Sistemul medical din Focsani

Diaconu Irina
Dumitrache Dora
Gaure Ana
Monac Robert
Popa Mihai

Plan
-Istoria sistemului medical din Focsani.
-Institutii representative.
● Spitalul Sf Pantelimon
● Spitalul Militar
● Cabinete medicale
● Casa de asigurari de sanatate
-Serviciul judetean de ambulanta..
-Problemele sistemului actual.
-Concluzii
 Istoria sistemului medical
Dumitrache Dora

Orașul Focșani, ca reședință de județ inca din secolele trecute, a avut întotdeauna unități sanitare și
medici pregătiți să îngrijească bolnavii comunității. În perioada dintre Unire și câștigarea
independenței, mai exact în anul 1867, a fost construit primul spital, care a purtat denumirea de
„Spitalul județean și comunal”. De-a lungul timpului, clădirile spitalului s-au tot mutat, în 1895
clădirea spitalului construit avea 1152 metri pătrați, 72 de încăperi în care intrau corpul principal,
magaziile și anexele. Clădirea avea 6 pavilioane: principal, contagioși, locuința personalului,
dependințe, morga și cel rezervat portarului. Aceste pavilioane aveau 33 de camere pentru bolnavi,
6 camere pentru personal și 33 dependințe generale. Arhiva acestui spital a fost distrusă complet în
timpul Primului Război Mondial și la mutarea în noua clădire. Arhivele au păstrat, totuși, numele
unor medici care au contribuit la buna desfășurare a actului medical de-a lungul vremii și printre
aceștia amintim:
● Până în 1910: dr.Nicolau, dr.Popovici, dr.Cugler, dr.Stamatin, dr.Gherorghiu
● După 1910: dr.Donescu, dr.Câmpeanu, dr.Atanasiu, dr.Codreanu, dr.Murgu, dr.Bordeianu,
dr.Martz, dr.Macri, dr.Misir, .dr.Scheim
Odată cu trecerea anilor populația a crescut, fapt ce a dus la solicitarea din ce în ce mai deasă a
cadrelor medicale și a spitalului. În perioada comunistă a fost atins un număr de aproximativ 40.000
de internări pe an, număr ce era peste capacitatea clădirii și a bugetului alocat spitalului în acea
perioadă. În 1972, spitalul s-a mutat în clădirea actuală de pe strada Cuza Vodă și a fost dotat cu
aparatură modernă, au fost înființate secții noi și a fost mărită capacitatea internărilor. În locul pe
care este spitalul in momentul actual a existat un Spital Militar , iar mai apoi Spitalul de Ochi si
Otorinolaringologie.
 Spitalul Militar de Urgență Focșani
Popa Mihai

Spitalul Militar de Urgenta Dr. Alexandru Popescu Focsani acordă servicii de spitalizare
continuă, servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice în
următoarele specialităţi: anestezie şi terapie intensivă, medicină internă, pediatrie, chirurgie
generală, obstetrică-ginecologie, medicină de laborator, radiologie – imagistică medicală.
Continuitatea asistenţei medicale
este asigurată in Spitalul Militar
de Urgenta Dr. Alexandru
Popescu Focsani de catre medici
de specialitate, în una dintre
specialităţile: medicină internă,
pediatrie, chirurgie generală,
obstetrică-ginecologie si prin
două linii de gardă, organizate
astfel: linie de gardă pentru
specialităţile medicale si linie de
gardă pentru specialităţile
chirurgicale. Spitalul Militar
de Urgenta Dr. Alexandru
Popescu Focsani are in dotare
următoarele echipamente şi
aparate medicale: aparat de
radiologie convenţională, ecograf, instrumentele şi echipamentele necesare pentru efectuarea
analizelor medicale de hematologie şi biochimie.
Proporţia bolnavilor externaţi din Spitalul Militar de Urgenta Dr. Alexandru Popescu
Focsani care se reinternează, pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 48 de ore de la
externare, este sub 1,5%.
Proporţia bolnavilor transferaţi din Spitalul Militar de Urgenta Dr. Alexandru Popescu Focsani într-
un alt spital, pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 72 de ore de la internare este mai
mica de 0,05%.
Conform Ministerului Sanatatii, Spitalul Militar de Urgenta Dr. Alexandru Popescu Focsani este
incadrat la clasificarea IV conform ordinului ministrului sanatatii nr. 323/2011, modificat de ordinul
nr. 441/2015.
SPECIALITATI MEDICALE – SPITALUL MILITAR DE URGENTA DR. ALEXANDRU
POPESCU FOCSANI
Interne, Cardiologie, Neurologie, Psihiatrie, ORL, Oftalmologie, Chirurgie generala, Urologie,
Ortopedie si traumatologie, Dermato-venerice, Anestezie Terapie Intensiva.
 Casa de Asigurari de Sanatate Vrancea
Diaconu Irina
Până la apariția Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul de ocrotire a sănătății a
fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătății prin cele 41 de direcții sanitare
județene și direcția sanitară a municipiului București, constituit dintr-o rețea de spitale, policlinici,
dispensare și alte unități sanitare. În plus, existau și un număr de spitale, institute și centre naționale
de înaltă specializare direct subordonate
Ministerului Sănătății, precum și rețele
medicale paralele, în subordinea Ministerului
Transporturilor, Ministerului Apărării
Naționale, Ministerului de Interne, Ministerului
Muncii și Protecției Sociale și Serviciului
Român de Informații, care furnizau servicii
medicale și răspundeau de ocrotirea sănătății
pentru o anumită categorie de populație.
Începutul reformei sanitare a presupus
reorganizarea serviciilor de sănătate și a
sistemului de finanțare a serviciilor de sănătate.
Principiile de organizare ale sistemului sanitar s-au îmbunătățit simțitor prin acces gratuit la
serviciile medicale, asistența medicală cu plată, acoperire națională, transferul responsabilităților –
Direcțiile Sanitare Județene, Colegiul Medicilor din România, alegerea liberă a medicului, apariția
noțiunii de «medic de familie» și apariția sectorului privat.
Casa de Asigurări de Sănătate Vrancea este instituţie publică, de interes local, cu personalitate
juridică, fără scop lucrativ, cu buget propriu, în subordinea Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate si care are ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionarii unitare şi coordonate a
sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local. Casa de Asigurări de Sănătate Vrancea are
sediul în localitatea Focsani, str. Cuza Vodă nr.52 bis şi funcţionează în baza prevederilor
Legii.nr.95 / 2006 privind reforma in domeniul sănătăţii, cu modificările ulterioare.

CAS are misiunea de a realiza un sistem de asigurări sociale de sănătate modern și eficient, pus
permanent în slujba interesului public și a asiguratului, care are rolul de a îmbunătăți starea de
sănătate a populației.
CAS funcționează pe baza Statutului propriu și are următoarele obligații:
• să asigure logistica funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de
sănătate;
• să urmărească colectarea și folosirea cu eficiență a fondului;
• să folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea şi susținerea
intereselor asiguraților pe care îi reprezintă;
• să acopere nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.
Ce inseamna sa fii asigurat?
Până la împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii sunt asiguraţi de drept, fără plata contribuţiei.Pe
principiul solidarităţii, ei beneficiază de contribuţia achitată de părinţii lor. După împlinirea vârstei
de 18 ani, statutul de asigurat de drept se menţine doar dacă tânărul urmează în continuare o formă
de învăţământ.
După împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii care nu mai frecventează o formă de învăţământ, sunt
incluşi de CJAS într-o categorie specială: aceea a persoanelor care se asigură pentru sănătate în
baza salariului minim brut pe economie.Este o contribuţie pe care aceste persoane o achită la
Finanţe în baza unei declaraţii prin care se angajează să plătească lunar o sumă reprezentând 5,5%
din salariul minim pe economie. Când statutul acestor persoane se schimbă, trebuie din nou
anunţate Finanţele în vederea sistării contribuţiei achitate până atunci.
O a treia categorie este a persoanelor care nu fac parte din primele două categorii: adică nu sunt
asiguraţi ca elevi sau studenţi şi nici nu plătesc asigurări de sănătate în baza salariului minim brut pe
economie. In caz de boală, aceste persoane beneficiază de pachetul minimal care asigură doar
urgenţele.

Problemele sistemului actual

Gaure Ana Maria

Sistemul de sănătate românesc este caracterizat de deficiențe la numeroase capitole, care

se răsfrâng asupra funcționalității acestuia, însă felul în care se prezintă sistemul este rezultatul mai
multor factori, deseori trecuți cu vederea, pentru că tindem să ne raportăm la rezultate, fără a lua în
calcul ce a determinat respectivele rezultate. Practic, este vorba despre o lipsă de conștientizare sau
o conștientizare redusă asupra resurselor folosite pentru a obține rezultatele curente ale sistemului
de sănătate din România. Iar indicatorii ce reflectă aceste rezultate plasează sistemul sanitar din
România pe ultimele poziții din Uniunea Europeană.
„Pacienții privesc spitalul ca pe un dușman și viceversa, când fiecare ar trebui să aibă grijă unul de
celălalt, dar din cauza mentalităților, să ne imaginăm că mergem în spital, încă de la intrare liftiera
nu te lasă să intri în lift că nu ai făcut așa, ajungi pe secție, infirmiera spune dă-mi cinci lei să
schimb cearceaful. Este vorba de mentalități, de modul în care privim lucrurile”, spune Sorina
Pintea, ministrul Sănătăţii.
Trebuie să ne hotărâm cât valorează sănătatea
Nivelul resurselor alocate sănătății reflectă percepția societății românești față de sănătate. Avem
resursele pe care le avem, fiindcă așa consideră societatea din care facem parte, prin reprezentanții
pe care i-a ales. Este o certitudine faptul că avem nevoie să creștem resursele, iar dacă vrem să le
creștem, există două alternative: fie prin taxe sau asigurări adiționale, fie prin schimbarea alocării
bugetare – să repartizăm un buget mai mare sistemului de sănătate.
Focsani nu are o strategie de resurse umane în sănătate
Reforma de care are nevoie România implică atât o creștere a resurselor, cât și modificări în sistem.
Dincolo de resursele financiare
deficitare, ne confruntăm cu probleme
importante la capitolul resurse umane
– România are și cea mai mică rată de
medici raportat la populație. De aceea,
putem vorbi despre implementarea
unei reforme reale, doar dacă
acceptăm un orizont de timp rezonabil.
Focsani în sensul de sistem sanitar, nu
are încă o strategie de resurse umane
în sănătate, ceea ce înseamnă că este
nevoie de minimum zece ani. Dacă ar
fi să începem să o construim în
momentul de față, trebuie avut în
vedere că o astfel de strategie nu
presupune numai pregătirea resurselor,
ci și politici de retenție, planificare. Este nevoie de o prognoză a morbidității, a mortalității, a
evoluției stilului de viață, a factorilor de risc, din zece ani de acum încolo. Pentru că e necesară o
imagine cât mai clară asupra evoluției societății: îmbătrânirea populației, migrarea, natalitatea –
sunt unele din elementele de care trebuie ținut cont în proiectarea structurii medicale de care va fi
nevoie peste zece ani.

Reformele în sănătate necesită putere la cel mai înalt nivel. Putere de decizie și de agregare
Pe lângă conștientizarea rolului resurselor pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din țara noastră,
în contextul unei reforme majore, este nevoie de acceptarea unui proces de schimbare care nu va fi
imediat. Pe de altă parte, schimbările de care are nevoie sistemul de sănătate din România nu țin de
o singură persoană și cu atât mai puțin de ministrul Sănătății, dacă ne gândim că „speranța medie de
viață” a unui ministru al Sănătății este de sub un an de zile. În aceste condiții, este dificil să îți
imaginezi că poate exista o coerență în politica sanitară.
Sistemul sanitar este un mecanism foarte complex, cu multe părți implicate, iar o reformă se poate
face doar prin consens la nivelul clasei politice, în general. Avem Președinția, Parlamentul,
Guvernul, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătare, Direcțiile de Sănătate
Publică, conducerile spitalelor, medicii – personalul medical. Cei din urmă sunt singurii
indispensabili din acest lanț – fără aceștia, consecințele sunt tragice, de aceea, este nevoie de o
implicare a tuturor acestor membri din sănătate și de o dorință comună de a adera la schimbările
decise în cadrul unei reforme.
 Serviciul de ambulanta al judetului Vrancea
Monac Robert-Florin

Serviciul de ambulanta a judetului Vrancea s-a

ocupat ca autovehiculele ce apartin acestei organizatii sa
fie dotate cu unele din cele mai performante
echipamente in domeniul medical.
Serviciile SAJ Vrancea se acorda in baza
Normei metodologice din 20/12/2011 cuprinzând
Anexele nr. 1-40 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al
preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
nr. 1.723/950/2011 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-
cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010 si ofera servicii
in caz de:
• URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE MAJORE
• URGENTE DE GRAD 2
• TRANSPORT SANITAR
• CONSULT SI TRATAMENT LA DOMICILIU
• SERVICII LA CERERE SI CONTRACOST

Majoritatea plangerilor cu privire la Serviciul Judetean de

Nr.Tel.: ambulanta din Vrancea sunt asupra timpului in care ambulanta
ajunge la locul cu pricina.
0237238840
Pot spune insa ca eu nu am intampinat aceasta problema in
Tel.Urgenta:
experientele anterioare, ambulanta venind in maxim 2 minute,
911 salvand astfel, la timp, situatia.

Sediu : Str. Cuza-Voda, nr. In concluzie afirm ca Serviciul Judetean de ambulanta a

50-52 judetului Vrancea este in principiu unul bine organizat, insa care are
nevoie de mici imbunatatiri.
Concluzii
Conform chestionarului pe care l-am adresat colegilor nostri :
- 0% au beneficiat de serviciul de ambulanta
- doar 33.33% au fost internati in cadrul unui spital de stat din motive diverse
- 55.6% dintre cei internati au considerat ca saloanele ofera conditii medii, iar 11.1% au
considerat conditiile ca fiind foarte bune
- majoritatea celor internati au fost tratati bine de angajatii spitalului, iar 11.1% au apreciat cu
“foarte bine” comportamentul personalului
- 77.8% sunt asigurati si au primit servicii gratuite din partea spitalului
Desi conditiile sunt satisfacatoare, toti cei care au raspuns la chestionar au folosit servicii medicale
private si le-ar alege in detrimentul celor de stat. In plus, majoritatea considera ca lipsa de aparatura,
lipsa fortei de munca si lipsa interesului pentru pacient sunt probleme actuale ale sistemului de stat.
Cat despre imbunatatirea sistemului medical de stat, cei intervievati au sugerat alocarea mai multor
bani spitalelor si folosirea in mod eficient a acestora, pregatirea si evitarea suprasolicitarii cadrelor
medicale si sa fie pastrata o igiena mai stricta.