Sunteți pe pagina 1din 25

FIȘĂ DE PRACTICĂ

1
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT

Studentul practicant are obligația de a realiza o descriere a instituției/ organizației care găzduiește stagiul de
practică în conformitate cu cuprinsul orientativ indicat mai jos.
Descrierea organizației gazdă (min. 1 pg. – max. 3 pg.)
Cuprins orientativ:
1. Poziția organizației gazdă în sectorul în care îşi desfăşoară activitatea şi a interacţiunilor pe
care aceasta le are cu alte sectoare (incluzând mediul public, educaţional, economic, etc.);
2. Prezentarea generală a misiunii, obiectivelor Departamentului/ Biroului unde a fost efectuat
stagiul de practică;
3. Prezentarea generală a organigramei și a sistemului de management al organizaţiei gazdă;
4. Potenţialul tehnic și operațional al organizației gazdă (de exemplu: structura resurse umane,
dotare, colaborări, proiecte derulate etc.);
5. Activitatea de marketing, vizibilitate, recunoaștere pe piața de profil;
6. Alte aspecte considerate interesante de către practicant.

2
Practica a fost realizată în cadrul fundaţiei ...., o organizaţie non-guvernamentală care desfăşoară
activităţi de lucru cu copiii cu nevoi speciale.Fundaţia şi-a îceput activitatea în 2015 la ..., la
început lucrul desfăşurându-se la domiciliul familiilor cu copii, ulterior mutându-şi activitatea în
sediul de pe strada .... În prezent copii sunt aduşi de către părinţi pentru intervenţia terapeutică la
această locaţie.
Obiectivele fundaţiei vizează persoanele cu nevoi speciale:
 organizarea de intervenţii specifice (individuale/ de grup) pentru persoanele cu nevoi
speciale;
 organizarea de activitaţi în scopul integrării în societate a persoanelor cu nevoi speciale;
 acordarea de sprijin / consiliere aparţinătorilor persoanelor cu nevoi speciale;
 organizarea de activitaţi ocupaţionale pentru persoanele cu nevoi speciale;
Fundaţia are pentru început un număr restrâns de angajaţi (administratorul, contabilul,asistentul
social şi psihologul)care îşi oferă serviciile în beneficiul copiilor cu nevoi speciale( sindrom
Down, Asperger, ADHD, TSA).
În vederea realizării practicii am colaborat cu psihologul fundaţiei ...., cara şi-a oferit serviciile
pentru a ma iniţia în terapia copiilor cu nevoi speciale. Psihologul are pregătire de specialitate
realizată la Universitatea Bucureşti (master în Psihologie Clinica- evaluare şi intervenţie
terapeutică) iar în prezent este Psiholog clinician practicant autonom. Acesta realizează
evaluările, planurile de intervenţie şi terapia cu copiii care vin la sediul fundaţiei.
Evaluarea este realizată cu ajutorul instrumentelor destinate copiilor: ABAS2 (Adaptive
Behavior Assessment System),ASRS(Autism Spectrum Rating Scales),Portage, PEP3(Profilul
Psihoeducaţional- ediţia a3-a), Denver II, Scala C.A.R.S(Scala de scorare a copiilor cu autism).
 ABAS 2 - Sistemul de evaluare a comportamentului adaptativ a fost proiectat pentru a
evalua comportamentele importante pe care o persoană le manifestă în diferite locuri:
acasă, la şcoală, la locul de muncă şi în alte medii. comportamentele vizate de această
scală variază de la comportamentele tipice copiilor mici până la cele caracteristice
copiilor cu vârste mai mari. Acesta se completează de către părinte/ îngrijitor sau
profesorul copilului evaluat.
 ASRS- Scala de scorare a copiilor cu autism poate fi de asemenea completat fie de către
profesor fie de către părinte/ îngrijitor şi se bazează pe evaluarea frecvenţei
comportamentelor observate la copil în ultima lună. Aceste comportamente sunt specifice
Tulburarii de spectru autist iar interpretarea rezultatelor se face pe fiecare arie
comportamentală (socializare, limbaj, stereotipii, rigiditate comportamentală, sensibilitate
senzorială).
 PEP 3- Profilul psihoeducaţional este un instrument compus dintr-un caiet de testare
(care este completat de către psiholog pe măsură ce testează abilităţile copilului), un
formular de răspuns (în care copilul trebuie să îndeplinească anumite saricni), şi raportul

3
părintelui/ însoţitorului. Instrumentul este complex iar interpretarea se face pe baza
rezultatelor obţinute la toate secţiunile.
 Fişa de dezvoltare psihomotrică Portage este un instrument prin care sunt măsurate
abilităţi din 5 arii de dezvoltare (socializare, limbaj, autoservire, cogniţie şi motricitate),
prin raportare la dezvoltarea copiilor tipici între 1 şi 6 ani.
 Testul Denver II vizează 4 planuri de dezvoltare (personal- social, motor fin- adaptativ,
motor grosier şi limbaj) şi asemenea fişei Portage înregistrează întârzierile copilului faţă
de vârsta sa cronologică;
 Scala C.A.R.S. - Scala de scorare a copiilor cu autism cuprinde 15 itemi scoraţi pe o
scară Likert cu 4 posibilităţi de răspuns de la normal la sever anormal.
Fundatia ... dispune de un sediu situat în strada... dotat cu o cameră de lucru, o cameră
destinată depozitării diverselor materiale şi două grupuri sanitare. Camera de lucru este
amenajată cu mobilier adaptat copiilor cu nevoi speciale.Mobilierul constă în o masă mare, cu
scaune, o masă mică cu 2 scăunele, dulapuri şi cutii de depozitare şi un covoraş pentru joacă.
Aceasta este foarte luminoasă, nefiind încărcată cu jucării şi alte obiecte pentru a nu distrage
atenţia copiilor.
Datorită faptului că fundaţia este lansată recent pe piaţă cu un sediu oficial încă nu au fost
desfăşurate proiecte mari. Unicele proiecte derulate sunt reprezentate de activităţile derulate cu
copiii beneficiari.
Prin realizarea practicii de specialitate în acest loc am beneficiat de şansa de a cunoaşte
copiii în unicitatea lor, acest lucru fiind posibil datorită terapiei individuale. Faptul că am putut
observa şi chiar interacţiona cu copiii în acest context m-a ajutat să înţeleg mai bine munca
psihologului clinician. În al treilea rând am dobândit cunoştinţe de evaluare şi terapie care îmi
vor fi de folos ca viitor psiholog clinician.

4
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data 18.042018
Interval orar 10:00-14:00

Locaţia
Activităţi
Prima întâlnire a constat în cunoaşterea locaţiei,a echipametelor necesare
desfăşurării terapiei cu copii de diferite vârste.
La intrarea în sala de lucru am observat mobilierul adaptat copiilor care
beneficiază de terapie, o masă cu scaune mici pentru copii preşcolari, un
covoraş destinat jocurilor, o masă mare pliabilă şi două scaune pentru
şcolari, un dulap şi cateva cutii închise în care se aflau jucării. Într-un
colţ al camerei se aflau cateva scaune pliabile. Camera este luminoasă,
simplă, fără jucării şi obiecte la vedere în afară de cele enumerate mai
sus, pentru a nu distrage copiii în timpul terapiei dar şi pentru a fi mai
uşor de controlat în cazul copiilor agresivi. În dulap se aflau pe un raft
cărţi 2 D şi cărţi senzoriale, pe un alt raft seturi de jucării şi jocuri
specifice diverselor categorii de vârstă, materiale (poze plastifiate),
dosarele copiilor precum şi obiecte de birou.
Am început activitatea de practică prin cunoaşterea instrumentelor de
evaluare: ABAS2(Adaptive Behavior Assessment
System),ASRS(Autism Spectrum Rating Scales),Portage, PEP3(Profilul
Psihoeducaţional- ediţia a3-a), Denver II, Scala C.A.R.S(Scala de
scorare a copiilor cu autism). Acestea au fost descrise în detaliu.
Totodată
mi-au fost prezentate dosarele copiilor care urmează astăzi cursuri de
terapie în cadrul fundaţiei.Fiecare dosar conţine anamneza, evaluarea
iniţială şi evaluările periodice, recomandările, planurile de intervenţie
specifice fiecărui copil în parte.

5
Echipament/
materiale
utilizat/e
La prima întâlnire am făcut cunoştinţă cu majoritatea materialelor de
lucru (jucării, cărţi, dosare, teste).

Competenţe
exersate
În urma participării la prima întâlnire am exersat înţelegerea
informaţiilor cu specific psihologic.

Observaţii
personale
Pe parcursul şedinţei am observat şi apreciat luminozitatea şi simplitatea
(experienţă
dobândită, atitudini/ camerei de lucru, varietatea testelor specifice copiilor cu nevoi speciale,
valori, consideraţii
etice, etc.) mi-am îmbogăţit cunoştinţele în domeniul psihologiei clinice prin
cunoaşterea instrumentelor de evaluare şi a planurilor de intervenţie
specifice copiilor. Totodată am apreciat disponibilitatea şi deschiderea
psihologului de a-i prezenta unui coleg începător activitatea sa.

6
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data 20.04.2018
Interval orar 14:00-18:00

Locaţia
Activităţi

În cadrul acestei şedinţe am participat la realizarea unei evaluări


periodice.Clientul este un băiat în vârstă de 6 ani, a fost evaluat cu
scopul de a stabili nivelul de dezvoltare, nivelul abilităţilor adaptative,
pecum şi de a întocmi un plan de intervenţie bazat pe nevoile sale
actuale.
Instrumentele folosite au fost metoda observaţiei, interviul clinic , Fişa
de dezvoltare psihomotrică Portage, PEP3,ABAS II ŞI ASRS.
T. urmează terapia individuală în cadrul fundaţiei de un an, anterior
participand la cursuri de intervenţie comportamentală două ore pe
saptămână de la vârsta de 2 ani.În prezent T. lucrează 5 ore pe
săptămână.
Pe parcursul evaluării am observat că psihologul a cules informaţii atât
de la mama copilului cât şi din observaţiile proprii.Am asistat la intervul
clinic care a cuprins întrebări precum"T. îşi alege singur prietenii,
contribuie la conversaţia adulţilor, îşi încheie singur centura de siguranţă
la maşină, merge în vecinătatea casei fără supraveghere permanentă."Am
observat că alte informaţii au fost culese de către psiholog din testarea
directă. De exemplu:" Care sunt zilele saptămânii? Când dormim? Când
mergem la şcoală?, Ce facem cu furculita? Dacă nu este murdar
este...Copilul a ştiut să răspundă la unele întrebări iar la altele nu a ştiut.
După atenţie a verificat abilităţi de motricitate.Am observat că
psihologul a testat itemii atât la masă cât şi pe covor pentru a capta
atenţia copilului.Atunci cand psihologul a simţit că T. a obosit şi i-a
sc"Nu în ultimul rând psihologul i-a dat mamei să completeze 3

7
chestionare .
În a doua parte a întâlnirii mele cu psihologul am asistat la scorarea şi
interpretarea rezultatelor care au fost făcute conform instructajului.

Echipament/ Materialele folosite au fost: Fisa de dezvoltare psihomotrică Portage,


materiale
PEP 3, ABAS II, ASRS, jucării, creion şi hârtie.
utilizat/e

Competenţe
exersate
Am învăţat prin observaţie să aplic testele mai sus menţionate, să scorez
şi să interpretez. De asemenea am observat modalitatea de aplicare a
interviului clinic.

Observaţii
personale
Am observat că atunci când T opunea rezistenţă la sarcini, psihologul îi
(experienţă
dobândită, atitudini/ repeta sarcina sub o altă formă sau într-un alt context. De asemenea am
valori, consideraţii
etice, etc.) remarcat că cerinţele psihologului erau simple şi clare, şi că T avea
pauze relativ dese pentru a-şi menţine atenţia. În ceea ce priveşte
interacţiunea cu mama, întrebările psihologului erau de asemenea la
obiect, acesta ghidând discuţia în sensul dorit atunci când mama devia de
la subiect.

8
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data 23.04.2018
Interval orar 14:00-18:00

Locaţia
Activităţi In intervalul orar 14-16: am luat parte la desfasurarea planului de
interventie comportamentala cu A în vârstă de 8 ani. Psihologul a
început şedinţa cu o intrebare "Ce ai vrea sa facem astazi în special?" si
am observat că A. a răspuns că i-ar plăcea să facă un desen cu Avengers.
Apoi terapeutul a început cu primul program care a constat într-o fişă pe
care erau descrise trei situaţii iar în dreapta fişei erau trecute trei emoţii
(speriat, surprins şi optimist). Sarcina lui A. a fost de a citi şi de a uni
emoţiile cu situaţiile corespunzătoare. Am observat că A. a vrut să
unească după ce a citit prima situaţie iar teraputul i-a spus să le citească
pe toate şi abia apoi să unească. După acest exerciţiu teraputul i-a cerut
lui A. să spună ideile principale din ultima poveste vizionată. Am
observat că A. a spus ideile principale destul de simplu iar terapeutul le-a
reformulat cu mai multe detalii. Apoi A. a avut pauză- terapeutul a
folosit un timer pe care l-a setat şi l-a anunţat că are cinci minute de
pauză. În timpul pauzei A. s-a dus la dulap şi a vrut să-l deschidă iar
terapeutul l-a blocat şi copilul a întrebat "Pot să caut creioane şi foaie ca
să desenez?". După ce i s-a dat acordul copilul a desenat personejele eroi
destul de simplu însă folosind culorile specifice fiecăruia. Am observat
că în timp ce colora A. era exaltat şi iar mişcările erau foarte rapide şi
repetitive. Psihologul mi-a spus că figura specifică pe care am observat-o
astăzi o are de fiecare dată când desenează liber şi că totodată îşi
preţuiesşte foarte mult desenele (la sfârşitul programului îşi aminteşte să
le ia acasă atât pe cele de la terapie cât şi pe cele de la şcoală).
Când a sunat timerul terapeutul a spus că s-a terminat pauza iat A. s-a
întors la masa de lucru. Psihologul i-a dat lui A. o altă fişă pe care erau

9
scrise nişte cuvinte (forma de singular iar dedesubt forma de plural). A. a
avut sarcina de a identifica genul corespunzător. A avut nevoie de ajutor
în special pentru genul neutru. Apoi psihologul i-a cerut lui A. să
povestească ultima poveste vizionată. Acesta a povestit "Turtiţa
fermecată". Am obsevat că el avea tendinţa de a povesti telegrafic şi de a
uita să specifice numele personajelor care fac acţiunile astfel încât dacă
nu cunoşti povestea este greu să întelegi firul narativ. În urma acestei
povestiri A. a avut de rezolvat o fişă de matematică. Aceasta cuprindea
probleme cu două operaţii şi exerciţii de adunare şi scădere cu trecere
peste ordin in concernul 0-100. La probleme psihologul şi A. au citit
enunţul împreună iar psihologul i-a pus întrebări ajutătoare pentru a-i
uşura înţelegerea. Cu toate acestea el avea tendinţa de a nu fi atent la
cerinţă. La exerciţiile de adunare şi scădere am observat că uita şă ia în
calcul zecile. După aceste sarcini A. a avut iaraşi pauză după care a sunat
timerul şi a venit la lecţii. Psihologul i-a scris lui A. trei sarcini simple pe
hârtie (suflă, deschide gura, pune mâinile pe cap) pe care acesta a trebuit
să le realizeze. Apoi psihologul a întrebat " Când ai suflat?" şi l-a ajutat
să spună "Înainte să deschid gura.". În urma acestei sarcini A. a avut de
scris litera "s" de mână pe o pagină de caiet dictando (trei rânduri). A
realizat lent şi cu greu sarcina, psihologul amintindu-i în repetate rânduri
că trebuie să finalizeze corect sarcina. Apoi psihologul i-a cerut să
formuleze întrebări din ultima poveste vizionată pornind de la cuvântul
"Ce....?" iar el a avut tendinţa să se refere la personaje prin întrebările
sale astfel că terapeutul i-a spus să se gândească la lucruri din poveste.
După această ultimă sarcină şedinţa cu A. s-a terminat, el şi-a luat
desenele, a salutat şi a plecat.
În intervalul orar 16:00-18:00 am asistat la realizarea intervenţiei
comportamentale cu D. Acesta este un băiat în vârstă de 10 ani. D. a
intrat în sală şi m-a salutat cu un minim de contact vizual. Apoi
psihologul i-a cerut să citească cu atenţie povestea "Alice in Tara
Minunilor" după care i-a pus întrebări precum "Ce a găsit Alice în
vizuină? / Cu cine s-a întâlnit iepuraşul în grădină?" dar a avut nevoie de
ajutor ca sa răspundă la întrebări. Apoi psihologul i-a cerut lui D. să-i
dea sinonimele cuvintelor "flamand" si "a porunci" si a stiut inclusiv sa
formuleze propozitii adecvate. Următoarea sarcină a fost să dea

10
instructiuni: Psihologul a enumerat o multime de jocuri de carti sau fara
carti insa D. a avut nevoie de ajutor cand a trebuit sa explice jocul
Şeptica. Apoi psihologul a spus o glumă spontan: "Te-ai murdarit pe
maini" iar D. şi-a dat seama că a fost păcălit. După aceea psihologul a
spus "Ieri am mancat impreuna masa de pranz." şi D. a spus că da. Însă
psihologul l-a întrebat "E adevărat? Nu cred ca ai mâncat cu mine ieri la
prânz. Cu cine ai mâncat?" D. a spus că a mâncat cu dna E. Terapeutul i-
a spus că l-a păcălit. După această sarcină psihologul i-a spus lui D. ca
are pauză iar acesta s-a jucat cu nişte maşini dintr-o cutie. Apoi
psihologul l-a chemat la lecţii şi el s-a întors la birou. Psihologul a
început o poveste spunând o propoziţie şi au continuat pe modelul
fiecare spune o propozitie iar celalalt trebuie sa continue povestea. Apoi
eu împreună cu psihologul am avut un mic dialog : "Ce ai făcut în
weekend?" "Am fost la piaţă şi am cumpărat roşii, pere, banane şi
fasole." (...) dialogul a continuat cu 3-4 astfel de întrebări. În acest timp
D. s-a uitat la noi şi a avut nevoie de ajutor cand a trebuit sa povesteasca
despre ce am facut eu/ terapeutul in weekend. Ultimul exerciţiu a fost un
joc de rol: s-au jucat de-a magazinul. D. a fost client. Am observat că
avea tendinta sa cumpere toate produsele, iar psihologul a încercat să
schimbe acest pattern pentru a nu se fixa. Apoi psihologul i-a spus lui D
că întâlnirea a ajuns la sfârşit iar acesta a salutat şi a plecat.

Echipament/ Materialele utilizate în această şedintă au fost: fişe, creioane colorate,


materiale
cărţi, jucării.
utilizat/e

Competenţe Am învăţat să rezolv problemele întâmpinate pe parcursul activităţilor


exersate
prin observaţie ceea ce îmi va fi de folos ca viitor psiholog.
Observaţii Am observat comportamentele specifice copiilor cu autism (lipsa
personale
(experienţă
contactului vizual, comportamentele repetitive, rezistenţa la schimbarea
dobândită, atitudini/ realizată de terapeut) dar şi cum să fac faţă acestor dificultăţi: să încerc
valori, consideraţii
etice, etc.) să sparg tiparul pe care şi-l creează aceşti copii anunţându-i dinainte că
vom face ceva diferit.

11
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data 27.04.2018
Interval orar 12:00-16:00

Locaţia
Activităţi În această şedinţă am observat o altă evaluare periodică. Aceasta a fost
făcută unui băiat în vârstă de 10 ani pe nume B. Pe de o parte mama
băiatului a completat Chestionarele ABAS II şi ASRS iar pe de altă parte
copilul a fost testat cu ajutorul instrumentelor Portage, Denver II şi
CARS. B. este in general cooperant. Uneori refuza sa se adapteze
cerintelor terapeutului, insa comportamentul opozant este trecator. In
prima faza este rezistent cand i se prezinta programe noi, insa dupa ce
intelege ideea este entuziasmat sa exerseze noile jocuri. Este anxios la
schimbari (de orar, daca pleaca persoana adulta si ramane doar cu
terapeutul). Uneori este usor distras si ii lipseste atentia in timpul
sesiunilor. Se lucreaza cu sistem de tokeni, recompensa alimentara si fete
zambitoare/ triste/ asa si asa.
În timp ce psihologul a testat unii itemi din instrumentele mai sus
menţionate (ex. "Du-te în baie şi şterge-te pe mâini"-copilul execută
instrucţiunea- "Unde ai fost? , Ce ai făcut?"/ "Ce faci cu foarfecele?"/
"Dacă nu e închis e...?") mama a completat chestionarele, după care a
răspuns la întrebările psihologului "Îşi pregăteşte cereale?/ Se îmbracă
fără ajutor?/ Se spală pe dinţi fără ajutor?/ Joacă jocuri de societate/
cărţi?" .
Când evaluarea s-a terminat B. a plecat împreună cu mama urmând ca
terapeutul să scoreze şi să interpreteze testele conform instructajului.

Echipament/ Materialele folosite au fost instrumentele de evaluare ABAS II, ASRS,


materiale
CARS, Denver II şi Fişa de Dezvoltare Psihomotrică Portage precum şi
utilizat/e
hârtie, creione, jucării şi alte obiecte necesare evaluării.
Competenţe Am învăţat să aplic testele mai sus menţionate, să scorez şi să interpretez
exersate

12
rezultatele dar şi modalitatea de aplicare a interviului clinic.
Observaţii Am observat că psihologul culege informaţii atât prin observaţie directă,
personale
(experienţă
cât şi prin interviul clinic pe care le coroborează şi interpretează
dobândită, atitudini/ comportamentele copilului.
valori, consideraţii
etice, etc.)

13
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data 04.05.2018
Interval orar 14:00-18:00

Locaţia
Activităţi În prima parte a acestei întâlniri am asistat la intervenţia
comportamentală a lui A., un băiat în vârstă de 7 ani. Din observaţiile
proprii acest copil are dificultaţi motrice severe (proleme de echilibru),
probleme de vedere, de auz şi de limbaj (este nonverbal). Copilul a fost
adus în camera de lucru de mână de către mama acestuia. El a fost
preluat de către psiholog care l-a aşezat la masă urmând ca şi el să se
aşeze pe scaun aproape de copil. Primul exerciţiu a fost unul de
miogimnastică, terapeutul îi ţinea în faţă un cartonaş cu un animal care
ţinea limba într-o anumită poziţie, ţinând şi el limba în aceeaşi poziţie.
Am observat că terapeutul îl felicita chiar şi pentru cele mai slabe
răspunsuri şi că pragul de frustrare al copilului era la un nivel foarte jos.
De fiecare dată când A. îşi dorea ceva, psihologul lua acel lucru în mână
şi îl numea de trei ori, abia apoi i-l dădea copilului. Acesta a repetat "a-
ma" pentru "apa" iar la celelalte cuvinte îşi mişca buzele, scoţând uneori
sunete diverse. Psihologul a aşezat pe masă două seturi identice de
jucării, unul în faţa lui, celălalt în faţa lui A. Apoi a spus "Fă ca mine" şi
a executat gestul de a bea cu o cană. A. nu a făcut astfel că psihologul l-a
ajutat. Copilul a avut în continuare de decupat o formă desenată pe
hârtie. Şi aici a avut nevoie de puţin ajutor. A mai exersat legatul
şireturilor la masă pe pantofior. Am observat că atunci când A. se ridica
între exerciţii terapeutul îl lăsa să se ridice, iar atunci când erau în timul
exerciţiului, acesta nu îi dădea voie să se ridice, iar A. e frustra (fie
plângea, fie lovea). Alte exerciţii au mai fost: să imite sunete (cel mai
bine a imitat a, e, f, h, i, m, n, s, ş. u şi v), să potrivească numere la
cantitatea corespunzătoar, să potrivească culori, să reproducă
suntete auzite la anumite instrumente, să potrivească eticheta
unui cuvânt la imaginea sa, să execute anumite intrucţiuni în
context (ex. "Stai jos, Ridică.te). Am mai observat că A. urma un
program pin care era învăţat să facă la toaletă. Atunci când se
făcea timpul de toaleta suna timerul iar terapeutul îi ducea mana
lui la puta şi îi spunea "pipi!". Cand facea la toaleta primea
premiu. Atunci cand avea un accident îşi ducea mana pe zona
intimă să simtă că e ud şi il ducea de asemenea la toaleta. A. nu
avea pampers deşi făcea des pe el şi trebuia schimbat.

14
La un moment dat psihologul a ieşit cu A. în parcul din apropierea
centrului unde s-au jucat cu mingea (copilul trebuia să arunce
mingea într-o groapă cu nisip, şi de câte ori reuşea terapeutul îl
muta ceva mai departe de locul unde trebuia să arunce), au
"alergat" (A. se deplasează destul de greu, mergând cu picioarele
în paralel), apoi s-a deplasat pe un culoar desenat pe asfalt de
către terapeut. După aceste activităţi în aer liber au revenit în sală
şi au continuat exerciţiile la masă.

Echipament/ Fişe de lucru, jucării şi obiecte necesare terapiei.


materiale
utilizat/e

Competenţe Am învăţat cum să reacţionez atunci când copiii sunt agresivi, cum să
exersate
anticipez comportamentul lor astfel încât să nu ajungă să se frustreze.
Observaţii Am observat că psihologul anticipează comportamentul copiilor, dându-
personale
(experienţă
le pauză sau scurtând exerciţiul înainte ca aceştia să obosească sau să
dobândită, atitudini/ devină agresivi. De asemenea am observat că pentru unii copii este
valori, consideraţii
etice, etc.) important să fie încurajaţi chiar şi după cele mai mici reuşite pentru a fi
motivaţi.

15
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data 09.05.2018
Interval orar 12:00-16:00

Locaţia
Activităţi La această şedinţă am luat parte la realizarea unor activităţi de grup (doi
fraţi, B. şi V. în vârstă de 6 şi respectiv 4 ani). Majoritatea activităţilor s-
au desfăşurat pe covor sau la măsuţele mici, psihologul stând între ei pe
jos sau în picioare în faţa lor. Copiii au invatat sa numere pana la 5
si au trecut mai departe. În acelasi timp învaţă să potrivească
numar la cantitate. Apoi au avut o activitate fizică, s-au jucat cu
mingea şi cu balonul. La această activitate am participat şi eu la
invitaţia psihologului. A fost un joc cu mingea în trei iar băieţii au
fost încântaţi de noul jucător. În urma acestui joc au avut de colorat.
Am observat că băieţii se descurca bine la colorat. Totusi B. are
nevoie de ajutor sa tina incheietura mainii pe foaie ca sa aiba un
punct de sprijin. După aceasta copiii au avut iarăşi o activitate
motrică (au exersat saritul - pe trambulina) si au reuşit sa se
desprinda de suprafata. Apoi au incercat si saritul pe podea. Au
urmat apoi câteva activităţi statice (psihologul le-a cerut copiilor să
numească formele geometrice pe o fişă, să rezolve un labirint, să
înşire mărgele pe un şiret, la aceasta din urmă B. s-a descurcat
destul de greu, având momente de frustrare la care psihologul a
reacţionat ajutându-l să ducă la bun sfârşit sarcina). Apoi au făcut
un joc de grup la care am fost din nou invitată - Postasul,
Deschide urechea bine, Jocul mut, Scaunele muzicale, Jocul de-a
magazinul. Copiii au decupat: au avut nevoie de ajutor sa invete
sa foloseasca foarfeca pentru a taia, au numit cifre şi litere (am
observat că deşi copiii au preferinte pentru anumite cifre sau litere
sunt pusi in situatia de a lucra cu toate).

Au mai ascultat cântecele iar ei le-au însoţit de mişcări, apoi s-au


jucat în colaborare: B. ştie ideea de bază a jocului Memo Game,
mai are nevoie de ajutor să respecte anumite reguli (ex. să-şi
aştepte rândul, să întoarcă pe dos carţile după ce a căutat
perechea şi nu a gasit-o).

În ultima parte a acestei întâlniri am ajutat psihologul să facă

16
ordine în cabinet (în dulapuri, la materiale) şi să facă inventarul
materialelor care mai trebuiesc cumpărate.

Echipament/ În această şedinţă s-au folosit jucării, fişe, creioane, minge, mărgele,
materiale utilizat/e
şiret,cărţi, foarfece şi hârtie.

Competenţe exersate Am învăţat să interacţionez cu copiii (prin joc cu mingea şi jocuri


muzicale) şi să mă adaptez cerinţelor copiilor cu nevoi speciale.
Observaţii personale Am observat răbdarea cu care lucrează psihologul şi faptul că le oferă
(experienţă dobândită,
atitudini/ valori, variante de exerciţiu pentru a preda/ consolida acelaşi tip de informaţii.
consideraţii etice, etc.) Am observat că unii copii lucrează mai bine în echipă (e mai motivant şi
mai captivant).

17
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data 10.05.2018
Interval orar 12:00-16:00

Locaţia
Activităţi În această ultimă şedinţă am asistat la planul de intervenţie al unui copil
în vârstă de 7 ani pe nume F. Exerciţiile s-au desfăşurat la masă, cu mici
pauze. Printre acestea au fost: să înveţe sa dea instructiuni- F:
invata sa le explice altora reguli de joc, să îi ghideze să
facă un desen, o contrucţie. În lucru este prima etapa iar
provocarea este ca F. sa reuşească să le explice altora
reguli de joc, să facă rime: scopul programului este ca F.
sa inteleaga ideea de rima si sa dea exemplu de cuvinte
care rimeaza. Au lucrat rime cu cuvântul "soare",
"casă", "mama", iar F. s-a descurcat bine, să definească
cuvinte: copilul a trebuit sa dea explicatii pentru diverse
cuvinte (ex. marul este un fruct dulce, furculita este un
tacam cu care mancam, etc), să descrie persoane: F.
invata sa descrie o persoana in functie de tipul,
lungimea si culoarea parului, culoarea ochilor, hainele
pe care le poarta si emotia de pe chip, să numească
texturi: au exersat aspru, neted, pufos, creponat, etc.
Apoi au scris (aceasta este o activitate foarte importanta
pentru F ca şi cititul pentru că îl pregateste pentru scoala
după cum spune psihologul. Au citit cuvinte din 3 litere,
cuvinte cu grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
După această activitate F. a avut câteva minute de
pauză în care s-a jucat cu un puzzle. Apoi s-a întors la
lecţii la chemarea terapeutului şi a avut de îndeplinit o
sarcină în care F. a privit o secventa formata din mai
multe imagini si a fost intrebat ce urmeaza sa se
intample, respectiv ce s-a intamplat inainte, si de ce
crede ca acest raspuns este cel corect. I s-a explicat
faptul ca exista mai multe variante posibile. Apoi a
ascultat o poveste si apoi el trebuie sa raspunda la

18
diverse intrebari in legatura cu povestea (unde- loc,
cand- timp, etc), cat si sa tina minte povestea. Au lucrat
cu povesti de 4-5 propozitii. O altă activitate a constat în
învăţarea unor expresii. Psihologul a lucrat cu expresii
care mai intai i-au fost explicate urmand ca apoi sa le
foloseasca el insusi in propozitii. Apoi au făcut o
activitate întrucât F. are dificultati in a face corect
acordul intre pronume si gen. La final au avut o
conversatie despre diverse teme (scoala, animale,
cumparaturi, etc): fiecare (atat terapeutul cat si Flavius a
pus intrebari adecvate despre tema data: ex. Ai animal
de companie?, Care este animalul tau preferat?

În a doua parte l-am ajutat pe terapeut să aşeze


materialele cumpărate şi am asistat la completarea în
dosar.
Echipament/ Materialele folosite în această şedinţă au fost hârtie, creioane, fişă,
materiale
puzzle, cărţi de poveşti.
utilizat/e

Competenţe Am învăţat să completez în dosar programele realizate în terapie precum


exersate
şi alte programe avansate pentru copii înalt funcţionali.
Observaţii Am observat că există niveluri diferite de funcţionare de la un copil la
personale
altul, că psihologul trebuie să se adapteze la aceştia, atât ca modalitate de
(experienţă
dobândită, atitudini/ a trasmite cunoştinţele cât şi ca nivel de cunoştinţe (pentru unii copii
valori, consideraţii
etice, etc.) conţinutul informaţional cu care se lucrează este destul de redus, pentru
alţii este bogat pentru că au o capacitate mare de înţelegere şi învăţare).

19
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data
Interval orar

Locaţia
Activităţi

Echipament/
materiale
utilizat/e

Competenţe
exersate

Observaţii
personale
(experienţă
dobândită, atitudini/
valori, consideraţii
etice, etc.)

20
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data
Interval orar

Locaţia
Activităţi

Echipament/
materiale
utilizat/e

Competenţe
exersate

Observaţii
personale
(experienţă
dobândită, atitudini/
valori, consideraţii
etice, etc.)

21
ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT
Jurnalul zilnic (sunt incluse activități care să acopere 28 de ore de practică)

Data
Interval orar

Locaţia
Activităţi

Echipament/
materiale
utilizat/e

Competenţe
exersate

Observaţii
personale
(experienţă

22
dobândită, atitudini/
valori, consideraţii
etice, etc.)

ACTIVITATEA STUDENTULUI PRACTICANT


Feed-back pentru organizaţia gazdă şi organizatorul de practică

Data
Interval orar

Locaţia
Activităţi

Echipament/
materiale utilizat/e

Competenţe exersate

23
Observaţii personale
(experienţă dobândită,
atitudini/ valori,
consideraţii etice, etc.)

Scopul acestui document este de a colecta opiniile studenţilor practicanţi referitoare la calitatea stagiului
de practică efectuat. Selectează un punctaj, de la 1 la 7, în care 1 semnifică total nesatisfăcător, iar 7
puternic satisfăcător.
…………………..

Date despre plasamentul de practică 1 2 3 4 5 6 7

Posibilitatea de a aplica cunoştinţe teoretice

Posibilitatea de a aplica cunoştinţe practice

Dobândirea de noi competenţe

Posibile avantaje pentru perioada de studii următoare

Posibile avantaje pentru angajări ulterioare

Experienţă privind comportamentul organizaţional

Evaluare generală asupra calităţii stagiului de practică


_____________________________________________________________________________
____În urma realizării stagiului de practică în cadrul Fundaţiei ... mi-am îmbogăţit cunoştinţele
în domeniul psihologiei clinice, în particular în lucrul cu copiii cu tulburare de spectru autist. Am
observat că aceştia pot fi foarte diferiţi, în ciuda faptului că tulburarea de spectru autist este un
diagnostic, el afectează diferit copiii, iar psihologul terbuie să aibă o mare capacitate de empatie,
adaptare şi toleranţă la frustrare. ______________

24
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

25