II.

1 Caracteristici generale ale Instruirii Asistate de Calculator

II. 2 Interacțiunea și interactivitatea

II. 3 Modificarea rolurilor profesorului în contextul IAC

II.4 Principiile Instruirii programate

II.5 Modalități de integrare a calculatorului în procesul

didactic

II. 6 Avantaje și dezavantaje ale utilizării ordinatorului în clasă

 Utilizarea calculatorului in procesul de învățământ devine o
necesitate in condițiile dezvoltării tehnologice accentuate.
 Asistarea procesului de învățământ cu ordinatorul
presupune utilizarea acestuia în toate tipurile de activități
din cadrul lecțiilor:
› Predare, comunicare de cunoștințe;
› Consolidarea cunoștințelor vechi;
› Sistematizarea cunoștințelor noi;
› Aplicarea în contexte practice și exersarea aplicării cunoștințelor,
inclusiv pe direcția formării unor deprinderi;
› Verificarea cunoștințelor și evaluare.
 Instruirea asistată de calculator este o variantă a modelului
e-learning.
 Instruirea asistată de calculator este o metodă didactică, plasată între alte
metode didactice așa cum sunt descrise de teoria pedagogică.
 Dacă o analizăm ca o formă a e-learningului are un profil cu mult mai complex
decât cel al altor metode didactice. Tocmai acest profil complex i-a făcut pe unii
autori să o așeze (în contextul e-learningului) între domeniile de sine stătătoare
ale științelor educației.
 Astfel, există opinii (Steinberg, 1991) care susțin că IAC este mai mult decât o
metodă didactică, acesta incluzând metode de instruire bine definite: metode de
explorare indirecte (demonstrații cu imagini, grafică, modelare), metode de
acțiune (exersarea, simularea), jocurile (Cerghit, 1997).
 Integrarea învățării asistate de calculator în sistemul disciplinelor pedagogice, fără
ca aceasta să se afle în vreun raport de subordonare față de celelalte discipline,
este accentuată și de cerința interdisciplinarității în proiectarea programelor de
învățare.
 IAC este legată (ca disciplină) de rezultatele cercetării dintr-o serie de domenii ca:
psihologia copilului, psihologia socială, genetica umană, pedagogie; didactica
specialității, estetică și design, tehnici și tehnologii de comunicare, tehnologia
informației, informatică (programare).
 Ca metodă didactică IAC-ul se realizează, în prezență, în cadrul clasei de elevi, permițând o
diversificare a strategiilor didactice.

Această metodă poate fi utilizată în oricare dintre momentele unei lecții și poate fi aplicată la
oricare dintre disciplinele din curriculumul școlar.

În ultimă instanță IAC poate defini o strategie didactică tip interactiv, un nou mod de concepere a
instruirii și învățării. Metoda IAC se inserează în contextul învățământului pe clase și lecții, având
avantajul că nu presupune o organizare specială a actului educațional.

• simulează procese și fenomene foarte complexe pe care nici un alt mijloc

Utilizarea calculatorului didactic nu le poate pune atât de bine în evidență;
în lecție, dar și a metodei • face inutilă utilizarea multora dintre mijloacele didactice „clasice”
IAC poate conduce la o conducând la o reconsiderare a locului și rolului acestora;
serie de efecte • construiește contexte extrem de atractive pentru aplicarea practică a
interesante în contextul conceptelor și cunoștințelor;
educațional • presupune participarea activă a elevilor în procesul de predare-învățare,
contemporan: permite o dezvoltare intelectuală adecvată și o modalitate atractivă de
învățare.
 Interacțiunea elev-calculator are loc în cadrul clasei; aceasta facilitează
accesul elevului la informații mai ample, mai logic organizate, structurate
variat, prezentate in modalități diferite de vizualizare.
 Nu calculatorul sau dispozitivul digital individual produce efecte educaționale
directe, ci importante sunt calitatea softurilor și folosirea corespunzătoare a
acestora, utilizarea lor după criterii de eficiență metodică în activitățile de
instruire. Această interacțiune poate conduce la dezvoltarea unor noi
aptitudini: autonomie, flexibilitate, cooperare.
 Interactivitatea este strâns legată de posibilitatea interacțiunii în contextul
IAC și poate fi considerată ca una dintre cele mai importante facilități în ceea
ce privește utilizarea ordinatorului în educație. Aceasta se referă la
posibilitatea pe care o are cursantul de a comunica interactiv (cu ordinatorul)
pe direcția căutării, evaluării critice și utilizării informației pentru învățare.
Gradul de interactivitate depinde foarte mult de tipul de software educațional,
de performanțele ordinatorului, de intențiile conceptorului de programe
informatice.
 Prin utilizarea IAC se modifică rolurile clasice ale profesorului.
 Rolul activ al profesorului în ceea ce privește conducerea și
organizarea procesului de învățământ se manifestă, în cazul
utilizării acestei metode, într-o manieră diferită față de lecțiile
realizate fără sprijinul ordinatorului.
 Prezența profesorului este discretă, dar importantă; el este cel care
stabilește momentul și modalitățile de aplicare a metodei, ca o
alternativă la metodele clasice.
 Profesorul nu rămâne un simplu utilizator de programe în cadrul
lecției ci el poate fi și un creator de astfel de produse.
 Pătrunderea noilor tehnologii în sălile de clasă a schimbat radical
relația dintre profesori și elevi. Astfel, profesorii au trecut din
poziția dominantă de unică sursă a cunoașterii (relevantă în
contextul enciclopedismului) la cea de ghizi ai elevilor în cadrul
unei infosfere într-o continuă expansiune.
 Materialele instructive au evoluat de la cărțile rigide la programe
inteligente iar informația a devenit mult mai accesibilă - utilizatorii își
aleg singuri ceea ce doresc, fiecare devenind un creator de conţinut.
 Experiența didactică a profesorului este integrată în conceperea
scenariului didactic, în general și a modului de utilizare a IAC-ului, în
special, prezența activă a profesorului fiind aici hotărâtoare.
 IAC-ul nu diminuează rolul profesorului în procesul de instruire, ci îi
adaugă noi valențe, îi creează noi modalități exprimare profesională.
 Învățarea asistată de calculator presupune o regândire a actului
educațional și implică o serioasă dezvoltare a cercetărilor din domeniul
psihologiei cognitive. Deși nu se modifică radical, rolurile „clasice” ale
profesorului capătă noi configurații:
› cadrul didactic trebuie să regândească procesul educațional, în noile
contexte;
› trebuie să învețe să formuleze altfel problemele;
› să își actualizeze prestația educațională la exigențele impuse de cei ce-i stau
în față.
 Fără a face schimbări doar de dragul schimbării,
cadrele didactice trebuie să-și actualizeze obiectivele
privitoare la această metodă:
› însușirea acestei metode, ca o alternativă la metodele
clasice de predare, învățare, evaluare;
› cunoașterea avantajelor și limitelor metodei IAC;
› identificarea situațiilor de aplicare a metodei, în alternanță
cu metodele clasice;
› formarea deprinderilor de utilizare a soft-urilor
educaționale în procesul de instruire;
› cunoașterea și folosirea unor soft-uri educaționale în
specialitatea de formare;
› cunoașterea principiilor de proiectare și realizare a
softurilor educaționale.
 Din perspectivă teoretică, instruirea asistată de
calculator se fundamentează pe un set de
elemente definitorii specifice instruirii
programate după cum urmează:
› Participarea și implicarea activă a cursantului;
› Construcția individuală a cunoașterii;
› Secvențierea activității în pași mici;
› Progresia gradată a activităților (de la simplu la
complex);
› Întărirea imediată răspunsului și oferirea de feed-back;
› Personalizarea ritmurilor de studiu;
› Exersarea și repetarea.
 • Utilizarea în cadrul activităţilor frontale cu elevii - in asemenea
situaţii ordinatoarele sunt manevrate de către profesor; elevii
Integrarea recepţionează mesajele ce le sunt transmise şi operează apoi cu ele;
calculatorului
in procesul • Utilizarea în cadrul activităţii pe grupe; in aceasta situaţie fiecare
didactic se grupă poate manevra calculatorul, după un instructaj prealabil şi
poate realiza sub îndrumarea profesorului;
pe trei direcţii
principale: • Utilizarea în cadrul activităţii individuale; în acest caz, fiecare elev
are posibilitatea să folosească mijlocul de învățământ in
concordanță cu instructajul efectuat.

Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ se poate face în

cadrul tuturor tipurilor de lecţii (predare de cunoştinţe noi,
pentru evaluarea cunoştinţelor sau pentru aplicarea, consolidarea
şi sistematizarea cunoştinţelor dobândite anterior).
 Instruirea asistată de calculator se individualizează astfel ca o metodă
didactică extrem de promițătoare, ce poate îmbrăca forme diverse și poate
servi unor scopuri didactice multiple.
 Utilizarea calculatorului în cadrul lecțiilor presupune o linie didactică
precisă, un set de orientări pedagogice, psihologice și metodice extrem de
clare, bine fundamentate teoretic.
 În egală măsură, cadrele didactice trebuie să aibă o pregătire specifică, să
cunoască metoda, limitele și avantajele acesteia și condițiile de aplicare.
 Utilizarea unui calculator în cadrul lecției nu înseamnă cu necesitate
folosirea metodei IAC. De foarte multe ori, folosirea calculatorului în rolul
de mijloc didactic, este confundată cu aplicarea metodei IAC. Calculatorul
are o multitudine de capabilități și oferă o multitudine de avantaje atunci
când este utilizat în cadrul procesului didactic. Importantă este însă
cunoașterea acestor avantaje, a modalităților de utilizare a ordinatorului
în cadrul lecțiilor.
 Calculatorul poate oferi foarte mult dar, în egală măsură trebuie să i se
ceară mult pentru a fi cu adevărat un mijloc didactic eficient.
 În clasa tradiţională, elevul
primeşte informaţiile gata
prelucrate; el le înţelege logic
şi le asimilează în funcţie de
capacităţile proprii;
Prin utilizarea calculatorului
elevul poate deveni şi
constructor, adică e în
postura de a căuta
informaţiile, de a le ordona,
analiza critic, compara
elaborând scheme cognitive
pe care le va utiliza şi în alte
contexte de învăţare
(conform principiilor
constructivismului)
Schema tradiţională a Comunitatea tradițională de
învăţării includea învăţare include profesorul
profesorul ca sursă de ca sursă şi elevul ca
informare; receptor al informaţiei.
Informaţia se disociază de
Se naşte astfel o
profesorul-sursă devenind
comunitate de învăţare
o dimensiune în sine şi
diferită de cea tradiţională;
circulând mai uşor şi într-
prin incorporarea mediului
o manieră mai echilibrată
virtual această comunitate
între cele trei elemente:
de învăţare îşi lărgeşte
profesor – elev - mediu
graniţele într-o manieră
virtual.
quasi-infinită.
Învăţarea tradiţională este bazată predominant pe explorarea si manipularea
realităţii, învăţarea electronică este mediată de mediul virtual, în care elevul
operează cu reprezentări ale realităţii.

Mediul electronic este

mediul în care obiectul • conţinutul şi procesualitatea lor să se bazeze pe
învăţării este simulat, o idee fundamentală - o schemă, un model de
dar care poate acţiune aplicabil în orice domeniu al cunoaşterii;
determina un proces • produsul electronic să încorporeze diferite nivele
autentic de învăţare. de cogniţie;
Pentru ca mediile • să existe un grad ridicat de interactivitate om -
electronice să aducă un calculator;
plus de valoare, ele ar • să asigure feed-back;
trebui să îndeplinească • să fie uşor de utilizat (după M. E. Dulamă, 2008).
câteva criterii:
Un nivel înalt de individualizare
a procesului instructiv –
educativ, pentru crearea unor Stimulează interesul fată
Acomodarea încă din
situaţii educaţionale diferite in de nou eliminând riscul
scoală cu tehnica de
funcţie de nevoile elevilor, ca elevul sa se
calcul influenţează
indiferent de vârsta acestora; plictisească sau ca
pozitiv formarea
elevul învaţă în ritm propriu, activitatea sa intre în
intelectuala a elevilor;
fără emoţii şi perturbări ale rutină;
comportamentului determinate
de factori externi;

Creşterea gradului de maturizare Dezvoltă gândirea logică,

intelectuala proprie situaţiei când imaginaţia şi creativitatea
cel ce învaţă este implicat direct elevului - a şti ce să ceara
în actul învăţării, devenind din sistemului de calcul impune o
obiect, subiect al învăţării; ordonare superioară a gândirii;
 Se poate optimiza
Optimizarea evaluării prin
randamentul predării, prin
oferirea de feed-back Oferă posibilitatea
prezentarea cu ajutorul
individualizat şi rapid simulării unor procese şi
ordinatorului a unei largi
elevilor, prin identificarea fenomene în mişcare prin
varietăţi de exemple sau
imediată a lacunelor în imagini animate şi
modele asociate unei
procesul de învăţare a suplinirea, in felul acesta a
secvenţe de lecţie, aceasta
noilor conţinuturi, prin unor demonstraţii
conducând la stimularea
aprecierea obiectivă a experimentale, periculoase
inventivităţii, a spiritului
rezultatelor si progreselor ori costisitoare;
participativ si anticipativ a
obţinute de elevi.
celui care învaţă;

Creşte atractivitatea în
Economie de timp; general a activităţii
educaţionale.
O oarecare „deteriorare" a relaţiei profesor-elev, derivată din lipsa relaţionării
directe dintre profesor si elev de-a lungul unor secvenţe educaţionale;

O aparentă scădere a rolului profesorului în comparaţie cu abordarea tradiţională a

învăţării;

Individualizarea excesiva a învăţării duce uneori la negarea dialogului elev –

profesor şi la o izolare a actului de învăţare de contextul său psiho-social

Împărţirea pe secvenţe mici si bine delimitate a conţinuturilor duce la atomizarea

excesiva a materiei, favorizându-i pe acei elevi cu o gândire analitică, dar nu şi pe cei
cu o gândire globala, sintetică;

dirijarea pas cu pas a activităţii mentale a elevilor de către cadrul didactic îi

împiedica să-şi dezvolte abilitaţi creative şi spiritul de iniţiativă;
Rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice obişnuite cu predarea
realizată în manieră tradițională conduce la o subestimare a valorii
didactice a ordinatorului;

Învățarea a fost, este şi rămâne un proces social, iar specialiştii în

domeniu susţin că a desfiinţa total comunitatea de studiu în favoarea
studiului individual, bazat doar pe utilizarea calculatorului, ar fi o
mare greşeală. Contrar unor păreri, aşa cum spune prof. loan Cerghit:
• “calculatorul este utilizat nu pentru a prelua activitatea de predare a
profesorului, ci pentru a veni în sprijinul predării, ajutându-l sa-şi
îndeplinească în condiţii mai bune funcţia sa didactică fundamentală”.

Utilizarea IAC nu trebuie sa devină un scop în sine, ci trebuie să fie

una dintre multiplele modalităţi de obţinere a unei învăţări de calitate
şi a unei eficienţe crescute a predării şi evaluării.