Sunteți pe pagina 1din 47

ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

TÂRGOVIȘTE

PROIECT

DE CERTIFICARE A

CALIFICĂRII PROFESIONALE
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICARE PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:

PROF. FARM.: Nicoleta POPESCU

POPA Florina

TÂRGOVIȘTE

IULIE 2018

1
TITLUL LUCRĂRII:

‟ CĂTINA ȘI ULEIUL DE CĂTINĂ‟

MOTTO:

„SANATATEA ESTE O COMOARA PE CARE PUTINI STIU SA O


PRETUIASCA, DESI APROAPE TOTI SE NASC CU EA.”

2
CUPRINS

ARGUMENT 4
CAPITOLUL I. CĂTINA 6
1.1. Importanța cătinei 6
1.2. Clasificarea botanică 7
1.3. Descrierea cătinei 8
1.3.1. Ramurile 8
1.3.2. Rădăcinile cătinei 9
1.3.3. Tulpina 9
1.3.4. Fructele 9
1.4. Recoltarea plantelor 10
1.5. Zona de răspândire a cătinei în România 11
1.6. Produse și subproduse obținute din cătină 13
1.7. Compoziția biochimică a fructelor de cătină 17
CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE ULEIULUI DE CĂTINĂ 19
2.1. Compoziția uleiului de cătină 19
2.2. Utilizări ale uleiului de cătină 21
2.3. Tehnologii de extracție ale uleiului de cătină 22
2.3.1. Clasificarea procedeelor. Avantaje și dezavantaje 22
2.3.2. Extracția cu fluide 23
2.4. Tehnologia obținerii uleiului de cătină prin extracție cu solvenți 24
2.5. Specificaţii tehnice pentru uleiul de cătină 27
CAPITO.LUL III. ULEIUL DE CĂTINĂ ÎN FITOTERAPIE 28
3.1. Acţiuni interne 28
3.2. Acţiuni externe 31
3.3. Suplimente alimentare bogate în ulei de cătină 38
BIBLIOGRAFIE 47

3
ARGUMENT

Cătina albă (Hippophae rhamnoides) este considerată una dintre cele mai valoroase
specii de arbuşti fructiferi din flora spontană. Domeniile de aplicare sunt extrem de vaste,
obţinându-se efecte spectaculoase în medicina umană şi veterinară, zootehnie, cosmetică,
agricultură, microbiologie, industria alimentară, silvicultură.

Din punct de vedere geologic, această specie datează din terţiar. Centrul de greutate al
ariei de răspândire se află în Asia Centrală, de unde s-a extins şi spre Europa. Probabil că această
plantă străveche a migrat spre România înainte sau după glaciaţiune, adică în urmă cu 17.000 de
ani. În ambele zone de răspândire, întâlnite astăzi în Europa, în nord pe ţărmul mării şi în sud în
zona montană, strâns legate între ele, se poate recunoaşte că înainte trebuie să fi existat o legătură
cu zona central-asiatică.
Cătină albă are o istorie bogată de utilizare în tratarea numeroaselor condiţii
medicale. Acesta a fost numită o plantă minune în multe ţări asiatice, inclusiv China, India şi
Pakistan. Boabele au fost folosite mai bine de 1.000 de ani în medicina tibetană şi indienă. În
medicina tradiţională chineză, a fost folosită pentru a ajuta digestia şi tratarea tusei, tulburările
circulatorii şi durere.
Datorită efectelor lor hemostatice şi anti-inflamator, fructele se adaugă la prescripţii în
medicina indiană şi cea tibetană pentru a trata afecţiuni pulmonare, gastro-intestinale, cardiace şi
metabolice. Literatura medicală antică tibetană utilizează cătina pentru febră, inflamaţi, toxicitate,
abcese, tuse, răceli, efect laxativ, tumori (în special de stomac şi esofag) şi a bolilor
ginecologice. Florile sunt folosite ca un balsam de piele în Tadjikistan; în Mongolia extractele

4
din frunze şi ramuri de plante medicinale sunt folosite pentru a trata colita la om şi animale. În
Orientul Mijlociu, frunzele sunt folosite pentru a trata tulburari gastro-intestinale.
În Rusia, uleiul din seminţe şi fructe a fost folosit pentru a trata dermatoze cronice,
eczeme, arsuri, degerături şi eroziunile de col uterin. Uleiul extras a fost folosit şi în oftalmologie
pentru a trata conjunctivita şi leziunile sau arsurile pleoapei.
Ca o resursă economică, catina este utilizată într-o gamă de produse, inclusiv în ulei, suc,
cosmetice, şampoane şi ca un aditiv alimentar pentru bomboane şi jeleuri. Aceasta a fost plantată
extensive pentru a ajuta la prevenirea eroziunii solului.

Fig. 1 Răspândirea cătinei în Europa - Dr. Gustav Hegi Munchen J.F. Lehmanns Verlag
1926

5
CAPITOLUL I

CĂTINA

1.1. Importanţa cătinei

Cătina albă, cunoscută în unele părţi şi sub numele de “cătina de râu” sau simplu ”cătina”
(Hippophae rhamnoides), este un arbust care poate creşte până la 5-6 metri înălţime. Cercetările
au evidenţiat faptul că fructele de catină, greu de cules şi extrem de perisabile în stare proaspată,
conţin o serie de substanţe bioactive valoroase cu rol important în reglarea metabolismului uman.
Anumite caracteristici biologice şi compoziţia chimică a fructelor au făcut ca planta să
prezinte în ultimul timp un interes deosebit, urmărindu-se elaborarea unor tehnologii hibride
pentru separarea, concentrarea şi purificarea extractului de cătină.
Este folosită în arhitectura peisageră ca plantă ornamentală datorită frunzişului deosebit
de frumos şi a fructelor galben portocalii ce rămân pe plantă şi în timpul iernii, este o plantă care
participă la realizarea legăturilor spirituale şi culturale între oameni. Cercetările întreprinse în ţară
şi străinătate au evidenţiat că frunzele, fructele şi lăstarii de cătina conţin o serie de substanţe
biologic active cu rol esenţial în reglarea metabolismului. Fructele de cătină sunt apreciate ca
nişte polivitamine naturale întrucât sunt bogate în principalele vitamine ( A, B1, B6, C, E, F, K,
P ).
Conţinutul în vitamina C al cătinei întrece nu numai toate speciile de fructe indigene, ca
spre exemplu coacăzul negru, ci chiar şi citricele ( lămâia ) de peste 10 ori. Doar fructele de
măceş pot depăşi uneori, în funcţie de condiţiile zonale cantitatea la 100g substanţă proaspătă. În
zonele cele mai înalte de munte, soiurile de cătină pot avea peste 1.500 mg/100 g, depăşind
considerabil maceaşa în conţinutul în vitamina C. Vitamina E se găseşte în uleiul de cătină în
cantităţi de peste 200 mg % , cu mult mai mult decât orice specie pomicolă, mai mult chiar decât
soia (120 mg %), porumb( 100mg %) şi floarea soarelui(100 mg %).

6
Uleiul de cătină conţine de zece ori mai mult caroten decât morcovul şi are acţiune
bactericidă, uşor narcotic şi sedativă. Datorită conţinutului ridicat în vitamine, asociat cu
numeroase microelemente care se găsesc în fructele de cătină, au făcut ca utilizarea acestora în
industria alimentară să fie deosebit de variată, fiind utilizate singure sau în amestec cu alte fructe
la prepararea de sucuri, siropuri , dulceţuri, peltea, nectar, gem, jeleuri, marmelade, gelatină,
umpluturi pentru bomboane, băuturi alcoolice etc. Planta contribuie la mărirea fondului forestier
prin combaterea eroziunii solurilor degradate (datorită înrădăcinării excepţionale, emiţând drajoni
până la 24 m depărtare de trunchi), ajută la ameliorarea solului întrucât asimilează azotul atmosferic
direct din rădăcini prin intermediul nodozităţilor ce se formează printr-o simbioză cu ciupercile
Actinomycete.
Ghimpii lungi şi rigizi au făcut ca aceasta specie să fie folosită pentru garduri impenetrabile,
putând fi folosită la împrejmuirea plantaţiilor pomicole în locul gardurilor de sârma. Este
deosebit de valoroasă şi ca plantă meliferă. Poate fi folosită cu succes în furajarea
animalelor conferind acestora o vigoare deosebită. Utilizările cătinei sunt multiple, iar domeniile
de aplicare sunt în continuă creştere.

1.2. Clasificarea botanică

Din punct de vedere botanic acest arbușt pionier nu a fost sistematizat multă vreme, atăt
în ţările Asiatice, cât şi în Europa. În cărţile vechi de plante este rar menţionat şi puţin descris, el
este denumit în general Rhamnus, dar el nu aparţine familiei Rhamnacae. Izolat îl întâlnim sub
numele de Oleaster germanicus, care de fapt vine de la numele Oleaster al unei forme arbust
sălbatice a arborelui de ulei. Între timp cătina a fost încadrată în familia Eleagnacee. În afară
de cătină cu subspeciile ei, mai aparţin acestei familii de plante o serie de specii asiatice de “Sălcii
de ulei” (Eleagnus) probabil un strămoş al cătinei şi în America de nord specii din genul Shepherdia
(numite de indieni- Boabele bivolului).
Plecând de la genul mai sus amintit “rhamnoides” (asemeni unei cruci de spini), naturalistul
suedez Linnè, a inclus acest nume în denumirea plantei, pe care în 1753 o botează Hippophae
rhamnoides. Van Soest distinge în 1952 ambele provenienţe europene pe care le difernţiază în
două subspecii şi anume H. Rhamnoides subspecia rhamnoides pe ţărmul mării şi H.Rhamnoides

7
subspecia fluviatilis, din zona Alpilor, în speţă a râurilor din Alpi. În România Ţopa Emil director al
grădinii botanice din Iaşi în 1960 a identificat şi subspecia carpatica. Botanistul finlandez Rousi a
realizat apoi în 1971 o clasificare clasică cu trei subspecii europene (la speciile maritime şi de Alpi)
se adaugă şi Hippophae carpatica şi şase specii asiatice, care sunt identificate după anuarul lor şi
ale căror denumiri înscrise deja pe o hartă corespunzătoare invită la o călătorie în orient. Dinspre
vest spre est călătoria merge din H. Caucasia şi H. Turkestanica spre mongolica, sinensis,
yunnanensis şi gyantsensis. Deja din secolul XIX s-au mai descoperit încă două specii de cătină în
estul Asiei Centrale H. Salicifolia Don (după numele descoperitorului D. Don) în sudul Himalayei,
fără spini, frunze mai late şi poate ajunge până la înalţimi de 11 m şi H. Tibetana Schlechut (după
numele Schlechtendal ) în înaltul platou Tibetan până la înălţimi de 5000m, un arbust de talie mică
cu spini reduşi şi fructe de mărime redusă, care prin virtutea lor miraculoasă au jucat un rol
important în medicina popular tibetană.

Fig. 3 Răspândirea cătinei în Europa

1.3. Descrierea cătinei


1.3.1. Ramurile
Prezintムnumeroși țepi lungi, foarte ascuțiți, iar frunzele sunt înguste, de culoare verde -
argintiu. Florile, brun-gălbui, sunt mici și apar în lunile martie - aprilie. Principala parte folosită
în fitoterapie sunt fructele (Fructus Hippo-phaes). Acestea seamănă cu niște mărgele de formă
ovoidală și de culoare galben-portocaliu intens (în realitate, niște drupe false), se pot recolta în

8
lunile august și septembrie, având un gust acru, ușor amărui , cu aromă plăcută și miros
caracteristic, asemănător afinelor. În interiorul drupelor se află fructul propriu-zis (achenă). Se
recomandă ca recoltarea să se facă înainte de primul îngheț, deoarece gustul și calitatea fructelor
înghețate se deteriorează repede.
Cătina albă se prezintă ca un arbust înalt de 1,5-3 m cu numeroși țepi puternici. În funcție
de condițiile de climă și sol, ea poate crește și ca tufă joasă târâtoare, în zonele aride și pe soluri
sărace, dar și sub formă arborescentă de 1,5-5 m înălțime pe soluri fertile. Intră pe rod în anul trei
de la plantare și are o durată de producție de 18-20 ani. Sistemul radicular este foarte bine
dezvoltat, răspândit mai mult la suprafața solului, până la circa 20 cm adâncime, având o mare
capacitate de drajonare. Cătina albă este o specie unisexuata, având plante de ambele sexe.
Plantele bărbătești sunt mai viguroase decât cele femele, au ramuri anuale mai mici, mai groase și
de culoare închisă, precum și muguri mai mari. Florile bărbătești sunt grupate în conuri scurte de
culoare brună și se află pe ramurile anuale. Florile femele sunt grupate câte 10-12 într-un racem
foarte scurt.
1.3.2. Rădăcinile cătinei
Pe rădăcinile catinei se formează nodozități fixatoare de azot, ca la plantele leguminoase.
Aceste nodozități sunt formațiuni simbiotice produse de bacterii din genurile Rhizobium,
Azotobacter, Chlostridium, care există libere în sol și pătrund în plantă prin perisorii absorbanți,
printr-un mecanism de atracție chimică (recent s-a descoperit că bacteriile sunt atrase de flavone
secretate de rădăcină).
Formarea nodozităților este favorizată de prezența unor microelemente ca: bor,
molibden,calciu și sulf.
1.3.3. Tulpina
Are o scoarță netedă, de culoare brună-verzuie, care cu timpulse închide la culoare. O
particularitate a acestei plante este prezența a numeroși spini puternici, lignificați și foarte
ascuțiți. Toate creșterile anuale de pe tulpină și ramuri se termină cu astfel de spini.
1.3.4. Fructele
Sunt drupe false, mici, de formă variabilă, de la ovoide la globuloase,uneori chiar turtite.
Culoarea lor predominantă este portocalie cu treceri spre galben.Mai rar apar și fructe de culoare
roșie. Fiind în număr foarte mare, foarte scurt pedunculate și așezate unul lângă altul, fructele

9
îmbracă ramurile ca un manșon. Pulpa fructelor este de culoare galbenă sau portocalie, este foarte
suculentă și lasă pete unsuroase. Fructele de cătină au un miros plăcut și aromat, dar nu se pot
consuma cu plăcere în stare proaspătă, fiind acre și astringente. La maturitate completă ele pierd
multă aciditate și au aromă particulară mai puternică atunci când se recoltează după îngheț.
Cătina albă înflorește în aprilie-mai, când temperatura medie diurnă este de 12-15 A°C,
înflorirea desfășurându-se pe o perioadă de 15 zile. Plantele bărbătești înfloresc mai devreme, în
timp ce plantele femele înfloresc odată cu infrunzirea. Polenizarea se face cu ajutorul vântului și
al insectelor. La sfârșitul perioadei de înflorire, florile femele polenizate evoluează spre fructe.
Măturarea fructelor începe în luna august. Aƒn primele săptămâni, fructele se
îngălbenesc iar semințele sunt complet formate și capabile să germineze. La maturare, culoarea
pieliței și a pulpei se intensifică odată cu creșterea în volum a fructelor. La sfârșitul lunii
septembrie și începutul lunii octombrie fructele ajung la maturitate optimă. Dacă recoltarea se
face cu întârziere calitatea fructelor se depreciază, acestea crapă și pierd suc.
În plantații, cătina albă intră pe rod din anul al treilea, în perioada optimă de producție
obținându-se cantități ce pot depăsi 25 t / ha. După 18-20 ani, cătina intră în declin, perioadă în
care creșterile vegetative sunt mici, producția scade foarte mult,iar plantele încep să se usuce total
sau parțial.

1.4. Recoltarea plantelor


Produsul se condiţionează prin îndepărtarea frunzelor sau ramurilor şi se menţine la
umbră,în locuri bine aerate,în lădiţe.Produsul poate fi :-congelat în două faze:răcire la 2 grade
celsius,apoi congelare la minus 35-40 grade celsius(pentru congelare transportul se va face foarte
operativ);-uscare-numai pe cale artificială,pentru a se face rapid,fără pierderi mari de vitamină
C;se face la 50-60 grade celsius.Randament la uscare 4-5/l.NU se admit fructe lipite între ele si
corpuri străine organice.
Cea mai dificilă operație este recoltarea. Tufele dese cu spini lungi și puternici, fructele
mici și aglomerate, prinderea lor puternică de ramuri, precum și pedunculul scurt sunt
principalele cauze care îngreunează recoltarea.

10
Momentul optim de recoltare se stabilește A®n funcție de modul de valorificare a
fructelor. Culesul se efectuează în momentul în care fructele ajung la greutate maximă și deci
sunt acumulate majoritatea substanțelor active.
Calendaristic, culesul se efectuează din a doua jumătate a lunii august până la jumătatea
lunii octombrie. După această dată fructele sunt supramaturate, scad în greutate, se zdrobesc, iar
o parte din ele crapă în momentul recoltării.
Recoltarea manuală se face prin desprinderea bob cu bob direct de pe tufă. Fructele
culese manual sunt curate, iar planta nu este deloc afectată prin tăierea fromatiunilor de rod, în
schimb randamentul este scăzut, un muncitor putând culege 5-10 kg / zi. Se mai practică sistemul
de detașare a ramurilor cu rod și recoltarea ulterioară a fructelor.
Se folosesc și sisteme mai practice de recoltare, care se bazează pe folosirea unor
instrumente ajutătoare ca piepteni de metal cu dinți lungi, cârlige, greble, etc.
Cu ajutorul acestor instrumente, randamentul crește simțitor, un muncitor ajungând să
recolteze 15-16 kg / zi direct din tufă și 20-22 kg / zi de pe ramuri detașate.
Pentru obținerea sucului de fructe de cătină în scopuri industriale, s-a recurs la instalații
mobile de presare a fructelor direct din tufă, precum și la instalații fixe în care ramurile cu fructe,
detașate, sunt fragmentate, zdrobite și presate.
Deoarece fructele de cătină sunt perisabile, depozitarea lor trebuie să se facă în ambalaje
mici, iar transportul în lădițe ce nu depășesc cantitatea de 4 kg. Trebuie acordată mare atenție
manipulării, transportului și depozitării fructelor, mai ales în faza de maturitate deplină. În stare
proaspătă ele se pot păstra timp de 3-4 săptămâni în depozite frigorifice, la temperatura de 0° C.
Fructele de cătină se pot valorifica sub formă de suc, sirop, nectar, gem, marmeladă etc.

1.5. Zona de răspândire a cătinei în România


În România, cătina creşte natural şi se pare că are un conţinut de principii active de
excepţie, poate cel mai valoros din lume. De menţionat ca nicăieri în lume, soiurile de cătină care
cresc natural sau sunt ameliorate nu au o compoziţie la nivelul celei care se găseşte în zonele
subcarpatice ale ţării noastre.
Cătina albă, se întâlneşte dominant în zona dealurilor subcarpatice (subcarpaţii Moldovei,
de Curbură şi Getici), ocupând un etaj larg de altitudini cuprinse între 250m-800m. Începând din

11
bazinul superior al Siretului până în bazinul mijlociu al Oltului, în depresiunea Petroşani, pe Jiul
de Vest, unde pe segmentul Lupeni-Câmpul lui Neag depăşeşte altitudinea de 800m, ajungând
până la aproximativ 950m-1050m, iar în zona lacului Vidraru, poate atinge altitudinea de 1350m-
1400m. În zona subcarpatică a judeţului Buzău şi Prahova are o frecvenţă mai mare, posibil şi
datorită condiţiilor pedo-climatice extrem de fravorabile. Pe râul Dâmboviţa atinge altitudini mai
joase, aproximativ 150m-200m, în aval de municipiul Târgovişte. Recente încercări de plantaţii
în zonele de câmpie au dat rezultate la altitudini relativ mici, aproximativ 70m. În restul
teritoriului, cătina creşte spontan şi sporadic pe cursul inferior al Dunării de la Târgu Măgurele
spre Brăila, pe malurile înalte şi unele grinduri fluviatile, dominând zonele litorale ale Deltei
Dunării.
Una din cele mai mari plantații din țară se găsește în apropierea Bacăului, în agricultură,
ea se folosește în unele zone pentru îmbogățirea în azot a solurilor, datorită nodozităților similare
celor întâlnite la leguminoase, dar și pentru consolidarea terenurilor predispuse la eroziune
datorită capacității mari de drajonare. În subcarpații Moldovei se întalnește pe văile râurilor
Bistrița, Trotuș, Siret, Putna și Milcov. De asemenea, se mai întalnește pe văile râurilor Olt,
Argeş, Ialomiţa, Cricovul Dulce, Cricovul Sărat, Prahova, Buzău, Râmnicu Sărat, Teleajen și
Dâmbovița, precum și în Delta Dunării.

12
Fig. 4 Răspândirea cătinei în România

1.6. Produse şi subproduse obţinute din cătină

Fructele de cătină constituie cea mai bogată sursă de vitamina A, E, de carotenoizi (care le
dau culoarea portocalie) şi flavonoizi. Ele conţin şi cantităţi importante de vitamine C, B1, B2, K
şi P, precum şi microelemente ( K, Mg, Fe, Mn), acizi graşi esenţiali, fitosteroli.
Din punct de vedere economic se vorbeşte de o utilizare de 100% a fructelor şi a ceea ce
rezultă de la presare. Cele mai promiţătoare produse din cătină sunt: ulei din sămânţă, ulei din
pulpă, pudra aromata, capsule aromate, vitamine extrase, componente bioactive, fructe uscate,
aditivi alimentari, extracte naturale, coloranţi alimentari naturali, acizi naturali şi vitamina C.
Tabelul 1 prezintă o situaţie comparativă a aportului de vitamine al cătinei cu alte specii
considerate bogate în aport vitaminic.

13
Tabelul 1.
Aportul vitaminic al cătinei comparativ cu alte specii bogate în vitamine
Conţinutul în Cătină Coacăz negru Portocale Necesar zilnic
mg/100g max
Vitamina C 450 180 50 60
Pro vitamina A 18 0,024 0,09 5,24
Vitamina K 1,28 1,24 0,004 0,08
Vitamina E 18 1,0 0,32 12

Prin procesarea fructelor proaspete sau congelate se obţin câteva produse care se pot
utiliza ca atare sau constituie la rândul lor ingrediente/materie primă. Putem exemplifica: piure
filtrat sau nefiltrat, pulpă rezultată de la zdrobire şi presare, suc de cătină cu diferite depuneri sau
suc limpede. O problemă deosebită în industria sucurilor din cătină o constituie sedimentarea
sucului în particule foarte fine de pulpă şi ulei, care lasă urme pe sticlă sau pahar.
Fructele de cătină trebuie recoltate când sunt foarte coapte, iar după recoltare ori
prelucrate rapid, ori congelate. Cel mai bine se păstrează în miere de albine.
Întrucât oxidează uşor şi astfel îşi schimbă nu numai culoarea, ci şi gustul, fructele de
cătină nu trebuie să vină în contact cu metale. Prelucrate cu atenţie, se toarnă pe cât posibil în
sticle sau pahare deschise la culoare, bine închise şi se păstrează la rece şi la întuneric, conţinutul
de vitamine rămânând nealterat chiar şi după o depozitare îndelungată.
Principalele utilizări ale cătinei pentru industria alimentară sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.

Principalele utilizări ale cătinei

Scoarţa Frunzele Fructul Seminţele


Ulei Suc Pulpa Ulei Reziduu
Suc Ulei Reziduu
Ceaiuri x
Băuturi x
alcoolice

14
Produse x x
alimentare
Arome/aditivi x
Băuturi x
pentru
sportivi
Băuturi x
nutritive
Băuturi x
răcoritoare
Bere x
Hrana x x x
animalelor

În afară de fructe proapete sau uscate, frunze și tulpini proaspete sau uscate ca atare, se
pot utiliza derivate din acestea, unele dintre ele putând fi realizate casnic.
Pentru prepararea unui ulei de cătină se pot folosi 200- 300 g fructe de cătină uscate, fin
pulverizate, care se amestecă cu 200- 300 ml ulei de floarea soarelui sau chiar mai mult. Pentru o
extracție mai bună se repetă amestecarea la intervale de minimum 24 de ore. După ce se depun,
părțile solide se separă. Ceea ce rămâne impregnat cu ulei se stoarce print-o pânză deasă. Cele
două părți uleioase se ameteca, în felul acesta mărindu-li-se efectul. Partea solidă se poate folosi
pentru nutriție, ca vitaminizant.
Fructele proaspete se pot presa, iar sucul integral rezultat se poate folosi în asociere cu
zahăr în diferite proporții, după gust (100 ml suc cu 100 g zahăr sau 150- 200 g zahăr). Nu este
nevoie de conservant dacă se consumă în următoarele 2 săptămâni. Pentru păstrarea pe termen
lung se adaugă 0,2a° benzoat de sodiu.
Sucul integral se poate amesteca cu suc din orice alt fruct, se poate pasteuriza sau
steriliza pentru păstrare pe termen lung.
Semințele și cojile umede se usucă, se pulverizează și se folosesc ca atare, ca
vitaminizant, consumându-se circa o linguriță la 2-3 zile.

15
Frunzele și tulpinile mărunțite se usucă. Din acestea se prepară ceai, folosind maximum o
linguriță, de 2-3 ori pe săptămâna. Acest ceai se recomandă mai ales celor ce suferă de stări
depresive sau anxioase și este contraindicat persoanelor irascibile.
Fructele de cătină pot fi folosite și la obținerea unui vin, adăugând în mustul de struguri
suc integral de cătină albă, dar nu mai mult de 10-20%. Acesta va adăuga vinului calități
deosebite.
Acțiuni interne - uleiul de cătină este recomandat în tratamentul unor afecțiuni ca: ulcerul
gastric și duodenal, diaree, urticarie, stări alergice, maladii neuroendocrine, reumatism, afecțiuni
circulatorii, hepatice, alcoolism, anemii, astenie și, în ultimul timp, ca remediu contra stresului.
Proprietățile bactericide îl recomandă în infecțiile gastrointestinale și dermice. În ultimul timp,
cercetările au stabilit că are efecte spectaculoase în oncologie (cancerul uterin, de prostată),
geriatrie, iar clinic a fost demonstrată acțiunea antiinflamatoare. O serie de studii atestă efectul
pozitiv al antioxidanților din cătină, ea fiind frecvent indicată ca tratament asociat în cazurile de
Parkinson, de scădere a imunității. Astfel, ea contribuie la întărirea sistemului imunitar prin
procesul de distrugere a radicalilor liberi și a substanțelor toxice preluate din mediu.
Cătina este un arbust cu vitalitate deosebită, care crește în zone muntoase și aride. Uleiul
de cătină acționează pentru vindecarea unor maladii ale pielii , ca : eritemele , uscăciunea ,
mâncărimile,durerile,exzemele,și psoriazisul.Capacitatea catinei dea stimula regenerarea pielii s-a
dovedit utilă în tratamentul arsurilor, rănilor cu vindecare lentă și ulceratiilor, datorită
conținutului bogat în componentele nutritive esențiale pentreu sănătatea pielii și în special
încetinirea procesului de îmbătrânire. În cele patru cărți ale farmacopeei chinezești atribuite
perioadei dinastiei Tang (907 e.n.)preparatele din cătină sunt frecvent utilizate pentru tratamentul
bolilor de piele sau ale tubului digestiv
Mugurii de cătină au efect afrodisiac și se folosesc deasemenea în curabiliate-a unor boli
cum ar fii alcolismul,anemiile,asteniile și bolile de stres.
Datorită vitaminelor A și E pe care le conține, uleiul obținut din cătină are proprietăți
terapeutice foarte puternice. Produsul are efecte regenerante, de întinerire și este folosit în foarte
multe boli, atât pentru prevenire, cât și pentru tratare. Uleiul de cătină este un adevărat elixir
pentru ochi. El mărește acuitatea vizuală, combate oboseala oculară și încetinește evoluția bolilor
de ochi. Uleiul de cătină conține cea mai bogată substanță naturală în vitamina E din lume.

16
Vitamina E este supranumită și vitamina tinereții și a fertilității. Uleiul de cătină este însă
cel mai folositor datorită concentrației sale. În fiecare an se recomandă se faceți 2-3 cure cu ulei
de cătină, asigurându-va astfel necesarul de vitamine și oligoelemente.

Fig. 5 Schema utilizării fructelor de cătină şi produselor derivate

1.7. Compoziţia biochimică a fructelor de cătină

Fructele de cătină conţin toate vitaminele necesare organismului uman: vitamine


liposolubile (A,E,F,D) instabile în mediu acid, cât şi vitamine hidrosolubile (C,K,P şi întreg
complexul B) instabile în mediu alcalin.
Uleiul de cătină conţine:
 un nivel ridicat de vitamina E (în principal D-α- tocoferol) - conţinutul de vitamina E în
uleiul de cătină este de 2 ori mai ridicată decât în uleiul din germeni de grâu, de 9 ori mai
ridicată decât în cazul uleiului de porumb şi de 35 de ori mai ridicată decât în cazul
uleiului de soia.
 acizi graşi esenţial i- mai mult de 90% din totalul acizilor graşi din uleiul de cătină sunt

17
nesaturaţi, dintre aceştia cei mai importanţi sunt: Omega-3 (28-30%), Omega-6 (36-40%) şi
Omega-9 (17-20%)
 săruri minerale - uleiul de cătină conţine 11 din cele 14 microelemente esenţiale, are un
conţinut mai ridicat de potasiu decât de sodiu şi nu conţine elemente dăunătoare organismului
uman.
 flavonoizi – cei din uleiul de cătină sunt folositori pentru menţinerea nivelului
colesterolului din sânge în limite normale.
Vitamina E se găseşte în uleiul de cătină în cantităţi de peste 200 mg%, cu mult mai mult
decât orice specie pomicolă, mai mult decât soia (120mg%), porumb (100mg%) şi floarea-
soarelui (100mg%).
Uleiul de cătină conţine de zece ori mai mult caroten decât morcovul şi are acţiune
bactericidă, uşor narcotică şi sedativă. Conţinutul de acizi graşi esenţiali în uleiul de cătină este
de 80-95%, cei mai importanţi fiind α - linolenic, oleic şi linoleic. Dintre carotenoizi găsiţi în
fructul de cătină menţionăm: α şi β- caroten, licopen, criptoxantin, zeaxantin, taraxantin şi
fitofluid. Tocoferolii majoritari sunt α şi γ. Fitosterolii includ β – sitosterol, β- amirol şi
eritrodiol.
Frunzele uscate sunt de asemenea remarcabile surse de mulţi nutrienţi vitali pentru
organism. El conţin Ca, Mg, K şi P, au o valoare ridicată de β- caroten, flavonoizii cuercetină,
izoramnetin şi caemferol precum şi 24%proteine.

18
CAPITOLUL II

CARACTERISTICILE ULEIULUI DE CĂTINĂ

2.1. Compoziţia uleiului de cătină


Compoziția uleiului de cătină- licopen pigmentul natural care dă culoarea fructelor și care
are proprietăți antioxidante, antitumorale și de reducere a colesterolului. În fructele de cătină se
găsește de asemenea quercitina, o substanță antioxidantă, analgezică, antiastmatica,
antibacteriană. Datorită acestor substanțe, cătina este recomandată în cazul cataractei, gastritelor,
faringitelor, psoriazisului, obezității.
Compoziția uleiului de Cătină:
1. 7 grupe de Flavonoide fiecare grupă conținând 7 tipuri
2. Multiple vitamine: E, A, K, B2, B6, C. Cantitatea de vitamina C este de 8 ori mai mare
decât în piersică, de 20 de ori mai mare decât în mărul pădureț, de 80 de ori mai mare decât în
roșie, de 200 de ori mai mare decât în strugure. Cătina mai este denumită tezaurul de vitamină C
sau regina vitaminei C.
3. Cătina conține multiple minerale, microelemente, aminoacizi esențiali, 8 tipuri de
caroten.
4. Conține substanțe anticanceroase: principii amare, arginină serotonină, SOD care este
de 4 ori mai mare decât la Ginseng.
5. Substanțe volatile, substanțe antisaponificare, sistosterili
6. Conține carotonoizi.
Uleiul de cătină ameliorează boli ale sistemului cardiocerebrovascular. Bolile sistemului
cardiocerebrovascular sunt considerate asasinul numărul unu al omenirii. Datorită lipemiei
ridicate din sânge și a îngroșării endoteliului vascular se formează tromboză ceea ce duce la
infarctul de miocard și la accidente cerebrovasculare. Cătina conține flavone care sunt
considerate noile tipuri de vitamine ale secolului XXI, de asemenea mai conține 20 de tipuri de
acizi grași nesaturați, substanțe active care scad nivelul lipemiei din sânge, scad vâscozitatea
sângelui, reduce cantitatea de colesterol din sânge, crește cantitatea de sânge circulată la nivelul

19
coronarian, crește cantitatea de sânge la nivelul miocardului, ameliorează angină pectorală și de
asemenea îmbunătățește circulația cerebrală, tonifică creierul, combate nervalgiile.
Grație conținutului bogat în vitamine liposolubile, cătină și produsele din cătină
contribuie la creșterea rezistenței sistemului osos, sunt utilizate în cazuri de hipertiroidism, în
reducerea riscului de infarct miocardic. Fructele sunt materia primă pentru sucuri și gemuri, dar
trebuie reținut că aceste preparate nu sunt atât de bogate în vitamine ca fructul crud. De
asemenea, oprește hemoragiile interne, elimină paraziții intestinali, ajută la refacerea epiteliului
renal și intestinal. S-a mai dovedit bun pentru încetinirea proceselor de îmbătrânire și prevenirea
apariției cancerului și ca tonic general în stres. Pentru cei care lucrează într-un mediu nociv,
reduce efectul expunerii la radiații. Mai tratează hepatita virală și ciroza, psoriazisul și dereglările
endocrine. Are un rol excepțional în stagnarea și regresul diverselor afecțiuni oculare, precum
hemeralopie, prezbitism, miopie, astigmatism, hipermetropie, glaucom, cataractă. În general, se
amestecă două linguri de sirop la o cană cu apă. Este contraindicat în diabet zaharat.
Uleiul de cătină conține mari cantități de vitamina A și E. În special vitamina E este
foarte importantă la Începutul primăverii. Ea are efect de reîntinerire asupra organismului, susține
activitatea sistemului nervos, favorizează o stare de tonus fizic și psihic. De asemenea uleiul de
cătină poate fii folosit și pentru durerile de gât.
Prepararea uleiului de cătinムîn mod tradițional: se spală bine cu apă fiartă și răcită 1 kg
de fructe, după care se usucă în șervete. Se zdrobesc apoi pe rând cu o lingură de lemn într-un vas
emailat sau de sticlă. Se stoarce sucul obținut prin tifon, obținându-se aproximativ 600 de grame.
Se lasă timp de 24 de ore la temperatură camerei, fără a-l acoperi etanș. Se va forma o peliculă de
culoare mai deschisă, care este uleiul de cătină. Ceea ce a rămas de la tescuire se usucă întâi la
aer, apoi într-un cuptor deschis până devine sfărâmicios. Se râsneste în râșniță de cafea. Pudra
astfel obținută se pune într-un vas de sticlă sau emailat și peste ea se toarnă 12 linguri de ulei de
măsline sau de porumb. Pudra cântărește aproximativ 50 de grame și uleiul o va acoperi bine. Se
lasă timp de trei săptămîni, agitind amestecul din când înn când. După cele trei săptămîni se
scurge ușor. Uleiul astfel obținut este destul de concentrat. Se ia câte o linguriță cu 15-20 de
minute înainte de masă, de 2-3 ori pe zi. Uleiul de cătină este foarte eficient în prevenirea
arteriosclerozei și în normalizarea tensiunii. După uleiul de palmier, este al doilea din lume ca
bogăție în vitamina E.

20
2.2. Utilizări ale uleiului de cătină

Uleiului de cătină are un conținut bogat în substanțe minerale, în acizi organici, în


zaharuri, în flavonoide, în ulei gras și în vitamine: provitamina A (previne depigmentarile
provocate de imbatrinire), vitamina E (cel mai apreciat antioxidant natural, realizează o bună
protecție împotriva radicalilor liberi) vitamina F (amestec de acizi grași nesaturați esențiali,
asigură hrănirea pielii și previne deshidratarea ei). Asigură menținerea echilibrului hidro-
lipoproteic al pielii și crește rezistentă la agenții patogeni. Substanțele active sunt antisclerotice și
încetinesc procesele de îmbătrânire. Cătina este radioprotectoare, fotoprotectoare (protecție
pentru plajă) și cicatrizant puternic. Uleiul de cătină stă la baza compoziției majorității produselor
din gamele Plant Activ și Eteră, fiind principiul activ al acestora. Îl utilizăm în toate cremele
Plant Activ (hidratantă, nutritivă, antirid, hidratantă cu vitamina C, antiacnee, emolientă pentru
picioare, cremă pentru ten pigmentat), în crema anticelulită, în laptele demachiant și laptele
nutritiv, în produsele pentru păr (șamponul și balsamul cu cătină), în pastă de dinți homeopată și
în cea cu protecție completă, în produsele pentru plajă (emulsie și ulei pentru plajă, balsam și
loțiune după plajă) și în balsamul după ras.
Uleiul de cătină poate fii folosit și pentru cremele nutritive având un conținutul bogat în
vitamine al uleiului de cătină: provitamina A (beta carotenul), vitamina E (tocoferolul) și
vitamina F (vitamina pielii), asigură menținerea echilibrului hidro-lipoproteic al pielii și
potențează efectul nutritiv revitalizant.
Acțiunea Uleiului de cătină asupra organismulu-i ajută la următoarele terapii cum ar fii
ca: tonifiant general, antianemic, vitaminizant;- imunomodulator; - are acțiune sinergică cu
interferonul și în special contribuie la sinteza proteinelor a€ “ materie prima pentru interferoni; -
protector coronarian; - antiaterosclerotic; - încetinește procesul de îmbătrânire prin consumarea
radicalilor liberi nedoriți; - îmbunătățește funcția de detoxifiere a ficatului și asigură troficitatea
celulei hepatice; - prin conținutul mare în AŸ-caroten, previne apariția cancerului; - în
administrarea externă, este un bun cicatrizant, având un remarcabil efect dermoregenerator,
antiinflamator, nutritiv; - este un excelent protector împotriva radiațiilor solare sau de altă natură.
Uleiul de cătină este folosit la numeroase produse cosmetice cum ar fii șamponul al cărui
extract de cătină, o polivitamină naturală, contribuie la menținerea sănătății părului și a pielii,

21
îndepărtează celulele moarte și stimulează regenerarea țesuturilor El mai este folosit și pentru
cremele cicatrizante care ajută la plăgi infectate, răni, arsuri, escare și ulcerații ale pielii de
asemenea menționez și acțiunea terapeutică cicatrizantă, datorată prezenței uleiului de cătină și
antiseptică, datorată prezenței cloramfenicolului.
Este bine cunoscut efectele uleiului de cătină care acționează ca un accelerator celular,
contribuind la creșterea elasticității pielii. Conținutul bogat în vitamine al uleiului de cătină:
provitamina A, vitamina E și vitamina F (vitamina pielii), asigură menținerea echilibrului hidro-
lipoproteic al pielii.
Uleiul de cătină pentru prepararea diferitelor unguente care ajută la egenerare tisulară, în
afecțiuni ale pielii: eriteme, eczeme, deshidratare, răni cu vindecare lentă, arsuri, ulcerații și alte
tipuri de leziuni.
Uleiul ce cătină este, după uleiul de palmier, cel mai bogat material natural în carotenoide
(în special în betacaroteni). Însă, spre deosebire de uleiul de palmier, uleiul de cătină are și alte
elemente benefice organismului. Produsele din cătină au fost utilizate și de către astronauții
sovietici deoarece, pe lânga proprietățile revigorante, cătină crește rezistența organismului la
radiațiile cosmice.

2.3. Tehnologii de extracţie ale uleiului de cătină

2.3.1. Clasificarea procedeelor. Avantaje şi dezavantaje


În prezent există 4 metode principale de extracţie ale uleiului de cătină: prin presare, cu
solvenţi, prin macerare (extracţie apoasă) şi cu CO2 supercritic.
Presarea (cu şurub de presiune) are un randament scăzut (aprox. 20%), dar prezintă
avantajul obţinerii de produse sănătoase, fără reziduu, printr-un tratament termic blând (sub
60oC). Însă culoarea uleiului este închisă iar condiţiile aseptice nu pot fi garantate.
Extracţia cu solvenţi se foloseşte când se doreşte obţinerea unui randament de extracţie
al uleiului de aproape 100% (conţinutul de ulei reziduu să fie sub 2%). Temperatura de extracţie
este de 45-60oC. Uleiul obţinut prezintă proprietăţi atractive, este clar, cel din seminţe are o
culoare galben strălucitoare iar cel din pulpă este roşu aprins. Dezavantajul major al acestei
metode este reprezentat de reziduurile de solvent din ulei afectează calitatea acestuia.

22
Extracţia apoasă (prin macerare) se bazează pe insolubilitatea uleiului în apă. Este un
proces realizat la Westfalia Separator AG în Germania şi constă în macerarea fructelor urmată de
centrifugare. Nu se extrage ulei din seminţe iar randamentul extracţiei din pulpă este scăzut. În
schimb culoarea şi aspectul uleiului sunt atractive.
2.3.2. Extracţia cu fluide
Extracţia cu CO2 este una din noile tehnologii dezvoltate recent, care controlează CO2 în
faza supercritică între lichid şi gaz. În acest punct sunt mai uşor de extras toate componentele din
seminţele de cătină. Sunt eliminate dezavantajele menţionate la celelalte 3 metode, această
metodă fiind una cu un randament de extracţie ridicat şi fără reziduu în ulei. Componentele
seminţelor şi fructelor de cătină nu sunt afectate în cursul acestui proces, de asemenea calitatea
produsului poate fi asigurată, dar există o poluare a mediului. Deoarece uleiul este obţinut sub
presiune, CO2-ul conţinut în ulei va fi separat şi va juca rolul de protecţie prin separarea aerului
de ulei.
Datorită caracteristicelor fizice ale CO2-ului având în acelaş timp proprietăţi de lichid şi
de gaz sub anumită temperatură şi presiune critică, viteza de extracţie a uleiului cu CO2
supercritic creşte de 100 ori în comparaţie cu un solvent obişnuit iar randamentul extracţiei creşte
simţitor. Extracţia şi separarea diferitelor componente poate fi făcută prin reglarea presiunii şi a
temparaturii. Când presiunea şi temperatura revin la normal, CO2 aflat acum în stare gazoasă va fi
separat mai uşor de ulei.
Din compararea celor 4 metode de extracţie ale uleiului de cătină se obţin următoarele
date referitoare extracţiei şi calitatea uleiului obţinut (bogăţia în componente nutritive).

Tabelul 3.
Calitatea uleiului obţinut prin diferite metode
Metode de extracţie
Componente nutritive Extracţia Extracţia Presare Extracţie
cu solvenţi cu CO2 apoasă
Acizi graşi din seminţe Concentraţii similare pentru majoritatea acizilor graşi
Acizi graşi din pulpă Concentraţii similare pentru majoritatea acizilor graşi
Tocoferoli şi tocotrienoli Ridicată Cea mai Scazută -

23
din seminţe ridicată
Tocoferoli şi tocotrienoli Ridicată Scăzută - Ridicată
din pulpă
Carotenoide din seminţe Ridicată Cea mai Scăzută -
ridicată
Carotenoide din pulpă Cea mai Scăzută - Ridicată
ridicată
Steroli din seminţe Ridicată Cea mai Ridicată -
ridicată
Steroli din pulpă Ridicată Ridicată - scăzută

2.4. Tehnologia obţinerii uleiului de cătină prin extracţie cu solvenţi


Mărimea unei şarje este de 21 kg ulei de cătină care se obţin din 440 kg fructe de cătină
proaspete.
Procesul tehnologic are următoarele faze:
a) Faza de preluare a produsului vegetal în vederea extracţiei
Prelucrarea produsului vegetal – fructe proaspete de cătină se face prin operaţiile de presare,
uscare, măcinare, sitare astfel:
Presarea : Fructele de cătină proaspete, după spălare cu apă într-un reactor cu sită, se
scot şi se supun presării. Se izolează sucul apos împreună cu substanţele hidrosolubile.
Uscarea : Turtele de cătină obţinute după presare se usucă în condiţii menjate prin
întindere în strat subţire, în curent de aer cald (45oC) timp de 24 ore.
Mărunţirea : În continuare, materialul vegetal rezultat se supune mărunţirii prin
măcinare (în moara ciocane), până la dimensiuni de circa 1-3 mm.
Sitarea : După măcinare are loc o cernere prin sită pentru separarea pulberii de cătină
de eventualele impurităţi mecanice sau fragmente de cătină mai mari.
b) Faza de extracţie
Pulberea de cătină se introduce într-un extractor de capacitate mare (2000 l ) prevăzut
cu sită fină ( tip coş sită) şi se adaugă solventul ( benzina purificată ) în proporţie de 2:1
solvent/pulbere de cătină uscată (800 kg solvent pentru 400 kg turtă de cătină uscată).
24
Solventul din extractor se recirculă din 3 în 3 ore peste masa de cătină, timp de 32 de
ore, la temperatura de 60oC.
c) Faza de îndepărtare a solventului
După oprirea procesului şi răcirea extractului din extractor până la circa 30oC, uleiul
extras împreună cu solventul se trece într-un vas de distilare sub vid şi se distilă timp de 3 ore
pentru îndepărtarea şi recuperarea solventului. În vasul de distilare rămâne uleiul de cătină extras,
care mai conţine urme de solvent (maxim 1% determinat prin gaz- cromatografie).
Pentru îndepărtarea urmelor de solvent din uleiul de cătină se adaugă circa 12% alcool
etilic (faţă de cantitatea de ulei) şi se continuă distilarea sub vid până când nu se mai distilă
nimic timp de 10 minute. Uleiul obţinut se analizează prin gaz-cromatografie şi trebuie să fie
lipsit total de solvent.
d) Faza de neutralizare
Pentru reducerea acidităţii uleiului la nivelul limitei prevăzute în specificaţia tehnică, se
face spălarea cu soluţie de carbonat de sodiu 20% în vasul în care se află uleiul după îndepărtarea
alcoolului etilic. Se agită uşor pentru a evita emulsionarea şi se lasă să se separe sărurile formate
de acizii graşi. Stratul uleios se trece la filtrare. Se verifică aciditatea uleiului şi integritatea
filtrelor.
e) Faza de filtrare şi centrifugare
În continuare uleiul de cătină se filtrează prin filtrul nuce sub vid. Uleiul rezultat după
filtrare mai conţine ceruri în suspensie, motiv pentru care se supune unei operaţiuni de
centrifugare în condiţii optime de timp şi viteză.
Se obţine astfel uleiul de cătină de culoare portocaliu-brună cu aspect limpede-slab
opalescent (datorită unor forme fine de ceruri cu greutate moleculară mică) care la încălzire se
limpezeşte.
f) Faza de ambalare
Ambalarea se face în recipienţi de polietilenă. Produsul ambalat şi etichetat, se păstrează
în depozite cu temperatura şi umiditatea controlate conform proiectului de specificaţie tehnică.
În aceste condiţii de ambalare şi stocare uleiul de cătină este stabil timp de 12 luni.

25
SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC

Fructe proaspete de cătină albă

Turta Apa și substanțe


PRESARE
hidrosolubile

Aer cald USCARE 24h, 45oC

MĂCINARE 1-2 mm

Impurități
SITARE
mecanice mari

EXTRAŢIE
Solvent
În extractor cu sită
Solvent circa
10 cicluri din Ulei și solvent
3 in 3 ore

DISTILARE ÎN VID Solvent

Ulei cu urme de solvent

Alcool etilic circa


AMESTECARE
12%

Solvent rămas și
DISTILARE
alcool
control gaz-cromatografic pentru solvent

FILTRARE SUB VID

CENTRIFUGARE Ceruri

AMBALARE

Produs finit
26
ULEI DE CĂTINĂ
2.5. Specificaţii tehnice pentru uleiul de cătină
Uleiul de cătină conţine pe lângă trigliceride cu o compoziţie bogată în acizi graşi, acizi
graşi liberi, fosfolipide, lecitine, fitosteroli, acizi triterpenici din grupa α, β- amirinică, vitamine
liposolubile, carotenoizi.

Tabelul 4.
Caracteristici fizico-chimice şi microbiologice pentru uleiul de cătină
Nr. Caracteristici Condiţii de admisibilitate Rezultate
crt. obţinute în
anul 2006
1 Aspect lichid limpede sau slab opalescent corespunzător
la temperatura normală
2 Culoare portocaliu până la brun corespunzător
3 Miros slab caracteristic corespunzător
4 Solubilitate miscibil în orice proporţie cu eter corespunzător
etilic, eter de petrol, benzen, puţin
solubil în etanol absolut, insolubil
în apă.
5 Densitate d 0,900-0,925 0,916
6 Reziduu la calcinare, % max. 0,2 0,0794
7 Metale grele, % max. 0,002 Lipsă
8 Indice de refracţie n 1,465 – 1,475 1,4695
9 Indice de aciditate max. 25 24,2
10 Indice de iod 60 – 90 63,75
11 Indice de saponificare 170 – 190 184, 5
12 Indice de peroxid max. 10,0 0,85
13 Substanţe nesaponificabile, max. 5,0 4,59
%
14 Punct de solidificare (-5oC) – (+5oC) 0
15 Conţinut în carotenoizi minim 70,0 126
totali exprimaţi în β-
caroteni mg/100 g ulei
16 Reacţii de identificare conf. Pct. corespunzător
17 Termen de valabilitate 12 luni

27
CAPITOLUL III

ULEIUL DE CĂTINĂ ÎN FITOTERAPIE

Substanțele active din uleiul cătină sunt anticanceroase și antitumorale, inhibă dezvoltarea
celulelor canceroase, crește imunitatea, reduce efectele secundare cauzate de chimioterapie și
tratează cancerul gastric, pulmonar și rectal. Serotonina este o substanță foarte rară în lumea
vegetală și este un compus care se află în stare disociată și are rolul de a proteja împotriva
radiațiilor și a infecțiilor. Ajută la coagularea sângelui și la vindecarea plăgilor, reglează
tensiunea arterială și emoțională, temperatura corpului, secreția hormonală, etc.
Uleiul de cătina e cel mai bogat produs natural în carotenoide, după uleiul de palmier.
Acest ulei se obţine prin presare la rece sau prin extragere cu solvenţi. Dintre virtuţile
uleiului de cătină putem aminti acţiunea antiinflamatorie, antibacteriană, uşor narcotică şi
sedativă. Este folosit în tratamentul plăgilor şi ulceraţiilor greu vindecabile, al arsurilor, ulcerului
gastric sau în ginecologie.
3.1. Acțiuni interne
- uleiul de catină este recomandat în tratamentul unor afecțiuni ca: ulcerul gastric și
duodenal, diaree, urticarie, stări alergice, maladii neuroendocrine, reumatism, afecțiuni
circulatorii, hepatice, alcoolism, anemii, astenie și, în ultimul timp, ca remediu contra stresului.
Proprietățile bactericide îl recomandă în infecțiile gastrointestinale și dermice. În ultimul
timp, cercetările au stabilit ca are efecte spectaculoase în oncologie (cancerul uterin, de prostată),
geriatrie, iar clinic a fost demonstrată acțiunea antiinflamatoare. O serie de studii atestă efectul
pozitiv al antioxidanților din cătină, ea fiind frecvent indicată ca tratament asociat în cazurile de
Parkinson, de scădere a imunității. Astfel, ea contribuie la întărirea sistemului imunitar prin
procesul de distrugere a radicalilor liberi și a substanțelor toxice preluate din mediu.
Cătina (Hippophae rhamnioides) -este un arbust rezistent la secetă și geruri, care crește
în pâlcuri, de-a lungul zonelor litorale dar și în cele montane însorite, în special pe formațiuni

28
salinifere. Răspândită în Europa și Asia, cătina se găsește și în România mai ales în teritoriul
cuprins între râurile Siret și Olt. Cătina crește până la aproximativ 5 m înalțime, are ramuri cu
spini, frunze lanceolate, muguri amărui și fructe portocalii cărnoase cu sâmbure tare. Dupa 4-5
ani de dezvoltare arbuștul face fructe, care pot rămâne pe ramuri și peste iarnă.
El mai este utlizat în tratamentul unor afecțiuni precum: ulcerul gastric și duodenal,
alergiile, diarea, urticaria, reumatism, afecțiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are
o acțiune reconfortantă, chiar cu efecte ușor narcotice.
De asemenea se mai folosește în alcoolism, anemii, astenie și stres. Se utilizează și în
geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu cătină se mai tratează afecțiunile oftalmologice,
coronariene, hipertensiunea arterială și gingivitele. Prin prelucrări în laboratoarele farmaceutice
din cătină se obțin tratamente extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson,
tumorilor, adenoamelor si leucemiei.
Uleiul de catina amelioreaza boli ale sistemului cardiocerebrovascular. Bolile sistemului
cardiocerebrovascular sunt considerate asasinul numarul unu al omenirii. Datorita lipemiei
ridicate din sange si a ingrosarii endoteliului vascular se formeaza tromboza ceea ce duce la
infarctul de miocard si la accidente cerebrovasculare.
Catina contine flavone care sunt considerate noile tipuri de vitamine ale secolului XXI,
de asemenea mai contine 20 de tipuri de acizi grasi nesaturati, substante active care scad nivelul
lipemiei din sange, scad vascozitatea sangelui, reduce cantitatea de colesterol din sange, creste
cantitatea de sange circulata la nivelul coronarian, creste cantitatea de sange la nivelul
miocardului, amelioreaza angina pectorala si de asemenea imbunatateste circulatia cerebrala,
tonifica creierul, combate nervalgiile.
Gratie continutului bogat in vitamine liposolubile, catina si produsele din catina
contribuie la cresterea rezistentei sistemului osos, sunt utilizate in cazuri de hipertiroidism, in
reducerea riscului de infarct miocardic.
Pentru cei care lucreaza intr-un mediu nociv, reduce efectul expunerii la radiatii. Mai
trateaza hepatita virala si ciroza, psoriazisul si dereglarile endocrine. Are un rol exceptional in
stagnarea si regresul diverselor afectiuni oculare, precum hemeralopie, prezbitism, miopie,
astigmatism, hipermetropie, glaucom, cataracta. In general, se amesteca doua linguri de sirop la o
cana cu apa. Este contraindicat in diabet zaharat.

29
Uleiul de catina contine mari cantitati de vitamina A si E. In special vitamina E este foarte
importanta la Inceputul primaverii. Ea are efect de reîntinerire asupra organismului, sustine
activitatea sistemului nervos, favorizeaza o stare de tonus fizic si psihic. De asemenea uleiul de
catina poate fii folosit si pentru durerile de gat.
Uleiul de catina se poate prepara în felul urmator: se spala bine cu apa fiarta si racita 1 kg
de fructe, dupa care se usuca in servete. Se zdrobesc apoi pe rînd cu o lingura de lemn intr-un vas
emailat sau de sticla. Se stoarce sucul obtinut prin tifon, obtinîndu-se aproximativ 600 de grame.
Se lasa timp de 24 de ore la temperatura camerei, fara a-l acoperi etans. Se va forma o
pelicula de culoare mai deschisa, care este uleiul de catina. Ceea ce a ramas de la tescuire se
usuca intii la aer, apoi într-un cuptor deschis pina devine sfarimicios. Se risneste in risnita de
cafea. Pudra astfel obtinuta se pune intr-un vas de sticla sau emailat si peste ea se toarna 12
linguri de ulei de masline sau de porumb.
Pudra cântareste aproximativ 50 de grame si uleiul o va acoperi bine. Se lasa timp de trei
saptamini, agitind amestecul din cînd în cînd. Dupa cele trei saptamini se scurge usor. Uleiul
astfel obtinut este destul de concentrat. Se ia câte o lingurita cu 15-20 de minute inainte de masa,
de 2-3 ori pe zi. Uleiul de catina este foarte eficient in prevenirea arteriosclerozei si în
normalizarea tensiunii. Iarna, putem folosi ulei de catina pentru a că este un remediu care se
obtine exclusiv pe cale industriala, putand fi gasit in farmacii si Plafare. Dupa uleiul de palmier,
este al doilea din lume ca bogatie in vitamina E.
Mod de administrare:
Pentru stimularea sistemului imunitar: se iau 30-40 de picaturi pe zi, simplu sau cu putina
miere (dar nu in apa, deoarece nu se dizolva, ci formeaza pelicula). O cura dureaza minimum 14
zile, dar cel mai indicat este de la 30 de zile in sus.
• Ca tratament al diferitelor boli:
- boli de piele, dermatoze care se agraveaza la frig - are efecte puternice mai ales asupra
persoanelor devitalizate, cu o constitutie mai fragila.

- sensibilitate la frig, anemie - se fac mai multe cure succesive, fiecare de cate 21 de zile, cu zece
zile de pauza. - impotenta, sterilitate, insuficienta ovariana - se face un tratament de lunga durata
(minimum trei luni), avand efect foarte puternic atunci cand este asociat cu tratamentul intern cu
plante cu efecte hormonale (branca-ursului, naprasnic, ginseng, ginseng indian).

30
3.2. Actiuni externe:

- herpes, papiloma - in aceste doua afectiuni, aplicatiile de 2-3 ori pe zi cu ulei de catina
(prin ungere cu un tampon de vata) pot avea rezultate spectaculoase.
- arsuri, arsuri chimice - anumite studii facute la noi in tara au pus in evidenta efectele
exceptionale ale uleiului de catina aplicat pe arsurile in curs de vindecare. Totusi, intrucat
tratamentul acestor afectiuni nu este simplu, se recomanda sa fie facut numai sub indrumarea
medicului specialist dermatolog, mai ales la arsurile de gradul III-IV.
- tumori exteriorizate - se foloseste o combinatie in parti egale de ulei de catina si ulei de
ricin (se gaseste in farmacii), cu care se ung de 2-3 ori pe zi zonele afectate. Aceasta combinatie
da rezultate foarte bune si in tratamentul lipomurilor, protejeaza partile corpului care sint cele mai
expuse frigului, adica fata, miinile si picioarele.
Are actiune ca tonifiant general, antianemic, vitaminizant si imuno-modulator, este un
bun protector coronarian, este antiaterosclerotic, incetineste procesul de imbatranire prin
consumarea radicalilor liberi nedoriti, imbunatateste functia de detoxifiere a ficatului si asigura
troficitatea celulei hepatice. Prin continutul mare de b-caroten previne aparitia cancerului. In
administrare externa, este un bun cicatrizant, avand un remarcabil efect dermo-regenerator,
antiinflamator, nutritiv.
Este un excelent protector impotriva radiatiilor solare sau de alta natura. Se foloseste in
scop profilactic la incetinirea proceselor de imbatranire si prevenirea aparitiei cancerului, ca tonic
general in situatii de stres si ca imuno-modulator. Este recomandat ca adjuvant in tratamentul
intern al unor afectiuni dermatologice, ORL cu componenta atrofica si inflamatorie si in afectiuni
ale aparatului digestiv. Are activitate deosebita in hepatite cronice, afectiuni uro-genitale,
neurologice si psihice.
Pentru uz extern, se foloseste la tratamentul local al eczemelor, arsurilor termice si
chimice, degeraturilor, psoriazisului, ranilor cu vindecare lenta.
Consumul uleiului de catina protejeaza pielea si mucoasele de actiunea nociva a unor
radiatii (amelioreaza chimioterapia) si ajuta in vindecarea unor boli precum psoriazis si Zona
Zoster. Intareste sistemul imunitar si creste rezistenta la efort fizic si intelectual. Uleiulde catina
este neurotonic dar si sedativ asupra sistemului nervos, util in insomnii, neurastenie, nevroze,

31
stari depresive sau anxioase si epuizare nervoasa. Imbunatateste activitatea intelectuala marind
capacitatea de memorare si de concentrare, stimulind dorinta de efort intelectual.
Pentru arsuri uşoare este eficient uleiul de cătină. Acesta are rol cicatrizant şi acţiune
regeneratoare a ţesuturilor.
El mai este folosit si pentru.Pentru stimularea sistemului imunitar: se iau 30-40 de picaturi
pe zi, simplu sau cu putina miere (dar nu in apa, deoarece nu se dizolva, ci formeaza pelicula). O
cura dureaza minimum 14 zile, dar cel mai indicat este de la 30 de zile in sus.
• Ca tratament al diferitelor boli:
- boli de piele, dermatoze care se agraveaza la frig - are efecte puternice mai ales asupra
persoanelor devitalizate, cu o constitutie mai fragila.
Uleiului de catina are un continut bogat in substante minerale, in acizi organici, in zaharuri, in
flavonoide, in ulei gras si in vitamine: provitamina A (previne depigmentarile provocate de
imbatrinire), vitamina E (cel mai apreciat antioxidant natural, realizeaza o buna protectie
impotriva radicalilor liberi) vitamina F (amestec de acizi grasi nesaturati esentiali, asigura
hranirea pielii si previne deshidratarea ei).
Asigura mentinerea echilibrului hidro-lipoproteic al pielii si creste rezistenta la agentii
patogeni. Substantele active sunt antisclerotice si incetinesc procesele de imbatranire. Catina este
radioprotectoare, fotoprotectoare (protectie pentru plaja) si cicatrizant puternic.
Uleiul de catina sta la baza compozitiei majoritatii produselor din gamele Plant Activ si
Etera, fiind principiul activ al acestora. Il utilizam in toate cremele Plant Activ (hidratanta,
nutritiva, antirid, hidratanta cu vitamina C, antiacnee, emolienta pentru picioare, crema pentru ten
pigmentat), in crema anticelulita, in laptele demachiant si laptele nutritiv, in produsele pentru par
(samponul si balsamul cu catina), in pasta de dinti homeopata si in cea cu protectie completa, in
produsele pentru plaja (emulsie si ulei pentru plaja, balsam si lotiune dupa plaja) si in balsamul
dupa ras.

32
Uleiul de catina poate fii folosit si pentru cremele nutritive avand un continutul bogat in
vitamine al uleiului de catina: provitamina A (beta carotenul), vitamina E (tocoferolul) si
vitamina F (vitamina pielii), asigura mentinerea echilibrului hidro-lipoproteic al pielii si
potenteaza efectul nutritiv revitalizant.
Ca uz intern are urmatoarele indicatii :
Profilactic: incetinirea proceselor de imbatranire si prevenirea aparitiei cancerului, tonic
general in situatii de stress, imunomodulator.
Adjuvant: tratamentul intern al unor afectiuni dermatologice (psoriazis, LED forme
cutanate), afectiuni ORL cu componenta atrofica si inflamatorie, afectiuni cardio-vasculare fiind
un bun protector coronarian, afectiuni ale aparatului digestiv. Are activitate deosebita in hepatite
cronice, afectiuni uro-genitale, afectiuni neurologice si psihice. Evidentiem in mod deosebit
activitatea antianemica.
Are un rol exceptional in stagnarea si regresul diverselor afectiuni oculare (hemeralopie,
prezbitism, keratomalacie, miopie, astigmatism, hipermetropie, glaucom, cataracta) prin
continutul mare in ß - caroten.
Uz extern: tratamentul local al eczemelor, arsurilor termice si chimice, degeraturilor,
alergodermiilor, psoriazisului, ranilor cu vindecare lenta.
Este singurul produs natural recunoscut pentru activitatea de protectie impotriva
radiatiilor solare sau de alta natura.

33
Uz cosmetic: este folosit la prepararea cremelor antirid si nutritive, a gelurilor si
lotiunilor de protectie si intretinere pentru toate tipurile de ten.

Este bine cunoscut efectele uleiului de catina care actioneaza ca un accelerator celular,
contribuind la cresterea elasticitatii pielii. Continutul bogat in vitamine al uleiului de catina:
provitamina A, vitamina E si vitamina F (vitamina pielii), asigura mentinerea echilibrului hidro-
lipoproteic al pielii.Uleiul de catina pentru prepararea diferitelor unguente care ajuta la egenerare
tisulara, in afectiuni ale pielii: eriteme, eczeme, deshidratare, rani cu vindecare lenta, arsuri,
ulceratii si alte tipuri de leziuni.
Deosebit de importante sunt efectele pe care le imprima flavoanele asupra aparatului
circulator. Acestea maresc forta de contractie a miocardului, probabil datorita unei mai bune
circulatii coronariene si a imbunatatirii generale a metabolismului. Indeosebi quercetrina
antreneaza o vasoconstrictie si o diminuare a permeabilitatii capilare, ceea ce explica efectele ei
in maladiile hemoragice, ca de exemplu purpurele.
Vasoconstrictia este urmata de o vasodilatare la nivel renal, marind diureza, fructele si
preparatele din ele fiind utile in insuficienta renala si inedome.
Adaugându-se si efectul hipotensor, se ajunge la o actiune complexa si tonifianta asupra
aparatului circulator, diferita de cea a digitalicelor sau a cofeinei, fiind utile in insuficientele
cardiace usoare sau chiar in forme mai severe.
Uleiul de catina este al doilea din lume ca bogatie in vitamina E si deci il putem folosi, ca
tratament al unor boli ,uleiul de catina, mai ales atunci cand este asociat cu o alimentatie lacto-
vegetariana, este un elixir regenerant si detoxifiant foarte puternic, cura cu el dand rezultate de
34
exceptie in bolile grave el folosindu-se si la alte terapii cum ar fii, boli ale sistemului respirator
(bronsita cronica, astm), sensibilitate la infectiile respiratorii ale persoanelor intoxicate prin
fumat, care lucreaza in mediu toxic - o cura de o luna cu ulei de catina are efecte nu doar
puternice, ci si stabile in timp.
Arsuri chimice , anumite studii facute la noi in tara au pus in evidenta efectele
exceptionale ale uleiului de catina aplicat pe arsurile in curs de vindecare. Totusi, intrucat
tratamentul acestor afectiuni nu este simplu, se recomanda sa fie facut numai sub indrumarea
medicului specialist dermatolog, mai ales la arsurile de gradul III-IV.
La inceputul primaverii el este folosit pentru astenia de primavara datorita, cantitati mari
de vitamina A si E. In special vitamina E este foarte importanta la inceputul primaverii. Ea are un
efect de reintinerire asupra organismului, sustine activitatea sistemului nervos, favorizeaza o stare
de tonus fizic si psihic.
Uleiul de catina contine cea mai bogata substanta naturala in vitamina E din lume.
Vitamina E este supranumita si vitamina tineretii si a fertilitatii.
Printr-un tratament de 2-3 luni se poate ajunge la relansarea activitatii glandelor sexuale.
Produsele cosmetice care contin ulei de catina au proprietati nutritive, cicatrizante, emoliente si
de protectie antisolara.
Aplicat pe piele, produsul are efecte de filtrare a razelor ultraviolete si a altor tipuri de
radiatii cu efecte nocive asupra tenului. Produsul combate imbatranirea prematura a epidermei
prin efectul antiradicalic si prin refacerea tesutului.
O cura cu ulei de catina, din care se iau cate 30 de picaturi, de trei ori pe zi ajuta la
vindecarea acestei boli. Este un puternic vitaminizant E (vitamina tineretii si fertilitatii) si
relanseaza activitatea hormonala, atat la femei, cat si la barbati. Uleiul de catina este utilizat in
tratamentul unor afectiuni precum: alergii, urticarie, reumatismul, afectiunile
neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice.

35
De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. njunctiv afectat de
varsta. Uleiul de catina poate fi folosit pentru tratamentul ulcerului gastric si duodenal, precum si
in cazul alergiilor, diareei, urticariei, reumatismului, afectiunilor neuro-endocrinologice,
circulatorii, hepatice. Rezultate spectaculoase are in cazuri de alcoolism, anemii, astenie si stres.
Cu catina se mai pot trata afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala,
gingivitele. Prin separari sau concentrari de substante extrase din catina se obtin remedii pentru
tratarea depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. Totodata, catina este si
un bun antiinflamator si inhibant al poftei de mancare.
Datorita actiunii sale revitalizante, este eficienta in ingrijirea pielii, tratarea ranilor,
diminuarea durerilor, dar si in tratamentul arsurilor si ulceratiilor.
Produsele din catina (ceai de fructe, muguri, frunze sau scoarta, sirop sau ulei) sunt
complemente alimentare care ajuta organismul sa-si regleze functionarea. Uleiul de catina este
folosit in tratamentul unor afectiuni precum ulcerul gastric si duodenal, alergii, diaree, urticarie si
reumatism. De asemenea, uleiulde catina se mai utilizeaza in alcoolism, anemii, astenie si stres.
Cu uleiul catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiune
arteriala si gingivitele. Uleiul de catina are actiune vitaminizanta, este cicatrizant, epitelizant,
regenerator, fiind extrem de util in afectiunile pileii.
El este utilizat si in fitoterapie deoarece este un foarte bun tonic general este indicat in
hipovitaminoze de diverse cauze, astenie psihica si fizica, surmenaj, stari de convalescenta,
cresterea performantelor sportive, ulcer gastric si duodenal. El nu trebuie sa lipseasca persoanelor
care sufera de depresie, afectiuni oftalmologice, blefarite sau conjunctivite), sangerari ale
gingiilor sau hipertensiune.

36
Foarte bogat in vitamina C si complexul B-urilor, catina combate cu succes stresul,
anemiile si alergiile. Zilnic, douazeci de picaturi de ulei de catina ne refac organismul dupa
hepatita sau dupa un atac reumatismal sau de guta.
Produsele cosmetice care contin ulei de catina au proprietati nutritive, cicatrizante,
emoliente si de protectie antisolara. Aplicat pe piele, produsul are efecte de filtrare a razelor
ultraviolete si a altor tipuri de radiatii cu efecte nocive asupra tenului. Bolile la care este folosit
uleiul de catina
Fructul de catina, mai ales coaja, contine 2 pana la 8% ulei gras cu proprietati terapeutice
puternice, care insa nu poate fi obtinut casnic, ci numai cu ajutorul unor instalatii speciale. Acest
ulei, pe care il gasim in mai toate magazinele si farmaciile naturiste, este foarte bogat in
vitaminele A si E, care sunt foarte usor asimilabile in aceasta forma. El are efecte regenerante,
intineritoare si este folosit in foarte multe boli, atat pentru prevenire, cat si pentru tratare. Se
administreaza, de regula, la adulti - cate 20 de picaturi, de trei ori pe zi, iar la copiii peste un an -
cate 5 picaturi, de trei ori pe zi. Iata in continuare cateva aplicatii ale sale:

l .Boli de ochi - datorita extraordinarei sale bogatii in vitamina A, uleiul de catina este un
elixir pentru ochi. El mareste acuitatea vizuala, combate oboseala oculara, incetineste evolutia
bolilor de ochi.
2. Potenta, fertilitate la barbati si femei - uleiul de catina este cea mai bogata substanta naturala
in vitamina E din lume. Vitamina E este supranumita si vitamina tineretii si a fertilitatii,
tratamente de 2-3 luni cu ea ajutand la relansarea activitatii glandelor sexuale, la
redobandirea vigorii si a dinamismului.
3. Regenerarea tesuturilor dupa arsuri, raniri, interventii chirurgicale - cura interna de o luna
cu ulei de catina ajuta la regenerarea rapida a pielii si a mucoaselor, dubland practic viteza
de vindecare. Psoriazis, sclerodermie, dermatoze rezistente la tratament - tratamentul intern

37
de minimum doua luni cu ulei de catina are un efect benefic deosebit asupra pielii. La
persoanele sanatoase, cura cu ulei de catina face pielea mai stralucitoare, mai elastica si ii da
un aspect tanar. In cazul persoanelor cu boli de piele cronicizate, cura cu ulei de catina
grabeste, si in anumite cazuri, deblocheaza procesele de vindecare.
4. Accelerarea proceselor de dezvoltare mentala si fizica la copii - cinci picaturi de ulei de
catina, luate de trei ori pe zi, ajuta la reglarea proceselor de crestere si maturizare a copiilor
si pubertinilor.
3.3. Suplimente alimentare bogate în ulei de cătină:

COENZIMA Q10 în Ulei de CATINA 15mg

- actioneaza drept catalizator in reactiile chimice si furnizeaza celulelor din organism energia
necesara intretinerii vietii, protejeaza inima, stimuleaza sistemul imunitar, prelungeste viata
pe cale naturala.

Actiune: produs natural ce asigura un aport adecvat de nutrienti si substante bioactive


pentru corectarea deficientelor ce apar la nivelul inimii, a creierului, a sistemului imunitar, a
tuturor organelor corpului uman.
- exercita proprietati antioxidante, tonifiante, vitaminizante;
- manifesta un puternic efect energizant la nivelul tuturor celulelor;
- stimuleaza activitatea cardiaca, avand actiune benefica asupra inimii si a vaselor
sanguine;

38
- asigura imbunatatirea proprietatilor reologice ale sangelui;
- regleaza contractilitatea miocardului si a muschilor striati;
- imbunatateste semnificativ functionarea sistemului imunitar prin stimularea organelor
implicate in functia imunitara;
- lupta impotriva radicalilor liberi superoxidici si protejeaza organismul de efectele nocive
ale razelor ultraviolete la nivelul membranelor celulare;
- sustine incetinirea procesului de imbatranire precoce;
- ajuta la digestia grasimilor si le protejeaza impotriva oxidarii sau alterarii acestora de
radicalii liberi;
- contribuie la normalizarea tensiunii arteriale, tonifica peretii vaselor capilare;
- influenteaza pozitiv metabolismul general, nivelul glicemiei si a colesterolului din
sange;
- este benefic in mentinerea normala a greutatii corporale;
- contribuie la mentinerea echilibrului hormonal;
- amelioreaza functia de reproducere, imbunatatind fertilitatea;
- este eficient in curele de detoxifiere;
- sustine cresterea rezistentei organismului la stres, la efort fizic si intelectual, inlatura
starea de oboseala;
- revigoreaza organismul si promoveaza o stare generala de bine.
Produsul este bine tolerat, fara contraindicatii la dozele si ritmul de administrare
recomandate.
In sarcina si perioada de alaptare, precum si la copii pana la varsta de 5 ani este necesara
recomandarea specialistului.
La aparitia unor efecte nedorite se intrerupe administrarea produsului si se recomanda
consultarea medicului sau farmacistului.
Instructiuni de utilizare:
Copii 5 – 12 ani: cate 1 capsula de COENZIMA Q10 IN ULEI DE CATINA de 3 ori pe
zi, de preferat in cure de minimum 40 de zile de 3 – 4 ori pe an.
Adulti: functie de concentratia de coenzima Q10 din fiecare produs se recomanda cate 60
– 120 mg de coenzima Q10 de 2 ori pe zi, de preferat in cure de minimum 40 de zile, de 3 – 4 ori
pe an sau permanent.
39
Suplimentarea dozei se poate face de catre medicul specialist.
Produsul este un supliment alimentar si nu trebuie sa inlocuiasca o dieta variata si
echilibrata si un stil de viata sanatos.
Mlădițe de cătină roșie - Gemoderivat

Ingrediente: o monodoza contine 1,5 ml extract glicerinohidroalcoolic diluat 1 DH din


mladite proaspete de Catina rosie (Tamarix ramosissima). Contine alcool etilic 45% vol.
Actiune benefica asupra: maduvei osoase, ficatului, splinei.
Proprietati: de stimulare a hematopoiezei (formarea de hematii si trombocite) si a
functiei splenice.
- produs natural cu valoare biologica complexa, dinamica si unitara care asigura necesarul
de substante bioactive in suplimentarea dietei pentru stimularea liniei eritropoietice si
trombocitare, functionarea normala a metabolismului protidic si lipidic;
- stimuleaza formarea globulelor rosii si a trombocitelor;
- crește imunitatea nespecifica;
- sustine normalizarea valorilor proteinelor serice si ale colesterolului;
- ajuta la protejarea ficatului si reduce sau limiteaza consecintele negative ale unor
contaminanti;
- creste pofta de mancare, favorizeaza evacuarea gazelor din intestin si calmeaza
tensiunea abdominala (in special la sugari si copii mici);
- are efect benefic in tulburari si intarzieri ale cresterii ponderale, in tulburari ale dentitiei.
Produsul este foarte bine tolerat, fara contraindicatii semnalate pana acum la dozele si
ritmul de administrare recomandate.

40
In sarcina si in perioada de alaptare este necesara recomandarea specialistului.
La aparitia unor efecte nedorite se intrerupe administrarea produsului si se recomanda
consultarea medicului sau farmacistului.
Instructiuni de utilizare:
Adulti si copii peste 7 ani: cate o monodoza de 1,5 ml de 2-3 ori pe zi, diluata intr-o lingura de
apa, inainte de mesele principale.
Copii: - de 1 luna 5-10 picaturi pe zi, diluate intr-o lingurita de apa, inainte de masa;
- intre 1-6 luni: 10-25 picaturi pe zi, diluate intr-o lingurita de apa, inainte de masa;
- intre 6-12 luni: 15-30 picaturi pe zi, diluate intr-o lingurita de apa, inainte de masa;
- intre 1- 7 ani: cate 20-50 picaturi pe zi, diluate intr-o lingurita de apa, de 2-3 ori pe zi,
inainte de mesele principale.
Preparatul diluat se soarbe lent si se tine cat mai mult in gura pentru favorizarea absorbtiei
prin mucoasa bucala.
Se poate asocia si cu alte extracte glicerinohidroalcoolice numai la recomandarea
specialistului.
Produsul este un supliment alimentar si nu trebuie sa inlocuiasca o dieta variata si
echilibrata si un stil de viata sanatos.
Ulei de cătină pentru copii - 60 capsule moi

Ulei de catina pentru copii - 60 capsule moi


Produsul este disponibil in trei concentratii de ulei de catina (Hippophaë rhamnoides):
300 mg, 600 mg si 900 mg.

41
Ingrediente/capsula: ulei din fructe de catina, gelatina, glicerina si apa purificata.
Datele de literatura scot in evidenta ca, uleiul de catina - este un concentrat natural bogat
in fitonutrienti si substante bioactive, in principal b-caroteni, vitaminele D, E, F, K, produsi
polifenolici cu activitate puternic antiinflamatoare, lecitine sub forma usor asimilabila (saruri de
calciu si magneziu), acizi grasi polinesaturati din care acidul gamma-linolenic precursor al
multor enzime organice, aminoacizi liberi si microelemente (Alam Zeb in: Important therapeutic
uses of sea buckthorn (Hippophäe): A review, 2004).
Actiune:
- sursa naturala polivitaminica cu rol tonifiant general, vitaminizant, cu activitate
antianemica, de stimulare a capacitatii de aparare naturala a organismului si care participa la
mecanismul de detoxifiere al acestuia;
- hraneste celula hepatica, stimuleaza sinteza de proteine in ficat, contribuie la
imbunatatirea functiei de detoxifiere a ficatului;
- trofic retinian eficient;
- ajuta la stimularea si regenerarea maduvei hematogene;
- sustine sanatatea inimii si este protector coronarian prin reducerea nivelului de lipide si
trigliceride din sange, sustine cresterea nivelului seric al colesterolului bun (HDL-colesterol),
imbunatateste circulatia sanguina la nivelul capilarelor, fortifica peretii vaselor de sange;
- protejeaza si stimuleaza regenerarea mucoasei tubului digestiv;
- are rol important in reglarea metabolismului sarurilor minerale, a microelementelor si a
respiratiei celulare;
- in caz de suprasolicitare fizica si intelectuala intensa, stres, pentru inlaturarea starii de
oboseala;
- incetineste procesul de imbatranire prin captarea radicalilor liberi superoxidici;
- ajuta la refacerea sistemului hematopoietic dupa chimioterapie si iradiere;
- fiind o combinatie echilibrata de multivitamine si minerale sustine mentinerea sanatatii
tesuturilor, influenteaza pozitiv procesele de regenerare tisulara.
Produsul este bine tolerat, fara contraindicatii semnalate pana acum la dozele si ritmul de
administrare recomandate.
In sarcina si perioada de alaptare, precum si la copii pana la varsta de 3 ani este necesara
recomandarea specialistului.
42
La aparitia unor efecte nedorite se intrerupe administrarea produsului si se recomanda
consultarea medicului sau farmacistului.
Instructiuni de utilizare:
Adulti: cate 1 - 2 capsule de 600 mg de 3 ori pe zi sau cate 1 - 2 capsule de 900 mg de 2
ori pe zi.
Copii de 3 – 7 ani: cate 2 – 3 capsule de 300 mg de 2 ori pe zi dupa mesele principale.
Copii peste 7 ani: cate 2 - 4 capsule de 300 mg de 3 ori pe zi dupa mesele principale.
Administrarea se poate face permanent sau in cure prelungite.
Produsul este un supliment alimentar si nu trebuie sa inlocuiasca o dieta variata si
echilibrata si un stil de viata sanatos.
Larvalbina - cutie 40 capsule moi

Ingrediente/capsula (1200 mg): 400 mg ulei de catina (Hippophaë rhamnoides), 245 mg


ulei din seminte de in (Linum usitatissimum), 150 mg biomasa spirulina (Spirulina platensis), 100
mg extract total din larve de trantor, tween 80 si capsula (glicerina, gelatina, apa purificata).
„Extractul total din larve de trantor - sanatate, putere, longevitate” (N. Iliesu, 1990) este
un produs apicol special, cu o compozitie complexa, asemanatoare laptisorului de matca, are un
puternic efect revitalizant si energizant; continutul bogat in proteine, glucide, lipide, saruri
minerale, β-caroten, vitamine, pre-hormoni naturali, aminoacizi esentiali liberi ii confera multiple

43
proprietati biologic active, utile pentru optimizarea functiilor organismului, a vitalitatii si puterii
lui regenerative.
Spirulina -„nutrient miracol”, bogata in substante biologic active, esentiale pentru
organismul uman, este o sursa importanta de proteine, aminoacizi, vitamine, inclusiv beta-
caroten, micro- si macroelemente, acizi nucleici (ADN, ARN), necesara pentru reglarea si
echilibrarea principalelor functii metabolice si imunologice ale organismului.
Uleiul de Catina reprezinta un complex polivitaminic ce asigura un aport optim de
fitonutrienti necesar dietei, in principal b-caroteni, vitamine liposolubile D, E, F, K, o serie de
compusi polifenolici, acizi grasi polinesaturati, aminoacizi liberi si microelemente pentru
sustinerea sanatatii organismului si imbunatatirea calitatii vietii prin intarirea sistemului imunitar.
Uleiul din semintele de in, sursa directa de acizi grasi Omega-3 si Omega-6 intr-un raport
optim (1:3), echilibrat. Acesti acizi grasi sunt lipide esentiale care fac parte integranta din
membranele celulare si neuronale, fiind indispensabili organismului pentru procesul de biosinteza
a lipidelor cerebrale si reglarea unor procese majore ale sistemului nervos central.
Larvalbina, combinatie echilibrata de multivitamine si minerale, este un produs natural,
usor digerabil, care asigura completarea si normalizarea dietelor dezechilibrate si corecteaza
deficientele care apar odata cu varsta (peste 30 ani) in special cele legate de sistemul imunitar,
echilibrul hormonal si autoreglajul emotional, creier, sistemul neuro-vegetativ, rezistenta
organismului.
- poseda proprietati biotrofice, energizante, vitalizante, tonifiante si vitaminizante,
psihotonice, antioxidante, benefice pentru toate varstele;
- mentine sanatatea tesuturilor, are influenta pozitiva asupra proceselor de regenerare
tisulara, stimuleaza si normalizeaza schimburile de substante la nivel celular, restabileste si
echilibreaza functiile metabolice ale unor tesuturi si organe;
- este biostimulator care optimizeaza functia sexuala, imbunatateste fertilitatea mai ales in
cazul barbatilor prin stimularea spermatogenezei, intervine pozitiv in dinamica sexuala;
- influenteaza pozitiv activitatea sistemului nervos si mentine buna functionare a
creierului, mai ales la persoanele in varsta;
- ajuta la imbunatatirea capacitatii de concentrare si de memorare, marind performantele
cognitive in perioadele de efort intelectual intens;

44
- sustine refacerea sistemului imunitar, amelioreaza semnificativ functionarea acestuia,
crescand capacitatea de aparare naturala a organismului;
- eficient in conditii de suprasolicitare fizica intensa, stres, pentru inlaturarea starilor de
oboseala, de astenie la varstnici, in convalescenta si pentru echilibrarea la nivel mental si
emotional;
- incetineste procesul de imbatranire precoce, inlatura unele fenomene fizice si psihice
legate de senescenta;
- contribuie la reglarea activitatii organelor interne;
- benefic in tulburarile de nutritie, controleaza senzatia de foame;
- actiune benefica in tulburari ale ciclului menstrual si ale menopauzei;
- stimuleaza digestia, protejeaza celula hepatica, contribuind la eliminarea substantelor
daunatoare hepatotoxice;
- imbunatateste activitatea inimii si a circulatiei sangelui, protejeaza vasele coronare si
fortifica peretii vaselor sanguine;
- asigura starea generala de bine.
Produsul este bine tolerat, fara contraindicatii semnalate pana acum la dozele si ritmul de
administrare recomandate.
In sarcina, perioada de alaptare si copii pana la 12 ani este necesara recomandarea
specialistului.
Se recomanda prudenta in cazul persoanelor cu posibile reactii alergice la unul din
componentele produsului.
La aparitia unor efecte nedorite se intrerupe administrarea produsului si se recomanda
consultarea medicului sau a farmacistului.
Instructiuni de utilizare:
- cate 1-2 capsule de 3 ori pe zi dupa mesele principale; daca este necesar, doza poate fi marita la
8 capsule pe zi.
Administrarea se face timp de 10 - 15 zile, cu o pauza de pana la 7 zile, dupa care se poate
relua; durata de administrare si doza se face in functie de nevoi.
Fiind un produs revigorant, nu se administreaza dupa orele 18,00.
Se evita supradozarea, pot sa apara usoare tulburari digestive.

45
La utilizarea produsului se recomanda si un program de detoxifiere a organismului (de
exemplu cu COMPLEX DETOXIFIANT NATURAL - comprimate).
Produsul este un supliment alimentar si nu trebuie sa inlocuiasca o dieta variata si
echilibrata si un stil de viata sanatos.
Larvalbina - cutie 40 capsule moi

46
BIBLIOGRAFIE

1. Abortieva D. - Actiunea combinata a preparatelor citostatice si uleiului de catina


asupra cresterii sarconomului , Lect. TSR, Mokslu, Akad. Darb., 1974, nr.3, pag. 171.
2. Abortieva D. - Efectul combinat al citostaticelor si uleiului de catina asupra cresterii
sarconomului M-I si evaluarea hematologica si biochimica 2 Hisphan. Lect. TSR, Mokslu,
Akad. Darb., 1975, nr.1, pag. 167-171.
3. Alexan M., colab. - Flora medicinala a României vol. I si II Editura Ceres 1992.
4. Anghel Gh., colab . - Geobotanica Editura Ceres 1971.
5. Aslanov S., Uleiul din pulpa de catina alba Him. Prir. Soiedin 1979, nr.5, pag. 652.
6. Aslanov S., Acidul ursolic din Hippophae rhamnoides Him. Prir. Soiedin 1979, nr.6,
pag. 808.
7. Barbos I., Brad I. – Produse medicamentoase noi obtinute din fructe de Hippophae
rhamnoides. Lucrarile Simpozionului „Plante medicinale – realizari si perspective” Piatra Neamt
1986, 17 – 18 octombrie.
8. Barbos I., Brad I. Mogos S. – Influenta a - tocoferolului si a butiril - hidroxi anisolului
asupra conservarii uleiului de Hippophae rhamnoides. Lucrarile Simpozionului „Plante
medicinale – realizari si perspective” Piatra Neamt 1986, 17 – 18 octombrie.

47

S-ar putea să vă placă și