Sunteți pe pagina 1din 4

Simina Mureşan

CRP, anul II, gr. III

Analiza comparativă a modalităţilor de gestionare şi soluţionare a


două conflicte

Primul conflict pe care am ales să îl analizez în următoarele pagini este un conflict actual,
care a atras atenţia întregii populaţii a globului. Conform definiţiei lui Kriesberg, conflictul ia
naştere atunci când două sau mai multe persoane/grupuri au obiective incompatibile1 . Anual,
mii de câini sunt chinuiţi şi ucişi în cadrul Festivalului Cărnii din Yulin, China. Acest festival
marchează începutul solstiţiului de vară, iar motivul care stă la baza organizării este legat de
superstiţia conform căreia consumul de carne permite acumularea de căldură pentru a ţine
iarna cât mai departe. Vieţuitoarele sacrificate sunt furate din curţile oamenilor, ţinute captive
şi înfometate până în ziua festivalului. Pe parcursul celor două zile de festival, o multitudine
de specialităţi rezultate din carnea de câine sunt vândute celor prezenţi. Chiar dacă iubitorii
de animale au protestat în nenumărate rânduri, chinezii susţin că este dreptul lor de a mânca
acest tip de carne. Câinele reprezintă pentru noi, europenii, şi nu numai, un animal de
companie loial, iubitor, care îşi apără stăpânul. De subliniat este faptul că la fel este văzut şi
de chinezi, ba mai mult, câinele reprezintă unul din cele doisprezece însemne ale zodiacului
chinezesc. Celor născuţi în anul câinelui le sunt atrbuite şi calităţile acestuia. Doar în sudul
Chinei este permisă consumarea cărnii de câine, în Hong-Kong fiind interzisă încă de la
începutul anului 1954.2
Începând cu anul 1990, festivalul a curmat vieţiile a milioane de fiinţe nevinovate. Deşi acest
eveniment are loc anual, de mai bine de 25 de ani, gravitatea lui a fost percepută la nivel
mondial acum doi ani când reţelele de socializare precum Facebook şi Twitter au fost
invadate de fotografii şi postări pe această temă. Indignarea şi revolta oamenilor nu i-a oprit
pe locuitorii Yulin-ului să organizeze, an de an, acest sângeros masacru. Unii localnici, puţini
de altfel, continuă să protesteze împotriva organizării acestui festival, iar în ultimii doi ani au
primit susţinerea atât a Chinei cât şi a diferitor continente precum Europa şi America. Anul
trecut, pe vremea aceasta, au început campanii demarate de iubitorii de animale, campanii
care au avut ca scop principal informarea cu privire la cruzimea de care dau dovadă cetăţenii
oraşului chinezesc în speranţa că vor putea schimba ceva. Celebrităţi cunoscute au reacţionat
la primirea veştii cum că animale nevinovate sunt bătute, desfigurate sau chiar opărite de vii

1 Kriesberg, Louis. Constructive conflicts: From escalation to resolution. Rowman & Littlefield, p. 2, 2007.
2 Koetse, Manya. "Inside the trending topics of China."
Simina Mureşan
CRP, anul II, gr. III

şi şi-au arătat public, pe reţelele de socializare, oferirea suportului pentru a combate şi a pune
punct acestui festival. Amintim nume precum Ricky Gervais sau Gisele Bundchen, care au
declarat că acest festival nu are deloc valoare culturală.
Cunoscutul site change.org cere guvernatorului Mr. Chen Wu închiderea definitivă a acestui
festival. În momentul acesta, petiţia iniţiată de Duo Duo Animal Welfare Project a fost
semnată de nu mai puţin de 2.500.000 de oameni din toată lumea.3 Publicaţii precum The
Telegraph, Independent sau Daily Mail au scris despre acest controversat eveniment care a
avut impact la nivel mondial. Deşi initiative împotriva acstui festival au existat, fanii şi
localnicii care susţin omorârea a mii de câini au ignorat orice manifest.
Evoluţia conflictului este graduală, în primă fază acest festival era perceput ca unul cu totul
normal, cu un numar mic de participanţi care sărbătoreau solstiţiul, iar odată cu trecerea
anilor, festivalul a atras din ce în ce mai mulţi participanţi care împărţeau aceleaşi norme şi
valori culturale. Analizând conflictul din exterior, putem spune că baza acestuia este
reprezentată de mediatizarea în Europa şi America, acum doi ani. Etapa manifestării a avut
loc anul trecut, când oamenii s-au documentat cu privire la activităţile care au loc în Yulin şi
au început să îşi arate dispreţul şi indignarea pe reţelele de socializare. În cadrul acestei etape,
atât adepţii festivalului cât şi iubitorii de animale au început să-şi spună punctul de vedere şi
să protesteze. Escaladarea reprezintă etapa cea mai importantă, etapa în care părţile se
mobilizează pentru a-şi atinge scopul. Semnarea petiţiilor, implicarea celebrităților şi
numeroasele cereri către autorităţi întră în acţiunile specifice acestei etape. Încă nu ne putem
pronunţa cu privire la celelalte etape deoarece conflictul încă se află în continuă desfăşurare,
dar sperăm ca în acest an să putem trece în revistă şi următoarele etape, mai exact rezoluţia şi
consecinţele4 .
Deşi au rămas mai puţin de 15 zile până la ediţia cu numărul XXVI, sperăm ca autorităţile
competente să ia în considerare numărul petiţiilor semnate, a plângerilor primite şi să ia
măsurile care se cuvin. Înţelegem că acel popor este consumator de carne de câine, la fel cum
noi suntem obişnuiţi cu animalele domestice din ogradă, dar nu putem trece cu vederea peste
modul în care sunt maltrataţi şi batjocoriţi acei câini. Trăim în secolul XXI, secol al
tehnologiei, al inovaţiei şi al gândirii libere. Acum e momentul să reacţionăm la evenimentele
negative care se petrec în jurul nostru. Da, obiceiurile sunt greu de schimbat, dar trebuie să

3 https://www.change.org/p/mr-chen-wu-yulin-governor-please-shut-down-the-yulin-dog-meat-festival-in-
guangxi-china
4 Kriesberg, Louis. Constructive conflicts: From escalation to resolution. Rowman & Littlefield, p. 361-369,

2007.
Simina Mureşan
CRP, anul II, gr. III

existe un început pentru ca generaţiile viitoare să nu mai fie martore la asemenea atrocităţi.
Sper ca în viitorul apropiat Festivalul Cărnii din Yulin să fie de domeniul trecutului, să ne
amintim cu groază de cele întâmplate dar să fim fericiţi că totul a luat sfârşit.

Al doilea conflict pe care al ales să-l descriu în următoarele rânduri este cel legat de
periculosul spectacol numit corida. Voi vorbi strict de coridele din Spania deoarece, din
punctul meu de vedere, sunt şi cele mai periculoase. Numărul deloc mic al acestor manifestări
a făcut ca iubitorii de animale dar nu numai, să îşi pună anumite semne de întrebare cu privire
la rolul acestor lupte, motivul organizării lor dar cel mai important, moartea atât a oamenilor
cât şi a taurilor. Cartea “Bulls, Bullfighting, and Spanish Identities” scrisă de B. Douglass
oferă informaţii preţioase despre moralitatea şi imoralitatea acestui tip de lupte. Cel mai
renumit spectacol din Spania este corrida de toros, unul dintre cele 16 tipuri de lupte de
tauri5 . De-a lungul actului, animalul este maltratat, prima dată împuns cu o lancie, după care
acesta este epuizat fizic iar finalul este unul sângeros. Chiar dacă tradiţia presupune ca taurul
ucis să fie tranşat şi distribuit gratuit cantinelor sociale 6 , nu putem trece cu vederea acest act
de cruzime faţă de animale.
Dacă în prima parte a lucrării conflictul prezentat nu a fost soluţionat până acum, în Spania,
un prim succes al campaniilor împotriva coridelor a avut loc în anul 2011, când “autorităţile
locale au obţinut interzicerea coridelor în provincia Catalunya. Casa Regală de la Madrid nu a
scăpat nici ea controverselor. Dacă regina Sofia nu şi-a ascuns niciodată dispreţul şi opoziţia
la adresa coridei, regele Juan Carlos prezidează deseori din tribuna oficială coridele şi este
celebru pentru poziţia sa pro-corida7 ” Acest spectacol sângeros este susţinut de mulţi
spanioli, tocmai pentru faptul că ţine de cultura şi tradiţia hispanică.
Sursa acestui conflict este, la fel ca şi în cazul celui precedent, maltratarea animalelor şi
omorârea lor prin metode sadice. Cultura socială este, din nou, cauza principală a
comportamentului agresiv faţă de necuvântătoare. Deşi statul nu interzice prin lege
desfăşurarea acestor spectacole, reclamaţiile şi manifestaţiile împotriva lor nu încetează să
apară. Din punctul meu de vedere, bazele conflictului există de mult timp, dar nu au fost atât
de pronunţate încât să genereze etapa de manifestare. Factorii externi care au contribuit la
iscarea conflictului au fost, din nou, iubitorii de animale care au luat iniţiativă şi au

5 Douglass, Carrie B. Bulls, bullfighting, and Spanish identities. University of Arizona Press, p. 5, 1999.
6 Pârlog, Nicu, Corida – artă, cruzime şi pericol, în 13 octombrie 2011,
http://www.descopera.ro/cultura/8860271-corida-arta-cruzime-si-pericol
7 Ibidem
Simina Mureşan
CRP, anul II, gr. III

mediatizat cazul. Consecinţele pe care le-a avut conflictul la nivelul provinciei Catalunya a
fost interzicerea coridelor.
Cuvântul potrivit care ar putea împăca ambele tabere ar putea fi moderaţia. Nu putem
interzice în totalitate aceste spectacole, dar putem să adoptăm exemplul Franţei, unde
spectacolul coridelor nu presupune lovirea sau uciderea animalului. Îmbinăm utilul cu
plăcutul şi ajungem la un numitor comun, unde scopul principal trebuie să fie spectacolul şi
curajul toreadorului. La fel cum am menţionat mai sus, nu putem fi nepăsători cu privire la
aceste vărsări de sânge, trebuie să acţionăm. “Imaginile taurilor muribunzi care zac în agonie,
vomând litri de sânge, în aplauzele celor din tribune, vorbesc mai mult decât o mie de
cuvinte... 8 ”.

8 Ibidem