Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Softul educațional
– funcționalități și
utilizare în context
IAC
• programe pentru tutoriere;
2. Tipologia • programe pentru exersare și
practică;
funcțională a • programe pentru simulări;
• jocuri educaționale;
softului educațional • softuri pentru rezolvare de
probleme

3. Clasificări ale
softurilor
educaționale
Programele sau softurile reprezintă totalitatea
instrucțiunilor și a modalităților de
interrelaţionare a omului cu mașina.

• sistemele software – programe concepute


Se pentru a face ordinatoarele să
impune funcționeze;
să facem • aplicațiile software – programe scrise
distincția pentru a realiza o sarcină specifică (de
între: exemplu procesare de text sau un
program de tutoriere).
 În ceea ce privește softul educațional există și sisteme
software cu scop educațional, după cum există și aplicații
software educaționale. În categoria programelor software
educaționale se impune distincția între instrumente software
care pot fi utilizate și în scop educațional (dar nu numai) și
softul educațional sau instrucțional propriu-zis, conceput
special pentru atingerea unor obiective educaționale.
 Un software educațional este, sau ar trebui să fie în primul
rând un produs pedagogic și apoi unul informatic.
 Este rezultatul unui proces de programare pedagogică
inițială urmată de o transpunere într-un program informatic.
Odată cu evoluția spectaculoasă a computerelor oferta de
softuri educaționale a crescut foarte mult; au fost concepute
o multitudine de softuri educaționale, extrem de diverse,
destinate unor categorii de cursanți tot mai înguste.
Primele softuri • programe pentru
educaționale au tutoriere;
fost concepute • programe pentru
cu funcționalități exersare și practică;
specifice astfel
• programe pentru
încât s-a născut o simulări;
primă taxonomie
a programelor ce • jocuri educaționale;
au funcție • softuri pentru rezolvare
instrucțională: de probleme
Softul tutorial presupune • Tutorialele liniare au o formă simplă, oferind aceeași
utilizarea ordinatorului și a secvență instrucțională tuturor cursanților (explicarea
unui program corespunzător în noilor concepte, exersare și feed-back).
procesul predării de noi
conținuturi și a realizării • Tutorialele ramificate direcționează cursanții pe o serie
lecțiilor de laborator. de căi alternative în funcție de gradul în care stăpânesc
Programul tutorial este cunoștințele noi și în funcție de răspunsurile la întrebările
conceput sub forma unei de verificare. În funcție de gradul de complexitate unele
secvențe instrucționale de sine softuri pot avea și module de management al învățării care
stătătoare, iar controlul pot oferi rapoarte asupra progresului cursanților. În cazul
instruirii este asumat de către unor tutoriale ramificate, o parte din controlul învățării
ordinator; materialul de învățat este „cedat” către cursant, acesta fiind îndemnat să caute
este organizat sub forma unor singur informații despre subiectul care îl interesează. În
prezentări ce include elemente acest caz, este vorba despre un comportament de
de multimedia și hipermedia și investigare (interogare, căutare), ce reprezintă o formă mai
urmează principiile instruirii evoluată de interacțiune instrucțională, în cadrul căreia
programate. Se face distincția cursantului i se pune la dispoziție un mediu educațional
între tutorialele liniare și cele virtual din care el poate extrage informațiile necesare
arborescente sau ramificate. pentru rezolvarea unei sarcini.
În cazul ambelor tipuri de tutoriale este importantă secvența de întărire a răspunsurilor oferite de
cursant, respectiv componenta de verificare a cunoștințelor. Verificarea asistată de calculator presupune
dezvoltarea unor programe sau subprograme capabile sa testeze nivelul de însușire a cunoștințelor prin
evaluarea răspunsurilor (programe de tip e-quiz). De altfel, verificarea frecventă a nivelului de însușire a
cunoștințelor constituie componenta de întărire a comportamentului de cunoaștere.

• Interactivitate crescută; un tutorial bine realizat poate oferi multiple răspunsuri,


explicații, prilejuri de a exersa dar și feed-back celui care învață;
• Un control extins al utilizatorului asupra programului; cursantul trebuie să poată
controla viteza apariției/dispariției informațiilor, să reia informații, să poată ieși din
program, dacă dorește;
Un bun soft • Structura unui soft tutorial trebuie să se bazeze pe un fundament pedagogic solid;
tutorial trebuie secvența de instruire propusă trebuie să contribuie la formarea conceptelor; trebuie să
să răspundă ofere suficiente explicații și exemple atât în secvența formativă cât și în cea remedială;
unor standarde
• Capabilități extinse de evaluare a răspunsurilor cursantului și de oferire de feed-back;
de calitate atât
un bun soft tutorial trebuie să accepte toate variațiile răspunsurilor corecte și trebuie să
tehnice cât și
ofere un feed-back de corectare atunci când este nevoie;
instrucționale:
• Grafica programelor tutoriale trebuie să servească atât scopului instrucțional dar și
unui scop estetic și de susținere a învățării; scopul instrucțional determină grafica și nu
invers;
• Modulul de management al învățării trebuie să permită ținerea unei evidențe precise
și la zi a rezultatelor și progreselor înregistrate de cei care învață.
Exersarea cu ajutorul
• softurile simple de exersare; cursantul primește una sau mai
calculatorului multe întrebări la care răspunde (fie alege varianta corectă, fie
presupune utilizarea tastează un răspuns simplu); ordinatorul îi oferă un feed-back
unor softuri specializate simplu asupra corectitudinii răspunsului;
• softurile de exersare arborescente care presupun un feed-
concepute pentru back mai elaborat; ordinatorul va decide direcția de evoluție a
realizarea unor sarcini procesului de exersare. După parcurgerea unui număr de
repetitive, urmate de întrebări care acoperă un anume nivel de cunoștințe, cursantul
va fi condus către un set de întrebări cu un nivel de dificultate
aprecierea prestației ridicat dacă a răspuns corect sau va fi întors la un nivel de
cursantului. În funcție complexitate mai redus, dacă a răspuns greșit.
de complexitatea feed- • softuri care oferă un feed-back extins referitor la prestația
cursantului. Unele programe oferă răspunsuri sau explicații
back-ului oferit foarte amănunțite dacă răspunsurile sunt greșite. Din acest
cursantului pot fi motiv, uneori aceste softuri de exersare sunt confundate cu
diferențiate câteva softurile tutoriale. Dincolo de aceasta, funcția de exersare este
una practică în timp ce funcția de tutoriere are un caracter
tipuri de software instrucțional.
pentru exersare:
• cu excepția cazurilor în care este vorba despre răspunsuri contra
cronometru, cursanții ar trebui să aibă posibilitatea să controleze
viteza de derulare a întrebărilor;
Caracteristici ale exersării cu
ajutorul calculatorului
• programul trebuie să aibă capacitatea de a distinge clar între
răspunsurile corecte și cele incorecte;
• feed-back-ul pentru răspunsurile corecte/incorecte trebuie să fie
gândit astfel încât să motiveze cursanții.

Softul de exersare este foarte


eficient atunci când este necesar • oferirea de feed-back imediat, împiedică achiziționarea de
transferul noilor cunoștințe în cunoștințe și deprinderi incorecte; faptul că întărirea sub formă
memoria de lungă durată. Practic, de feed-back apare imediat după ce a fost enunțat răspunsul,
prin intermediul exersării, se conduce la corecții imediate (dacă este cazul) sau la o bună
creează automatismele cognitive. retenție a cunoștințelor și deprinderilor;
De aici, se poate afirma că aceste • exersarea cu ajutorul ordinatorului este mai motivantă pentru
softuri sunt utile pentru învățarea cursanți decât exersarea clasică de tip creion-hârtie;
procedurilor, a paradigmelor, a • permite o gestionare mult mai bună a timpilor didactici, în cazul
formulelor etc. Avantajele acestui
tip de software sunt următoarele:
IAC.
• fenomene naturale, dificil de observat (fenomene
Softurile pentru simulare meteo, erupții vulcanice, mișcarea planetelor etc.),
recreează în mediul • procese fizice care ar fi periculoase în realitate
virtual modele (funcționarea unui reactor nuclear, procese
computerizate ale unor tehnologice complicate)
sisteme, a căror • experimente complexe care permit observarea și
funcționare se dorește a explicarea modelului, controlul parametrilor, și al
fi studiată. De exemplu, condițiilor ceea ce facilitează înțelegerea
se pot reproduce: fenomenului și nu implică riscurile și costurile
studierii fenomenului real.

Spre deosebire de alte tipuri de softuri educaționale, în care structura didactică


și secvențierea sunt incluse în cadrul programului, în cazul programelor de
simulare, decizia asupra efectuării sarcinilor și asupra ordinii acestora revine
cursantului.
Simulări care
prezintă sisteme, • simulările fizice care permit manipularea obiectelor sau
proceselor prezentate pe ecran pentru a studia efectele
fenomene, procese și acestei acțiuni (de exemplu combinarea mai multor
care permit substanțe chimice pentru a observa noul compus);
acumularea de
• simulările iterative care încetinesc, sau dimpotrivă
cunoștințe despre accelerează viteza de derulare a unor fenomene (de exemplu
acestea. În această simulările biologice sau genetice).
categorie sunt incluse:

• simulările procedurale sunt cele care îi învață pe cursanți


Simulări care permit secvențele corecte de pași pentru a realiza anumite moduri
învățarea unor de acțiune sau proceduri (simulatoare ale unor vehicule);
modalități de a • simulările situaționale sunt acele programe care prezintă
efectua anumite cursantului o problemă ipotetică cerându-i acestuia să o
acțiuni. Aici sunt rezolve în consecință, de exemplu să simuleze
cuprinse: comportamentul de investire pe bursă sau să conducă o
afacere.
• comprimarea timpului pentru unele evenimente (mișcările scoarței terestre sau evoluția unor
specii etc.);
• încetinirea unor procese care sunt prea rapide pentru a fi observate cu ochiul liber;
• atragerea cursanților și motivarea acestora pentru activitățile derulate cu ajutorul ordinatorului;
• asigurarea securității cursanților prin intermediul : conducerea pentru prima dată a unor vehicule,
manevrarea unor substanțe periculoase etc.;
Avantaje • acces la resurse și la situații imposibil de realizat în condiții reale (fenomenele care se întâmplă
în interiorul unui reactor atomic, o plimbare pe fundul oceanelor, călătoria cu viteza luminii, etc);
• economii de resurse diverse (materiale, financiare etc.);
• repetarea simulării evenimentelor cu variația unor condiții, pentru a putea găsi soluții la unele
probleme;
• facilitarea observării unor fenomene complexe prin descompunerea acestora în părți componente.

• Acuratețea modelelor. Un model mult simplificat poate conduce la dezvoltarea unei perspective
incorecte și deformate asupra fenomenului sau procesului în discuție. Pentru a avea cu adevărat
valoare educațională, utilizarea modelelor și a simulărilor, mai ales a celor mult simplificate ar trebui
Limite să fie dublată, atunci când este posibil, de observarea și descoperirea nemijlocită a realității.
• O utilizare necorespunzătoare a simulării. Nici un proces de cunoaștere a realității nu poate
debuta cu o descoperire a unui model. Pentru școlarii mici este mult mai important ca prima dată să
descopere pe viu diverse fenomene și situații decât prin intermediul unor modele simplificate.
 Jocurile educaționale pun împreună regulile și competiția specifice jocului și
activitățile de învățare. Deși din perspectiva profesorului jocurile digitale sunt
utilizate aproximativ în același mod cu softurile de exersare sau de simulare, din
punctul de vedere al elevilor, ideea de joc, fie el și educațional, este asociată cu
divertismentul și competiția, cu posibilitatea de a câștiga o întrecere.
 Jocurile digitale sunt adesea utilizate de cadrul didactic pentru captarea atenției
elevilor sau ca recompensă pentru o activitate bine realizată.
 Jocul digital educațional are valoare instrucțională în sine și este deosebit de
celelalte tipuri de soft educațional. Acest tip de software împrumută din trăsăturile
jocurilor în general și are drept caracteristici generale:
› regulile,
› elementele de competiție,
› un format distractiv și agreabil.
 În selectarea jocurilor educaționale desfășurate cu ajutorul ordinatorului, trebuie
avute în vedere o serie de elemente privind valoarea instrucțională, cerințele
socio-culturale și morale, formatul și tipul de activități cerute de acestea.
 Jocurile educaționale vizează prezentarea de informații și crearea unor deprinderi;
în cazul în care aceste jocuri au un fundament pedagogic și sunt concepute pe
direcția urmăririi unor obiective educaționale, ele pot avea eficiență instrucțională.
• Softuri pentru rezolvarea problemelor din anumite
Din punct de vedere structural pot fi domenii (matematică, științe)
diferențiate două tipuri de softuri • Softuri pentru dezvoltarea abilității de rezolvare de
probleme în general, prin dezvoltarea unor strategii
pentru rezolvarea de probleme: euristice personale pentru rezolvarea de probleme.

Softurile de acest tip au avantajul că leagă procesul rezolvării de probleme de


cadre specifice, practice, scoțându-l din zona teoretică, destul de abstractă
uneori. În plus, deprinderea unor paradigme sau modele pentru rezolvarea
de probleme poate fi, în circumstanțele utilizării calculatorului, mai facilă și
mai plăcută decât atunci când nu este folosit ordinatorul.

Avansul tehnologic, progresele în domeniul informaticii au condus la apariția


unor programe educaționale care au înglobat într-un singur produs câteva
sau chiar toate funcțiile enumerate mai sus.
După
criteriul • Softuri concepute special în scop
destinației educațional;
sau utilității
• Softuri generale care pot fi utilizate și în
pentru care
domeniul educației, pe lângă alte
au fost
domenii (de exemplu editoare de text,
concepute
calcul tabelar, programe grafice, etc);
aceste
softuri, poate • Limbaje de programare concepute strict
fi făcută în scop educațional (de exemplu
distincția limbajul Logo dezvoltat de S. Papert).
între:
• Sisteme integrate pentru educație și învățare (platformele mari
de e-learning respectiv soluțiile instituționale dezvoltate în scopul
oferirii de servicii educaționale)
• Sistemele expert educaționale reprezintă un nivel superior în
utilizarea ordinatorului în instituțiile educaționale, realizând ceea
După ce se numește asistarea inteligentă a învățării.
criteriul • Softurile specializate pe discipline (orientate curricular) Aceste
complexității produse pot fi apreciate ca fiind seturi de module informaționale, de
pot fi evaluare și feed-back, ce asigură parcurgerea, însușirea, fixarea și
enumerate autoevaluarea cunoștințelor la o anumită disciplină sau într-un
următoarele anumit domeniu.
tipuri: • Instrumentele software au un caracter transdisciplinar, nefiind
utilizate doar la o disciplină sau alta. Sunt softuri generale cu
diverse finalități ce pot fi utilizate în procesul de învățare: softuri
pentru productivitate, softuri pentru colaborare și pentru a crea
documente sau producții multimedia comune, pentru crearea de
aplicații etc.
• Softuri pentru învățare acasă Principala caracteristică a acestor softuri este că
distincția dintre joc și învățare este uneori insesizabilă iar obiectivele instrucționale,
se estompează uneori într-o activitate ludică insuficient fundamentată pedagogic.
• Courseware Acest termen desemnează un pachet mai larg ce include un softurile
educaționale destinate atât elevilor cât și profesorilor precum și documentația și
eventual alte resurse materiale (fișe de lucru, exerciții, etc).
• Softurile pentru educație-divertisment (edutainment) descriu acele produse care
înglobează caracteristicile unor jocuri dar și componente instrucționale (metode,
informații etc.).
După criteriul • Software-ul de referință se referă la o categorie de softuri foarte populară:
finalității enciclopediile, dicționarele pe diverse topici (stand-alone pe CD-ROM sau DVD);
astăzi se constată un fenomen de migrare a acestor producții către spațiul web, pe
educaționale Internet (Wikipedia).
• Softurile pentru persoane cu nevoi speciale sunt special concepute și dezvoltate
pentru asistarea acestor persoane. Aceste softuri sunt, de multe ori extrem de
specializate, și implică eforturi consistente pentru adaptarea la nevoile acestor
persoane.
• Software pentru comunicare educațională și pentru suportul învățării. În această
categorie sunt incluse sistemele de poștă și de comunicare multimedia (instrumente
de comunicare electronică, forumuri de discuții sincrone/asincrone, etc), sisteme
pentru video-conferințe.