în
suspensie ce conţin oxizi de aluminiu, siliciu, calciu, magneziu, fier, cărbune, ghips, azbest
etc.
Expertiza ecologică a proiectelor (E.E.P.) prezintă prin sine activitatea reglată de normele în
vigoare a subdiviziunilor de experţi din cadrul organelor controlului de stat sau a comisiilor şi
grupelor de experţi special create pentru analiza, controlul şi aprecierea tuturor tipurilor de
documentaţie (prealabilă planului, planificatoare-de proiect, de devis), la corespunderea
acestor reguli şi cerinţe de protecţie a mediului înconjurător şi de folosire raţională a
resurselor naturale în scopul prevenirii posibilelor influenţe negative a obiectivelor proiectate
asupra mediului ambiant şi asigurarea stării lui favorabile. [13]
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

Bibliografie
1. Le Corbusier, Vers une architecture, p.165, Paris, Flammar-ion, 1995.

2. www.osce.org/ro/mission-to-moldova/334076?download=true [accesat
10.02.2018]
3. https://dexonline.ro/definitie/hotel [accesat 10.02.2018].
4. Neufert, Manualul Arhitectului, ediția 37, p. 478.
5. https://dexonline.ro/definitie/Restaurant [accesat 10.02.2018].
6. Umberto Eco, Come si fa una tesi di laurea, 1977.
7. https://sanatatea.com/pub/mediu/1606-cerintele-igienice-fata-de-iluminatul-
natural-allocuintei.html [accesat 18.05.2018].
8. СНиП II – 4 – 79” , Iluminarea naturală şi artificială.
9. Usturoi L., Vascan G., Economia întreprinderii, Chișinău 2006.
10. SNC 5. Prezentarea rapoartelor financiare.
11. NCM L.01.07-2005. Regulament privind fundamentarea proiectelor
investiționale în construcții. Ediție oficială, Chișinău, 2005.
12. Efim Olaru, Securitatea și sănătatea în muncă, Chișinău 2012.
13. Efim Olaru, Protecția mediului ambiant, Chișinău 2000.
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

PARTEA GRAFICĂ A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2

PARTEA APLICATIVĂ A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

Coala
UTM. 581.1 010. ME 2


Limbă

Varianta2capitolul II

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Varianta2capitolul II

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

SMART Parc Industrial,

Student: st. gr. ARH – 133 Ungureanu

Conducător: lector universitar Iachimov

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

SMART -Parc Industrial,

Student: Ungureanu Daniela

Conducător: Iachimov Natalia

Consultanţi: Liunenco Iurie

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

1. Tema proiectului de licenţă

confirmată prin decizia nr. Aprobată la consiliul FUA 2019

lec. univ. Fizica _________ _________

dr. conf. univ.

lec. univ. _________ _________

7. Data înmânării sarcinii 13 februarie 2019

Sarcina a fost luată pentru a fi executată pe data de 13 februarie 2019

Student : studentul(a) gr. ARH-133 Ungureanu Daniela

Conducător: lector universitar DA, UTM Iachimov Natalia

SARCINA PENTRU PROIECTUL DE LICENŢĂ

la tema: SMART Parc Industrial, or. Anenii Noi, satul Chetrosu

Student: studentul(a) gr. ARH-133 Ungureanu Daniela

 Formarea potenţialului de cadre calificate;

Cerințe către locația-urbană :

 Gaze naturale (34,22%)

Cerinte catre compozitia spatial-volumetrica

1. Clădiriea trebuie să corespundă destinaţiei sale funcţionale, condiţiilor climaterice şi

Zona administrativa/ divertisment socio-cultural

Cerinţe faţă de sistemul constructiv şi materialele de construcţie

4. De amplasat ”SMART-Parcul Industrial” în conformitate cu orientarea după părţile lumii şi

Conducător: Iachimov Natalia

Subsemnata Ungureanu Daniela declar pe proprie răspundere că lucrarea de faţă este

În respectivul compartiment sunt prezentate principalele idei, rezultate şi concluzii expuse în

1.1.1 Facilități în proiectarea unui SMART Parc Industrial

1.1.2 Obiective esențiale/ probleme de bază........................................................................................5

1.1.3 Actualitatea temei și relevanța acesteia pentru domeniul arhitecturii ........................................6

1.1.4 Tehnologii implicate /Industria 4.0/ Sustenabilittea și diversitatea în proiectare ......................7

1.2 Studiu urbanistic.

1.2.1 Studiul proiectelor existente în oraș .......................................................................................7-8

1.2.2 Schema de zonare funcțională a teritoriului, destinația clădirilor din apropiere........................9

1.2.3 Schema transportului și acceselor pietonale.............................................................................10

1.2.4 Schema spații verzi și acvatice +organizarea circulației transportului public..........................11

1.2.5 Ridicare topografică..................................................................................................................13

1.2.6 Foto-fixarea sitului existent…………………….................................................................15-17

1.2.7 Experiența națională și cea mondială de proiectare la tema respectivă ..............................18-24

Capitolul 2. Construcția clădirilor

2.1 Noțiuni generale.....................................................................................................................26-28

2.2 Sistem constructiv propus............................................................................................................28

Capitolul 3. Fizica construcțiilor

3.1 Iluminarea naturală.................................................................................................................30-31

3.2 Calculul prealabil a suprafețelor golurilor de lumină............................................................31-33

3.3 Calculul coeficientului de iluminare naturală.........................................................................35-40

UTM. 581.1 010. ME

4.1 Aspectele teoretice ale eficienței proiectului investițional......................................................42-46

4.2 Calculul-argumentare a cheltuielilor investiționale..................................................................46-47

4.3 Calculul-argumentare a fluxurilor nete de numerar viitoare...................................................47-48

4.4 Evaluarea eficienței economice a proiectului investițional......................................................48-49

Capitolul 5. Securitatea activității vitale

5.2 Analiza condițiilor de muncă....................................................................................................51-53

lec. univ. Fizica _ _

lec. univ. _ _