Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Chişinău - 2019
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al RM
Universitatea Tehnică a Moldovei
Admis la susţinere
şef Departament Arhitectura, dr.arh.,
conf.univ. AureliaCarpov:
2019
Ivanov Valeriu
Stratila Alina /
Novicova Liudmila
Capra Galina
Chişinău – 2019
Universitatea Tehnică a Moldovei
Admis la susţinere
şef Departament Arhitectura,
dr.arh., conf.univ.,
Aurelia Carpov:
2019
CAIET de SARCINI
pentru proiectul de licență a studentei
Ungureanu Daniela
Aprob:
Şef Departament Arhitectura
dr.arh., conf.univ.
Aurelia Carpov
11 februarie 2019
PLAN CALENDARISTIC
pentru elaborarea proiectului de licență
la tema: SMART Parc Industrial, or. Anenii Noi, satul Chetrosu
Nr. Termenul de
Denumirea etapelor de proiectare Nota
crt. realizare a etapelor
1. Etapa I 30 %
Practica de documentare - Date generale despre 11-19.02.2019
desfăşurarea proiectului de licenţă și elaborarea 25.02.-03.03.2019
conceptului proiectului:
Caiet de sarcini și Plan calendaristic;
Sarcina de proiectare pentru elaborarea
proiectului de licență (cu semnatura cond-lui);
Schema zonării funcționale a teritoriului;
Compoziția spațial-volumetrică;
Prezentarea scenariului de organizare şi
funcţionare a edificiului / complexului.
Evaluare: ora 10.00, 9-208 04.03.2019
2. Etapa II
Elaborarea proiectului în detaliu: 70 %
05.03.-17.04.2019
Demers urbanistic, arhitectural, constructiv
(Desene tehnice, 3D - în scara prezentării).;
Compoziția părții grafice (Sc 1:10).
Elaborarea capitolelor memoriului explicativ.
Evaluare: ora 13.00, 9-208 18.04.2019
3. Etapa III 90 %
Elaborarea prezentării proiectului de licență:
19.04.-21.05.2019
Părtea grafică (în culori cu anturaj);
Macheta (în culori cu anturaj);
Memoriu explicativ (cu semnături).
Susţinerea preliminară a proiectelor de licenţă:
22-24.05.19
(Grafica - format micşorat; Memoriu explicativ;
Foto macheta) ora 9.00, 9-220
4. Etapa IV 25.05-03.06.2019 100%
Obținerea avizului Controlului normativ. Coperta-
rea memoriului explicativ. Imprimarea proiectului.
Susţinerea finală a proiectului de licenţă 04-08.06.2019
Ungureanu
studentul(a) gr. ARH-133
Student: Daniela
11 februarie 2019
Cerinte generale:
1. Proiectarea unui SMART- Industrial Parc amplasat într-o zonă geografică delimiata de 50
ha, care cuprinde parcele divizate, intreprinderi cu caracter industrial ,clădiri de producere si
depozitare, fabrici , care vor fi gestionate de o singura autoritate competenta.
2. SMART – Industrial parc poate fi creat atât de entităţi publice, organe centrale sau autorităţi
administrative locale, cât şi de agenţi economici private, societăţi comerciale sau
întreprinderi de stat.
3. Delimitarea si concretizarea încaperilor de baza , proiectate corespunzator tuturor
normativelor si conditiilor necesare , cu scopul de a servi ca loc de munca eficient pentru
personal.
4. Potrivit prevederilor legale în vigoare în Republica Moldova, şi anume a Legii nr. 182 din
15.07.2010, privind parcurile industriale, parcul industrial este definit ca teritoriu delimitat
ce dispune de infrastructură tehnică şi de producţie, în care se desfăşoară activităţi
economice, preponderent producţie industrială, prestare de servicii, valorificare a
cercetărilor ştiinţifice şi/sau dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice în
vederea valorificării potenţialului uman şi material al unei regiuni.
5. În acesta ordine de idei, Legea nr. 182 defineşte infrastructura tehnică şi de producere, în
calitatea sa obligatorie la crearea parcului industrial, ca “clădiri şi instalaţii, sisteme de
alimentare cu energie electrică, reţele de telecomunicaţii, reţele de alimentare cu gaze şi apă,
reţele de canalizare, inclusiv pluvială, căi de transport, iluminatul public etc.”. Formal este
suficient, ca terenul destinat parcului industrial, să aibă cel puţin o conexiune de
infrastructură, cum ar fi de exemplu iluminatul public, pentru a constitui obiect al creării
unui parc industrial.
6. Cadrul normativ de reglementare a parcurilor industriale în Republica Moldova a cunoscut
două etape de dezvoltare, şi anume:
Adoptarea Legii nr. 164 din 13.07.2007 „Cu privire la parcurile industriale” şi
Adoptarea Legii noi „Cu privire la parcurile industriale” Nr. 182, din 15.07.2010 şi
abrogarea legii anterioare nr. 164 din 13.07.2007 „Cu privire la parcurile industriale”.
Obiective strategice:
SMART-Industrial Parc va fi construit in regiunea de Sud al R.M. in Anenii Noi, satul Chestrosu.
Regiunea de Dezvoltare Sud dispune de o reţea dezvoltată, extinsă şi diversificată de drumuri şi căi
de acces intra şi interegionale. Infrastructura drumurilor RDS joacă un rol important în contextul
perspectivelor de dezvoltare şi asigurării accesului Republicii Moldova spre ţările din bazinul Mării
Negre. Lungimea totală a drumurilor publice în RDS constituie 22,3% din lungimea totală pe ţară.
Dintre acestea 23,8% sunt drumuri naţionale cu îmbrăcăminte rigidă şi 21,5% drumuri locale dintre
care 20% sunt cu îmbrăcămintea rigidă. În regiune există artere rutiere, care fac legătura între toate
centrele urbane.
Ponderea fondului locativ conectat la:
Regiunea are 7 puncte de control şi de trecere a frontierei: vămi rutiere – Giurgiuleşti, Cahul,
Cantemir, Basarabeasca, Săiţi (Căuşeni), Palanca (Ştefan Vodă) şi Tudora (Ştefan Vodă).
Suprafaţa totală a raionului este de 116,3 mii ha, inclusiv terenuri agricole 93,7 mii ha sau 80% din
totalul pe raion. Terenurile arabile le revine 70,6 mii ha, vii – 5,2 mii ha, livezi – 4,3 mii ha. Reţeaua
hidrologică prezintă ape curgătoare ale râurilor Botna şi Nistru.
Retelele de infrastructura:
Linia de aprovizionare cu energie electrică se află la o distanţă de 300 metri de la hotarul parcului
industrial, cu posibilitatea majorării puterii stabilite după necesitate.
Sistemul de canalizare se află la o distanţă de 500 metri de la hotarul parcului industrial.
Reţeaua de aprovizionare cu apă potabilă se află la o distanţă de 300 metri de la hotarul parcului
industrial.
Parcul industrial are acces direct la drumul central, însă pentru a evita transportarea de mărfuri şi
alte încărcături grele prin zona oraşului Anenii Noi se recomandă construcţia unui drum de ocolire
cu o lungime de 2580 metri de la hotarul parcului industrial.
Gazoduct branşament cu diametrul de 80-100 mm la o distanţă de 500 metri de la hotarul parcului
industrial.
Potrivit Urban Land Institute, locaţia ideală pentru un parc industrial va avea o suprafaţă de 20-40
ha. Terenul cu o astfel de suprafaţă are capacitatea localizării activităţilor economice la scară,
inclusiv prin dezvoltarea a unor etape ulterioare de extindere a parcului industrial. În plus, loturile
cu suprafețe mari duc la utilizarea mai eficientă a reţelelor de infrastructură, care însoţesc
dezvoltarea parcului industrial. Astfel SMART-Industrial Parc va avea o suprafata de 33 ha, iar
terenul are o inclinatie de cca 7%
Terenul parcului industrial Anenii Noi-Chetrosu conform unei analize preliminare este excesiv de
bine drenat şi, prin urmare, este bine potrivit absorbţiei şi evacuării a apelor pluviale.
6.
7.
8. 6
9.
10.
11.
Total 1072
Zona laboratoare
12. 9 Laborator produse minerale și îngrășăminte uscate - 50
13. Laborator produse chimice pentru protecția plantelor - 50
14. Laborator iepurarea deșeurilor - 50
15. Laborator colectarea apelor pluviale 2 30
16. Laborator de analize teste-ecologice 2 200
17. - 80
18. Laborator microbiologie 4 56
Total 516
Zona depozitare
19. 1 Sectie depozitare fructe uscate - 100
20. 2 Cămară depozitare legume marinate - 80
21. 4 Cămară depozitare deșeuri - 200
22. Cămară păstrarea materialelor de ambalaj - 150
23. Atelier pentru decorații și reclamă - 120
24. Atelier pentru reparații a utilajelor - 60
25. Magazii 3 90
26. Camere frigorifice 2 40
27. Camere de uscare 3 75
28. Debarcadere pentru primirea produselor neprelucrate 5 60
29. Sală comercială pentru vânzarea produselor finite - 230
30. Cabinet manager pe depozite - 45
31. Contabilă pe depozite - 30
32. Bufet personal - 20
33. Vestiar personal - 35
34. Dușuri 3 15
35. Paza - 21
36. Sală de primire și livrare a comenzilor - 120
37. Total
Suprafaţa încăperilor şi spaţiilor de comunicaţie (rampe, ascensoare, lifturi, scări, galerii, coridoare,
etc.) se vor calcula suplimentar în raport cu suprafaţa totală a încăperilor.
Zona de protecție sanitară pentru întreprinderi IV, V clase trebuie să fie cât mai verde amenajate
(nu mai puțin de 60 % din suprafață); pentru întreprinderi a II-a și clasa a III-a - nu mai puțin de 50
%; pentru întreprinderile de clasa I și a zonelor de mare lungime - nu mai puțin de 40 % din
teritoriul său.
Programul include:
Tipul de exploatare
Dimensiunea spatiilor
Nr de angajati departjati pe sexe
Planul de dispunere a masinilor
Incarcari din circulatie / incarcari individuale
Cerințe față de planul general
1. De elaborat planul general al terenului propus, prevăzând amenajarea teritoriului.
2. De organizat accesele pietonale şi pentru transport, evitând intersecţia fluxurilor și în
conformitate cu cerinţele antiincendiare.
3. De inclus în schema zonării funcţionale a terenului următoarele zone:
• aria construită;
• zona deservirii transportului:
- accese pentru deservire
- parcări pentru personal
- parcări și accese pentru vizitatori
• zona pietonală;
• zona amenajării si spaţiilor verzi terase
• spații verzi și acvatice
DECLARAŢIA STUDENTULUI
Semnătura autorului,_____________________
REZUMAT
Rezumatul se elaborează în limba română, de minim 300 şi maxim 500 de cuvinte. Rezumatul într-o
limbă de circulaţie internaţională (engleză sau franceză) va fi traducerea versiunii româneşti,
inclusiv titlul lucrării.
Sunt multe domeniile în care tehnologia ne ajută să găsim soluții pentru probleme de
mediu cu care ne confruntăm. Însă nu oferă răspunsul complet. Este nevoie de
schimbarea fundamentală a modului în care consumăm / producem bunuri și servicii.
Actualitatea creării Parcurilor Industriale în Republica Moldova rezidă din necesitatea de
dezvoltare industrială a economiei, care va contribui la optimizarea costurilor de producţie,
obţinerea producţiei calitative şi competitive pe pieţele de desfacere, etc., iar ca efect aferent se
impune accelerarea proceselor investiţionale în ţară.
Astfel, parcul industrial este un instrument eficient de creştere economică pe plan naţional, şi
regional prin impactul său la dezvoltarea producţiei orientate spre export şi dezvoltarea consumului
intern în ţară.
Politica industrială a Republicii Moldova este concentrată pe consolidarea şi încurajarea
factorilor care determină crearea unui sector industrial al economiei tehnologic avansat, eficient şi
competitiv, racordat la standardele europene, obiectiv care poate fi atins inclusiv prin crearea de
parcuri industriale.
În acest context, prin Hotărârea Guvernului nr.1149 din 5 octombrie 2006 a fost aprobată
“strategia de dezvoltare a industriei”, care cuprinde un şir de instrumente şi mecanisme pentru
aplicarea politicii industriale a ţării şi care vor determina o influenţă majoră în atingerea
obiectivului strategic al politicii industriale.
În acest sens, principalele instrumente sunt: formarea potenţialului de cadre calificate,
aprofundarea reformei structurale a sectorului industrial, dezvoltarea procesului de inovaţii şi
transfer de tehnologii, stimularea antreprenoriatului şi asigurarea concurenţei loiale, susţinerea
activităţii investiţionale, creşterea calităţii producţiei, perfecţionarea sistemului de standartizare şi
certificare a producţiei, promovarea exportului produselor industrial, optimizarea amplasării
regionale a industriei.
SUMMARY
There are many areas where technology helps us find solutions to the environmental problems we
face. But it does not provide the complete answer. We need to fundamentally change the way we
consume / produce goods and services.
The news of the creation of Industrial Parks in the Republic of Moldova stems from the need for
industrial development of the economy, which will contribute to the optimization of the production
costs, the obtaining of qualitative and competitive production on the markets, etc., and as a
consequence the acceleration of the investment processes in the country.
Thus, the industrial park is an efficient tool for national and regional economic growth through
its impact on the development of export-oriented production and the development of domestic
consumption in the country.
The industrial policy of the Republic of Moldova is focused on strengthening and encouraging
the factors leading to the creation of an advanced, efficient and competitive industrial sector of the
industrial economy, linked to the European standards, an objective that can be achieved also
through the creation of industrial parks.
In this context, Government Decision no.1149 of 5 October 2006 approved the "Industry
Development Strategy", which includes a number of instruments and mechanisms for the
implementation of the country's industrial policy and which will have a major influence on the
achievement of the strategic objective of industrial policy.
In this respect, the main instruments are: training the potential of qualified staff, deepening the
structural reform of the industrial sector, developing the process of innovation and technology
transfer, stimulating entrepreneurship and ensuring fair competition, supporting investment activity,
increasing production quality, improving the standardization system and production certification,
promoting the export of industrial products, optimizing the regional location of the industry.
Introducere......................................................................................................................................... 3
Capitolul 1. Arhitectura
1.1 Studiul problemelor actuale; argumentarea actualității temei de proiect.
4.5 Concluzie.......................................................................................................................................49
5.1 Introducere...............51
Concluzii ............................................................................................................................................. 62
Bibliografie ......................................................................................................................................... 63
Coala
Creşterea economică apare atunci când oamenii îşi pot atinge potenţialul maxim printr-o
activitate creativă şi productivă.
Planul de acțiune pentru consumul și producția sustenabilă și pentru o politică industrială
sustenabilă
vizează îmbunătățirea performanței globale a produselor de-a lungul ciclului lor de viață,
promovând și stimulând cererea de produse și tehnologii de producție mai bune.
Coala
Înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat a bunurilor, proprietate publică întreprinderii
administratoare pentru crearea şi dezvoltarea Parcului Industrial la decizia proprietarului
acestora conform “Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”.
Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2019 prevede ca obiectiv de bază:
Formarea unui sector industrial al economiei tehnologic avansat, scientointensiv, eficient şi
competitiv, racordat la standardele europene, inclusiv prin care se preconizează dezvoltarea
infrastructurii de producere şi sociale în regiuni pe principiile dezvoltării durabile.
În strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2019-2020, o
atenţie deosebită se acordă dezvoltării Parcurilor Industriale, ca un instrument ce oferă
posibilitate suplimentară investitorilor pentru efectuarea activităţii investiţionale în regiunile
РМ şi valorificarea potenţialului economic şi uman existent.
Sarcina de bază a statului în această direcţie, conform Strategiei nominalizate, constă în
atragerea în Parcurile Industriale a investitorilor, care vor corespunde unor criterii şi cerinţe
transparente, scopul scontat fiind lansarea/ extinderea activităţilor de producere şi prestare a
serviciilor cu orientare spre export, producere de mărfuri substituibile la import, utilizarea
tehnologiilor performante şi inovaţiilor, precum şi transferului de know-how.
Coala
Coala
Din data întrării în vigoarea a Legii 182/2010 cu privire la Parcurile Industriale până la data
de 31.12.2014 au fost lansate 9 proiecte pentru crearea și dezvoltarea Parcurilor Industriale,
precum:
Capitolul 2:
Construcția clădirilor
Coala
Infrastructura clădirii aflată sub cota zero, conține ca element principal structural – fundația,
care se execută sub nivelul terenului natural, vine în contact direct cu stratul bun de fundare al
terenului și îi transmite acestuia toate încărcările care acționează asupra construcției.
Suprastructura, sau elevația clădirii, este partea din clădire situată deasupra terenului, și
cuprinde elemente de rezstență înafara fundațiilor, precum și lucrările de finisaj și protecție ale
clădirilor.
Elemente de rezistență asigură rigiditatea, stabilitatea și durabilitatea clădirii și aceste
elemente cuprind: pereții, stîlpii, planșee, șarpanta, scări.
Pereții delimitează spațiul interior al clădirii de mediul înconjurător și împart construcția
interioară în încăperi. După funcția statică pereții pot fi:
Pereți portanți- preiau încărcările de la greutatea proprie, de a planșeu și de la acoperiș
Pereți autoportanți – preiau încărcările numai de la greutatea proprie și acoperiș
Pereți neportanți – preiau încărcarea de la greutatea proprie numai în limitele unui nivel
Pereți despărțitori – se reazemă pe planșeu.
Stâlpii constituie elemente verticale sau înclinate de rezistență care preiau încărcările de la
elemente de construcție orizontale sau înclinate și le transmit fundațiilor.
Coala
Planșeele sunt elemente orizontale sau înclinate, care separă între ele încăperile unei clădiri
pe înălțime sau închid clădirea la partea superioară, alcătuind acoperișul numit acoperiș-
terasă. Planșeele preiau încărcările utile și de la greutatea proprie.
Șarpanta constituie elementul de rezistență al acoperișului avînd rolul de a susține
învelitoarea clădirii.
Scările sunt elemente contructive opționale ce asigură circulația între diferite nivele precum
și în interior și exterior.
Materialele folosite sunt: beton armat monolit, structuri metalice, zidărie din cărămidă, sticlă.
Coala
Coala
3). Determinăm valoarea coeficientului iluminatului natural normat după formula 2.3:
mc= 0.5×0,9×0,95=0.43 % [3.2]
=
Coala
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2
Mod. Coala № document. Semnat. Data
[3.6]
[3.7]
Determinăm valoarea coeficientului Kr, conform tab.3
Kr = 1,2.
Determinăm suprafaţa totală a ferestrei So în baza datelor obţinute după formulă:
So en K ro
= Kcl ; [3.8]
Sp r
o 1
100
Kr
Desenul 3.1
Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru
punctul examinat A1, conform tab.30:
Kr
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2
Mod. Coala № document. Semnat. Data
Desenul 3.2
Kr
Coala
Kr
Coala
Kr
Coala
Coala
Coala
Capitolul 4:
Economia construcțiilor
Proiectul de investiţii reprezintă prin sine un plan sau program de alocare a capitalului
în scopul obţinerii veniturilor în viitor sau atingerii altor efecte utile.
În practica contemporană mondială cele mai răspândite proiecte de investiţii tipice sunt:
înnoirea utilajului învechit;
modernizarea utilajului (reutilarea tehnică a întreprinderii);
sporirea volumului producţiei fabricate sau extinderea pieţei serviciilor prestate;
extinderea întreprinderii în scopul însuşirii noilor produse; - proiecte de investiţii cu
destinaţia social-ecologică.
În noile condiţii ale economiei de piaţă proiectele de investiţii sunt orientate spre sporirea
gradului de competitivitate a producţiei pe piaţa mondială, dar nu spre sporirea volumului de
producţie.
O atenţie deosebită trebuie să fie acordată proiectelor investiţionale în construcţii
(P.I.C.) reale, legate de construcţia obiectivelor noi, modernizarea utilajului, reconstrucţia
clădirilor şi edificiilor existente etc.
Proiectul investiţional în construcţii reprezintă un document, care argumentează
oportunitatea economică şi posibilităţile financiare ale investirii capitalului în reproducerea
mijloacelor fixe.
Coala
Coala
Coala
Valoarea netă actualizată (Net Present Value, NPV) se numeşte valoarea actualizată a
sumelor de bani, care poate fi obţinută în viitor şi se calculează ca diferenţa dintre costul
actualizat al câştigului şi valoarea actualizată a cheltuielilor pentru realizarea, exploatarea şi
deservirea tehnică a proiectului în decursul termenului întreg de funcţionare a acestuia.
Cu alte cuvinte, NPV se determină ca diferenţa dintre valoarea actualizată a fluxului net
viitor al mijloacelor băneşti şi valoarea investiţiilor iniţiale:
NPV =∑NCFa -I ,
unde: NCFa – fluxul net de numerar actualizat (fluxul de disponibilitate actualizat);
I - investiţiile iniţiale.
Fluxul net de numerar actualizat (NCFa) reprezintă echivalentul financiar actualizat al sumelor
băneşti viitoare (aşteptate) şi se calculează cu formula:
t
NCF
∑
NCFa = (1+r)n ,
Coala
Cu cât este mai mare valoarea PI , cu atât proiectul este mai rentabil.
Nr. Zona Supraf., Volum, I.S., I.S.LCM, I.S.UT, Itotal, ILCM, mii IUT, mii
m.p. m3 lei/m3 lei/m3 lei/m3 mii lei lei lei
Coala
Valoarea estimativă a obiectului la etapa de încheiere poate fi stabilită ținând cont de doi
factori: amortizarea și scumpirea în timp a bunurilor imobilizate.
Valoarea de lichidare (VL) a obiectului peste 10 ani va constitui:
VL = Itot – (Nuz tot • n) (4.8)
VL = 3049246 - (102050 *10) = 2028746 mii lei.
Coala
Nr. Indicator 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani
1 VPB, 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800 4379800
mii lei
2 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95 1 1,05 1,1 1,15
Kneun
3 VBE, 3284850 3503840 3722830 3941820 4160810 4379800 4598790 4817780 5036770
mii lei
4 R, % 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3 16,3
5 PPI, mii 535430,6 571125,9 606821,3 642516,6 678212 713907,4 749602,8 785298,1 820933,5
lei
6 Tiv, mii 64251,6 68535,1 72818,5 77101,9 81385,4 85668,89 89952,33 94235,77 98519,22
lei
7 Pnet, mii 471178,9 502590,8 564002,7 565414,6 596826,6 628238,5 659650,4 691062,3 722474,3
lei
8 A, mii 102050 102050 102050 102050 102050 102050 102050 102050 102050
lei
9 VL, mii - - - - - - - - 2028746
lei
10 NCF, 573228,9 604640,8 636052,7 667464,6 69876,6 730288,5 761700,4 793112,3 2727623
mii lei
11 Kdisc, 0,909 0,826 0,751 0,683 0,621 0,564 0,513 0,467 0,424
r=10%
12 NCFa, 521065,1 499433,3 477675,6 455878,3 434002,4 411882,7 390752,3 370383,47 1156512
mii lei
NCF tot 4717585
Coala
Coala
Coala
Coala
- Genul curentului
- Tensiunea,V continuu continuu
- Frecvenţa, Hz 220/380 220/380
3.2. Mecanici
50 50
- Vibrații (SM GOST
12.1.012:2008,GOST
12.1.012- 90 )
Generale
locale Accelerația vibrațiilor 31,5HZ 0,63m/s, 116 DB
mecanismelor
50-100 80
3.3. Factori de risc termici (STAS
3-65 1,3
12.3.003-86)
3,0 Raza de 7 m
- Foc deschis,°C
300-500 Periculos
Coala
- vapori,
Clasa 4
-solvenți (tricloretilenă) 8h -CMA≤18,5mg/m3
Ciment Porland
3.5. Praf mg/m3 (HG nr. 324 din CMA≤10mg/m3
Lemn (esență tare)
30.05.2013 ) CMA≤5mg/m3
Ipsos și gips Calcar
CMA≤10mg/m3
CMA≤6mg/m3
Coala
Măsurile organizatorice:
eliminarea utilajului vibroacustic din procesele tehnologice sau înlocuirea acestuia cu
maşini şi utilaje mai performante din punct de vedere vibroacustic (zgomot şi vibraţie
reduse);
amplasarea utilajului vibroacustic în încăperi separate;
amplasarea secţiilor cu nivel vibroacustic sporit la distanţe mari de încăperile unde
acest fenomen lipseşte;
controlul automat şi dirijarea de la distanţă cu utilajul vibroacustic sau din cabine
efectiv izolate contra acestor noxe;
folosirea mijloacelor individuale de protecţie antizgomot şi antivibraţie;
stabilirea regimurilor raţionale de muncă şi odihnă pentru lucrătorii care deservesc
utilaj, maşini, mecanisme cu nivel vibroacustic sporit;
măsuri sanitaro-profilactice (masaje, văniţe calde etc.) pentru lucrătorii care
deservesc sau lucrează cu unelte vibroacustice.
Coala
Coala
Coala
UTM. 581.1 010. ME 2
Mod. Coala № document. Semnat. Data
Mijloacele de eşafodaj cu înălţimea până la 4 m sunt admise spre exploatare numai după
recepţia lor de către şeful de lucrări sau maistru cu consemnare în registrul de lucrări, iar cele
mai înalte de 4 m – după recepţia de către o comisie numită de conducătorul unităţii de
construcţiimontaj şi întocmirea procesului-verbal de recepţionare.
Unităţile economice sau persoanele fizice care exploatează maşini, utilaje şi instalaţii pentru
construcţii trebuie să asigure starea lor perfectă de funcţionare cu forţele proprii sau cu
concursul organizaţiilor specializate. Lista defectelor care interzic exploatarea mijloacelor de
mecanizare este stabilită de documentaţia uzinei producătoare a acestor mijloace.
În cazul reviziei sau reparaţiei toate părţile maşinilor sau unităţilor de transport ce se pot
deplasa sub acţiunea propriei mase trebuie să fie blocate sau coborâte pe suporturi ori la sol
pentru a exclude deplasarea lor de sine stătător.[12]
Conectarea, pornirea şi lucrul unităţilor de transport, a maşinilor, utilajului şi a altor mijloace
de mecanizare trebuie să fie efectuate doar de persoana responsabilă de acestea şi care are
permis de conducere a mijlocului respectiv. Este interzis să se pună în funcţiune şi să se
lucreze cu maşini şi utilaje defecte. Pentru deservirea utilajelor de construcţii şi a maşinilor de
ridicat se vor admite doar lucrători ce au trecut de 18 ani, calificaţi profesional pentru utilajul
respectiv şi care cunosc perfect cerinţele de securitate pentru exploatarea şi deservirea
acestora. .[12]
Părţile proeminente ale elementelor în mişcare: arborii, transmisiile prin curele, lanţuri, roţi
dinţate sau de fricţiune, manşoanele, scripeţii de ghidare, rolele etc., cât şi toate piesele în
mişcare ale utilajelor şi maşinilor situate până la înălţimea de 2,5 m de la nivelul de circulaţie
a muncitorilor, trebuie prevăzute cu apărători executate şi montate în aşa fel, încât să nu
permită introducerea degetelor în zonele periculoase. Apărătorile trebuie să aibă sisteme de
blocare, care să nu permită deschiderea sau demontarea lor în timpul funcţionării utilajului. .
[12]
Utilajele a căror pornire, funcţionare sau deplasare pot fi periculoase pentru cei din jur,
trebuie prevăzute cu semnalizare acustică sau luminoasă. Zonele periculoase ale utilajelor
trebuie îngrădite, iar pe utilaje sau în zona periculoasă trebuie afişate panouri vizibile de
avertizare.
Nu se admite lăsarea fără supraveghere a maşinilor şi utilajelor cu motorul în funcţiune.
Înainte de a părăsi utilajul, trebuie puse toate comenzile în poziţia zero, se cuplează toate
frânele, se întrerupe curentul electric, se închid robinetele şi se asigură utilajul împotriva
oricărei posibilităţi de răsturnare, alunecare sau pornire accidentală în timpul repausului. .[12]
La exploatarea maşinilor, utilajului etc. în condiţii stabilite de documentaţia de exploatare,
nivelurile zgomotului, vibraţiei, concentraţiile de praf şi gaze la locul de muncă al
mecanicului, precum şi în zona de lucru nu trebuie să depăşească valorile normative, iar
iluminarea nu trebuie să fie mai joasă de valorile admisibile stabilite de normele în vigoare.
Montarea şi demontarea maşinilor, mecanismelor, utilajelor etc. trebuie efectuată în
conformitate cu instrucţiunile uzinelor producătoare sub conducerea persoanei responsabile de
starea perfect funcţională a maşinilor sau a persoanei căreia i se supun montorii.
Coala
Coala
Una din direcţiile principale a măsurilor de protecţie a naturii este prevenirea poluării
mediului la exploatarea maşinilor de construcţie şi a unităţilor de transport. Acest scop poate
fi atins pe următoarele căi:
micşorarea concentraţiei substanţelor toxice în gazele de eşapament a maşinilor de construcţie
prin reglarea minuţioasă a sistemului de alimentare cu combustibil, a motoarelor cu ardere
internă;
curăţarea degajărilor din ţevile de eşapament prin instalarea neutralizatoarelor catalitice;
excluderea completă a degajărilor toxice în atmosferă prin trecerea maşinilor de construcţie la
acţionarea electrică, gaz natural sau alţi combustibili ecologic curaţi.
Cei mai activi poluanţi atmosferici în activitatea de construcţii sunt: substanţele liante
neorganice (cimentul, varul, ipsolul); articolele ceramice şi alte materiale artificiale de zidărie,
precum şi articolele din sticlă şi alte materiale topite; materialele hidroizolatoare şi pentru
învelitoare pe bază de bitum şi gudron. [13]
La producerea materialelor de construcţie atmosfera este poluată cu diferite substanţe în
suspensie ce conţin oxizi de aluminiu, siliciu, calciu, magneziu, fier, cărbune, ghips, azbest
etc.
Expertiza ecologică a proiectelor (E.E.P.) prezintă prin sine activitatea reglată de normele în
vigoare a subdiviziunilor de experţi din cadrul organelor controlului de stat sau a comisiilor şi
grupelor de experţi special create pentru analiza, controlul şi aprecierea tuturor tipurilor de
documentaţie (prealabilă planului, planificatoare-de proiect, de devis), la corespunderea
acestor reguli şi cerinţe de protecţie a mediului înconjurător şi de folosire raţională a
resurselor naturale în scopul prevenirii posibilelor influenţe negative a obiectivelor proiectate
asupra mediului ambiant şi asigurarea stării lui favorabile. [13]
Coala
Bibliografie